Scînteia, aprilie 1968 (Anul 37, nr. 7660-7689)
1968-04-01 / nr. 7660
DIRECTE IN CARE TREBUIE ACŢONAT PENTRU CREŞTEREA RENTABILITĂŢII ÎN IDUSTRIA MINIERĂ Colectivele de nume ,10 ingineri * tehnicieni h,.n . minieră •se o niţel ' : a sensu*" pajor ai pr 'rasate de conducerea j • ■••... ,talului în domeniul cresţei activită-UI economice . oglindeşte la iniţiativa, ., :ea tor şi profunzimea cu ta-e ,, - , dar studiile si analizele mcepînd de anul trecut, u , ai.ţiune de în.laturare a j. . o • Planificate în întreprinde,u. care cu dotaţie de la b i-vi i» ..,o,-:re a benefif,.1?5..în lr : -rile rentabile. cr£tereaPe ' ‘ de !Ctiune pentru ' »onaiie în ra- , ? H 1 '•'•** de impor“Î.n-!n»ui'■ or ‘sc din înseşi prdpthl ' producţiei micăruiâ ' ■ spect asupra Larma mtî eptat atenția colectiv. * .m în Aprinderi a ... . arhrii gradului ut .ne i itaţilor de prot aLnir'iît:'nie miniere si inboia L nr . T Studiile’ eladem*^* „* organizarea locurilor ă : V- ■ iselor auxiliare şi posibil foloi'i“ P®* ?c um ÎTj_i ț are mai Intensivă a litătii Trtilatu r Je lucru şi a capaci-K le transP°? d« ... .» ce a permis să se ob. sporuri de producederile de plan în au tăţile industriei mi* ;rea cea mai iimpor Ing. Victor GÎRJOABA secretar-general în Ministerul Minelor tantă — circa 90 la sută — în cheltuielile de producţie ale întreprinderilor noastre o are manopera, cadrele tehnice şi economice din unităţi, cu sprijinul specialiştilor din minister, au cercetat cu atenţie resursele de creştere a productivităţii muncii, de stabilire a unui raport mai favorabil intre numărul muncitorilor direct productivi şi auxiliari. S-a pus accentul îndeosebi pe sporirea gradului de concentrare a producţiei pe guri de mine şi pe un număr mai redus de orizonturi şi locuri de muncă, cit şi pe mărirea dimensiunilor unor panouri şi fronturi de lucru. Efectele economice ale măsurilor luate în acest domeniu se reflectă în creşterea randamentului pe post şi reducerea unor cheltuieli materiale. Astfel, micşorarea dispersării activităţii din subteran a determinat reducerea efectivelor de muncitori din procesele auxiliare de producţie — transport, întreţinere, evacuarea apelor, iluminat etc — iar mărirea dimensiunilor unor panouri şi fronturi de lucru, pe lingă efectul de concentrare a producţiei, a contribuit la diminuarea volumului lucrărilor de pregătire. La creşterea productivităţii muncii a contribuit în mare măsură şi aplicarea concluziilor rezultate din analizele privind utilizarea timpului de lucru şi gradul de ocupare a muncitorilor. S-a ajuns astfel la creşterea timpului consumat la locul de muncă şi, implicit, la ridicarea ponderii timpului efectiv de lucru în totalul timpului calendaristic. Deşi nu putem afirma că în această privinţă s-a făcut tot ce era posibil, în ultimele luni timpul efectiv de lucru la fronturile productive a crescut cu 5—10 la sută, ceea ce se reflectă direct în sporirea producţiei şi productivităţii muncii, în reducerea cheltuielilor de producţie. Rezultate din ce în ce mai bune în creşterea eficienţei economice a producţiei s-au obţinut în ultima vreme şi prin valorificarea superioară a unor produse, ridicarea nivelului lor calitativ și diversificarea sortimentelor. S-au aplicat sau sunt în curs de aplicare o serie de măsuri menite să asigure valorificarea superioară a piritelor, a minereului complex de la Leșul Ursului, a minereului mărunt de fier de la Lueta, a hălzilor de minereu de fier sărac de la Teliuc. Cercetările tehnologice efectuate pentru îmbunătăţirea şi diversificarea sortimentelor la o serie de substanţe nemetalifere — caolin, talc, grafit, betonite, nisip pentru turnătorii, argile refractare, feldspat etc. — sunt, de asemenea, îmbucurătoare. S-au preconizat măsuri ca majorita. ... . .. .. -ctrrcevfri . .IgĂSisKîcA-aplicare pe scară industrială incepînd din acest an. Conjugată şi influenţată puternic de acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, activitatea pentru rentabilizarea întreprinderilor şi produselor a urmărit diminuarea cheltuielilor de producţie şi pe alte căi : reducerea consumului de lemn de mină, a consumurilor specifice de alte materiale şi piese, scăderea cheltuielilor cu întreţinerea şi exploatarea utilajului, a cheltuielilor administrativ-gospodăreşti şi a celor neproductive. Măsurile aplicate s-au concretizat, anul trecut, într-un spor de acumulări peste plan de 190 milioane lei. Au fost rentabilizate şapte Întreprinderi şi mai multe produse — lignitul extras din subteran, huila energetică de Anina, plumbul în concentrate plumboase, zincul în concentrate zincoase, calcarul metalurgic, mica ş.a. Realizări fructuoase au fost obţinute şi în primele două luni ale anului 1968 de către un şir de unităţi miniere din Valea Jiului, de întreprinderile miniere Oradea, Ploieşti, Rovinari, Orşova, Combinatul minier Baia Mare, salinele Slănic şi Ocna Mureş etc. Aceasta dovedeşte că soluţiile preconizate în 1967 pentru creşterea eficienţei economice au o puternică bază reală. Subliniem că cel mai important efect al măsurilor stabilite pînă acum în acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, de creştere a eficienţei economice — (Continuare in pag. a IlI-a) - f tarţilor aramueşene , oriunde pătrunzi spre a-i dealuri cu nume de lei prin cele patru porţi ? op. Dealul Ştefăniţei, Gu-tuta, tăiate oblic de vreme piatra munţilor, Maramuse dezvăluie printr-o lume intece incizate în lemn şi fir, care individualizează t tirul unui cerc turtit al Marmaţiei, spaţiu ondudoinit de dealuri geometri , în ceaţa cărora distingi ceti chipuri de voievozi: eu, Bogdan Vodă, Ştefan deşte. Alături, înţelegi pre■ ţa meşterilor anonimi: ţe. ’ari şi iconari tmulgînd nuanşi smalţuri din ierburi şi ăcini, fierbindu-le într-o al- C Linie unică, moştenită de la o pioraţie la alta, cioplitori de porţi di biserici cu turnuri ciufite. Cel mai frecvent arta ciopliții se concretizează în porfi, arta fiind cartea de vizită a oiului de pe aceste meleaguri, pabilă prin simbolurile înscrise stilpi să vorbească despre racterul oamenilor, sincer, schis şi ospitalier, ori aprins aspru ca tăişul securii. Stîlpii lifii, în majoritatea cazurilor el — blazonul unei familii de nori căsătoriţi — alteori şase, din desenele lor devin cronicile unei existenţe. In fiecare stîlp meşterul naşează datini, simboluri devenite lit, într-un ritm de linii, unchiuri şi cercuri în consens cu lasticitatea naturală a stejarui. Cercul-soare, aspiraţie spre amină şi fecunditate... De la bază, pe faţa stîlpului urcă dinr-un cerc simplu, primară înelegere a facerii, ori dintr-un arpe împodobit cu frunze, biblicul pom al vieţii, mai precis îşneşte cu zvircoliri printre cele două şiruri de motive geometrice ori florale incizate pe muchiile stîlpului pînă ajunge în echilibrul luminii. Acoperişul din şindrilă In formă de aripă desăvîrşeşte această arhitectură în care asculţi o muzică încremenită de veacuri în lemn ori intuieşti esenţe brăncuşiene pledînd întru măreţie şi demnitate. Adesea însă poarta constituie forma miniaturală a pridvorului, de aceea motivele se reiau, se amplifică în întreaga arhitectură a gospodăriilor moroşenilor cum de altfel se întîmplă şi în Oltenia şi în Moldova. Dar în toate simbolurile omul este o prezenţă tonică, vie, îşi imprimă aspiraţiile. Borodi din Vad sau Vlad din Sălişte. Ovriş sau Stan Petraş din Săvînta se refugiază cu discreţie după fiecare cîntec caligrafiat in lemn, lăsîndu-l să se rostească asemeni stihurilor mioritice drept creaţia tuturora... Ion IUGA LOCUL I PE ŢARĂ LA CONCURSUL LEGUMICULTORILOR TIMIŞOARA (corespondentul „Scînteii“). Recent la cooperativa agricolă de producţie „30 Decembrie“-Tomnatic a avut loc festivitatea înmînării drapelului şi diplomei pentru locul I pe ţară la concursul legumicultorilor. Anul trecut, cooperatorii din Tomnatic au obţinut pe o suprafaţă de 73 ha, în medie, 46 321 kg legume la hectar. Valoarea acestor produse s-a ridicat la 6 321 500 lei, faţă de numai 4 854 500 lei, cît era prevăzut în plan. Pentru acest an, cooperatorii din Tomnatic sunt hotărîţi să dezvolte realizările obţinute. Ei au prevăzut mărirea suprafeţelor afectate culturii legumelor la 84,42 ha. In curînd, de pe cele 2 ha de seră va începe culesul primelor cantităţi de roşii. PROLETAR D AN TOATE TÂRÎLE, UNIfI-VÂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXVII Nr. 7660 Luni 1 aprilie 1968 4 PAGINI -30 BANI SPORT FOTBAL Etapa a XVII-a, ATLETISM Surpriză in crosul „L’Humanité“ (corespondenţă specială din Paris) * CICLISM Prima etapă a „Turului Marocului“ (Moiceanu pe locul 6) TENIS Ţiriac şi Năstase in semifinalele turneului de la Roma TENIS DE MASA Capionii naţionali / 1968 Alte ştiri din ţară şi de peste hotare în pagina a lll-a \ '-i' . .. •’» Duel între „uriaşi" în meciul ce rugbi Griviţa roşie — Steaua Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer d in Finlanda Duminică la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Helsinki, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială in Finlanda, la invitaţia guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Drăghici, Janos Fazekas, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai guvernului şi alte persoane oficiale. A fost de faţă Seppo Olavi Ainamo, însărcinat cu afaceri ad-interim al Finlandei la Bucureşti. (Agerpres) HELSINKI 31.— Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Mircea S. Ionescu, transmit: După un zbor de aproximativ patru ore, avionul special, la bordul căruia se aflau preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Măceşcu, a aterizat şi aeroportul Seutula. Dominat de majestuoase păduri prin care şi-a răsfirat pistele, aeroportul capitalei finlandeza şi-a primit oaspeţii într-o atmosferă sărbătorească — expresie a relaţiilor de stimă şi prietenie ce s-au dezvoltat în zilele noastre între România şi Finlanda. Arborate pe frontispiciul aerogării, se profilau pe fundalul cerului nordic drapelele de stat ale României şi Finlandei. La coborârea din avion, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de preşedintele Consiliului de Miniştri al Finlandei, Mauno Koivisto, şi de ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen. Premierul finlandez a prezentat apoi oaspeţilor celelalte persoane oficiale venite în întîmpinare : Aarje Simonen, ministrul justiţiei, Vaino Leskinen, ministrul comerţului şi Industriei, Arjeo Kemnonen, comandantul şef al armatei, Teuvo Aura, preşedintele Consiliului municipal al oraşului Helsinki, Lauri Aho, primarul oraşului Helsinki, precum şi alte personalităţi ale vieţii politice finlandeze. Au fost de faţă Niculai Ioan Vancea, ambasadorul României la Helsinki, membri ai ambasadei şi ai agenţiei economice a ţării noastre în Finlanda, precum şi Kaarlo Veikko Mäkele, ambasadorul Vislandei la Bucureşti. Erau, de asemenea, prezenţi numeroşi ziarişti finlandezi şi corespondenţi ai presei străine. O companie de elită a forţelor armate finlandeze a prezentat onorul. După intonarea imnurilor de stat ale celor două ţări, premierii României şi Finlandei au trecut o revistă garda de onoare. Primii miniştri ai celor două stete, precum şi celelalte personalităţi au luat apoi loc In maşinile oficiale, Indreptîndu-se spre reşedinţa rezervată oaspeţilor români, în marele Hotel Marski. La reşedinţă, premierul Mauio Koivisto şi ministrul afacerilor externe, Ahil Karjalainen, s-au intreţinut cordial, la o cupă de şampanie, cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Coreneliu Mănescu. In timpul ziborului deasupra teritoriului Uniunii Sovietice, preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, a redresat de la bordul avionului o telegramă de salut preşedintelui Consiliului de Miniştri ai UJLS.&, Aiexei Kssîghia. Primii miniştri ai celor două ţâri pe aeroportul din Helsinki JURĂMÎNT SOLEMN Cazarma am găsit-o aceeaşi şi totuşi alta. Un aer proaspăt, sărbătoresc, de o solemnitate degajată m-a intîmpinat chiar de la intrare. In dimineaţa zilei de ieri, întîlnirile cu cei mai tineri ostaşi, discuţiile cu comandanţii şi educatorii lor, programul deosebit de bogat al activităţilor culturale şi sportive — toate erau străbătute de sensul unui eveniment major in Viaţa ostăşească — depunerea jurămîntului militar. Act solemn, bogat in semnificaţii, cu răsfrîngeri profunde în viaţa fiecărui ostaş, act prin care triitul se leagă să-şi apere glia strămoşească pînă la moarte. Cu o parte din ostaşi, care ieri au depus jurămîntul militar, m-am întreţinut înainte de ceremonie. — Ar fi multe de spus... — mi-a mărturisit soldatul V. Coman. îmi place aici. Există multă solicitudine din partea comandanților. M-am acomodat repede. Mi-am făcut şi prieteni. Pentru jurămînt m-am pregătit, între altele, obţinînd rezultate foarte bune la trageri. ■Niciodată, ca în această solemnă şi, dialogul soldatului Coman cu patria, ca şi al celorlalţi, n-a fost mai direct şi mai deschis. „Eu, cetăţean al Republicii Socialiste România, intrînd în rîndurile forţelor armate, jur să fiu devotat poporului muncitor, patriei mele şi conducerii de stat a Republicii Socialiste România“. Cu alţi tineri ostaşi, printre care S. Enache, I. Lăbunţ, D. Badea, C. Guiu am schimbat cîteva păreri după ce au depus Jurămîntul. Ei ştiu că li se poate încredinţa orice misiune, că sînt ostaşi adevăraţi, că nu vor mai fi priviţi ca nişte „boboci" neiniţiaţi nu ale milităriei, deşi fiecare îşi dă seama că greul abia începe. Însuşirea meseriei armelor nu-i o treabă simplă şi uşoară. Ea cere dăruire, eforturi, stăpînire de sine, spirit de sacrificiu. Iar fiecare este convins că prin muncă va izbuti să se formeze ca luptător adevărat. Stau mărturie rezultatele de pînă acum. — La tragerile de iniţiere cu automatul — ne spune căpitanul V. Manolo — toţi militarii din subunitate au tras foarte bine. Am încredere in ei. Sunt sigur că şi la celelalte categorii de pregătire vor obţine performanţe ridicate. Cînd m-am despărţit de tinerii ostaşi, peste cazarmă şi depărtări parcă mai răsuna încă ecoul jurămîntului şi al „Trei culorilor“. Nimeni dintre ei nu va uita această zi. Pe cîmpurile de instrucţie, la aplicaţiile tactice, în sălile de specialitate, jurămîntul depus ieri va fi continuu întărit prin fapte demne ale celor cărora li s-a încredinţat înalta misiune de apărare a patriei socialiste. LecotMMt-colonala STRUJAN PE CÎTEVA ARTERE NAŢIONALE ! Cu ochiul turistului exigent A venit primăvara! O dată cu ea sporeşte dorul de drumeţie. Şi pentru că valul turiştilor începe să se urnească din loc şi se va îngroşa continuu în lunile următoare, se pune în mod firesc întrebarea : ce pregătiri se fac pentru ca turiştii să fie întimpinaţi cum se cuvine . Am căutat răspuns la această întrebare în raidul-anchetă întreprins de corespondenţii ziarului în judeţele Suceava, Iaşi, Alba, Prahova şi Sibiu. Menţionăm, de la început, că toate aceste judeţe sunt bogate în obiective turistice, care suscită interesul iubitorilor de drumeţie din ţară şi de peste hotare. In cadrul pregătirilor, un loc important 11 ocupă amenajarea şi marcarea drumurilor şi potecilor, în vederea înlesnirii accesului şi orientării turiştilor. Anul acesta, turiştii vor găsi noi drumuri asfaltate, căi de acces mai bune spre diferite obiective. Amintim, între altele, că au fost asfaltate şoselele Tîrgu Frumos — Hîrlău — Botoşani, Tîrgu Frumos — Paşcani — Moţca, drumurile spre mînăstirile Putna, Voroneţ, Humor ; pînă la 10 iunie se va da în circulaţie drumul modernizat Suceviţa — Vatra Moldovi■tei — Sadova — Cîmpulung Moldovenesc, care străbate unul dintre cele mai frumoase trasee turistice. Trebuie spus insă că multe drumuri, chiar dinlea Prahovei, în unele puncte — Cîmpina, Comarnic, Sinaia — asfaltul este deteriorat, viiturile si noroiul împiedică circulaţia normală a autovehiculelor. N-am întîlnit nici măcar urmă de picheri sau cantonieri care să lucreze la curăţirea şi reparatul şoselei. La sfîrşit de cele de pe trasee turistice binecunoscute, au suferit în timpul iernii deteriorări, iar reparatul lor întîrzie ; alte drumuri urmau să fie modernizate, dar executarea lucrărilor e tărăgănată. Să luăm, de pildă, drumul național de pe Valea Teleajenului, care străbate locuri de o rară frumusețe. De la Vălenii de Munte în sus, drumul se află într-o stare de completă deteriorare, este plin de denivelări, lipsit de indicatoare şi semne de orientare. Pe şoseaua naţională care străbate satul anului trecut trebuia terminată asfaltarea drumului de la Iugani la Mirceşti, unde se află casa memorială „Vasile Alecsandri“, dar lucrările nu s-au terminat nici pînă acum. Intr-o stare proastă se află şi drumurile Sibiu — Păltiniş (30 de km), cele care duc spre mînăstirile Probota, Rîşca şi Slatina (judeţul Suceava). Lucrurile nu stau bine nici in ce priveşte rolul informational pe care trebuie să-l îndeplinească şoseaua, strada, poteca in orientarea turistului. Vechile indicatoare, marcaje şi placarde turistice, dacă nu au dispărut, sunt degradate, iar altele noi n-au fost pregătite. De altfel, pentru că suntem la capitolul informării turistice, se poate spune că se vor repeta, dacă nu se vor lua măsuri, situaţiile din anii trecuţi, cînd tipăriturile, hărţile şi alte materiale de informare turistică au apărut tîrziu sau după trecerea sezonului. La O.N.T. Alba am aflat că se lucrează la hărţi turistice ale judeţului. Vor folosi ele turiştilor ? l-am întrebat pe tov. Ion Rada, directorul agenţiei judeţene O.N.T. „Vor fi cîteva hărţi de uz intern, pentru informarea noastră“, ni s-a răspuns. Exact ceea ce trebuia demonstrat. Turistul va fi nevoit să facă investigaţii pe cont propriu. Pornind la drum, turistul este interesat să ştie dacă va găsi sau nu pe traseul ales posibilităţi de casare şi masă, unităţi de deservire. In urma constatărilor făcute şi a discuţiilor purtate cu prilejul raidului, suntem in măsură să anunţăm că, faţă de anul trecut, locurile raid anchetă de popas s-au înmulţit şi, în plus, au apărut sau vor apărea noutăţi care oferă surprize plăcute turiştilor. Iată cîteva. Pe Valea Prahovei, la intrarea în Sinaia (punctul Pîrîul Rece), s-au montat căsuţe turistice cu 60 de camere de cite 2—3—4 locuri ; la complexul Caraiman din Buşteni s-a dat în folosinţă un hotel cu 60 de locuri ; la ieşirea din Sinaia (spre Braşov) se va deschide restaurantul „La calul bălan“, cu mobilier rustic, unde se vor servi mîncăruri preparate după reţete proprii. La Alba Iulia, unde anul trecut au poposit 120 000 de turişti din ţară şi de peste hotare, se construieşte un camping cu o terasă-restaurant pe malul Mureşului, în apropiere de comuna Oarda (în triunghiul format de şoseaua E 15 A, Mureş şi Sebeş). La motelul Bucium (Iaşi) s-a dat în folosinţă un camping cu 100 de N. BRUJAN, C. CAPRARU, M. CORCACI, ŞT. DINICA, N. ŢUICU corespondenţii „Scînteii" (Continuare in pag. a III-a) ANGLIA în faţa „blocadei” celor 6 Costin C. KIRIŢESCU doctor in economia La începutul lunii aprile, Conferinţa miniştrilor de externe al ţărilor din Piaţa Comună va relua la Luxemburg discuţiile privind aderarea Angliei la acest organism internaţional. Ar fi greu de socotit de cite ori a fost pusă pînă acum această problemă pe ordinea de zi a forurilor conducătoare ale Pieţei comune. Ce motive Îndeamnă Anglia, cu toate nenumăratele eşecuri suferite pînă acum, să persevereze In dorinţa de a pătrunde în Piaţa comună ? Răspunsul la această Întrebare dă istoria Angliei, care fără îndoială reprezintă una din paginile cele mai pasionante ale istoriei omenirii. Dacă n-ar fi de luat în considerare decit epoca modernă , o ţară insulară care devine inima celui mai mare imperiu colonial, stăpină a oceanelor şi implicit a comerţului mondial, un pămint bucolic care se transformă pe rind In atelierul manufacturier al lumii, apoi in ţara de baştină a marii industrii mecanizate, leagăn al modului de producţie capitalist. Anglia este prima ţară mare de pe glob care şi-a îngrămădit încă de la mijlocul secolului trecut peste 50 la sută din populaţie In oraşe (în prezent: 80 la sută, restul de 20 la sută fiind constituit In mare parte din orăşeni care preferă să locuiască la ţară). Agricultura a devenit intre timp o povară pentru economie, ea depinzînd de subvenţiile statului Intr-un asemenea grad, Incit s-a ajuns de curînd, pentru motivul realizării de economii bugetare, să se facă propunerea insolită de a se contopi ministerul agriculturii cu acela al... pensiilor. Este limpede că o asemenea orientare a economiei insulare britanice nu putea fi decît rodul sui-generis al imperiului, al miilor de fire care, peste întinsul apelor, legau metropola de posesiunile ei coloniale, iar mai tîrziu de țările Commonwealth-ului. Astăzi însă, potrivit legilor implacabile ale dezvoltării istorice, imperiul s-a prăbuşit, Commonwealth-ul — care n-a putut niciodată constitui un bun înlocuitor al imperiului colonial — se pulverizează, miile de fire s-au rupt sau se rup unul după altul. Rezultatul acestei involuţii este semnificativ. Balanţa de plăţi externe a Angliei se soldează mereu cu deficite. în 1967, de exemplu, deficitul s-a cifrat la 650 milioane lire sterline, față de 133 milioane în 1966. Principala cauză a deficitului este (Continuare in pag. a IV-a)