Scînteia, iulie 1968 (Anul 37, nr. 7750-7780)

1968-07-01 / nr. 7750

PAGINA 2 Actualitatea culturală SPECTACOLE TEATRALE • Astă seară (luni 1 iu­lie), Ansamblul „Perinita“ îşi începe pe scena sălii Savoy stagiunea estivală folclorică. Spectacolul, in­titulat „Varietăţi folclo­rice“, va fi prezentat în­tre 1 iulie şi 31 august şi cuprinde ample tablouri muzical-coregrafice, dan­suri şi cîntece culese din toate zonele ţării. El este realizat de regizorul Biţu Fălticineanu în decorurile lui Puiu Ganea; conduce­rea muzicală aparţine lui Ştefan Octavian Ciutac, iar coregrafia lui Petre Bodeuţ şi Eugeniei Popes­­cu-Judeţ. • Teatrul „Matei Millo“ din Timişoara şi-a conti­nuat turneul său bucureş­­tean, prezentînd publicului din Capitală două specta­cole. Pe scena Teatrului de Comedie actorii timişoreni, au interpretat piesa „Pă­durea împietrită“ de Ro­bert Sherwood, în regia lui Constantin Anatol şi sce­nografia Doinei Almăşan- Popa. Din distribuţie au făcut parte Radu Avram, Ovidiu Moldovan, Emil Reus, Ricardo Colberti, Ho­ria Georgescu, Ştefan Moi­­sescu, Elisabeta Jar, Dora Cherteş şi alţii. Astă seară, în aceeaşi sală, bucureşte­­nii vor avea prilejul să va­dă comedia lui V. Sardou şi E. Moreau „Madame Sans-Géne“, regizată de Marietta Sadova. Scenogra­fia : Mircea Marosin. A­­lături de actriţa Florina Cercel, interpreta rolului titular, din distribuţie mai fac parte Ştefan Iordănes­­cu, Garofiţa Bejan, Victoria Suchici, Elisabeta Jar, Ra­du Avram, Virgil Lechin­­ţeanu, Al. Ternovici, Coca Ionescu etc. • De curînd, pe scena Teatrului maghiar din Satu Mare a fost prezentată pre­miera piesei „33 de scri­sori anonime“ de Mehes György. • Aseară, la curtea dom­nească din Tîrgovişte a a­­vut loc spectacolul Teatru­lui din Piteşti cu piesa „Io, Mircea Voevod“. Aceeaşi lucrare va fi montată în cursul lunilor iulie şi au­gust pe cîmpul bătăliei lui Mircea cel Bătrîn de la Ro­vine, precum şi în alte locuri istorice. • Duminică 30 iunie Teatrul din Constanţa a prezentat in premieră piesa „Rosmersholm“ de Ibsen. Spectacolul a fost pregătit in regia studentei Anca O­­vanez şi in scenografia semnată de Ovidiu Bubu­­lac şi Dan Jitianu. Din dis­tribuţie fac parte : Dan Herdan, Anca Neculce- Maximilian, Marcela Sas­­su, Romei Stănciugel, Paul Lavric, Valeriu Săndu­­lescu. • Sîmbătă 6 iulie Teatrul „C. I. Nottara“ va oferi bucureştenilor la Teatrul de vară din parcul Herăs­trău comedia-vodevil „Că­lătorie cu scandal“ de Eu­gen Labiche, în regia lui Mircea Avram şi scenogra­fia Tatianei Apahideanu. Muzica aparţine lui Walter Vogel iar textele cîntece­­lor lui Fred Firea­u şi I. A­­vian. Distribuţia cuprinde numeroşi actori ai teatru­lui bucureştean printre care : Nucu Păunescu, Ion Siminie, Petrică Popa, Ro­­dica Sanda Ţuţuianu, Coca Enescu, Anda Caropol etc. Concertul celor mai tineri interpreţi Sala Mică a Palatului, pe care Filarmonica o oferă cu egală generozitate atit soliştilor con­sacraţi, formaţiilor de prestigiu cit şi talentelor în curs de afir­mare, angajate pe drumul ane­voios al propriei definiri, a fost zilele trecute gazda unor tineri interpreţi, elevi ai Liceului de Muzică nr. 2 din Bucureşti. Fap­tul merită a fi relevat cu atît mai mult cu cit producţiile periodice ale liceelor de muzică, prin ni­velul realizărilor muzicale, al se­riozităţii pregătirii viitorilor ar­tişti, pot fi integrate firesc î­n contextul general, bogat şi di­vers, al vieţii noastre muzicale. In plus, aceste concerte au me­ritul de a supune atenţiei nu nu­mai marelui public ci în special corpului profesoral al conserva­toarelor — viitoarea etapă a de­venirii profesionale, pe cei mai dotaţi, mai talentaţi dintre ab­solvenţii claselor instrumentale. Am ascultat cu reală emoţie atit în cadrul recitalului comun cit şi în „Concertul de concerte“, evoluţia unui grup de tineri so­lişti, înzestraţi cu reale aptitu­dini, capabili de a-şi dezvolta ar­monios datele talentului lor mu­zical. Ne referim în acest sens la Petri Victoria, pianistă, ce a putut deja fi apreciată cu ocazia ulti­mei ediţii a „Tribunei tinerilor solişti", organizate de Radiotelevi­­ziunea Română, la Giugaru A­­lexandru, vădind de pe acum o remarcabilă abilitate în mânuirea instrumentelor de percuţie, la Pavelchievici Paul, clarinetist de serioasă formaţie instrumentală. „Concertul de concerte" a per­mis de asemenea aprecierea roa­delor unei prime colaborări a ti­nerilor interpreţi cu colectivul orchestrei liceului, condusă de di­rijorul Ion Drăcea. Am remarcat astfel în mod deosebit meticulo­zitatea, claritatea frazării, la Pa­­vlenco Camelia, sensibilitatea lu­cidă a lui Soreanu Florin — am­bii pianiști ce dispun de bogate resurse interioare, tonul consis­tent, frumos timbrat, al harpistei Restea Iulia. Alături de aceștia, orchestra li­ceului s-a manifestat ca un co­lectiv perfectibil de instrumen­tişti, aflat în plin progres. Larga audienţă de care s-au bucurat cele două concerte justifică o­­dată în plus necesitatea conti­nuării unor asemenea acţiuni me­nite a prezenta publicului larg, într-o emoţionantă perspectivă, e­­voluţia viitorilor instrumentişti de care va dispune mîine viaţa noastră muzicală. Dumitru AVAKIAN CALEIDOSCOP Un valoros fond de carte imobilizat in baloturi In Piatra Neamţ există una din cele mai bogate şi valoroase biblio­teci documentare din ţară, donaţie a profesorului G. T. Kirileanu, cuprin­­zînd peste 25 000 de volume: vechi cărţi româneşti, monografii, calen­dare, lucrări de critică literară, de folclor. Printre cele mai valoroase lucrări se numără: „Cartea româ­nească de învăţătură“ a mitropoli­tului Varlaam, Biblia lui Şerban Can­­tacuzino, „Puterea armată şi arta militară la români“ dr. Nicolae­ Bil­­cescu (în primă ediţie), letopiseţele tipărite sub îngrijirea lui­ Mihail Ko­­ gălniceanu. Se găsesc, de asemenea, colecţii ale unor ziare şi periodice rare, cum ar fi „Albina româneas­că“, „Curierul de ambe sexe“, „Ga­zeta de Transilvania“, „Steaua Du­nării“, ziarul „Timpul“ din vremea cind a lucrat la el Mihail Eminescu. In fondul documentar al bibliotecii cel mai bogat reprezentate sunt co­lecţiile Ion Creangă şi Mihail Eminescu. In afara lucrărilor cu ca­racter didactic şi de poveştile din e­­diţia 1890, fondul Creangă cuprinde şi operele marelui povestitor moldo­vean tipărite în zece limbi străine. Fondul Eminescu, care cuprinde o­­pera poetului de la primele şi pînă la ultimele ediţii, însumează peste 350 de volume. Din păcate acest bogat tezaur cul­tural nu poate fi pe deplin valorificat pentru că nu dispune de un spaţiu corespunzător. In prezent cărţile stau împachetate în baloturi sau sunt în­ghesuite în locuri greu accesibile citi­torilor. Invităm organele locale com­petente să facă o „vizită“ bibliotecii G. T. Kirileanu. Poate astfel se vor convinge de necesitatea mutării ei intr-un local pe măsura valorii fon­dului literar de care dispune. Gh. BALTA corespondentul „Scînteii” există de mult timp o dispoziţie a Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, indicînd amplasarea acestui monument în oraşul Satu Mare, nici pînă astăzi ea nu a fost încă res­pectată. După ce multă vreme a stat în curtea Muzeului Medrea din Bucu­reşti, lucrarea a fost în sfîrşit trans­portată la Satu Mare. Dar cu aceas­ta nu s-a rezolvat încă nimic de­oarece discuţiile pentru găsirea unui bun amplasament se prelungesc în mod nefiresc. La 25 iunie s-a îm­plinit exact un an de cind statuia a fost „depozitată" — aşa cum se vede şi în fotografie — undeva in curtea unei şcoli, aşteptînd avizul organelor locale. Acum, la împlini­rea unui an de neglijenţă şi dezin­teres, se pune întrebarea cit timp va mai sta acest important monument pe soclul indiferenţei? Provizorat... permanent In numeroase judeţe, instala­rea organelor de cultură a fost făcută în aşa fel incit să se asigure de la inceput condiţii cores­punzătoare noilor instituţii. La Bu­zău, însă, modul de rezolvare a aces­tei probleme nu corespunde unor nevoi minime, deoarece soluţia insta­lării organelor la care ne referim in sediul Casei de cultură e cu totul nepotrivită. Pe de o parte, se stân­jeneşte activitatea Casei de culturi, pe de altă parte comitetu­l judeţean de cultură şi artă şi Casa judeţeană a creaţiei populare se sufocă intr-un spaţiu insuficient şi degradat. Localul este prost întreţinut, cu chiriaşi par­ticulari etc. Casa de creaţie ocupă o singură încăpere la etaj, mobilie­rul e uzat, aparatura tehnică — inexistentă. O situaţie aproape identică intîl­­nim şi la Comitetul de cultură. încă de cind au fost repartizate în acest local, instituţiile amintite au primit asigurări că totul e un pro­vizorat de cîteva săptămîni. Numai că provizoratul acesta s-a... perma­nentizat. 51 toate acestea, în condi­ţiile în care, printr-o revizuire mai atentă a spaţiului existent in pala­tul administrativ, s-ar găsi soluţii optime pentru instalarea organe­lor de cultură. Cui ar trebui să-i vină ideea? Tiberiu BANULESCU Tradiţii muzicale clujene abandonate Ca pasionat al muzicii simfonice frecventez cu regularitate concertele Filarmonicii de Stat din Cluj urmă­rind în special concertele educative care se ţin în fiecare duminică di­mineaţa in impunătoarea sală a Ca­sei universitarilor. Pînă acum doi ani se obişnuia ca înaintea fiecărui pro­gram lucrările să fie prezentate de către un specialist, formulîndu-se cu aceste ocazii aprecieri interesante a­­supra conţinutului de idei al operei simfonice şi cîteva consideraţii asu­pra tabloului creaţiilor compozito­rului a cărui lucrare intra în pro­gram. Publicul, format din elevi şi studenţi, era foarte mulţumit de un astfel de sistem de prezentare. Din păcate, de atunci s-a renunţat în mod cu totul nejustificat la această modalitate educativă. Unele schim­bări de program de ultimă oră, ne­­anunţate pe afiş, au dat naştere la confuzii. Programele de sală, nu în­totdeauna suficiente ca număr, nu pot substitui persoana menită să facă exegeza artistică la nivelul în­ţelegerii auditoriului. Stagiunea sim­fonică se apropie de sfîrşit. Dar încă de pe acum am dori să aflăm că, din toamnă, concertele educative își vor redobîndi caracterul... educativ. Mihai MITEA student Cluj Statuie pe soclul... indiferenţei Cunoscutul monument înfăţişînd pe Vasile Lucaciu — luptător pentru u­­nitatea naţională — operă de mare valoare a sculptorului Cornel Me­­drea, nu şi-a găsit încă locul. Deşi PREMIERE CINEMATOGRAFICE • Jenia, Jenicika şi Katiuşa — produc­ţie în culori a studiourilor sovietice. Filmul regizat de Vladimir Moţii evocă perioada ultimului război privită fară fals patetism, prin ochii unui ostaş simplu. Printre in­terpreţi amintim pe Oleg Dal, Galina Figlov­­skaia, Mihai Kokoşenov, Pavel Morozenko. • O nouă comedie de moravuri a cu­noscutului regizor maghiar Marton Keleti „Studiu despre femei". Din distribuţie fac parte o serie de vechi cunoştinţe ale spec­tatorilor noştri printre care István Darvas, Eva Ruttkay, Vera Venczel etc. • Aventurierii — producţie franceză, cinemascop in culori, a regizorului Robert Enrico, care promite o desprindere din şa­bloanele genului. In fruntea distribuţiei : Alain Delon, Lino Ventura, Johanna Shim­­kus şi Serge Reggianni. • Un alt film de acţiune: Alegere de asasini, coproducție franco-italiană, în regia lui Philippe Fourastié. Intriga deosebit de palpitantă ascunde in spatele ei o lucidă analiză a resorturilor sufletești umane. „HORA“ SUCEVEANA APLAUDATĂ IN ITALIA U Urmare a unei invi­taţii primite din par­tea grupului folcloric de amatori din Nicas­­tro, oraş din sudul Italiei, ansamblul fol­cloric de amatori „Ho­ra" din Suceava a par­ticipat la mijlocul lu­nii iunie a.c la un festival internaţional de folclor organizat în această localitate. Ală­turi de ansamblul ro­mânesc, la manifestări au luat parte ansam­bluri folclorice din Cehoslovacia, Iugosla­via, Turcia, precum și trei ansambluri italie­ne. Spectacolele pre­zentate în cadrul fes­tivalului de ansam­blul „Hora“ au consti­tuit un minunat prilej de popularizare peste hotare a bogăţiei şi frumuseţii folclorului nostru, a cîntecului şi dansului popular ro­mânesc. Cu un reper­toriu care a valorificat cele mai valoroase şi mai reprezentative creaţii artistice popu­lare din diverse zone ale ţării, formaţia ro­mânească a cucerit de la început inimile ze­cilor de mii de spec­tatori din Italia de sud. Semnificativ pentru interesul de care s-a bucurat formaţia noas­tră este faptul că în următoarele spectaco­le prezentate, publicul însuşi a solicitat in­troducerea în progra­me a unor numere ca jocurile „Bărbuncul“, „Căluşar­ii“, „Jocuri din Oaş“, sau bucăţile muzicale Hora sta­­catto, Cioc­irita etc. In momentul în care grupul muzical al an­samblului a interpre­tat în limba italiană cunoscutul cîntec popular „mama mia a maritari“, a izbucnit o adevărată explozie de aplauze şi urale, iar miile de spectatori au început să evite îm­preună cu interpreţii români. Se poate spu­ne că prezenţa ansam­blului folcloric „Hora" din Suceava la acest festival a însemnat o strălucită afirmare a comorilor spirituale ale poporului nostru pes­te hotare. Florian BANC • Căderea imperiului roman : PATRIA — 12,45 ; 16,30 ; 20. • Vicontele plăteşte poliţa : REPUBLICA — 11,30 ; 14 ; 16,15 ; 18,45 ; 21,15, STADIONUL DINAMO — 20.30, GRIVIŢA — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20.30, ME­LODIA — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20.45. • Alegere de asasini : LUCEAFĂRUL - 10,30 ; 12,45 ; 15 ; 17,30 ; 20, CIRCUL DE STAT — 9,30 ; 13 ; 17,30 ; 20,30, FESTIVAL — 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,30 ; 21,15 , la grădină — 20,45. • Prin Kurdistanul sălbatic : BUCUREȘTI — 10 ; 12,15 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15, ARENELE LIBER­TĂȚII — 20,30, FEROVIAR — 12 , 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21, EXCELSIOR — 11 ; 13,15 ; 15,30 ; 17,45 ; 20, GLO­RIA — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, MODERN — 11,45 ; 14 ; 16,30 ; 18,45 ; 21,15. • Domnișoarele din Rochefort­­ CAPITOL — 11 , 14 ; 17 , 20 ; la grădină — 20,30, GRADINA EXPO­ZIȚIA — 20,30. • Hirosima, dragostea mea : CENTRAL — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21, GRADINA DOINA — 20,45. 0 De noapte, băieţi­­: VICTORIA - 11 , 13,15 ; 15,45; 18;15 ; 20,45. 0 Program pentru copii : DOINA — 9 , 10. 0 Zoltán Karpathy : LUMINA - 9—15,45 în conti­nuare ; 18,30 ; 20,45. 0 Spartacus (ambele serii) : DOINA — 11,30 ; 18 ; 19.30. • Paşi în lumea frumosului — Orizont ştiinţific nr. 5/1968 — Arhitectura veche a Cubei — Sciţii — Anul revoluţionar 1848 . TIMPURI NOI — 9—21 în continuare : Bomba de la ora 10,18 : UNION — 15,30 ; 18 , 20,30. • Un dolar găurit : GIULEŞTI — 15,30 ; 18 , 20,30, TOMIS — 9—15,45 în continuare­­ ,18,15 ; la grădină — 20,30, AURORA — 10,45 ; 13 ; 15,15 ; 17,45 ; 20,15, la grădină — 20,30. • Sfintul la pîndă : ÎNFRĂȚIREA INTRE PO­POARE — 15,30 ; 17,45 ; 20. c­inema • O lume nebună, nebună, nebună : DACIA — 8—20 în continuare. 0 Dirijabilul furat : BUZEȘTI — 15,30 ; 18 ; la gră­dină - 20,30. # Topkapi : GRINGAŞI — 15,30 ; 18 , 20,30. 0 Sfîrșitul agentului W4C : UNIREA - 15,30 ; 18 ; la grădină - 20,30. 0 Nebunul din laboratorul nr. 4 : BUCEGI — 11,15 ; 13,30 ; 16,15 ; 18,30 ; 21 ; la grădină — 20,30, FLA­MURA — 9—16 In continuare ; 18,15 ; 20,30. 0 Nuntă la Malinovka : FLACARA — 15,30 ;­­18 ; 20,30. 0 împușcătura : VITAN — 15 ; 17,30 ; 20. 0 Freddy, loveşte tu întii : MIORIŢA — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. PROGRESUL - 15,30 ; 18 , 20,30. LIRA — 15 , 17,15 ; 19,30 ; la grădină — 20,30. 0 Blestemul rubinului negru : POPULAR — 15,30 ; 18 , 20,30. 0 Eu, eu, eu... şi ceilalţi : GRADINA PARCUL HERĂSTRĂU — 20,30. 0 Inimă nebună... nebună de legat : ARTA — 9,15—16 în continuare ; 18,15 ; la grădină — 20,30. MOŞILOR — 15,30 ; 18 ; 20,30 ; la grădină — 20,30. FLOREASCA — 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. 0 Pentru cîţiva dolari în plus : MUNCA — 12 , 15 ; 17,45 ; 20,15. 0 Hocus-Pocus : COSMOS — 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 El Dorado : VIITORUL — 15,30 ; 18 , 20,30. 0 Obsesia : VOLGA — 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,45. 0 Pasărea timpurie : RAHOVA - 15,30 ; 18 ; la grădină — 20,30. 0 Oscar : DRUMUL SĂRII — 15 ; 17,30 ; 20. 0 Mumia intervine : FERENTARI — 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 Ea va rîde : COTROCENI - 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 Eddie Chapman, agent secret : PACEA — 15 , 17.45 ; 20,30. 0 Răpirea fecioarelor : GRADINA PROGRESUL­­PARC — 20,30. 0 Cînd tu nu ești : GRADINA VITAN — 20,30. I.C.R-ul se ascunde Constantin CHIRIŢĂ Aleg această cale a ziarului pentru a spune cîteva cuvinte la adresa întreprinderii sus-nu­­mite, pentru că în ciuda unor eforturi normale nu am izbutit, pînă acum, să intru în legătură, măcar prin telefon, cu vreunul din conducătorii ei, nici la nive­lul trustului, nici la nivelul sec­torului. Lucrurile sunt foarte simple şi, din păcate, foarte normale. Imobilul în care locuiesc, din strada Frederic Joliot-Curie, nr. 25, a intrat în reparaţii, pe baza unui contract între I.A.L. sectorul VI şi I.C.R. sectorul VI. S-au adus materiale, au în­ceput să se dărîme şi să se refacă sobele, ba chiar s-a scos şi parchetul din unele încăperi, apartamentul devenind, dacă nu total inutilizabil, în cel mai bun caz un fel de hibrid ciudat, bun pentru un film cu enigme. Fără îndoială că dacă n-aş fi avut a­­sigurarea bceriştilor , că a doua zi va începe turnarea planşeu­­lui de beton şi imediat refacerea podelei, n-aş fi permis scoaterea parchetului, pentru a păstra cî­­tuşi de puţin aspectul şi rolul de locuinţă apartamentului. Au trecut însă aproape două săptă­mîni de cinci jumătate din lo­cuinţă se află pe parchet, iar cealaltă jumătate pe grinzi, pe pămînt, pe ierburi şi cuiburi de lighioane renăscute. Şi cind mă gîndesc că mai sînt şi alte re­paraţii de făcut... Totul ar părea o farsă, sau o răzbunare, sau o batjocură, sau o presiune cu un scop oarecare, sau o demonstraţie de forţă din partea unui inamic redutabil. Ce au urmărit aceşti tovarăşi de la I.C.R., pe care, căutîndu-i, afli de la secretare că sunt pe teren, probabil şi în cartierul meu, unde n-a poposit nici unul ?... Să mă împiedice să pun mina pe condei şi să mai aduc o dată la cunoştinţa opiniei pu­blice dispreţul şi nepăsarea şi stilul anarhic cu care-şi tra­tează semenii, adică pe cei care, la urma urmei, le asigură sa­lariul şi existenţa ? îşi închipuie oare că trăiesc pe baza unor decrete şi definiţii providenţiale şi nu printr-o foarte simplă şi clară convenţie socială ? Răbdarea îşi are limitele ei Probabil că unii din cei care sunt în fruntea acestor întreprin­deri şi din cei care o tutelează sunt în conflict foarte sigur, dacă nu definitiv, cu normele şi spi­ritul care caracterizează rela­ţiile din societatea noastră. Ase­menea oameni strică tocmai a­­colo unde semenii lor pun su­flet şi inimă şi căldură , în în­ţelegerea, în încrederea şi res­pectul mutual, care constituia valorile fundamentale ale so­cietăţii noastre, întreprinderea aceasta de re­paraţii şi-a cîştigat o prea mare celebritate prin nepăsarea, şi dispreţul ei. Are nevoie de e­­nergie, de pricepere, de suflet. Adică are nevoie de oameni adevăraţi. . LICHIDAREA URMĂRILOR ECONOMICE ALE SECETEI (Urmare din pag. I) port“-Bucureşti a dat cu întîrziere comenzi şi frachte pentru fabricile de încălţăminte „Crişul“ şi „Solida­ritatea“. Şi în prezent, la „Solidari­tatea“ de exemplu, 26 la sută din planul anual de export nu este aco­perit cu comenzi. Cu întîrziere ac­ţionează în lansarea comenzilor şi „Tehnoforestexport“, „Cartimex“ şi alte întreprinderi ale M.C.E. Se în­ţelege că fără a se intensifica spri­jinul şi colaborarea strînsă între uni­tăţile producătoare şi cele de comerţ exterior, fără conjugarea eforturilor acestora nu se poate ajunge la obţi­nerea unor rezultate dintre cele mai bune, la realizarea în mod exemplar şi depăşirea sarcinilor de export. Pe această linie, considerăm că ar fi foarte utilă deplasarea mai frecven­tă la întreprinderile din judeţ a de­legaţilor Ministerului Comerţului Exterior, pentru a ajuta unităţile la rezolvarea problemelor ce se ridică in acest domeniu şi nu numai cu o­­cazia... dezbaterii cifrelor de plan sau a unor acţiuni, cum a fost aceea de suplimentare a livrărilor la ex­port. Potrivit indicaţiilor conducerii de partid şi de stat, ne-am angajat să ne ocupăm şi de restrîngerea impor­tului unor maşini, materii prime şi materiale, în scopul realizării de e­­conomii la fondurile valutare. In a­­cest sens, de mai multă vreme, con­ducerile întreprinderilor au fost în­drumate să-şi cuprindă în programul de cercetare şi să treacă la asimila­rea unor produse necesare economiei naţionale, ce se aduc din import. Se poate arăta că, în această direc­ţie, s-au obţinut unele rezultate. Aşa, de pildă, la fabrica „Sinteza“ s-a ex­perimentat şi pus la punct procesul tehnologic al unui insecticid cu denu­mirea de carbatex, necesar agricul­turii, pentru care a fost construită o staţie pilot, iar în prezent se pregă­teşte punerea în funcţiune a unei secţii ce va realiza acest produs pe scară industrială. Tot la această fa­brică s-au întreprins cercetări cu rezultate pozitive privind fabricarea în ţară a altor produse ce pot în­locui importul, cum sunt etionul, ro­­gorul, etilvanilina şi altele. Demne de remarcat sunt şi efortu­rile ce le depun colectivele de la uzina „Infrăţirea“-Oradea pentru proiectarea şi pregătirea fabricaţiei maşinilor de găurit radiale, de la în­treprinderea minieră „Bihorul“, în vederea experimentării şi asimilării bisulfurii de molibden şi a volastoni­­cei, sau de la Uzina de alumină pen­tru valorificarea complexă a bauxi­tei în scopul obţinerii pentaoxidului de vanadiu şi a galiului metalic. De­­­­sigur, prin trecerea la fabricaţie pe scară industrială, a­­acestor­­­produse, importul lor se va reduce în propor­ţii considerabile. Nu peste tot însă s-a făcut o analiză temeinică asupra necesarului de materii prime şi ma­teriale prevăzute a se importa, for­­mulindu-se cereri nejustificate. Ase­menea exagerări au avut loc prin nesocotirea condiţiilor concrete în care se desfăşoară producţia, prin umflarea consumurilor specifice. So­licitări de materiale şi utilaje în plus faţă de necesar au făcut fabrica de lacuri şi vopsele „Transilvania“, în­treprinderea minieră Oradea, între­prinderea de electricitate și altele. Se desprinde deci, necesitatea de a se revizui în continuare, de către fiecare întreprindere, necesarul ma­teriilor prime și materialelor solici­tate din import pe anul în curs, iar in viitor să se dea dovadă de maxi­mum de atenţie în formularea cere­rilor. Dar, în contextul problemelor privitoare la reducerea importului, ar prezenta o deosebită importantă editarea de către ministere şi alte organe economice centrale a unor cataloage complexe pentru produsele cerute din import de către între­prinderile subordonate, care fiind difuzate, in mod sigur s-ar găsi cine să fabrice o bună parte dintre ele. Totodată, in condiţiile diversificării continue a producţiei, ar fi necesară o mai amplă documentare, prin ca­taloage ori alte mijloace, a întreprin­derilor asupra tuturor mărfurilor care se fabrică în ţară, pentru ca avîndu-le în vedere, cu ocazia întoc­mirii planului de import, unităţile să nu mai solicite astfel de produse. Asemenea măsuri, combinate cu cele care ţin de întreprinderile judeţului nostru, vor avea ca efect nu numai realizarea unor importante economii de fonduri valutare, dar şi stimula­rea colectivelor de specialişti spre cercetarea şi asimilarea de noi pro­duse din categoria celor care astăzi se importă, spre gospodărirea cu cea mai mare grijă a banilor statului. me») "g-a.'-! , imuj ii—x a teatre_______ 1 1 o Teatrul de Comedie (la teatrul de vară din parcul Herăstrău) : Opinia 1 j publică — 20. 1o 0 Teatrul Mic (în sala Comedia a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“) :­­ Tango — 20. 1­0 Ansamblul „Perlniţa“ (In sala Savoy a Teatrului „C. Tănase“) : Va- t rietăți folclorice — 19. SCINTEIA — luni 1 iulie 1968 .............................‘I I tv m naomnniansa­ nt] 17,30 — Pentru noi, femeile ! 5| ’ 18,00 — Actualitatea industrială. tó­ X­ 18,30 — Curs de limba franceză (lecţia a 23-a). . jjj 19,00 — Alma Mater. — Emisiune pentru studenţi. „Vacanţele tinereţii ■­noastre“. W 0I1 19,30 — Telejurnalul de seară. to P 19,50 — Buletinul meteorologic. — Publicitate. W ’ 20,00 — „Mult mi-e drag cintul şi jocul“. Interpretează : Ana Pacatluş, N Polina Manoilă, Artemiza Bejan, Vlad Dionisie şi un grup de '' dansatori. ta (jffl 20,20 — Ce-aţi dori să revedeţi 7 Selecţiuni de la Festivalul Internaţional -J al filmelor de animaţie — Mamaia ’68. to 20,45 — Tele-universitatea : Istoria civilizaţiilor. Istoria a Început la io Sumer 7 — Prezintă acad. Emil Condurachi. ,J 21,20 — Film artistic : „Amprenta“ — o producţie a studioului cinema- .. . tografic Bucureşti. to J 23,05 — Telejurnalul de noapte. tó LISTA DE CIŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C. E. C. cu cîştiguri TRAGEREA LA SORŢI DIN 30 IUNIE 1968 Cîştigurile revin, întregi, obliga­ţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. In valoarea cîştigurilor este cuprinsă și valoarea nominală a obligaţiunilor cîștigătoare. Plata cîștigurilor se face prin fi­lialele C.E.C. . o« S­ u Valoarea —­o su bele cîștigurilor c­u 3§2 “sS --------------------­C 5 in s­­5 *2 fl K5 .0 rmn 3 '2 w Si j: ZT.3 2 rt Z" 3.2 P-O“ C o 0 .Ou b o u cs *■ ______Zw ° ____ 1 23793 46 100.0001 100.000 1 06868 25 75.000 75.000 1 41461 13 50.000 50.000 1 12853 27 25.000 25.000 1 25132 33 10,000 10.000 1 20677 06 5.000 1 06585 06 5.000 1 13456 28 5.000 1 43874 01 5.000 1 17831 49 5.000 1 31782 28 5.000 1 40114 11 5.000 35.000 nT* f t is 4)H 60 667 06 2.000 60 276 02 2.000 60 293 38 2.000 3bO.UUU 60 745 03 1.000 60 542 06 1.000 120.000 600 41 12 800 600 25 49 800 600 81 27 800 1.440.000 21121 TOTAL___________I 2.215.000 LISTA DE CÎŞTIGURI ÎN OBIECTE la depunerile pe librete de economii cu dobîndă şi cîştiguri TRAGEREA PE TRIMESTRUL II/1968 Cîştigurile ieşite la sorţi se acordă integral libretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10°/6 din valoarea cîşti­­gului. Dacă soldul mediu trimestrial este mai mic de 10*/« din valoarea cîştigului, se acordă un cîştig de 10 ori mai mare decit soldul mediu tri­mestrial al libretului. Titularii libretelor de economii cu dobîndă şi cîştiguri ieşite la sorţi pot alege în limita valorii cîştiguri­lor ce li se cuvin obiectele prefe­­rate. Obiectele se vor ridica de la filia­lele C.E.C. de care depind unităţile care au emis libretele cu dobîndă şi cîştiguri ieşite la sorti. Diferenţele în plus sau în minus între valoarea obiectelor alese şi valoarea cîştigurilor se lichidează în numerar la înmînarea obiectelor. .... Valoarea cistipurilor 0 Nr. Iibre________________ _­­­­ului cisti­o­cător parțială totali î 459208 I 10.000 1 295953 I 10.000 1 1815529 10.000 1 1731656 10 000 1 990209 10.000 1 1886838 10 000 1 69984 10.000 1 40292 10.000 1 1046829 10.000 1 1512483 10.000 1 861674 10.000 1 1427356 10.000 120.000 Terminația libretului cisticăidi 19 69132 5.000 19 01203 . 000 19 31224 5.000 19 18499 5.000 19 64115 5.000 .„nnnn 19 83019 5.000 570.000 190 9809 2.000 190 7357 2.000 760.000 190 6910 1.000 190 7355 1.000 190 2261 1.000 570.000 190 3898 500 190 6627 500 190 4504 500 190 3089 500 190 9851 500 190 1230 500 190 5771 500 _____ 190 I 6189 500 760.000 ocna Total cîștiguri 2.780.000 în obiecte_____________

Next