Scînteia, mai 1968 (Anul 37, nr. 7690-7719)
1968-05-01 / nr. 7690
TRĂIASCĂ 1 MAI, ZIUA SOLIDARITĂȚII ... —I — 111 ■ ■ 1 INTERNAŢIONAlE.AL CELOR CE MUNCESC! Desen de Iura CALARASI) PARTID AL ADEVĂRULUI, DEMNITAJII, DREPTĂŢII Vasile REBREANU Există un spirit al bunei convieţuiri, un sentiment adine de dreptate şi cinste al poporului nostru, sentimente care, în ani şi în sute de ani, s-au zămislit, s-au cimentat, s-au purificat, venind pînă la noi ca o ofrandă a spiritualităţii acestui neam. In casa noastră ne-am ştiut respecta unul pe celălalt ; am dat cinstea cuvenită bătrînilor, la rindul lor aceştia ştiu preţul pe cei mai tineri şi foarte tineri. In colectivitate am apreciat, ca şi acasă, hărnicia celui mai harnic, destoinicia celui mai destoinic, vitejia celui viteaz, înţelepciunea înţeleptului. I-am dat locul de cinste acestuia acum, am dezaprobat pe leneşi, pe mincinoşi, am pedepsit pe răufăcători, pe ucigaşi şi hoţi, pe bicisnici ; am ştiut să fim necruţători cu trădătorii şi vinzătorii de neam şi ţară. Istoria nescrisă şi istoria scrisă a acestui popor dovedeşte din plin acest lucru. Mărturie ne stau tezaurul proverbelor, al zicătorilor, al doinelor şi baladelor şi basmelor folclorului nostru, ne stau mărturie, nu mai puţin, primele hrisoave, glasul înţelept al cronicarilor, scrierile cărturarilor noştri cei luminaţi de mai tîrziu. Şi, ne stă mărturie — mai ales — istoria noastră. Care este o istorie a unei necontenite, curajoase, eroice bătălii pentru dreptate, pentru libertatea de a exista şi a gîndi, pentru existenţa şi afirmarea fiinţei acestui popor. Un popor care n-a rîvnit niciodată la nimic al altuia. A dorit doar să fie lăsat în pace să poată gîndi şi munci cu cinste. Şi acest lucru îl dovedesc luptele pentru apărarea pămîntului străbun purtate de marii noştri voevozi, o dovedesc luptele duse pentru dreptate socială şi naţională, marile bătălii ale clasei muncitoare conduse de comunişti. Poporul nostru a visat o lume pe măsura sa, o lume pe măsura frumuseţii sale sufleteşti. Acea sete de dreptate, setea de frumos, setea de perfecţiune — Dorul nostru, al spiritualităţii noastre a fost o lume mereu mai bună, mai echitabilă, mai prosperă, mai liberă şi mai dreaptă. Iar exponentul acestei înalte tendinţe a fost şi este — în istoria noastră cea mai recentă — Partidul Comunist Român, partid-chintesenţă a celor mai înalte idealuri ale poporului, partid care a crescut din cele mai luminoase tradiţii de luptă ale acestui popor. Partidului Comunist i-au fost încredinţate, cu unic mandat, destinele poporului român. Iar acest partid a ştiut — faptele o confirmă cu strălucire — să conducă poporul pe drumul deloc uşor, dar luminos şi plin de perspective, al construcţiei unei lumi noi ; acest partid este conducătorul naţiunii noastre socialiste în opera vastă şi glorioasă de construcţie a socialismului pe care o făurim astăzi, în acest partid vedem stegarul lucid şi înţelept, adînc încercat, care ne va conduce pe cele mai înalte culmi ale civilizaţiei şi progresului. Acest partid credincios poporului român a fost înconjurat cu dragoste şi devotament de către popor. (Continuare în pag. a IV-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VA! Anul XXXVII Nr. 7690 Miercuri 1 mai 1968 8 PAGINI-30 BANI ..................... ■ ■ .... Ion CRINGULEANU Stejarii Pe dealuri, stejarii poartă balade; Din cînd în cînd, cîte o stea, Prin ei, în lume cade. Noi am suit din stejari Stîlpi la casă şi ţară; Pe lingă păduri, pe lingă tulpină Fierul plugului ară. Luna şi vîntul şi soarele Ne umblă prin case şi pe mese. Ţara se aude pînă-n luceafăr, Umăr de lumină şi pîine-i pămîntul Timpul tace şi arde, în vetrele fierului, teafăr Ascultîndu-ne glasul şi gînduL ...Pe dealuri, stejarii poartă cînturi; Noi venim cu tulpinile De departe, cu ei, din pămînturi... Pe dealuri stejarii ştiu, înalt, să răsară — Cura deschid frunza sau de lumină și țară. Vizita conducătorilor de partid şi de stat la Fabrica de confecţii * * şi tricotaje Bucureşti Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti, una dintre cele mai mari întreprinderi industriale ale Capitalei, a împlinit 20 de ani de existenţă. Este un eveniment deosebit, un prilej de bucurie şi satisfacţie pentru întregul său colectiv care, prin muncă rodnică, a înmănuncheat în buchetul celor două decenii mari şi însemnate succese. Bucuria sărbătorii este întregită de conferirea de către Consiliul de Stat a Ordinului Muncii clasa I acestei întreprinderi, precum şi de ordinele şi medaliile acordate unui număr mare de lucrători ai fabricii — semn al preţuirii muncii lor entuziaste. Răspunzînd invitaţiei de a participa la marea lor sărbătoare, în mijlocul harnicilor muncitori, ingineri, tehnicieni de aici, au venit tovarăşii NICOLAE CEAUŞESCU, GHEORGHE APOSTOL, EMIL BODNARAŞ, VIRGIL TROFIN, ILIE VERDEŢ, JANOS FAZEKAŞ, DUMITRU POPA şi GHEORGHE GASTON MARIN. La intrarea în fabrică miile de muncitori au salutat pe conducătorii de partid şi de stat cu puternice ovaţii şi urale. înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de Alexandru Sencovici, ministrul industriei uşoare, de colectivul de conducere al întreprinderii, reprezentanţii organizaţiilor de partid, sindicale şi de tineret. Tinere muncitoare au oferit conducătorilor de partid şi de stat buchete de garoafe roşii. Se vizitează expoziţia „20 de ani de existenţă a fabricii“. Prin numeroase panouri, grafice, fotografii, este înfăţişat sugestiv drumul ascendent străbătut de această fabrică de la micile şi rudimentarele ateliere APACA la marea şi moderna unitate de azi a industriei noastre uşoare. Sunt prezentate»w*sfeâsffiâ z &neri voluntari, alături de constructori, sărbătoreau cu bucuria muncii împlinite prima zi de lucru în noua fabrică făurită de ei şi pînă la această zi, tot din preajma lui 1 Mai, cînd după două decenii acelaşi colectiv, în rîndurile căruia au intrat mereu noi cadre de nădejde, sărbătoreşte cu entuziasm succesele repurtate în această perioadă. Conducătorii de partid şi de stat se interesează de progresul tehnic înregistrat de întreprindere, de activitatea de creaţie, de munca întregului colectiv. Se vizitează în continuare, staţia-pilot a fabricii, unde sunt experimentate procedee tehnologice dintre cele mai moderne, care urmează să fie generalizate în fabrică. Un scurt popas în sala unde se află expuse produsele fabricii dă prilej oaspeţilor să cunoască cele mai noi modele, realizate de colectivul de creaţie al întreprinderii. Marea varietate de confecţii, într-o linie modernă, practice, în culori atrăgătoare, adecvate oricărui sezon, au adus o binemeritată faimă produselor acestei fabrici atît în ţară, cit şi peste hotare. Aproape 60 la sută din producţie este azi solicitată în 14 ţări. Apreciind calitatea şi bogăţia sortimentelor, conducătorii de partid şi de stat recomandă colectivului de creatori să persevereze pe linia diversificării produselor, pentru a răspunde în tot mai mare măsură cerinţelor şi exigenţelor populaţiei. In continuarea vizitei oaspeţii se opresc la sectorul II, unde se confecţionează anual peste 9 milioane de cămăşi bărbăteşti. In timpul vizitei gazdele informează pe conducătorii de partid şi de stat despre rezultatele rodnice obţinute prin organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, subliniind că acest sector este primul din fabrică unde s-a aplicat sistemul de lucru pe linii tehnologice în flux continuu. Este pentru noi o mare plăcere de a lua parte la această manifestare sărbătorească a puternicului colectiv al Fabricii de confecţii şi tricotaje Bucureşti, prilejuită de împlinirea a 20 de ani de la intrarea în funcţiune a întreprinderii. Daţi-mi voie să vă transmit cu acest prilej un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. (Vii şi puternice aplauze). Fabrica dv. a fost construită prin munca entuziastă a mii de tineri brigadieri, dintre care mulţi au continuat apoi să lucreze aici, iar unii sunt astăzi muncitori fruntaşi, maiştri, au funcţii de conducere în această întreprindere. Se poate efMAti A, vat de vortm* In sectorul de tricotaje, vizitat apoi, oaspeţilor le-au fost prezentate maşinile moderne cu care se lucrează. Unele din acestea sunt fabricate în ţară. Conducătorii de partid şi de stat s-au interesat de performanţele lor tehnice, de calitatea produselor. Pretutindeni, în secţiile vizitate, sute de muncitori şi muncitoare fac o primire entuziastă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi înalţi oaspeţi. Intrerupînd pentru fabricii, a crescut şi colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri, devenind astăzi un colectiv puternic închegat, care îşi îndeplineşte cu cinste sarcina de a da patriei produse de bună calitate, rezistente şi cît mai frumoase. In cei 20 de ani de la înfiinţare, întreprinderea dumneavoastră a obţinut succese mari. Ea este astăzi cea mai mare fabrică de confecţii şi tricotaje din România. Produsele fabricii dv. se bucură de o bună apreciere, atît în ţară cît şi în străinătate. In ultimii ani au fost luate o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii întreprinderii, ceea ce a dus la creşterea producţiei, productivităţii muncii, la sporirea beneficiilor. Am vizitat astăzi două din sectoarele întreprinderii. Ne-a făcut o impresie deosebit, de plăcută sectorul diuioWuptifi, care oglincîteva clipe activitatea, lucrătorii ovaţionează îndelung, dînd expresie sentimentelor lor profunde de dragoste şi ataşament faţă de Partidul Comunist Român, de conducătorii săi. In încheierea vizitei a avut loc o adunare festivă, organizată cu prilejul împlinirii a 20 de ani de activitate a fabricii. (Continuare in pag. a II-a) deste nivelul tehnic înalt al întreprinderii, preocuparea colectivului de a perfecţiona continuu producţia, de a realiza pe această cale o folosire cît mai raţională a mijloacelor materiale şi de a pune la îndemîna muncitorilor mijloace de producţie mai bune, pentru a obţine producţii sporite, de calitate ridicată. De aceea, tovarăşi, doresc ca în numele conducerii de partid şi de stat să vă felicit pentru rezultatele pe care le aveţi în activitatea dv. (Aplauze prelungite, orale). Prin munca desfăşurată de întregul colectiv, de conducerea întreprinderii, dumneavoastră aduceţi o contribuţie activă la înfăptuirea sarcinilor stabilite de Congresul al IX-lea al partidului pri- (Continuare in pag. e Il-a) Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu : Dragi tovarăşi, In timpul vizitei la Fabrica de confectii şi tricotaje Bucureşti Foto : Gh. Vinţilă Tinereţea înţeleaptă... Copilărie, tinereţe, maturitate, etape ale evoluţiei omului, sunt termene ce se aplică şi dezvoltării societăţii. Tinereţea republicii noastre coincide în avîntul ei de împlinire cu elanul tineretului nostru. Născuţi în anii apariţiei democraţiei noastre copiii acestui neam azi tineri viguroşi făuresc alături de maturitatea celor mai virstnici o operă de construcţie măreaţă. Departe de toate greutăţile şi asprimile indurate de înaintaşi tineretul nostru are azi drum deschis elanului său. Elanul este trăsătura cea mai nobilă a omului şi proprie tineretului Am înaintea ochilor acea „vîrstă de bronz" a lui Rodin şi mă glndesc Patriciu MATEESCU ca plină de semnificaţii este această sculptură, reprezentînd desprinderea de la copilărie spre zorile împlinirii. Acest elan lăuntric asemănător gestului pe care îl fac petalele cînd izbucnesc din boboc pentru a se transforma în floare implică o forţă pe cît de naturală şi spontană, pe atît de necesar susţinută fără şovăială sau gînd de întoarcere. Forţa tînărului reprezintă însă acumularea de cunoştinţe, un spirit elevat şi mai ales o pasiune plină de responsabilitate. Multe flori se scutură sau se ofilesc din lipsă de sevă, sau de lumină. Forţa pe care ţi-o dau cunoştinţele este dacă vreţi seva, iar pasiunea pentru înaltele idealuri este lumina fără de care floarea se etiolează şi nu rodeşte. Şi după cum întreaga plantă nu poate trăi fără pămîntul în care a încolţit, tot astfel tineretul este dator pămîntului ţării, înaintaşilor, valorilor ce ne situează cu o cultură proprie în rîndul civilizaţiei şi culturii universale. Eu cred că dacă se poate spune că nu este de conceput o societate fără bătrîni, la fel nu trebuie să ne gîndim că e(Continuare în pag. a IV-a) ...şi înţelepciunea mereu tînără Element constitutiv al societăţii, omul îşi desfăşoară activitatea creatoare — oricare ar fi multiplele ei aspecte — în cadrul societăţii, condiţionat de cerinţele şi realităţile acesteia. Firesc este aşadar ca aflată în perpetuă mişcare şi dezvoltare, societatea — ca şi materia, în general — să determine caracteristica esenţială a omului cu spirit creator : adaptabilitatea la înnoirile şi transformările ei complexe, la cunoaşterea mereu mai aprofundată a tainelor materiei. Precum mitologicul Anteu îşi împrospăta puterile sleite de luptă ori de cîte ori relua contactul cu Pămîntul, tot astfel contactul permanent cu realităţile vieţii şi epocii în care trăieşte reprezintă pentru omul creator calea acad. Nicolae TEODORESCU de împrospătare a forţelor sale spirituale, de ascensiune pe treptele mereu mai înalte ale progresului. Şi dimpotrivă, ori de cîte ori s-a lăsat rupt de realităţile vieţii, izolat de frămîntările timpului său, omul — ca şi Anteu despărţit de Pămînt — a fost învins în năzuinţele sale devenite sterile. Exemple ilustre susţin justeţea afirmaţiilor de mai sus. Creatori din toate domeniile vieţii sociale şi-au păstrat pînă la adîncă senectute forţele creatoare în plină efervescenţă, tocmai pentru că au nutrit o pasiune profundă faţă de ideile înnoitoare, s-au inspirat din realităţile timpului lor. Ridicată pe culmi neatinse mai înainte, creaţia lor a slujit apoi ca sursă nesecată şi exemplu viu de inspiraţie unor întregi generaţii de urmaşi spirituali. Michelangelo şi Leonardo da Vinci, Marx şi Engels, Einstein şi Niels Bohr, Enescu şi Brâncuşi sunt cîteva din miile de nume înscrise cu litere de aur în galeria personalităţilor de frunte ale umanităţii, care au demonstrat în ce măsură legile vîrstei biologice devin adaptabile la legile vîrstei spirituale, ce elixir al tinereţii fără bătrineţe reprezintă pentru om capa(Continuare in pag. a IV-a)