Scînteia, mai 1968 (Anul 37, nr. 7690-7719)

1968-05-01 / nr. 7690

TRĂIASCĂ 1 MAI, ZIUA SOLIDARITĂȚII ... —I — 111 ■ ■ 1 INTERNAŢIONAl­E.­AL CELOR CE MUNCESC! Desen de Iura CALARASI) PARTID AL ADEVĂRULUI, DEMNITAJII, DREPTĂŢII Vasile REBREANU Există un spirit al bunei convieţuiri, un sentiment adine de dreptate şi cinste al poporului nostru, sen­timente care, în ani şi în sute de ani, s-au zămislit, s-au cimentat, s-au purificat, venind pînă la noi ca o ofrandă a spiritualităţii acestui neam. In casa noastră ne-am ştiut respecta unul pe celălalt ; am dat cinstea cuvenită bătrînilor, la rindul lor aceştia ştiu preţul pe cei mai tineri şi foarte tineri. In colectivitate am apreciat, ca şi acasă, hărnicia celui mai harnic, des­toinicia celui mai destoinic, vitejia celui viteaz, în­ţelepciunea înţeleptului. I-am dat locul de cinste aces­tuia a­cum, am dezaprobat pe leneşi, pe mincinoşi, am pedepsit pe răufăcători, pe ucigaşi şi hoţi, pe bicis­nici ; am ştiut să fim necruţători cu trădătorii şi vinză­­torii de neam şi ţară. Istoria nescrisă şi istoria scrisă a acestui popor do­vedeşte din plin acest lucru. Mărturie ne stau tezaurul proverbelor, al zicătorilor, al doinelor şi baladelor şi basmelor folclorului nostru, ne stau mărturie, nu mai puţin, primele hrisoave, glasul înţelept al cronicarilor, scrierile cărturarilor noştri cei luminaţi de mai tîr­­ziu. Şi, ne stă mărturie — mai ales — istoria noastră. Care este o istorie a unei necontenite, curajoase, eroice bătălii pentru dreptate, pentru libertatea de a exista şi a gîndi, pentru existenţa şi afirmarea fiinţei acestui popor. Un popor care n-a rîvnit niciodată la nimic al altuia. A dorit doar să fie lăsat în pace să poată gîndi şi munci cu cinste. Şi acest lucru îl dove­desc luptele pentru apărarea pămîntului străbun pur­tate de marii noştri voevozi, o dovedesc luptele duse pentru dreptate socială şi naţională, marile bătălii ale clasei muncitoare conduse de comunişti. Poporul nostru a visat o lume pe măsura sa, o lume pe măsura frumuseţii sale sufleteşti. Acea sete de dreptate, setea de frumos, setea de perfecţiune — Dorul nostru, al spiritualităţii noastre a fost o lume mereu mai bună, mai echitabilă, mai prosperă, mai li­beră şi mai dreaptă. Iar exponentul acestei înalte ten­dinţe a fost şi este — în istoria noastră cea mai re­centă — Partidul Comunist Român, partid-chintesenţă a celor mai înalte idealuri ale poporului, partid care a crescut din cele mai luminoase tradiţii de luptă ale acestui popor. Partidului Comunist i-au fost încredin­ţate, cu unic mandat, destinele poporului român. Iar acest partid a ştiut — faptele o confirmă cu strălucire — să conducă poporul pe drumul deloc uşor, dar luminos şi plin de perspective, al construcţiei unei lumi noi ; acest partid este conducătorul naţiunii noastre socia­liste în opera vastă şi glorioasă de construcţie a socia­lismului pe care o făurim astăzi, în acest partid vedem stegarul lucid şi înţelept, adînc încercat, care ne va conduce pe cele mai înalte culmi ale civilizaţiei şi progresului. Acest partid credincios poporului român a fost înconjurat cu dragoste şi devotament de către popor. (Continuare în pag. a IV-a) PROLETARI D­IN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VA! Anul XXXVII Nr. 7690 Miercuri 1 mai 1968 8 PAGINI-30 BANI ..................... ■ ■ .... Ion CRINGULEANU S­tejarii Pe dealuri, stejarii poartă balade; Din cînd în cînd, cîte o stea, Prin ei, în lume cade. Noi am suit din stejari Stîlpi la casă şi ţară; Pe lingă păduri, pe lingă tulpină Fierul plugului ară. Luna şi vîntul şi soarele Ne umblă prin case şi pe mese. Ţara se aude pînă-n luceafăr, Umăr de lumină şi pîine-i pămîntul Timpul tace şi arde, în vetrele fierului, teafăr Ascultîndu-ne glasul şi gînduL ...Pe dealuri, stejarii poartă cînturi; Noi venim cu tulpinile De departe, cu ei, din pămînturi... Pe dealuri stejarii ştiu, înalt, să răsară — Cura deschid frunza sau de lumină și țară. Vizita conducătorilor de partid şi de stat la Fabrica de confecţii * * şi tricotaje Bucureşti Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti, una dintre cele mai mari întreprinderi industriale ale Capi­talei, a împlinit 20 de ani de exis­tenţă. Este un eveniment deosebit, un prilej de bucurie şi satisfacţie pentru întregul său colectiv care, prin muncă rodnică, a înmănun­cheat în buchetul celor două de­cenii mari şi însemnate succese. Bucuria sărbătorii este întregită de conferirea de către Consiliul de Stat a Ordinului Muncii clasa I acestei întreprinderi, precum şi de ordinele şi medaliile acordate unui număr mare de lucrători ai fabricii — semn al preţuirii muncii lor en­tuziaste. Răspunzînd invitaţiei de a parti­cipa la marea lor sărbătoare, în mijlocul harnicilor muncitori, in­gineri, tehnicieni de aici, au venit tovarăşii NICOLAE CEAUŞESCU, GHEORGHE APOSTOL, EMIL BODNARAŞ, VIRGIL TROFIN, ILIE VERDEŢ, JANOS FAZEKAŞ, DUMITRU POPA şi GHEORGHE GASTON MARIN. La intrarea în fabrică miile de muncitori au salutat pe conducă­torii de partid şi de stat cu pu­ternice ovaţii şi urale. înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de Alexandru Sencovici, ministrul industriei uşoare, de colectivul de conducere al întreprinderii, repre­zentanţii organizaţiilor de partid, sindicale şi de tineret. Tinere muncitoare au oferit con­ducătorilor de partid şi de stat buchete de garoafe roşii. Se vizitează expoziţia „20 de ani de existenţă a fabricii“. Prin nu­meroase panouri, grafice, fotogra­fii, este înfăţişat sugestiv dru­mul ascendent străbătut de această fabrică de la micile şi rudimen­tarele ateliere APACA la marea şi moderna unitate de azi a industriei noastre uşoare. Sunt prezentate­­»w*sfeâsffiâ z &­neri voluntari, alături de construc­tori, sărbătoreau cu bucuria muncii împlinite prima zi de lucru în noua fabrică făurită de ei şi pînă la această zi, tot din preajma lui 1 Mai, cînd după două decenii a­­celaşi colectiv, în rîndurile căruia au intrat mereu noi cadre de nă­dejde, sărbătoreşte cu entuziasm succesele repurtate în această pe­rioadă. Conducătorii de partid şi de stat se interesează de progresul tehnic înregistrat de întreprindere, de activitatea de creaţie, de munca întregului colectiv. Se vizitează în continuare, sta­­ţia-pilot a fabricii, unde sunt expe­rimentate procedee tehnologice din­tre cele mai moderne, care urmea­ză să fie generalizate în fabrică. Un scurt popas în sala unde se află expuse produsele fabricii dă prilej oaspeţilor să cunoas­că cele mai noi modele, rea­lizate de colectivul de creaţie al întreprinderii. Marea varie­tate de confecţii, într-o linie mo­dernă, practice, în culori atrăgă­toare, adecvate oricărui sezon, au adus o binemeritată faimă produ­selor acestei fabrici atît în ţară, cit şi peste hotare. Aproape 60 la sută din producţie este azi solicitată în 14 ţări. Apreciind calitatea şi bogăţia sortimentelor, conducătorii de partid şi de stat recomandă colec­tivului de creatori să persevereze pe linia diversificării produselor, pentru a răspunde în tot mai mare măsură cerinţelor şi exigenţelor populaţiei. In continuarea vizitei oaspeţii se opresc la sectorul II, unde se con­fecţionează anual peste 9 milioane de cămăşi bărbăteşti. In timpul vizitei gazdele infor­mează pe conducătorii de partid şi de stat despre rezultatele rod­nice obţinute prin organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, subliniind că acest sector este pri­mul din fabrică unde s-a aplicat sistemul de lucru pe linii tehnolo­gice în flux continuu. Este pentru noi o mare plăcere de a lua parte la această manifes­tare sărbătorească a puternicului colectiv al Fabricii de confecţii şi tricotaje Bucureşti, prilejuită de împlinirea a 20 de ani de la in­trarea în funcţiune a întreprinderii. Daţi-mi voie să vă transmit cu a­­cest prilej un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România. (Vii şi puternice aplauze). Fabrica dv. a fost construită prin munca entuziastă a mii de tineri brigadieri, dintre care mulţi au continuat apoi să lucreze aici, iar unii sunt astăzi muncitori fruntaşi, maiştri, au funcţii de conducere în această întreprindere. Se­ poate efMAti A, vat de­ vortm* In sectorul de tricotaje, vizitat apoi, oaspeţilor le-au fost prezen­tate maşinile moderne cu care se lucrează. Unele din acestea sunt fabricate în ţară. Conducătorii de partid şi de stat s-au interesat de performanţele lor tehnice, de cali­tatea produselor.­­ Pretutindeni, în secţiile vizitate, sute de muncitori şi muncitoare fac o primire entuziastă tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi înalţi oaspeţi. Intrerupînd pentru fabricii, a crescut şi colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri, devenind astăzi un colectiv pu­ternic închegat, care îşi îndepli­neşte cu cinste sarcina de a da pa­triei produse de bună calitate, re­zistente şi cît mai frumoase. In cei 20 de ani de la înfiin­ţare, întreprinderea dumneavoas­tră a obţinut succese mari. Ea este astăzi cea mai mare fabrică de confecţii şi tricotaje din România. Produsele fabricii dv. se bucură de o bună apreciere, atît în ţară cît şi în străinătate. In ultimii ani au fost luate o serie de măsuri pen­tru îmbunătăţirea activităţii între­prinderii, ceea ce a dus la creş­terea producţiei, productivităţii muncii, la sporirea beneficiilor. Am vizitat astăzi două din sec­toarele întreprinderii. Ne-a făcut o impresie deosebit, de plăcută sec­­tor­ul di­uioWu­ptifi, care oglin­cîteva clipe activitatea, lucrătorii ovaţionează îndelung, dînd expre­sie sentimentelor lor profunde de dragoste şi ataşament faţă de Partidul Comunist Român, de con­ducătorii săi. In încheierea vizitei a avut loc o adunare festivă, organizată cu pri­lejul împlinirii a 20 de ani de ac­tivitate a fabricii. (Continuare in pag. a II-a) deste nivelul tehnic înalt al între­prinderii, preocuparea colectivului de a perfecţiona continuu produc­ţia, de a realiza pe această cale o folosire cît mai raţională a mijloa­celor materiale şi de a pune la în­­demîna muncitorilor mijloace de producţie mai bune, pentru a ob­ţine producţii sporite, de calitate ridicată. De aceea, tovarăşi, doresc ca în numele conducerii de partid şi de stat să vă felicit pentru re­zultatele pe care le aveţi în activi­tatea dv. (Aplauze prelungite, orale). Prin munca desfăşurată de în­tregul colectiv, de conducerea în­treprinderii, dumneavoastră adu­ceţi o contribuţie activă la înfăp­tuirea sarcinilor stabilite de Con­gresul al IX-lea al partidului pri- (Continuare in pag. e Il-a) Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu : Dragi tovarăşi, In timpul vizitei la Fabrica de confectii şi tricotaje Bucureşti Foto : Gh. Vinţilă Tinereţea înţeleaptă... Copilărie, tinereţe, ma­turitate, etape ale evolu­ţiei omului, sunt termene ce se aplică şi dezvoltării societăţii. Tinereţea repu­blicii noastre coincide în avîntul ei de împlinire cu elanul tineretului nostru. Născuţi în anii apariţiei democraţiei noastre copiii acestui neam azi tineri viguroşi făuresc alături de maturitatea celor mai virstnici o operă de con­strucţie măreaţă. Departe de toate greutăţile şi as­primile indurate de înain­taşi tineretul nostru are azi drum deschis elanu­lui său. Elanul este trăsă­tura cea mai nobilă a o­­mului şi proprie tineretu­lui Am înaintea ochilor acea „vîrstă de bronz" a lui Rodin şi mă glndesc Patriciu MATEESCU ca plină de semnificaţii este această sculptură, reprezentînd desprinderea de la copilărie spre zo­rile împlinirii. Acest elan lăuntric asemănător ges­tului pe care îl fac peta­lele cînd izbucnesc din boboc pentru a se trans­forma în floare implică o forţă pe cît de naturală şi spontană, pe atît de necesar susţinută fără şo­văială sau gînd de în­toarcere. Forţa tînărului reprezintă însă acumula­rea de cunoştinţe, un spi­rit elevat şi mai ales o pasiune plină de respon­sabilitate. Multe flori se scutură sau se ofilesc din lipsă de sevă, sau de lu­mină. Forţa pe care ţi-o dau cunoştinţele este dacă vreţi seva, iar pa­siunea pentru înaltele idealuri este lumina fără de care floarea se etio­­lează şi­­ nu rodeşte. Şi după cum întreaga plan­tă nu poate trăi fără pă­mîntul în care a încolţit, tot astfel tineretul este dator pămîntului ţării, înaintaşilor, valorilor ce ne situează cu o cultură proprie în rîndul civili­zaţiei şi culturii univer­sale. Eu cred că dacă se poate spune că nu este de conceput o societate fără bătrîni, la fel nu tre­buie să ne gîndim că e­(Continuare în pag. a IV-a) ...şi înţelepciunea mereu tînără Element constitutiv al so­cietăţii, omul îşi desfăşoară activitatea creatoare — ori­care ar fi multiplele ei as­pecte — în cadrul societăţii, condiţionat de cerinţele şi realităţile acesteia. Firesc este aşadar ca aflată în perpetuă mişcare şi dezvoltare, socie­tatea — ca şi materia, în ge­neral — să determine carac­teristica esenţială a omului cu spirit creator : adaptabilita­tea la înnoirile şi trans­formările ei complexe, la cunoaşterea mereu mai a­­profundată a tainelor ma­teriei. Precum mitologicul Anteu îşi împrospăta puterile sleite de luptă ori de cîte ori relua contactul cu Pămîntul, tot ast­fel contactul permanent cu realităţile vieţii şi epocii în care trăieşte reprezintă pen­tru omul creator calea acad. Nicolae TEODORESCU de împrospătare a forţelor sale spirituale, de ascensiu­ne pe treptele mereu mai înalte ale progresului. Şi dim­potrivă, ori de cîte ori s-a lăsat rupt de realităţile vieţii, izolat de frămîntările timpu­lui său, omul — ca şi Anteu despărţit de Pămînt — a fost învins în năzuinţele sale de­venite sterile. Exemple ilustre susţin jus­teţea afirmaţiilor de mai sus. Creatori din toate dome­niile vieţii sociale şi-au păstrat pînă la adîncă se­nectute forţele creatoare în plină efervescenţă, toc­mai pentru că au nutrit o pasiune profundă faţă de ideile înnoitoare, s-au in­spirat din realităţile timpului lor. Ridicată pe culmi neatinse mai înainte, creaţia lor a slujit apoi ca sursă nesecată şi exemplu viu de inspiraţie unor întregi ge­neraţii de urmaşi spirituali. Michelangelo şi Leonar­do da Vinci, Marx şi En­gels, Einstein şi Niels Bohr, Enescu şi Brâncuşi sunt cîteva din miile de nume înscrise cu litere de aur în galeria personali­tăţilor de frunte ale uma­nităţii, care au demon­strat în ce măsură legile vîrstei biologice devin a­­daptabile la legile vîrstei spirituale, ce elixir al ti­nereţii fără bătrineţe re­prezintă pentru om capa­(Continuare in pag. a IV-a)

Next