Scînteia, septembrie 1968 (Anul 37, nr. 7812-7841)
1968-09-01 / nr. 7812
PAGINA 4 SCl NTEIA — duminică 1 septembrie 1968 VIZITA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER ÎN JUDEŢELE MUREŞ ŞI SIBIU ________ 9 9 9 Cuvintarea la întîlnirea cu activul de partid de la Tg. Mureş (Urmare din pag. I)deţeană de partid, pentru activitatea care se desfăşoară în judeţ, motorul acestei activităţi în cadrul judeţului, ca şi pe planul întregii ţări, este partidul, (vii aplauze). Este locul, în acelaşi timp, să subliniez satisfacţia deosebită — aş putea chiar zice emoţia — cu care am înregistrat dovezile de adeziune la politica partidului şi guvernului ţării. Mă refer, desigur, atît la declaraţiile atît de frumoase care au fost făcute aici, dar vă rog să credeţi că sînt la fel de mult impresionat de declaraţiile în acest sens pe care le oglindesc înseşi faptele pe care le-am văzut, modul cum se munceşte, modul cum fiecare colectiv de muncă pe care l-am vizitat realizează sarcinile ce-i revin din planul general ce stă în faţa poporului dovedesc această adeziune totală mult mai grăitor decât ar putea-o spune cele mai meşteşugite cuvinte. Conducerea partidului şi statului este deosebit de atentă şi recunoscătoare faţă de puternicele dovezi de încredere ale poporului în politica partidului. Din această încredere, din susţinerea unanimă de către întregul popor a politicii partidului, împrumutăm cu toţii energia de a înfrunta greutăţile legate de responsabilităţile cu care ne-aţi investit. Construim socialismul, tovarăşi, şi îl construim în aşa fel, încît niciodată nu se va putea spune că ne-am abătut de la el. II construim pornind de la realităţile ţării, călăuzindu-ne după adevărurile fundamentale ale marxismului, în chipul şi cu metodele care convin cel mai bine poporului român. (aplauze). Construcţia socialismului nu este ceva care se descoperă odată pentru totdeauna sau se învaţă după o reţetă ce rămîne ca soluţie îngheţată pentru eternitate. Construcţia socialismului este o operă vie, tovarăşi, înrîurită puternic de ritmul în care se dezvoltă societatea modernă, datorită pătrunderii ştiinţei in toate cotloanele activităţii sociale. Datorită acestei pătrunderi revoluţionare a ştiinţei în toate domeniile, construcţia societăţii socialiste presupune o permanentă operă de perfecţionare şi înnoire. Niciodată — dacă vreţi, aceasta este bucuria şi „tragedia" zilelor noastre — nu am putea avea o zi „liberă" ; în permanenţă, fără odihnă, ar trebui să vedem ce a apărut nou şi ce trebuie să facem nou pentru a fi mai eficienţi, ce soluţii noi să adoptăm pentru mai buna conducere a economiei, pentru dezvoltarea învăţămîntului, activităţii de creaţie, pentru dezvoltarea democraţiei, care e departe dea fi un proces încheiat. In această activitate de înnoire, de perfecţionare a ceea ce există se manifestă semnul specific al fiecărei colectivităţi, se manifestă capacitatea de creaţie a omului, grija de a da socialismului conţinutul său firesc care este libertatea şi respectul omului. Acest lucru îl facem, îl vom face şi îl vor face şi cei care vor veni după noi. Dacă este să analizăm condiţiile necesare dobîndirii unor succese, rapide şi cuprinzătoare, în această activitate, atunci trebuie să arătăm că una din aceste condiţii esenţiale, rostită aci cu toată puterea, este unitatea noastră. Unitatea de nezdruncinat a poporului, unitatea poporului în jurul partidului, unitate care rezultă din judecata pe care poporul o face activităţii celor pe care îi însărcinează cu răspunderi în conducerea destinelor sale. Este, poate, astăzi, aşa cum a fost ieri şi aşa cum va fi mîine — poate mai mult astăzi decit ieri, şi poate mai mult mîine decît astăzi — condiţia hotărîtoare a tuturor succeselor noastre, (aplauze puterni art. In legătură cu aceasta m-aş opri asupra politicii noastre naţionale, fără să consider că prin aceasta s-ar putea acredita, eventual, ideea că în România stăruie o problemă naţională. Mă opresc totuşi asupra acestui domeniu, pentru că ne găsim aici laolaltă români, maghiari, germani, ne găsim pe acelaşi pămînt care este al nostru, al tuturor, sub acelaşi acoperămînt, trăind şi muncind împreună. La noi problema naţională a fost rezolvată pentru totdeauna, în conformitate cu principiile gîndirii marxist-leniniste. Desigur, nu exclud prin această constatare existenţa, ici şi colo, din partea unuia sau altuia, fie român, fie maghiar, fie german, a unei atitudini care nu se potriveşte întocmai cu ceea ce constituie atitudinea marii noastre majorităţi. Dar nu asemenea cazuri izolate şi sporadice sunt semnificative. Esenţa rezolvării acestei probleme o constituie construcţia socialismului. Baza egalităţii între toţi membrii unei societăţi socialiste, şi deci şi între oameni de diferite naţionalităţi, aflaţi pe acelaşi teritoriu, se dezvoltă tocmai prin această acţiune de construcţie socialistă. In temeiul acestei construcţii, o dată cu statutarea deplinei egalităţi în drepturi a tuturor cetăţenilor, răspîndim pe întreaga suprafaţă a ţării elementele care să servească la ridicarea materială a fiecărui colţ de ţară, făurim industrii, dezvoltăm activităţi economice, creăm instituţii care să servească deopotrivă tuturor oamenilor, bunăstării lor, indiferent de naţionalitate, (puternice aplauze). Sporim bogăţia ţării şi facem aceasta în folosul locuitorilor fiecărui colţ al ei, indiferent de naţionalitatea lor. Este latura cea mai importantă a rezolvării problemei naţionale. Creăm, totodată, instituţii de cultură în limba naţionalităţilor conlocuitoare. Aici am avut o discuţie în legătură cu Teatrul din Tg. Mureş, a cărui construcţie este hotărîtă de mult şi care trebuie accelerată. Creăm şcoli în limba maternă, dăm oamenilor posibilitatea să înveţe, să ia contact cu ştiinţa. Dezvoltăm democraţia, dar asta nu însemnează că n-am realizat puternice elemente democratice în societatea noastră socialistă. Nu m-aş referi decît la largile consultări pe care le întreprindem în legătură cu măsurile importante de politică internă sau de politică internaţională — consultarea diverselor categorii de cetăţeni, direct interesate, contactele cu diversele organizaţii obşteşti, organizaţii de creaţie, apelul pe care îl facem permanent la cetăţeni pentru a ne ajuta în găsirea soluţiilor, răspunsul viu pe care îl găsesc aceste apeluri, participarea activă la elaborarea măsurilor proiectate. Toate acestea, care arată că în societatea noastră există angajat un dialog permanent între cei care conduc şi cei care i-au însărcinat să conducă, pentru ca măsurile ce se iau să fie aşezate pe baze cît mai potrivite — toate aceste lucruri reprezintă elemente de adîncă, de profundă democraţie în societatea noastră, (aplauze puternice). Suntem însă convinşi că şi în acest domeniu vor trebui încă făcute multe. Pe măsura progresului societăţii româneşti, vor apare noi şi noi probleme care vor trebui să fie conturate şi rezolvate în cadrul dezvoltării democraţiei socialiste. In societatea pe care o construim, in care recunoaştem că este loc pentru mai bine, se vădește preocuparea permanentă a partidului pentru obiectivul principal al strădaniilor sale, care este OMUL , libertatea lui, dezvoltarea lui plenară, afirmarea lui nestînjenită. Iată pentru ce credem că politica partidului este în așa de largă măsură sprijinită de întregul nostru popor, (vii aplauze). Desigur, munca aceasta este departe de a fi o muncă uşoară, chiar şi atunci cînd ea n-are de făcut faţă decît problemelor sale proprii, interne. Dacă însă la aceste probleme complexe, inerente unei realizări atît de mari, atît de importante şi în consecinţă atît de delicate, se adaugă greutăţi din afară, atunci sforţările care se cer sînt şi mai mari. De aceea, partidul nostru, guvernul ţării, întregul popor sînt nemijlocit interesate în crearea unor condiţii internaţionale care să nu stînjenească în nici un fel activitatea de construcţie. De aceea, partidul, guvernul, întregul popor se pronunţă ferm pentru relaţii de prietenie cu ţările cu care ne putem întrajutora — şi acestea sunt ţările socialiste. De aceea, suntem nemijlocit interesaţi în întărirea prieteniei cu aceste ţări, prietenie ce formează o constantă a politicii noastre externe, dar şi în întărirea unităţii dintre toate ţările socialiste. Ştiţi că în această privinţă a apărut un moment greu. N-am să vă vorbesc în detaliu, partidul, Marea Adunare Naţională, guvernul şi-au spus fiecare cuvîntul, lucrurile sînt bine cunoscute de dv., de toţi, pentru ca să mai fac o analiză a lor. Poate că ar fi necesar să ne gîndim puţin la perspectivele pe care le oferă existenţa acestei situaţii. In urma discuţiilor care au avut loc la Moscova între conducătorii sovietici şi conducătorii cehoslovaci aleşi de partid şi de popor în conformitate cu statutul partidului şi cu Constituţia statului cehoslovac, s-a ajuns la formularea unui acord, în cadrul acestuia urmează să se găsească soluţia pentru vindecarea situaţiei apărute în relaţiile dintre unele ţări socialiste şi Cehoslovacia, situaţie care afectează nu numai relaţiile celor cinci ţări socialiste cu Cehoslovacia, dar şi relaţiile dintre toate statele socialiste, dintre partidele comuniste şi muncitoreşti. Va trebui, aşa ni se pare nouă, ca în cadrul stabilit de acord, să se caute cu stăruinţă, cu pasiune chiar, soluţiile care să respecte dreptul popoarelor ceh şi slovac de a-şi construi socialismul potrivit condiţiilor specifice lor, să asigure restabilirea climatului de prietenie şi a bunelor relaţii dintre ţările socialiste, să se facă cît mai repede evidentă posibilitatea de exerciţiu a independenţei statului cehoslovac şi a suveranităţii poporului cehoslovac, prin părăsirea teritoriului Cehoslovaciei de către trupele celor cinci state socialiste aflate pe acest teritoriu. Este o sarcină grea, care reclamă în mod imperios o abordare într-un spirit de mare răspundere, nu numai pentru interesele celor direct interesaţi, dar şi pentru cauza socialismului şi păcii în lume. In ceea ce ne priveşte, Partidul Comunist Român şi guvernul român sunt decise să facă tot ce pot pentru ca această soluţie să se realizeze. (aplauze). România nu este o mare putere, nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere militar ; dacă ţării noastre i se rezervă în lumea contemporană un prestigiu substanţial, în continuă creştere, acest lucru s-a datorat dreptăţii, raţionalului pe care l-a conţinut întotdeauna politica noastră internaţională. (aplauze puternice, îndelungate). Aşa se explică faptul că niciodată împrejurările — în ceea ce împrejurările pot să impună ea logic şi raţional — nu ne-au silit să facem un act care să poată fi socotit ca o abatere de la consecvenţa noastră politică. Cred, tovarăşi, că pentru a ne ajuta în promovarea acestei politici constructive, care urmăreşte afirmarea spiritului de justiţie şi echitate internaţională, se impune, pentru fiecare dintre noi, datoria de a realiza cît mai bine ceea ce avem de realizat la locurile noastre de muncă. Trebuie să muncim mai bine, să producem mai bine, să învăţăm mai bine, să creăm mai bine. Realizarea acestui „mai bine“ în toate compartimentele activităţii sociale, depăşirea sarcinilor stabilite de Congresul al IX-lea al partidului, urmărirea cu perseverenţă a îmbunătăţirilor pe care le-am hotărît la Conferinţa Naţională şi prin dispoziţiile unor normative luate de Marea Adunare Naţională şi de guvern constituie modalitatea cea mai elocventă şi mai eficace prin care poporul nostru nu numai că îşi dovedeşte încrederea în partid dar îl şi sprijină în înfăptuirea obiectivelor ce-i stau în faţă. (vii aplauze). Sunt convins, tovarăşi, că fiecare locuitor al ţării noastre înţelege acest lucru. Pentru acest motiv, cu toate greutăţile, îndrăznesc să privesc cu optimism viitorul, atît în ce priveşte dezvoltarea unor relaţii prieteneşti, temeinic aşezate pe principiile marxism-leninismului, între toate statele socialiste, între toate partidele comuniste şi muncitoreşti , cît şi viitorul poporului nostru, în conducerea liberă a destinelor sale, în exerciţiul nestingherit all suveranităţii sale. (aplauze puternice, urale). Vă mulţumesc încă o dată pentru încrederea cu care înconjuraţi partidul, pentru încrederea cu care susţineţi politica sa. Şi doresc să vă mulţumesc, de asemenea, pentru simpatia pe care o arătaţi unui om în ale cărui calităţi, în ale cărui însuşiri morale, în ale cărui legături cu poporul, fiecare patriot vede un element important al reuşitei noastre în aceste strădanii. (aplauze). Mă refer la tovarăşul Nicolae Ceauşescu. (vii şi îndelungi aplauze, ovaţii). Este liniştitor atunei cînd ajungi la o vîrstă mai înaintată, să ştii că flacăra unei credinţe căreia i-ai închinat o viaţă de devotament şi muncă este în mina unor oameni care au dovedit că ştiu să o ducă strălucit mai departe. (aplauze). Vă mulţumesc, tovarăşi. (aplauze îndelungate, puternice urale şi ovaţii). (Urmare din pag.) Ema Zigler, muncitoare la Fabrica de geamuri şi Vasile Gherman, directorul Liceului nr. 2 din localitate, care, în numele tuturor oamenilor muncii din oraş, au exprimat deplina lor adeziune faţă de politica internă şi externă a partidului. Declaraţia Marii Adunări Naţionale şi Declaraţia Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. — documente de mare importanţă — au subliniat vorbitorii, exprimă interesele supreme ale poporului român, ale propăşirii patriei noastre, corespund intereselor unităţii ţărilor socialiste, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, ale forţelor progresului şi păcii din întreaga lume. In încheiere a luat cuvîntul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, a cărui cuvîntare despre politica partidului şi guvernului, despre probleme actuale ale construcţiei socialiste, a fost subliniată în repetate rînduri de puternice aplauze. Continuîndu-şi vizita de lucru, preşedintele Consiliului de Miniştri a fost oaspetele muncitorilor de la Combinatul „Azomureş“ din Tg. Mureş, care dă circa 20 la sută din producţia ţării de îngrăşăminte azotoase. Conducătorii combinatului au prezentat noile linii de producţie. In discuţii, tovarăşul Maurer subliniază necesitatea continuei ridicări a calificării muncitorilor, a unei permanente informări tehnice, a documentării operative, mai cu seamă pentru ingineri şi tehnicieni. In cursul după-amiezii, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a făcut o vizită la Institutul de medicină şi farmacie din Tg. Mureş. în faţa impunătoarei clădiri, numeroşi profesori şi studenţi l-au întîmpinat cu multă căldură pe înaltul oaspete. A fost prezent tovarăşul Jean Livescu, adjunct al ministrului învăţămîntului. In sala Consiliului ştiinţific a avut loc o întîlnire cu reprezentanţii vieţii universitare din oraş. Prof. dr. docent Gheorghe Puskaş, rectorul Institutului de medicină şi farmacie, a înfăţişat profilul actual şi perspectivele de dezvoltare ale Centrului universitar Tg. Mureş, în lumina măsurilor stabilite de Congresul al IX-lea al partidului privind modernizarea, învăţămîntului superior din ţara noastră. Profesorii şi studenţii din oraşul nostru, a spus vorbitorul, vor depune toată străduinţa, toată priceperea şi cunoştinţele lor pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, pentru a răsplăti grija şi dragostea părintească a partidului şi statului nostru. Discutînd cu membrii corpului didactic, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a subliniat importanţa celor trei institute de învăţămînt superior, create în acest oraş, atît pentru Tg. Mureş, cît şi pentru întreaga economie şi cultură a ţării, a felicitat pe profesori şi studenţi pentru rezultatele obţinute în activitatea lor. In sala oglinzilor din Palatul Culturii a avut loc apoi o întîlnire cu intelectualii din Tg. Mureş. Cadre universitare, scriitori, artişti, publicişti, medici, profesori şi învăţători au salutat cu căldură pe preşedintele Consiliului de Miniştri, şi-au exprimat totala lor adeziune la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. Sîntem aici oameni de naţionalităţi diferite, români, maghiari, germani, oameni de vîrste diferite, — a spus prof. univ. Vasile Săbădeanu — însă cu toţii constituim un bloc monolitic prin ataşamentul nostru fără margini faţă de politica Partidului Comunist Român, a guvernului Republicii Socialiste România. Au mai luat cuvîntul prof. univ. Tiberiu Maros, prof. univ. Zeno Barbu, arhitectul Radu Coloman, cercetătorul ştiinţific Simion Fuchs, prof. univ. Ioan Lapohos, artistul plastic Gheorghe Olaru, criticul literar Paul Nagy, prof. univ. Tiberiu Andrasofszky, care au adus în discuţie probleme ale activităţii de zi cu zi a intelectualităţii oraşului. In cuvîntarea sa, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer s-a referit pe larg la o serie de probleme ale vieţii culturale a ţării, la politica partidului pentru dezvoltarea continuă a societăţii noastre socialiste. Seara, la Palatul Culturii, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer s-a întîlnit cu activul de partid din judeţul Mureş. In cadrul întîlnirii au luat cuvîntul tovarăşii Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., Andrei Tiribea, maistru la Combinatul de îngrăşăminte azotoase Tg. Mureş, prof. dr. docent Gheorghe Puskaş, rectorul Institutului de medicină şi farmacie, Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal Tg. Mureş al P.C.R., Hans Wellmann, profesor la Liceul nr. 2 din Sighişoara, şi Susana Lucaci, muncitoare la Combinatul chimic Tîrnăveni, care au salutat prezenţa tovarăşului Ion Gheorghe Maurer în mijlocul locuitorilor din judeţul Mureş. Vorbitorii au subliniat că pe fiecare treaptă urcată pe drumul făuririi socialismului, poporul nostru şi-a cimentat şi mai mult unitatea sa în jurul partidului. Ei au arătat că este o mare fericire pentru poporul nostru faptul că în Partidul Comunist Român au un conducător înţelept, încercat şi hotărît, a cărui politică internă şi externă exprimă gîndurile, năzuinţele şi voinţa întregii noastre naţiuni. Oamenii muncii de pe meleagurile mureşene, români, maghiari, germani —au arătat vorbitorii — îşi manifestă deplina lor adeziune faţă de această politică, păşind neabătut pe calea arătată de partid. O deplină aprobare a fost exprimată în cadrul întîlnirii pentru Declaraţia Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România şi Declaraţia Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., apreciate ca documente de înaltă principialitate, care pornesc de la interesele fundamentale ale poporului, documente pătrunse de spiritul responsabilităţii faţă de cauza socialismului şi păcii în lume. In aplauzele puternice ale celor prezenţi a luat cuvîntul tovarăşul ION GHEORGHE MAURER. (Cuvîntarea se publică In paginiie 1 şi 4). Cuvintarea a fost subliniată în repetate rînduri cu puternice aplauze. La încheierea adunării, toţi cei prezenţi se ridică în picioare. Intr-o atmosferă de mare entu Continuîndu-şi vizita de lucru, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a sosit sîmbătă în judeţul Sibiu. La intrarea în judeţ, în comuna Laslea, oaspetele a fost întîmpinat de tovarăşii Nicolae Gavrilescu, primsecretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al consiliului popular provizoriu al judeţului, şi alţi conducători ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor obşteşti. Intr-o atmosferă sărbătorească, locuitorii comunei au făcut o caldă primire preşedintelui Consiliului de Miniştri, manifestînd îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Coloana oficială s-a îndreptat apoi spre Mediaş. Trecem prin frumoasele sate sibiene de pe Valea Tîrnavei. Păstrătoare ale unor străvechi tradiţii, aşezările acestor meleaguri şi-au ciştigat noi dimensiuni în anii noştri, ca urmare a prefacerilor înnoitoare ale socialismului. La Mediaş, unde se face primul popas, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer vizitează Institutul de cercetări „Chimigaz“. Numeroşi cercetători, ingineri, proiectanţi, laboranţi, întîmpină cu căldură pe înaltul oaspete şi îi înfăţişează ultimele realizări ale institutului, problemele ce stau în atenţia cercetătorilor. Se vizitează apoi hala staţiilor pilot şi laboratoarele de analize fizico-chimice, secţii de lucru dotate cu aparatură modernă. Intr-o scurtă consfătuire pe care o are cu cadrele de conducere ale institutului, preşedintele Consiliului de Miniştri, dînd o bună apreciere rezultatelor obţinute pînă acum, recomandă să se acorde o şi mai mare atenţie legării cercetării ştiinţifice de nevoile industriei chimice, extiasm se ovaţionează minute în şir pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru patria noastră scumpă, Republica Socialistă România, tinderii contractării unor teme de cercetare cu unităţile industriale. După vizitarea institutului, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a avut o întîlnire cu activul de partid al municipiului Mediaş. Au luat cuvîntul Dumitru Tolciu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Mediaş al P.C.R., Ioan Bardoczi, muncitor la „Vitro-metart“, ing. Sever Şerban, director ştiinţific al Institutului „Chimigaz“, Aurelia Vasilovici, muncitoare la uzina textilă „Tîrnava“, şi prof. Iosif Iost. Toţi vorbitorii au dat glas recunoştinţei pe care o poartă Partidului Comunist Român pentru principialitatea şi înalta responsabilitate cu care conduce poporul român pe drumul construirii socialismului şi comunismului. Vorbitorii au reafirmat hotărîrea colectivelor în care muncesc de a urma neabătut politica internă şi externă a partidului, de a munci cu devotament pentru înfăptuirea programului de înflorire a României socialiste. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, mulţumind pentru caldele manifestări de încredere şi dragoste faţă de partid, concretizate nu numai în cuvîntările rostite la tribună, ci şi în rezultatele meritorii obţinute în muncă, a arătat că izvorul acestei încrederi se află în consecvenţa principială a politicii partidului. Niciodată politica partidului, şi în consecinţă politica guvernului, nu va avea alt obiectiv decit slujirea intereselor poporului care i-a încredinţat răspunderea destinelor sale, slujirea intereselor socialismului şi păcii. Preşedintele Consiliului de Miniştri este apoi oaspetele colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Uzina „Independenţa“, cea mai puternică şi mai veche întreprindere sibiană. In anii noştri, uzina s-a dezvoltat şi se dezvoltă în ritm rapid. Gazdele informează că astăzi, în numai şapte zile, se realizează o producţie egală cu cea obţinută aici în întreg anul 1948. Priceperea şi hărnicia celor care lucrează în uzină şi-au aflat deplina afirmare în crearea unor utilaje şi linii tehnologice complexe. Emblema întreprinderii „Independenţa“ stă înscrisă pe multe din instalaţiile ce înzestrează acum marile combinate siderurgice şi chimice ale patriei. Produse ale uzinei sunt exportate în numeroase ţări, sunt prezentate la expoziţii, saloane şi tîrguri internaţionale. Toate acestea atestă prestigiul de care se bucură întreprinderea sibiană. Sunt vizitate, pe rînd, secţia mecanică fină, atelierul de mecanizare, secţia de montaj unde se discută cu inginerii şi muncitorii despre modalităţile de rezolvare a problemelor ridicate de organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, despre creşterea calificării profesionale. Vizita prilejuieşte momente emoţionante. Muncitorii ovaţionează îndelung, exprimîndu-şi dragostea şi încrederea lor nestrămutată în partid, hotărîrea de a fi în primele rînduri ale luptei pentru edificarea orînduirii socialiste. Se scandează: (Continuare în pag. a V-a) ÎN JUDEŢUL SIBIU Bun venit în judeţul Mureş O entuziastă primire la Combinatul chimic de la Tîrnăveni