Scînteia, ianuarie 1968 (Anul 37, nr. 7571-7599)

1968-01-03 / nr. 7571

viaţa internaţională Pentru asigurarea primatului legii in relaţiile internationale Mesajul preşedintelui celei de- 22-e sesiuni a Adunării Generale a O. N. U. cu prilejul inaugurării Anului internaţional al drepturilor omului NEW YORK 2 (Agerpres). — Cu prilejul inaugurării Anului interna­ţional al drepturilor omului, care marchează împlinirea a două decenii de la adoptarea Declaraţiei Universale a drepturilor omului, preşedintele celei de-a 22-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., Corneliu Mănescu, a dat publicităţii un mesaj in care se arată, printre altele: Cele două decenii care au trecut de la adoptarea Declaraţiei au de­monstrat marea ei importanţă, va­loarea şi actualitatea sa crescîndă. Numeroase rezoluţii şi declaraţii ale Adunării Generale au venit să precizeze şi să îmbogăţească conţi­nutul acestui document şi să extin­dă tot mai mult aria sa de aplicare. Mesajul subliniază însemnătatea deosebită a rezoluţiilor prin care a fost recunoscut dreptul suveran al popoarelor de a-şi hotărî singure soarta şi de a dispune de bogăţiile şi resursele lor naturale. Se men­ţionează condamnarea de către O.N.U. a discriminării între oameni şi necesitatea lichidării tuturor for­melor ei, preocuparea O.N.U. ca ti­neretul să fie îndrumat spre idea­lurile nobile ale păcii, respectului reciproc şi înţelegerii între po­poare, precum şi adoptarea în una­nimitate a Declaraţiei pentru eli­minarea tuturor discriminărilor îm­potriva femeii. Progresele realizate, de la adop­tarea Declaraţiei, în punerea in practică a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, se arată în mesaj, nu ne pot face să uităm că prevederile sale sunt ignorate în diverse regiuni ale lumii, unde demnitatea umană este încălcată, unde fiinţe omeneşti sînt confrun­tate cu nedreptăţi incompatibile cu civilizaţia secolului nostru. Anul internaţional al drepturilor omului subliniază înalta răspunde­re ce ne revine pentru înfăptuirea integrală, prin eforturi comune, a prevederilor Declaraţiei, pentru triumful demnităţii omeneşti şi al drepturilor egale şi inalienabile ale tuturor, în acest an. Conferinţa in­ternaţională a drepturilor omului va contribui la intensificarea tutu­ror eforturilor Naţiunilor Unite şi ale statelor, dînd un impuls mai dinamic activităţilor în acest dome­niu. Aducînd contribuţii sporite la asigurarea primatului legii în rela­ţiile internaţionale, toate statele mari sau mici vor contribui la rea­lizarea dreptului pe care popoarele îl au la pace, la viaţă, la dezvolta­re liberă, la dreptul lor de a se bucura de roadele muncii lor şi de a lua parte la progresul economic şi social. Exprimînd convingerea că afir­marea valorilor umane este calea fundamentală pe care întreaga co­munitate internaţională va putea să înainteze spre culmile înalte ale civilizaţiei, preşedintele Adunării Generale a adresat, în încheierea mesajului său, un apel stăruitor pentru ca prin eforturi comune să fie create condiţiile esenţiale de pace, înţelegere şi colaborare inter­naţională, pentru înfăptuirea depli­nă a libertăţilor şi drepturilor umane. Semnarea acordului privind schimbul de mărfuri şi plăţi pe 1968 intre România si R. P. Chineză PEKM­ 2. Corespondentul Ager­pres, Ion Gălăţeanu, transmite , în urma tratativelor dintre delegaţia guvernamentală comercială a Re­publicii Socialiste România şi de­legaţia guvernamentală a Republi­cii Populare Chineze, care s-au des­făşurat într-o atmosferă de priete­nie şi Înţelegere reciprocă, la 30 decembrie s-a semnat la Pekin acordul privind schimbul de măr­furi şi plăţile dintre cele două ţări f­ie anul 1968. In baza acordului, vo­­umul schimburilor comerciale din­tre România şi China va continua să crească în 1968. România va li­vra utilaje şi instalaţii petroliere, autocamioane, autoutilitare, ma­­şini-unelte, piese de schimb, car­gouri, ţevi de oţel, produse petroli­fere, produse chimice şi alte măr­furi. China va livra laminate de oţel, plăcuţe de metal dur, maşini-unel­­te, scule, produse minerale, pro­duse chimice, textile, bunuri de consum şi alte mărfuri. Din partea română acordul a fost semnat de Valentin Steriopol, ad­junct al ministrului comerţului ex­terior, iar din partea chineză de Li Cian, adjunct al ministrului co­merţului exterior. ★ Cu prilejul încheierii acordului comercial, delegaţia guvernamen­tală comercială română, condusă de Valentin Steriopol, adjunct al mi­nistrului comerţului exterior, a fost primită de Li Sien-nien, vicepre­mier al Consiliului de Stat. A fost prezent Aurel Duma, ambasadorul României la Pekin. Anul internaţional 1968 poate fi privit cu o doză de optimism Interviul acordat de I. B. Tito radioului şi televiziunii din Belgrad BELGRAD 2. — Corespondentul Agerpres, N. Plopeanu, transmite­­ Preşedintele R.S.F.I. şi preşedinte al U.C.I., I. B Tito, a declarat în cadrul unui interviu acordat direc­torului radioului şi televiziunii din Belgrad că anul viitor va fi un an decisiv în ceea ce priveşte reali­zarea reformei economice în Iugo­slavia. Vorbind despre pregătirile pen­tru cel de-al 9-lea Congres al U.C.I., care urmează să aibă loc la sfîrşitul anului 1968, Tito a arătat că ele se vor desfăşura sub semnul întăririi U.C.I., prin primirea unui mai mare număr de membri noi din rîndul celor aflaţi în producţie, din rîndurile muncitorilor, tineretu­lui etc Referi­ndu-se la perspectivele a­­nului internaţional 1968, Tito a spus că „priveşte cu o doză de optimism situaţia, deoarece, în ciuda perico­lelor mari care există, ea se depla­sează spre mai bine. Există oare­­cari indicii în această direcţie. Opi­nia publică mondială înfierează tot mai energic agresiunea americană în Vietnam, fapt care se manifestă şi în opinia publică din Statele Unite*. în legătură cu Orientul Mijlociu, Tito a spus că „ţările arabe, şi In primul rînd R.A.U., stau ferm pe poziţia că conflictul cu Izraelul trebuie rezolvat prin mijloace politice şi nu prin forţă*. Convorbiri între P. C. din Grecia şi P. C. Italian ROMA 2 — Corespondentul Ager­pres, N. Purcea, transmite: Ziarul „L’Unită* a publicat, la 2 ianuarie, comunicatul final după convorbirile pe care o delegaţie a Partidului Comunist din Grecia le-a avut la Roma cu membri ai conducerii Partidului Co­munist Italian. In comunicat se reafir­mă poziţia comuniştilor greci faţă de situaţia creată în Grecia după lovitura de stat militară din 21 aprilie anul tre­cut. Totodată este evidenţiată solidari­tatea comuniştilor italieni cu demo­craţii greci. Partidul Comunist din Grecia, se arată în comunicat, consi­deră că „obiectivul loviturii de stat a fost şi rămîne acela de a zdrobi miş­carea democratică, de a consolida po­ziţiile imperialismului american în Grecia, de a întări aripa sud-orientală a N.A.T.O. Delegaţia Partidului Co­munist din Grecia a subliniat că, în ciuda arestărilor, a lagărelor de con­centrare, a torturilor şi condamnărilor masive pronunţate împotriva unor ce­tăţeni democraţi, junta militară n-a reuşit să înfringă spiritul de luptă al poporului grec pentru restabilirea li­bertăţilor democratice şi constituţio­nale. Partidul Comunist din Grecia îşi consacră toate energiile acestei lupte, militează pentru întărirea unităţii tutu­ror forţelor democratice. Al Vl-lea Congres al P. C Brazilian RIO DE JANEIRO 2 (Agerpres).­­ In decembrie anul trecut s-a desfăşurat, în condiţii de adîncă ilegalitate, cel de-al V-ea Congres al Partidului Comunist Brazilian, în rezoluţia politică a congresului, publicată în ziarul „Joral do Bra­sil“, se face o analiză a situaţiei in­terne şi a situaţiei internaţionale. Congresul a chemat clasa munci­toare braziliană să-şi intensifice lupta pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale. agenţiile de presă transmit: • Scăderea rezervelor de aur ale Bâncii Angliei • A fost efectuată o noua operaţie de grefă a inimii Rezervele de aur şi de­vize convertibile ale Băncii Angliei au scăzut în luna de­cembrie cu 100 milioane de lire sterline, cifrîndu-se astfel la sfîr­şitul anului la 1123 milioane lire sterline, a anunţat marţi trezoreria britanică. Se menţionează că a­­ceastă scădere vertiginoasă s-a datorat în special faptului că gu­vernul englez a rambursat aproape în întregime un împrumut de 92 milioane lire sterline contractat în S.U.A. şi Canada imediat după război. O delegaţie de partid şi guvernamentala a R. P. Mongole, frunte cu S. Luvsan, membru al Biroului Politic al C.C. al P.P.R.M., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Mon­gole, a făcut o vizită în R. D. Vietnam. Delegaţia a fost primită de pre­şedintele R. D. Vietnam, Ho Şi Min, şi de primul secretar al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, Le Duan. în cursul convorbi­rilor cu o delegaţie de partid şi guvernamentală a R. D. Vietnam, cele două părţi au condamnat cu hotărîre războiul agresiv dus de imperia­liştii americani în Vietnam, se arată în comunicatul dat publicităţii. Este condamnată, de asemenea, agresiunea S.U.A. împotriva forţelor patrio­tice din Laos şi încercările lor de a extinde agresiunea asupra Cambodgiei. Ministerul Afacerilor Externe al Ciprului a adus cunoştinţa ambasadei Turciei din Nicosia, prin intermediul autorită­ţilor Naţiunilor Unite, că guvernul cipriot a declarat „persona non grata" pe Zeki Kunerlap, director general în Ministerul turc al Afa­cerilor Externe, şi l-a obligat să părăsească Ciprul. Guvernul cipriot l-a acuzat pe Kunerlap, care sosise miercuri la Nicosia, că a avut întrevederi cu conducătorii ciprioţi turci şi a manifestat o atitudine provocatoare faţă de Republica Cipru. Kunerlap a părăsit sîmbătă după-amiază Nicosia înaintea publicării declaraţiei Ministerului Afacerilor Externe al Cipru­lui. la Franţa au fost majorate preţurile la pâine şi pro­dusele lir­rate, ca urmare a noului sistem fiscal introdus pentru produsele agricole în ţările membre ale Pieţei comune. Aceste majorări, care variază între 6 şi 20 la sută, au fost introduse luni şi în Germania occidentală, noul sistem fiind astfel aplicat în toate țările membre ale C.E.E. 0 declaraţie a şefului statului cambodgian PNOM PENH 2 (Agerpres). — într-un interviu acordat postului de radio „Europa I“, şeful statului cambodgian, prinţul Norodom Sia­nuk, a declarat că „în caz de agre­siune din partea S.U.A. vom cere prietenilor Cambodgiei, U.R.S.S., China şi Franţa, să sporească aju­torul pe care deja ni-1 acordă. In faţa Adunării Generale a O.N.U. vom cere tuturor să ia poziţie in apărarea cauzei noastre­. Intr-un discurs rostit du­minică la Pnom Penh, prinţul Norodom Sianik a declarat că nu va lăsa niciodată ca S.U.A. să ocupe cel puţin un metru pătrat din teritoriul cambodgian. „Trebuie să întrebuinţăm totodată — a spus el — toate mijloacele politice şi di­plomatice înainte de a hotărî dacă trebuie să folosim sau nu forţa armată. Sian­k a arătat că ţara sa nu va recunoaşte „dreptul de urmă­rire" şi nici nu poate fi vorba să se discute despre aceasta cu S.U.A.“. MESAJE DE ANUL NOU MOSCOVA. — Anul jubiliar car* a trecut, a* arată în mesajul de Anul Nou adresat de C.C. al P.C.U.S., Prezidiul Sovietului Su­prem al U.R.S.S. şi de Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. — a adus noi succese important* în toate ramurii* economiei naţionale şi culturii, în traducerea în viaţă a hotărîrilor Con­gresului al XXIII-lea al P.C.U.S. Oa­menii muncii de la oraşe şi sate lup­tă activ pentru a întîmpina în mod demn importanta dată a centenarului naşterii lui V. I. Lenin, pentru înde­plinirea înainte de termen a planu­lui cincinal de dezvoltare a econo­miei naţionale pînă la 7 Noiembrie 1970. In mesaj sînt adresate felicitări şi urări prieteneşti popoarelor ţărilor socialismului, partidelor comuniste şi muncitoreşti, clasei muncitoare, ţăra­nilor muncitori, popoarelor tinerelor state naţionale, tuturor luptătorilor împotriva asupririi imperialiste şi co­lonialiste. SOFIA. In mesajul de Anul Nou, Gheorghi Traikov, preşedintele Pre­zidiului Adunării Populare a R. P. Bulgaria, a felicitat poporul bulgar care, prin realizările sale creatoare, a înscris o nouă pagină în cronica construcţiei ţării. In primele 11 luni ale anului trecut, a spus el, indus­tria bulgară şi-a sporit producţia cu aproximativ 14 la sută. In anul care a trecut, a spus Gh. Traikov, au crescut şi mai mult au­toritatea şi prestigiul internaţional al Bulgariei. Partidul Comunist Bulgar şi guvernul au desfăşurat o activitate deosebit de susţinută şi constructivă în dezbaterea problemelor importan­te pentru soarta poporului, au adus o contribuţie pozitivă la destinderea atmosferei internaţionale, la menţi­nerea păcii în întreaga lume. PARIS. In mesajul de Anul Nou adresat poporului francez, preşedin­tele de Gaulle a subliniat că ţelul principal al Franţei este pacea şi că ţara sa va năzui şi pe viitor spre restabilirea păcii pretutindeni unde aceasta este încălcată. Este vorba, a subliniat preşedintele, în primul rînd­­ de Vietnam şi Orientul Mijlociu. In primul caz pacea poate fi restabilită prin respectarea acordurilor de la Geneva, iar în al doilea caz prin eva­cuarea teritoriilor ocupate, încetarea stării de război și recunoașterea reci­procă a fiecărui stat de către toate celelalte din această regiune, stabili­rea, sub auspiciile O.N.U., a frontie­relor şi reglementarea soartei refu­giaţilor, stabilirea modalităţilor de navigaţie liberă în Golful Akaba şi Canalul de Suez. Politica externă a Franţei, a spus de Gaulle, se va în­temeia şi pe viitor pe principiul in­dependenţei naţionale. Marţi, 2 ianuarie, prof. Bar­nard, chirurgul care a înfăptuit prima operaţie de transplantare a inimii umane, a efectuat, la spitalul „Groote Schuur", din Jo­hannesburg, o nouă grefă car­diacă. Pacientul este Philip Blai­­berg, un medic stomatolog in virstă de 58 de ani, bolnav de tromboză coronară. Inima care i-a fost transplantată a fost ex­tra­să din cadavrul lui Clive Haupt, un metis in virstă de 24 de ani, mort accidental in urma unei hemoragii cerebrale pe o plajă din Fish Hoek. După cum anunţă agenţia France Presse, noua operaţie de transplantare a inimii a fost efectuată cu succes. Un comunicat publicat de spital anunţă că starea sănă­tăţii pacientului este satisfăcă­toare. Prima fotografie a lui Philip Blaiberg, transmisă ieri de agenţia U.P.I. Ea este efectuată insă... in anul 1932. A IX-A ANIVERSARE A VICTORIEI REVOLUŢIEI CUBANEZE Festivităţile de la Havana HAVANA 2 (Agerpres).­­ Cu prilejul împlinirii a 9 ani de la victoria revoluţiei cubane, în Pia­ţa Revoluţiei din Havana a avut loc o paradă militară urmată de demonstraţia oamenilor muncii. La demonstraţie au participat 50 000­ de persoane.­ ­ T­elegramă Cu ocazia celei de-a IX-a ani­versări a Zilei naţionale a Cubei, Ziua eliberării, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste România, a tri­mis o telegramă de felicitare mi­nistrului relaţiilor externe al Re­publicii Cuba, Raul Roa Garcia. în Cuba există o zicală : „Marii­ campanii încep în Oriente”. Intr-adevăr, din răsărit, din provincia Oriente, a pornit, acum o sută de ani, primul război pentru independenţa ţării. Tot de aici au pornit, cu ani în urmă, deta­şamentele comandate de Fidel Castro, care într-un iureş revoluţionar nestăvilit au eliberat ţara de sub dictatura mili­tară a lui Batista. Lupta lor a fost încu­nunată de victorie la 1 ianuarie 1959, înscriind în istoria Cubei evenimentul memorabil de la care acum se împli­nesc nouă ani. Din aceeaşi provincie Oriente a por­nit acum două luni o mare brigadă mecanizată, care poartă numele lui „Ernesto Che Guevara" şi care acţio­nează în cadrul unui vast plan iniţiat de partidul comunist şi guvernul cuba­nez pentru desţelenirea a 200 000 de hectare pămînt şi înfăptuirea unor im­portante lucrări hidrotehnice. Dotată cu sute de maşini grele — buldozere, tractoare pe şenile, excavatoare, scre­­pere, camioane — cu ateliere mobile, brigada reprezintă o forţă tehnică de prim rang, mînuită cu pricepere de ofi­ţerii, ostaşii şi muncitorii ce o alcătuiesc. Am văzut la lucru, în regiunea Canto, unul dintre detaşamentele brigăzii, în­şirate în linie, pe zeci de kilometri, buldozere puternice înaintau în hăţişuri, smulgînd cu rădăcini cu tot mărăcini­­şul, depozitîndu-l în grămezi care apoi erau arse. Din loc în loc, cîte un ceiba sălbatic, bine înrădăcinat, opunea re­zistenţă îndîrjîtă. Brigadierii vin însă da hac şi acestor copaci îndărătnici cu aju­torul unor bile de metal, în greutate de 8 000 kg fiecare, remorcate de tancuri grele, cu care izbesc tulpina, pînă ce o desprind din rădăcini. Cînd nici bila nu reuşeşte să clintească copacul, intervin artificierii : o gaură la bază, un tub cu dinamită, un fitil şi şerba sare în aer, cu rădăcină cu tot. Peste pămînturile răscolite de bul­dozere trec apoi puternice tractoare pe şenile, prevăzute cu grape grele, care nivelează terenul. Lucrînd ziua şi noaptea la lumina reflectoarelor, brigada a desţelenit pînă acum o suprafaţă de 45 000 de hectare. în Oriente, detaşamentele de briga­dieri au şi început să înalţe digurile vii­toarelor lacuri de acumulare, rezerve preţioase pentru perioadele de secetă. Fi sapă canale de irigaţie spre plantaţii, orezării şi livezi. La rîndul lor, detaşa­mentele rutiere au realizat primii 60 de kilometri de drumuri de legătură între diferite sate ale­ provinciei. Campania este abia la început. Pînă în 1972, o dată cu vastele suprafeţe de pămînt ce vor fi redate agriculturii, vor fi construite baraje şi lacuri de acumulare cu o capacitate totală de 15 miliarde metri cubi. Tot în Oriente a început, în 1967, a opta „Zafra del pueblo“ — campanie a poporului — cum este denumită aici acţiunea de recoltare şi prelucrare a trestiei de zahăr. Această campanie, extinsă în toată ţara, constituie o etapă importantă spre atingerea obiectivului fixat pentru anul 1970 : o producţie de zahăr de 10 milioane de tone. „Pentru noi zahărul înseamnă totul — îmi spune inginerul Manual Soto — cu care am făcut o călătorie spre Oriente. Industria zahărului, în care au fost investite peste 500 milioane de pesos şi în care lucrează peste 600 000 muncitori, furnizează peste 80 la sută din exportul ţării, fiind principala sursă de devize pentru crearea de noi ramuri ale industriei, pentru reutilarea şi modernizarea întreprinderilor exis­tente”. Dar economia Cubei nu înseamnă numai producţia „aurului dulce*. Para­lel se dezvoltă şi alte ramuri ale econo­miei, care deschid ţării orizonturi noi. Cuba este azi un pămînt care freamătă de muncă constructivă, întreprinderi industriale noi îşi ridică siluetele în Oriente sau Camaguey, în Las Villas sau Pinar del Rio. Se dezvoltă, în ritm rapid, industria energetică. Uzine pro­ducătoare de nichel, de îngrăşăminte chimice, de textile etc. lucrează din plin, întreprinderile industriale se în­mulţesc şi se modernizează. Nu evitas­e un mic port pe coasta d* nord a provinciei Las Villas. în apro­pierea lui, pe cîteva suta d* hectare, se află în construcţie un mare combinat in­dustrial care cuprind* o fabrică d* ci­ment, o uzină de îngrăşăminte chimic* şi o termocentrală electrică. Este cel mai tînăr vlăstar al industriei ţării, iar în curînd va fi o puternică bază energeti­că şi o bază pentru producţia de în­grăşăminte chimică şi de materiale de construcţie. O dată cu dezvoltarea economiei se înnoieşte faţa oraşelor şi satelor ţării, ca şi viaţa oamenilor. E semnificativă în acest sens evoluţia localităţii Mata­­hambre, din apropierea portului Santa Lucia. îndată după victoria revoluţiei galeriile minelor de cupru de aici erau în părăsire, aproape în paragină. Mi­nerii, foşti pescari sau ţărani, şi-au le­gat cu entuziasm noile orizonturi ale vieţii de clocotitoare* lor activitate în subteran. Galeriile pătrund adînc sub nivelul mării, uneori de aproape­ 1 000 de metri. Scos la suprafaţă şi în­cărcat în cupele funicularului, mine­reul de cupru porneşte de la staţia de hotare direct către calele vaselor anco­rate în port. La Matahambre, 300 de mineri învaţă astăzi la cursuri se­rale, în vreme ce fiii lor sînt bursieri ai statului la Universitatea din Havana sau la şcoli secundare. In orăşel s-au ridicat, în ultimii ani, numeroase locuinţe şi construcţii social-culturale. Menţionez aceste amănunte, în aparenţă obişnuite, pentru că ele sintetizează evoluţia unui întreg popor. Oare ce poate fi mai semnificativ decît faptul că în Cuba, pînă nu de mult o ţară a analfabetis­mului de masă, peste 2 milioane de copii, tineri şi vîrstnici, învaţă în şcoli de toate gradele ? Este o cifră care situează Cuba, sub acest aspect, pe primul loc în America Latină. „Perla Antilelor”, primul teritoriu al Americii eliberat de exploatare și asu­prire, a devenit pămîntul unor confinie și radicale transformări. Sînt transformă­rile înnoitoare generate de munca entu­ziastă și creatoare a unui popor care construiește socialismul. „Marile camp încep în Oriente" CORESPONDENȚA DIN HAVANA DE LA VICTOR STAMATE CUVlNTAREA radiotelevizată A AMBASADORULUI REPUBLICII CUBA LA BUCUREŞTI­­ Cu prilejul celei de-a IX-a ani­versări a Zilei naţionale a Cubei, Ziua eliberării, ambasadorul Repu­blicii Cuba la Bucureşti, Manuel Yepe Menendez, a vorbit la postu­rile noastre de radio şi televiziune. (Agerpres) Sosirea participanţilor români la Congresul internaţional al inte­lectualilor HAVANA 2 (Agerpres). — In ca­pitala Cubei a sosit grupul de oa­meni de ştiinţă, artişti şi scriitori din România care va lua parte la Congresul internaţional al intelec­tualilor de la Havana. Din acest grup fac parte acad. Remus Ră­­duleţ, vicepreşedinte al Academiei, prof. Barbu Zaharescu, membru corespondent al Academiei, Pop Si­­mion, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, Dina Cocea, artistă emerită, Valeriu Pop, prim-redac­­tor şef adjunct al ziarului „Scân­teia“, Ion Frunzetti, critic de artă, Paul Diaconescu, ziarist. La lucrările congresului vor lua parte, de asemenea, acad. Eugen Pora, prof Mihai Băcescu, membru corespondent al Academiei, prof. Ion Negoescu şi poetul D. Novă­­ceanu, care se află în prezent în Cuba. Lucrările Congresului internațio­nal al intelectualilor se deschid la 4 ianuarie. Sub semnul bunelor relaţii româno-cubaneze (Urmare din pag. I) Lopez, administratorul fermei. Me­rită să le îngrijim cît mai bine“. Anul 1967 a marcat o etapă im­portantă în evoluţia relaţiilor ro­­mâno-cubane. Recenta vizită la Havana a delegaţiei guvernamen­tale economice române, condusă de Gheorghe Rădulescu, vicepreşedin­te al Consiliului de Miniştri — care a fost primită de primul ministru al Cubei, Fidel Castro Ruz, şi de preşedintele republicii, Osvaldo Dorticos — tratativele purtate cu delegaţia guvernamentală econo­mică a Cubei, condusă de Marcelo Fernandez, ministrul comerţului exterior, au deschis noi perspective legăturilor economice reciproce. Crearea comisiei mixte româno­­cubaneze de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, pe baza Con­venţiei semnate cu acest prilej, a fost apreciată pe bună dreptate ca un moment de seamă în relaţiile economice dintre România şi Cuba. In cadrul tratativelor s-a convenit asupra cooperării în asemenea do­menii ca prospectarea şi exploata­rea zăcămintelor de minereu de mangan şi prepararea pe cale chi­mică a bioxidului de mangan, va­lorificarea superioară a produselor secundare obţinute din prelucrarea trestiei de zahăr şi altele. Contacte permanente, ce vor avea loc între specialiştii români şi cubanezi, po­trivit programului de lucru elabo­rat, vor asigura realizarea acestor obiective. Potenţialul economic în continuă creştere al României şi Cubei creează, totodată, premise favorabi­le pentru sporirea substanţială a livrărilor reciproce de mărfuri, fapt ce şi-a găsit o expresie în alt document semnat la Havana — Protocolul privind schimburile comerciale şi plăţile între cele două ţări, pe anul 1968. Protocolul prevede atît o lărgire a nomencla­torului de mărfuri, în ambele sen­suri, cît şi sporirea de cîteva ori, faţă de nivelul actual, a volumu­lui importurilor şi exporturilor. Aceste măsuri, care asigură un curs continuu ascendent schimbu­lui de bunuri materiale, de expe­rienţă tehnico-ştiinţifică, au fost întîmpinate cu firească satisfacţie în cele două ţări. O evoluţie asemănătoare cunosc şi relaţiile culturale româno-cuba­­ne. Intensificarea schimburilor de valori spirituale între ţările noastre este o expresie a interesului viu al celor două popoare de a-şi cunoaş­te reciproc, cît mai îndeaproape, atît trecutul istoric, tradiţiile, obi­ceiurile, cît şi creaţiile oamenilor de ştiinţă, de litere şi artă, făurite în anii construcţiei socialiste. De acest lucru m-am putut convinge personal în timpul călătoriei în Cuba. De pildă, la Universitatea Centrală din Santa Clara, prof. dr. Capote, prof. dr. Juan Ojeda Dia* şi-au manifestat interesul pentru intensificarea legăturilor cu oame­nii de ştiinţă şi cadrele didactice din învăţămîntul superior din Ro­mânia, în ultima vreme s-au extins continuu contactele şi întîlnirile dintre oamenii de cultură români şi cubanezi , academicieni şi cer­cetători ştiinţifici, scriitori, artişti plastici, arhitecţi, medici, vizitele unor ansambluri artistice, partici­parea la manifestări literare, orga­nizarea de expoziţii pe diferite te­me etc. Un numeros grup de oa­meni de ştiinţă, artişti, scriitori şi oameni de cultură din România se află în prezent in Cuba pentru a participa la Congresul internaţional al intelectualilor de la Havana. Relaţii frăţeşti, de prietenie, lea­gă Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Cuba, orga­nizaţiile obşteşti din cele două ţări. Desfăşurate sub semnul preţuirii şi stimei reciproce, relaţiile multi­laterale dintre România şi Cuba contribuie la adîncirea continuă a prieteniei şi colaborării lor frăţeşti, spre binele ambelor popoare, al cauzei progresului şi păcii în lume. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA I Bucureşti Piaţa „Scrntell". Tel. 17 60 10, 17 60 10. Abonamentele se fac la plicu­l* poştal*, factorii poştali şi difuzorii voluntari din Întreprinderi şi Instituţii. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scritell

Next