Scînteia, august 1968 (Anul 37, nr. 7781-7811)

1968-08-01 / nr. 7781

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. M­ÎTI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXVII Nr. 7781 Joi 1 august 1968 6 PAGINI — 30 BANI RESURSE IGNORATE DE INDUSTRIA JUDEŢULUI SIBIU Ar fi poate de prisos să mai insist asupra însemnătăţii continuării efor­turilor colectivelor de întreprinderi în acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, de dimi­nuare permanentă a nivelului chel­tuielilor materiale în procesul de fa­bricaţie. Necesitatea unor asemenea eforturi a fost clar evidenţiată, cu diverse prilejuri, de conducerea de partid şi de stat. In acest sens, în cuvîntarea rostită la Plenara C.C. al P.C.R. din 19 iunie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat: „Or­ganizarea pe baze moderne a pro­ducţiei şi a muncii trebuie să con­stituie un proces neîntrerupt, de cău­tare permanentă a celor mai potri­vite soluţii tehnico-economice pen­tru ridicarea eficienţei fiecărei între­prinderi". Aceasta obligă unităţile productive să nu înceteze nici o cli­pă studierea şi punerea în valoare a rezervelor interne, să nu se de­clare mulţumite cu rezultatele obţi­nute la un moment dat în activitatea lor. Consideraţiile de acest ordin sunt valabile şi în cazul întreprinderilor din judeţul Sibiu, care — prin nu­meroase măsuri tehnice şi organiza­torice — au obţinut pînă acum unele rezultate de valoare în îndeplinirea prevederilor planului. In primul se­mestru, prin concentrarea atenţiei spre realizarea unui ritm susţinut de creştere a productivităţii muncii, s-au îndeplinit şi depăşit sarcinile la principalii indicatori. Planul pro­ducţiei globale industriale a fost în­deplinit în proporţie de 101,9 la sută, ceea ce în comparaţie cu anul tre­cut reprezintă o creştere de 13,9 la sută, iar planul producţiei marfă vîndută şi încasată­­ în proporţie de 101,8 la sută, obţinîndu-se, în plus, mărfuri în valoare de 77 mili­oane lei. Circa 85 la sută din spo­rul producţiei globale se datorează creşterii productivităţii muncii, in­­fluenţîndu-se pozitiv şi indicatorii financiari. Uzina chimico-metalur­­gică Copşa­ Mică, „Elastic" Sibiu, I.M.C.C. Sibiu, Uzina mecanică Mîr­­şa, Fabrica de geamuri Mediaş sunt cîteva din întreprinderile care, con­comitent cu îndeplinirea indicatori­lor cantitativi ai planului, au ob­ţinut acumulări băneşti suplimen­tare importante. Trecerea în revistă a succeselor — în condiţiile în care au fost puse în funcţiune noi şi însemnate capaci­tăţi productive, au început să se construiască şi alte obiective impor­tante — relevă însă că întreprinde­rile din judeţul nostru mai au mari rezerve de sporire a producţiei şi productivităţii muncii, de continuă îmbunătăţire a calităţii, pentru ca acestea să urce noi trepte pe scara eficienţei economice şi creşterii rentabilităţii activităţii lor. Este su­ficient să analizăm modul în care se acţionează pentru reducerea chel­tuielilor materiale de producţie, do­meniu încă necercetat cu cea mai mare răspundere de unele din uni­tăţile industriale. Pe ansamblul ju­deţului, cheltuielile materiale în in­dustrie reprezintă 74,4 la sută din valoarea producţiei globale. Ca ur­mare, dintr-un calcul reiese că va­loarea nou creată transferată asupra produselor este încă mult prea mică în raport cu munca trecută îngloba­tă în acestea, că la nivelul actuale­lor cheltuieli pe total industrie ar trebui să se obţină o producţie cu o valoare de peste două ori mai mare faţă de cea realizată în prezent. Această concluzie indică, deci, se­rioase lacune în activitatea de a cheltui cu chibzuială fondurile ma­teriale şi băneşti încredinţate spre administrare întreprinderilor, pentru care comitetele de direcţie, specia­liştii trebuie să se simtă răspunză­tori mai mult decit pînă acum. Nimic nu poate justifica, în acest sens, faptul că acţiunea de rentabi­lizare a produselor nu s-a soldat în toate cazurile cu eficienţa scontată, că numărul celor nerentabile a cres­cut de la 45 la 66, cu pierderi în valoare de 12 milioane lei. Dimensiunile neajunsurilor în do­meniul cheltuielilor materiale de producţie, al eficienţei economice nu se referă la chestiuni de mică am­ploare, ci la cauze mult mai com­plexe, de adîncime. Intre acestea, una de mare anvergură constă în fo­losirea neraţională şi incompletă a capacităţilor utilajelor şi instalaţi­ilor. Este drept, acţiunile iniţiate pe linia organizării ştiinţifice a produc­ţiei şi a muncii, în ultimul timp au stimulat evitarea pierderilor de ca­pacitate în utilizarea suprafeţelor productive, a mijloacelor tehnice. Ceea ce s-a obţinut pînă în prezent este însă departe de a epuiza marile rezerve interne din întreprinderi. Sunt unităţi industriale ale căror in­vestiţii construite în ultimii ani nu au atins eficienţa scontată, nereali- zîndu-se parametrii proiectaţi, ca în cazul Uzinei chimico-metalurgice Copşa Mică. Deşi statul a depus e­­forturi deosebite pentru punerea în funcţiune a noii instalaţii de acid sulfuric, această nouă capacitate nu şi-a atins parametrii proiectaţi de­cit în proporţie de 80 la sută. Evi­dent, cheltuielile materiale de pro­ducţie efectuate pentru întreaga ca­pacitate devin, în acest fel, un ba­last în activitatea economică a uzi­nei. In altă întreprinderi mai există spaţii folosite incomplet, ca urmare a unei slabe corelări a termenelor de punere în funcţiune a diverselor obiective. De pildă, la fabrica „Re­­cord“-Sibiu, anul trecut a intrat în exploatare o uscătorie modernă pen­tru cărămizi, prevăzută cu ciclu au­tomat de transport, încărcare şi des­cărcare. Din lipsa aparaturii de automatizare, uscătoria funcţionează şi la ora actuală manual, fapt ce dă naştere la cheltuieli exagerate de producţie. Pentru diminuarea sistematică a volumului cheltuielilor materiale, in repetate rînduri s-a vorbit de necesitatea ridicării indicilor de uti­lizare a maşinilor-unelte, extinderii coeficientului de schimburi. Comi­tetele de partid, organizaţiile de bază au făcut analize şi au întocmit planuri în acest sens. Cu toate aces­tea, se manifestă încă multe situaţii necorespunzătoare. Practic, îu între­prinderile constructoare de maşini nu s-au întreprins măsuri energice care să ducă la îmbunătăţirea acestor indici. Datorită, mai ales, unor cau­ze de natură organizatorică internă, în unităţile industriale ale judeţului, capacitatea utilajelor nu este folo­sită la ora actuală nici în proporţie de 60 la sută, iar coeficientul mediu de schimburi este de numai 1,84 — cu mult inferior faţă de 2,2—2,7, cît se realizează în alte părţi. Ce să mai spunem de cele 8 uzine constructoa­re de maşini din judeţ — printre care „Automecanica“-Mediaş şi „Automatica“-Sibiu , care au con­semnat indici de folosire a fondului de timp calendaristic sub media şi aşa scăzută pe ansamblul economiei judeţului. La aceste întreprinderi s-au pierdut în trei luni peste 151 000 ore­ maşină din fondul de timp pla­nificat. Iar aceste pierderi au loc în condiţiile în care în unele întreprin­­­­deri stau complet nefolosite maşini şi utilaje. Pe primul semestru, va­loarea acestora s-a ridicat la circa 50 milioane lei, din care peste 40 la sută sunt achiziţionate din import. Nu ştim ce „minune“ aşteaptă con­ducerile unor întreprinderi — U.C.M. Copşa Mică (23,7 milioane lei), între­prinderea de foraj Mediaş (17,7 mili­oane lei), întreprinderea de electri­citate Sibiu (8,6 milioane lei), „Tîr­­nava" Mediaş (2,2 milioane lei) — fiindcă nici ele şi nici ministerele de resort nu intervin cu măsuri e­­nergice pentru readucerea în circuit Marius BUDA din comisia economică a Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. (Continuare în pag. a Ill-a) De la planşeta la scara realităţii La început există doar cîteva ipoteze şi o necesitate. In fi­nal va rezulta o lucrare com­plexă, o instalaţie de înalte per­formanţe tehnico-economice. Drumul acesta lung de la po­sibilitate la realitate este jalonat de inteligenţă omenească, de frămîntările creaţiei, de febrile căutări, de analize minuţioase, de reuşite şi nereuşite, de cu­raj, de stăruinţă. Undeva, pe la început, intervine proiectantul, care-şi va urmări apoi ideile în realizarea lor concretă, patern, un adevărat spirit rector al ne­număraţilor factori care concură la creaţie şi valorificarea ei. Ce elemente influenţează ho­­tărîtor calitatea activităţii de proiectare ? O întrebare căreia încercăm să-i găsim răspuns vizitînd şi cunoscînd activitatea Institutului de proiectări pentru instalaţii petroliere din Ploieşti — insti­tut cunoscut în ţară şi peste ho­tare, prezent de ani de zile pe lista făuritorilor de progres teh­nic în industria petrolului. Stăm de vorbă cu directorul institutului, ing. Marcel Timuş, unul din cei mai vechi specia­lişti de aici. Proiectul unei lu­crări de amploare — lucrare destul de obişnuită în institut — poate fi asemuit cu un rîu cu mulţi afluenţi: o singură idee conducătoare adună nenumărate specialităţi. Şi la fel cum rîul revarsă bogăţia apelor adunate, depinzînd de debitul acestora, proiectul va fi cu atît mai bun cu cît toate ele­mintele parţiale ale proiectării conţin soluţii va­loroase, bine închegate în întreg. In condiţiile de unicat, pro­iectarea instalaţiilor petroliere este sinonimă cu îndrăzneala. Iar a îndrăzni înseamnă a da so­luţii bine cumpănite şi originale. Şi mai înseamnă a fi tu, proiec­tantul, un pionier — atunci cînd experienţa anterioară este insu­ficientă (caz frecvent într-o spe­cialitate cu o mare viteză a evo­luţiei), îndrăzneala proiectantu­lui este strîns legată de compe­tenţa lui, e în întregime acope­rită de cunoştinţe şi talent, de spiritul dezvoltat de analiză a nenumărate soluţii, din care tre­buie aleasă una, cea mai bună. Şi mai intervine un parame­tru esenţial în creaţia tehnică : timpul­­ care se repercutează nemijlocit asupra valorii econo­mice a lucrării. In ritmul de proiectare modern, viteza de lu­cru înseamnă un certificat de calitate pentru adevăratul pro­iectant. Soluţia aleasă trebuie să rămînă viabilă (tocmai fiindcă există primejdia de a îmbătrîni, chiar pe parcursul elaborării proiectului). Toate a­­cestea se găsesc intersectate în orice proiect. Fără a vorbi de precizie, competenţă, ritm nu s-ar putea defini munca proiec­tantului. Dar, să scrutăm geneza unei Ing. Radu GHEORGHIU (Continuare în pag. a V-a) IN ZIARUL DE AZI • Buna organizare ga­rantează eficienţa ac­­­tivului obştesc • Respec­tarea strictă a democraţiei cooperatiste — condiţie a progresului fiecărei coo­perative agricole • Sport Bazele etice şi ştiinţifice ale pregătirii medicului de prof. dr. Octavian FODOR, membru corespondent al Academiei Ştiut este că medicina foloseşte pe scară largă cuceririle tuturor ştiinţelor fundamentale, de la bio­logie la cibernetică, fiind expresia concretă a utili­zării acestor cuceriri în fo­losul nemijlocit al omului, în vederea întăririi, păstră­rii şi redării sănătăţii fi­zice şi psihice a acestuia. Reuşita medicului — pionul principal în acest cadru — este, în mod firesc, influ­enţată de condiţiile social­­economice ale societăţii, ale persoanei şi ale colectivi­tăţii de care se ocupă. In acelaşi timp, ea depinde în mare măsură de însăşi atitudinea şi mentalitatea sa. Conştient de rolul său, de consideraţia de care se bucură, medicul trebuie să năzuiască spre o perfecţio­nare continuă, să fie în pas cu epoca sa. Dorinţa de permanentă instruire este, în cazul său, similară cu o funcţie firească, izvo­­rîtă din rosturile ce îi re­vin. Pe plan mondial, medicii practicieni şi cer­cetătorii se străduiesc as­tăzi să facă uz de toate posibilităţile pe care le oferă ştiinţa contemporană, în scopul de a alina suferinţele. Nu putem spune că medicii noştri nu sunt receptivi la progresele ştiinţifice pe care le în­registrează lumea contem­porană. Dovadă, interesul multora manifestat faţă de electronică, automatică, informatică, cibernetică etc. şi lucrările unora în colaborare cu specialişti, tehnicieni. Este salutară o asemenea activitate şi tre­buie stimulată pe mai departe colaborarea dintre ştiinţele tehnice şi medi­cină. Adevăratul medic, medicul epocii noastre, este nu numai om de ştiinţă, pasionat cercetător, ci înainte de toate om, slujitor al medicinii bazate pe ambele sale laturi, ştiinţifică şi etică. Trebuie subliniat însă că reuşita activităţii sale este girată în mod incontestabil — şi acest lucru trebuie să-l accentuăm cu deosebire — de gradul său de pregătire teoretică şi practică, in­diferent ce loc ocupă pe scara ierarhiei medicale. Avînd în vedere progresele rapide ale ştiinţei contem­porane, reflectarea lor tot mai bogată în biologie, „şcolile medicale" trebuie să cultive o deosebită re­ceptivitate pentru noutatea ştiinţifică. Dar nu este suficient ca medicul să fie receptiv faţă de nou­tăţile ştiinţifice ce se pot ivi, ci el trebuie să şi pri­mească instruirea cores­punzătoare pentru a şi le putea însuşi şi folosi în activitatea practică. După încheierea studiilor uni­versitare organizate, medi­cul, oriunde s-ar afla­­ într-un cătun de munte, intr-un cartier izolat, în­tr-o comună sau într-o mare unitate urbană — trebuie să manifeste o preocupare susţinută pen­tru informarea sa continuă în ramura specialităţii sale şi în celelalte ramuri me­dicale. In acest sens, este (Continuare in pag. a V-a) SOSIREA UNEI DELEGAŢII A PARTIDULUI COMUNIST DIN MAREA BRITANIE Miercuri seara a sosit în Capi­tală o delegaţie a Partidului Co­munist din Marea Britanie, forma­tă din tovarăşii John Gollan, se­cretar general al partidului, şi Jack Woddis, membru al Comitetului Politic, şeful Departamentului In­ternaţional al Partidului, care la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român va face o vizită în ţara noastră. La sosirea pe aeroportul Bănea­­sa, delegaţia a fost salutată de to­varăşii Emil Bodnaraş şi Virgil Trofin,­­ membri ai Comitetului Executiv, ai Prezidiului Permanent al G.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Ioan Cîrcei, membri ai G.C. al P.C.R., Andrei Ştefan, prim­adjunct de şef de secţie la C.G. al P.C.R., de activişti de partid. Lucrări de extindere a laminorului de semifabricate de la Hunedoara Au început lucrările de extindere a laminorului de semifabricate de la Combinatul siderurgic Hunedoara. Aici se va înălţa o nouă hală in­dustrială de ajustaj, echipată cu u­­tilaje de mnalt nivel tehnic. Dezvolta­rea capacităţii laminorului apare ca o necesitate a prelucrării şi trans­formării in semifabricate a produc­ţiei sporite de blumuri ce rezultă de la blumingul de 1300 mm. Prin intrarea parţială în func­ţiune în 1969 a acestui important o­­biectiv siderurgic, capacitatea de a­­justaj a laminorului va creşte cu circa 700000 tone de semifabricate pe an — materie primă pentru lini­ile de laminare a sîrmei, profilelor fine şi mijlocii etc. (Agerpres) La Combinatul de fibre artificiale din Brăila ÎNCĂLCĂRI cu grave consecinţe ALE NORMELOR DE PROTECŢIE A MUNCII Am în faţă o mapă vo­luminoasă cu dosare de pensionare. Le-au întocmit medicii policlinicii Combi­natului de fibre artificiale de la Brăila. Alegem la întîmplare unul. Este al lui Constantin Ştefan, operator chimist. Vîrsta — 19 ani. Abia cu un an în urmă, după terminarea scolii profesionale, a început să lucreze. Motivul pensionă­rii — polinefrită, o boală profesională contractată da­torită intoxicaţiei cu sul­­fură de carbon. C. A. nu este singurul caz. In ulti­mele 10 luni, alţi 23 de muncitori, din care 14 ti­neri în vîrstă de 19—24 de ani, au fost pensionaţi din cauza aceleiaşi boli profe­sionale. Sunt fapte revol­tătoare, greu de calificat. Cum de s-a ajuns la o a­­semenea situaţie ? Este cunoscută grija permanentă a statului nos­tru pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă. Anual se cheltuiesc sute de milioane de lei pentru măsuri de protecţie a muncii — echipament de protecţie, alimentaţie etc. Şi aici, la această unitate nouă a industriei noastre chimice, se alocă anual peste 6 milioane lei în asemenea scopuri. Dar aceste cheltuieli, destinate apărării sănătăţii muncito­rilor, prevenirii îmbolnăvi­rilor, nu au efectul scon­tat. O recentă anchetă me­dicală a scos la iveală no­civitatea ignorării măsuri­lor de prevenire a bolilor profesionale. A cunoscut oare condu­cerea combinatului că in­secţiile productive, îndeo­sebi la filaturile de la fa­bricile de celofibră şi de reţele cord, sunt condiţii de lucru vătămătoare ? Com­binatul are un laborator de toxicologie. „Zilnic, ne spune tehniciană Olimpia Mănescu, eu şi colegii mei luăm 25—30 de probe pen­tru măsurarea noxelor la principalele locuri de mun­că“. Ce arată aceste pro­be ? O concentrare a no­xelor în aerul din hale de 7—8 ori mai mare decit cea admisă. Cum de s-a per­mis să se lucreze în ase­menea condiţii ? Factorii răspunzători de respectarea prevederilor privind pro­tecţia muncii nu au luat măsuri pentru înlăturarea acestei situaţii. Avem în faţă rezultatele probelor de laborator din ziua de 25 iulie a. c. La maşina de filat nr. 50, de exemplu, proba arăta o concentraţie nepermisă de sulfură de carbon la metrul cub de aer. In aceeaşi zi, trei muncitori din secţie s-au îmbolnăvit, părăsind lu­crul. Nimeni nu s-a alar­mat. A doua zi ca de alt­fel în fiecare dimineaţă, di­rectorul combinatului, pre­şedintele sindicatului, gă­sind pe birou buletinul cu rezultatul probelor de noxe al laboratorului, l-au privit în treacăt şi şi-au văzut de alte treburi. In­­tr-atît s-a tocit aici simţul răspunderii faţă de oa­meni... „Chiar de la punerea în funcţiune a secţiilor de ba­ză ale combinatului, în 1964, a fost sesizat perico­lul îmbolnăvirilor profesio­nale — ne spune ing. Gheorghe Gheorghev­ici, inspector cu protecţia muncii. Am semnalat în nenumărate rînduri proas­ta funcţionare a ventilaţiei. Unul dintre cele patru ventilatoare de la coşul central nu funcţionează aproape deloc. In ciuda re­petatelor îmbolnăviri, con­ducerea combinatului a căutat să acrediteze ideea că nu este vorba de o boa­lă profesională, ci de ati­tudinea „fluşturatică“ faţă de muncă a unor tineri, pe care medicii îi ajută, chipurile, „să se îmbolnă­vească“. Pornind de la o astfel de optică deformată, pro­blemele de protecţia mun­cii au fost sistematic igno­rate, ele constituind obiec­tul unor discuţii sterile. Se ştia încă din 1964 cu pre­cizie ce trebuie făcut. Instalaţia de ventilaţie nu era corespunzătoare. Cu toate acestea, cei care s-au perindat la conduce­rea combinatului (care a Radu APOSTOL corespondentul „Scînteii* (Continuare în pag. a 6-a) anchetă culturală . Sensibilitatea selectiva a artistulu autentic S-a spus despre artişti că sunt „genus Irritabile’. Cu alte cuvinte, un gen de oameni înclinaţi, prin însăşi firea lor hipersensibilă, să reacţioneze extrem de viu, de prompt şi de insulteţii la im­pulsurile exterioare. Cum se manifestă această capacitate e­­motivă­­ încotro este ea direcţionată ! Vibrează oare artistul la fenomenele şi evenimentele cele mai importante ale vremii Iul ! Sensibilitatea sa neobişnuită îl dă puterea de a intui, înaintea altora,­­ procese adinei, care abia se întrezăresc In viaţă ! Iar dacă observaţia sa lină se Indreap* . tă spre lumea exterioară, se Iasă el Im* ;­presionat de marile frămlntări şl ade­văruri umane ale epocii, sau e tentat de '. succesul tacit al unor procedee tehnice la modă t Publicăm In pagina a IV-a cîteva puncte de vedere ce conturează un răs­puns la aceste întrebări majore ale ered­ației. EVENIMENTELE POM DIN BOLIVIA Evoluţie precipitată sub presiunea militarilor CORESPONDENTA DIN RIO DE JANEIRO DE IA VASILE OROS După o perioadă de relativă acal­mie, în care se considera că noul gu­vern militar instalat sîmbătă de pre­şedintele Barrientos ar fi doar o „so­luţie tranzitorie spre o anumită stabi­litate“, în capitala Boliviei tensiunea politică s-a ridicat brusc în ultimele zile. Eşecul tentativei de reconciliere dintre generalul Barrientos şi vicepre­şedintele Luis Salinas, care nu este militar şi care s-a pronunţat pentru convocarea apropiată a parlamentului, a adus întreaga situaţie la un punct critic. Ca urmare, proiectata „cuvîn­­tare către naţiune“ pe care Barrientos o anunţase pentru seara de marţi a fost anulată fără nici o explicaţie. Se relatează că forurile de conducere ale celor patru partide ce au format coaliţia civilă înlăturată sîmbăta tre­cută, sunt într-o fierbere continuă. Primul lucru cerut de unii dintre li­derii acestor partide este convocarea extraordinară a parlamentului, care să decidă între cele două soluţii privind formaţia guvernamentală : militari sau civili. Unele surse afirmă că fosta coaliţie s-ar exprima chiar şi în favoa­rea actualului regim cu condiţia ca militarii să admită întrunirea forului legislativ. Atitudinea ezitantă a opoziţiei, care, pe de o parte, denunţă intenţii atri­buite preşedintelui de a se proclama dictator, iar pe de altă parte, se pro­nunţă pentru o reglementare pe cale parlamentară, fără a se aduce o atin­gere directă lui Barrientos este, fără îndoială, un rezultat al presiunilor şi intimidărilor tot mai pronunţate exer­citate asupra ei de către cercurile mi­litare. Se aminteşte, de pildă, că în timp ce preşedintele anunţa în recen­tul său turneu în provincie crearea unui „partid al revoluţiei boliviene“ care — sublinia el — va fi „soluţia tuturor problemelor noastre“, în capi­tala ţării, La Paz, a fost convocată de urgenţă o reuniune a şefilor militari de cel mai înalt rang... Riposta autorităţilor militare a mers şi mai departe. Colonelul Perez Tapia, noul ministru de interne, a anunţat arestarea unui n­are număr de per­soane, lideri ai opoziţiei, printre care şi Alfredo Franco Guanchella, minis­tru al muncii în guvernul fostului preşedinte Estenssoro. Totodată, 14 parlamentari dintr-un număr de 42, acuzaţi de „instigare la dezordine“, au fost trimişi sub pază militară în loca­litatea Madidi, din extremul nord bo­livian, într-un lagăr de concentrare pentru deţinuţi politici. Paralel, for­ţele poliţieneşti ,se află într-o conti­(Continuare în pag. a VI-a) Telegramă Excelenţei Sale Domnului WILLY SPUHLER Preşedintele Confederaţiei Elveţiene BERNA Cu prilejul aniversării întemeierii Confederaţiei Elveţiene, în numele Consiliului de Stat şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre şi poporului elveţian prieten felicitări cordiale şi cele mai bune urări. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next