Scînteia, septembrie 1968 (Anul 37, nr. 7812-7841)

1968-09-01 / nr. 7812

PAGINA 4 SCl NT­EIA — duminică 1 septembrie 1968 VIZITA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER ÎN JUDEŢELE MUREŞ ŞI SIBIU ________ 9 9 9 Cuvintarea la întîlnirea cu activul de partid de la Tg. Mureş (Urmare din pag. I)­deţeană de partid, pentru activi­tatea care se desfăşoară în judeţ, motorul acestei activităţi în cadrul judeţului, ca şi pe planul întregii ţări, este partidul, (vii aplauze). Este locul, în acelaşi timp, să subliniez satisfacţia deosebită — aş putea chiar zice emoţia — cu care am înregistrat dovezile de adeziune la politica partidului şi guvernului ţării. Mă refer, desigur, atît la decla­raţiile atît de frumoase care au fost făcute aici, dar vă rog să credeţi că sînt la fel de mult impresionat de declaraţiile în acest sens pe care le oglindesc înseşi faptele pe care le-am văzut, modul cum se munceşte, modul cum fiecare co­lectiv de muncă pe care l-am vi­zitat realizează sarcinile ce-i revin din planul general ce stă în faţa poporului dovedesc această adeziu­ne totală mult mai grăitor decât ar putea-o spune cele mai meşte­şugite cuvinte. Conducerea partidului şi statu­lui este deosebit de atentă şi re­cunoscătoare faţă de puternicele dovezi de încredere ale poporului în politica partidului. Din această încredere, din susţinerea unanimă de către întregul popor a politicii partidului, împrumutăm cu toţii e­­nergia de a înfrunta greutăţile le­gate de responsabilităţile cu care ne-aţi investit. Construim socialis­mul, tovarăşi, şi îl construim în aşa fel, încît niciodată nu se va putea spune că ne-am abătut de la el. II construim pornind de la realităţile ţării, călăuzindu-ne după adevărurile fundamentale ale marxismului, în chipul şi cu meto­dele care convin cel mai bine po­porului român. (aplauze). Construcţia socialismului nu este ceva care se descoperă odată pen­tru totdeauna sau se învaţă după o reţetă ce rămîne ca soluţie înghe­ţată pentru eternitate. Construcţia socialismului este o operă vie, to­varăşi, înrîurită puternic de ritmul în care se dezvoltă societatea mo­dernă, datorită pătrunderii ştiinţei in toate cotloanele activităţii so­ciale. Datorită acestei pătrunderi revoluţionare a ştiinţei în toate domeniile, construcţia societăţii so­cialiste presupune o permanentă operă de perfecţionare şi înnoire. Niciodată — dacă vreţi, aceasta este bucuria şi „tragedia" zilelor noastre — nu am putea avea o zi „liberă" ; în permanenţă, fără o­­dihnă, ar trebui să vedem ce a a­­părut nou şi ce trebuie să facem nou pentru a fi mai eficienţi, ce soluţii noi să adoptăm pentru mai buna conducere a economiei, pen­tru dezvoltarea învăţămîntului, ac­tivităţii de creaţie, pentru dezvol­tarea democraţiei, care e departe de­­a fi un proces încheiat. In această activitate de înnoire, de perfecţionare a ceea ce există se manifestă semnul specific al fie­cărei colectivităţi, se manifestă ca­pacitatea de creaţie a omului, gri­ja de a da socialismului conţinu­tul său firesc care este libertatea şi respectul omului. Acest lucru îl facem, îl vom face şi îl vor face şi cei care vor veni după noi. Dacă este să analizăm condiţiile necesare dobîndirii unor succese, rapide şi cuprinzătoare, în această activitate, atunci trebuie să arătăm că una din aceste condiţii esenţiale, rostită aci cu toată puterea, este unitatea noastră. Unitatea de nez­druncinat a poporului, unitatea poporului în jurul partidului, uni­tate care rezultă din judecata pe care poporul o face activităţii celor pe care îi însărcinează cu răspun­deri în conducerea destinelor sale. Este, poate, astăzi, aşa cum a fost ieri şi aşa cum va fi mîine — poate mai mult astăzi decit ieri, şi poate mai mult mîine decît astăzi — condiţia hotărîtoare a tuturor suc­ceselor noastre, (aplauze puterni art. In legătură cu aceasta m-aş opri asupra politicii noastre naţionale, fără să consider că prin aceasta s-ar putea acredita, eventual, ideea că în România stăruie o pro­blemă naţională. Mă opresc totuşi asupra acestui domeniu, pentru că ne găsim aici laolaltă români, maghiari, germani, ne găsim pe acelaşi pămînt care este al nostru, al tuturor, sub acelaşi acoperămînt, trăind şi muncind împreună. La noi problema naţională a fost re­zolvată pentru totdeauna, în con­formitate cu principiile gîndirii marxist-leniniste. Desigur, nu ex­clud prin această constatare exis­tenţa, ici şi colo, din partea unuia sau altuia, fie român, fie maghiar, fie german, a unei atitudini care nu se potriveşte întocmai cu ceea ce constituie atitudinea marii noas­tre majorităţi. Dar nu asemenea cazuri izolate şi sporadice sunt sem­nificative. Esenţa rezolvării acestei probleme o constituie construcţia socialismului. Baza egalităţii între toţi membrii unei societăţi socialis­te, şi deci şi între oameni de dife­rite naţionalităţi, aflaţi pe acelaşi teritoriu, se dezvoltă tocmai prin această acţiune­­ de construcţie socialistă. In temeiul acestei con­strucţii, o dată cu statutarea de­plinei egalităţi în drepturi a tu­turor cetăţenilor, răspîndim pe în­treaga suprafaţă a ţării elementele care să servească la ridicarea ma­terială a fiecărui colţ de ţară, fău­rim industrii, dezvoltăm activităţi economice, creăm instituţii care să servească deopotrivă tuturor oa­menilor, bunăstării lor, indiferent de naţionalitate, (puternice aplau­ze). Sporim bogăţia ţării şi facem aceasta în folosul locuitorilor fie­cărui colţ al ei, indiferent de na­ţionalitatea lor. Este latura cea mai importantă a rezolvării problemei naţionale. Creăm, totodată, instituţii de cul­tură în limba naţionalităţilor con­locuitoare. Aici am avut o discuţie în legătură cu Teatrul din Tg. Mureş, a cărui construcţie este hotărîtă de mult şi care trebuie accelerată. Creăm şcoli în limba maternă, dăm oamenilor posibili­tatea să înveţe, să ia contact cu ştiinţa. Dezvoltăm democraţia, dar asta nu însemnează că n-am realizat puternice elemente democratice în societatea noastră socialistă. Nu m-aş referi decît la largile con­sultări pe care le întreprindem în legătură cu măsurile importante de politică internă sau de politică in­ternaţională — consultarea diver­selor categorii de cetăţeni, direct interesate, contactele cu diversele organizaţii obşteşti, organizaţii de creaţie, apelul pe care îl facem permanent la cetăţeni pentru a ne ajuta în găsirea soluţiilor, răspun­sul viu pe care îl găsesc aceste apeluri, participarea activă la ela­borarea măsurilor proiectate. Toa­te acestea, care arată că în socie­tatea noastră există angajat un dialog permanent între cei care conduc şi cei care i-au însărcinat să conducă, pentru ca măsurile ce se iau să fie aşezate pe baze cît mai potrivite — toate aceste lucruri re­prezintă elemente de adîncă, de profundă democraţie în societatea noastră, (aplauze puternice). Suntem­ însă convinşi că şi în acest domeniu vor trebui încă fă­cute multe. Pe măsura progresului societăţii româneşti, vor apare noi şi noi probleme care vor trebui să fie conturate şi rezolvate în ca­drul dezvoltării democraţiei so­cialiste. In societatea pe care o con­struim, in care recunoaştem că este loc pentru mai bine, se vă­dește preocuparea permanentă a partidului pentru obiectivul prin­cipal al strădaniilor sale, care este OMUL , libertatea lui, dezvol­tarea lui plenară, afirmarea lui nestînjenită. Iată pentru ce cre­dem că politica partidului este în așa de largă măsură sprijinită de întregul nostru popor, (vii a­­plauze). Desigur, munca aceasta este de­parte de a fi o muncă uşoară, chiar şi atunci cînd ea n-are de făcut faţă decît problemelor sale proprii, interne. Dacă însă la aces­te probleme complexe, inerente unei realizări atît de mari, atît de importante şi în consecinţă atît de delicate, se adaugă greutăţi din afară, atunci sforţările care se cer sînt şi mai mari. De aceea, partidul nostru, gu­vernul ţării, întregul popor sînt nemijlocit interesate în crearea unor condiţii internaţionale care să nu stînjenească în nici un fel activitatea de construcţie. De a­­ceea, partidul, guvernul, întregul popor se pronunţă ferm pentru relaţii de prietenie cu ţările cu care ne putem întrajutora — şi acestea sunt ţările socialiste. De a­­ceea, suntem­ nemijlocit interesaţi în întărirea prieteniei cu aceste ţări, prietenie ce formează o con­stantă a politicii noastre externe, dar şi în întărirea unităţii dintre toate ţările socialiste. Ştiţi că în această privinţă a apărut un mo­ment greu. N-am să vă vorbesc în detaliu, partidul, Marea Aduna­re Naţională, guvernul şi-au spus fiecare cuvîntul, lucrurile sînt bine cunoscute de­ dv., de toţi, pentru ca să mai fac o analiză a lor. Poate că ar fi necesar să ne gîn­­dim puţin la perspectivele pe care le oferă existenţa acestei situaţii. In urma discuţiilor care au avut loc la Moscova între conducătorii sovietici şi conducătorii ceho­slovaci aleşi de partid şi de popor în conformitate cu statutul parti­dului şi cu Constituţia statului cehoslovac, s-a ajuns la formu­larea unui acord, în cadrul aces­tuia urmează să se găsească solu­ţia pentru vindecarea situaţiei a­­părute în relaţiile dintre unele ţări socialiste şi Cehoslovacia, si­tuaţie care afectează nu numai re­laţiile celor cinci ţări socialiste cu Cehoslovacia, dar şi relaţiile dintre toate statele socialiste, din­tre partidele comuniste şi munci­toreşti. Va trebui, aşa ni se pare nouă, ca în cadrul stabilit de acord, să se caute cu stăruinţă, cu pasiune chiar, soluţiile care să respecte dreptul popoarelor ceh şi slovac de a-şi construi socialismul potrivit condiţiilor specifice lor, să asigure restabilirea climatului de prietenie şi a bunelor relaţii din­tre ţările socialiste, să se facă cît mai repede evidentă posibilitatea de exerciţiu a independenţei sta­tului cehoslovac şi a suveranităţii poporului cehoslovac, prin părăsi­rea teritoriului Cehoslovaciei de către trupele celor cinci state so­cialiste aflate pe acest teritoriu. Este o sarcină grea, care recla­mă în mod imperios o abordare într-un spirit de mare răspundere, nu numai pentru interesele celor direct interesaţi, dar şi pentru cauza socialismului şi păcii în lume. In ceea ce ne priveşte, Partidul Comunist Român şi guvernul ro­mân sunt decise să facă tot ce pot pentru ca această soluţie să se rea­lizeze. (aplauze). România nu este o mare putere, nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere militar ; dacă ţării noastre i se rezervă în lumea contemporană un prestigiu substanţial, în continuă creştere, acest lucru s-a datorat dreptăţii, raţionalului pe care l-a conţinut întotdeauna politica noastră inter­naţională. (aplauze puternice, înde­lungate). Aşa se explică faptul că nici­odată împrejurările — în ceea ce împrejurările pot să impună ea lo­gic şi raţional — nu ne-au silit să facem un act care să poată fi so­cotit ca o abatere de la consecven­ţa noastră politică. Cred, tovarăşi, că pentru a ne ajuta în promovarea acestei politici constructive, care urmăreşte afir­marea spiritului de justiţie şi echi­tate internaţională, se impune, pen­tru fiecare dintre noi, datoria de a realiza cît mai bine ceea ce avem de realizat la locurile noastre de muncă. Trebuie să muncim mai bine, să producem mai bine, să învăţăm mai bine, să creăm mai bine. Realizarea acestui „mai bine“ în toate compartimentele activităţii sociale, depăşirea sarcinilor stabi­lite de Congresul al IX-lea al parti­dului, urmărirea cu perseverenţă a îmbunătăţirilor pe care le-am hotărît la Conferinţa Naţională şi prin dispoziţiile unor normative luate de Marea Adunare Naţională şi de guvern constituie modalitatea cea mai elocventă şi mai eficace prin care poporul nostru nu numai că îşi dovedeşte încrederea în partid dar îl şi sprijină în înfăp­tuirea obiectivelor ce-i stau în faţă. (vii aplauze). Sunt convins, tovarăşi, că fiecare locuitor al ţării noastre înţelege acest lucru. Pentru acest motiv, cu toate greutăţile, îndrăznesc să pri­vesc cu optimism viitorul, atît în ce priveşte dezvoltarea unor rela­ţii prieteneşti, temeinic aşezate pe principiile marxism-leninismului, între toate statele socialiste, între toate partidele comuniste şi mun­citoreşti , cît şi viitorul poporu­lui nostru, în conducerea liberă a destinelor sale, în exerciţiul nestin­­gherit all suveranităţii sale. (aplau­ze puternice, urale). Vă mulţumesc încă o dată pentru încrederea cu care înconjuraţi partidul, pentru încrederea cu care susţineţi politica sa. Şi doresc să vă mulţumesc, de asemenea, pen­tru simpatia pe care o arătaţi unui om în ale cărui calităţi, în ale că­rui însuşiri morale, în ale cărui le­gături cu poporul, fiecare patriot vede un element important al reu­şitei noastre în aceste strădanii. (aplauze). Mă refer la tovarăşul Nicolae Ceauşescu. (vii şi îndelungi aplauze, ovaţii). Este liniştitor a­­tunei cînd ajungi la o vîrstă mai înaintată, să ştii că flacăra unei credinţe căreia i-ai închinat o viaţă de devotament şi muncă este în mina unor oameni care au dove­dit că ştiu să o ducă strălucit mai departe. (aplauze). Vă mulţumesc, tovarăşi. (aplauze îndelungate, puternice urale şi ovaţii). (Urmare din pag.­­) Ema Zigler, muncitoare la Fabri­ca de geamuri şi Vasile Gherman, directorul Liceului nr. 2 din locali­tate, care, în numele tuturor oa­menilor muncii din oraş, au ex­primat deplina lor adeziune faţă de politica internă şi externă a partidului. Declaraţia Marii Adunări Naţionale şi Declaraţia Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. — documente de mare importanţă — au subliniat vorbi­torii, exprimă interesele supreme ale poporului român, ale propăşi­rii patriei noastre, corespund in­tereselor unităţii ţărilor socialiste, ale mişcării comuniste şi muncito­reşti, ale forţelor progresului şi pă­cii din întreaga lume. In încheiere a luat cuvîntul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, a cărui cuvîn­­tare despre politica partidului şi guvernului, despre probleme ac­tuale ale construcţiei socialiste, a fost subliniată în repetate rînduri de puternice aplauze. Continuîndu-şi vizita de lucru, preşedintele Consiliului de Miniş­tri a fost oaspetele muncitorilor de la Combinatul „Azomureş“ din Tg. Mureş, care dă circa 20 la sută din producţia ţării de îngrăşăminte azotoase. Conducătorii combinatu­lui au prezentat noile linii de pro­ducţie. In discuţii, tovarăşul Maurer subliniază necesitatea con­tinuei ridicări a calificării mun­citorilor, a unei permanente infor­mări tehnice, a documentării ope­rative, mai cu seamă pentru ingi­neri şi tehnicieni. In cursul după-amiezii, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a făcut o vizită la Institutul de medicină şi farmacie din Tg. Mureş. în faţa impunătoarei clădiri, numeroşi pro­fesori şi studenţi l-au întîmpinat cu multă căldură pe înaltul oaspete. A fost prezent tovarăşul Jean Li­­vescu, adjunct al ministrului învă­ţămîntului. In sala Consiliului ştiin­ţific a avut loc o întîlnire cu re­prezentanţii vieţii universitare din oraş. Prof. dr. docent Gheorghe Puskaş, rectorul Institutului de me­dicină şi farmacie, a înfăţişat pro­filul actual şi perspectivele de dez­voltare ale Centrului universitar Tg. Mureş, în lumina măsurilor sta­bilite de Congresul al IX-lea al­­ partidului privind modernizarea, învăţămîntului superior din ţara noastră. Profesorii şi studenţii din oraşul nostru, a spus vorbitorul, vor depune toată străduinţa, toată priceperea şi cunoştinţele lor pen­tru îndeplinirea sarcinilor ce le re­vin, pentru a răsplăti grija şi dra­gostea părintească a partidului şi statului nostru. Discutînd cu membrii corpului didactic, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a subliniat importanţa ce­lor trei institute de învăţămînt superior, create în acest oraş, atît pentru Tg. Mureş, cît şi pentru în­treaga economie şi cultură a ţării, a felicitat pe profesori şi studenţi pentru rezultatele obţinute în acti­vitatea lor. In sala oglinzilor din Palatul Culturii a avut loc apoi o întîl­nire cu intelectualii din Tg. Mureş. Cadre universitare, scriitori, artişti, publicişti, medici, profesori şi în­văţători au salutat cu căldură pe preşedintele Consiliului de Mi­niştri, şi-au exprimat totala lor a­­deziune la politica internă şi ex­ternă a partidului şi statului nos­tru. Sîntem aici oameni de naţionali­tăţi diferite, români, maghiari, ger­mani, oameni de vîrste diferite, — a spus prof. univ. Vasile Săbă­­deanu — însă cu toţii constituim un bloc monolitic prin ataşamen­tul nostru fără margini faţă de po­litica Partidului Comunist Român, a guvernului Republicii Socialiste România. Au mai luat cuvîntul prof. univ. Tiberiu Maros, prof. univ. Zeno Barbu, arhitectul Radu Coloman, cercetătorul ştiinţi­fic Simion Fuchs, prof. univ. Ioan Lapohos, artistul plastic Gheorghe Olaru, criticul literar Paul Nagy, prof. univ. Tiberiu Andrasofszky, care au adus în discuţie probleme ale activităţii de zi cu zi a intelec­tualităţii oraşului. In cuvîntarea sa, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer s-a referit pe larg la o serie de probleme ale vieţii culturale a ţării, la politica partidului pentru dezvoltarea con­tinuă a societăţii noastre socialiste. Seara, la Palatul Culturii, tova­răşul Ion Gheorghe Maurer s-a în­­tîlnit cu activul de partid din ju­deţul Mureş. In cadrul întîlnirii au luat cuvîntul tovarăşii Ni­colae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., Andrei Tiribea, maistru la Combinatul de îngrăşăminte azo­­toase Tg. Mureş, prof. dr. docent Gheorghe Puskaş, rectorul Institu­tului de medicină şi farmacie, Va­sile Rus, prim-secretar al Comite­tului municipal Tg. Mureş al P.C.R., Hans Wellmann, profesor la Liceul nr. 2 din Sighişoara, şi Susana Lucaci, muncitoare la Com­binatul chimic Tîrnăveni, care au salutat prezenţa tovarăşului Ion Gheorghe Maurer în mijlocul locui­torilor din judeţul Mureş. Vorbi­torii au subliniat că pe fiecare treaptă urcată pe drumul făuririi socialismului, poporul nostru şi-a cimentat şi mai mult unitatea sa în jurul partidului. Ei au arătat că este o mare fericire pentru po­porul nostru faptul că în Partidul Comunist Român au un conducător înţelept, încercat şi hotărît, a cărui politică internă şi externă exprimă gîndurile, năzuinţele şi voinţa în­tregii noastre naţiuni. Oamenii muncii de pe meleagurile mure­şene, români, maghiari, germani —­­au arătat vorbitorii — îşi manifes­tă deplina lor adeziune faţă de a­­ceastă politică, păşind neabătut pe calea arătată de partid. O deplină aprobare a fost exprimată în ca­drul întîlnirii pentru Declaraţia Marii Adunări Naţionale a Repu­blicii Socialiste România şi Decla­raţia Comitetului Executiv al Co­mitetului Central al P.C.R., apre­ciate ca documente de înaltă prin­cipialitate, care pornesc de la in­teresele fundamentale ale poporu­lui, documente pătrunse de spiri­tul responsabilităţii faţă de cauza socialismului şi păcii în lume. In aplauzele puternice ale celor prezenţi a luat cuvîntul tovarăşul ION GHEORGHE MAURER. (Cu­vîntarea se publică In paginiie 1 şi 4). Cuvintarea a fost subliniată în repetate rînduri cu puternice a­­plauze. La încheierea adunării, toţi cei prezenţi se ridică în picioare. Intr-o atmosferă de mare entu­ Continuîndu-şi vizita de lucru, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a sosit sîmbătă în judeţul Sibiu. La intrarea în judeţ, în comuna Las­­lea, oaspetele a fost întîmpinat de tovarăşii Nicolae Gavrilescu, prim­­secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., preşedintele Comi­tetului executiv al consiliului popu­lar provizoriu al judeţului, şi alţi conducători ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor obşteşti. Intr-o atmosferă sărbăto­rească, locuitorii comunei au făcut o caldă primire preşedintelui Con­siliului de Miniştri, manifestînd în­delung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Cen­tral, pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Coloana oficială s-a îndreptat apoi spre Mediaş. Trecem prin fru­moasele sate sibiene de pe Valea Tîrnavei. Păstrătoare ale unor stră­vechi tradiţii, aşezările acestor me­leaguri şi-au ciştigat noi dimensi­uni în anii noştri, ca urmare a pre­facerilor înnoitoare ale socialismu­lui. La Mediaş, unde se face primul popas, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer vizitează Institutul de cercetări „Chimigaz“. Numeroşi cercetători, ingineri, proiectanţi, la­boranţi, întîmpină cu căldură pe înaltul oaspete şi îi înfăţişează ulti­mele realizări ale institutului, pro­blemele ce stau în atenţia cercetă­torilor. Se vizitează apoi hala staţiilor pilot şi laboratoarele de analize fi­­zico-chimice, secţii de lucru dotate cu aparatură modernă. Intr-o scur­tă consfătuire pe care o are cu ca­drele de conducere ale institutului, preşedintele Consiliului de Miniş­tri, dînd o bună apreciere rezulta­telor obţinute pînă acum, recoman­dă să se acorde o şi mai mare a­­tenţie legării cercetării ştiinţifice de nevoile industriei chimice, ex­tiasm se ovaţionează minute în şir pentru Partidul Comunist Ro­mân, pentru Comitetul său Cen­tral, pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru patria noastră scumpă, Republica Socialistă România, tinderii contractării unor teme de cercetare cu unităţile industriale. După vizitarea institutului, tova­răşul Ion Gheorghe Maurer a avut o întîlnire cu activul de partid al municipiului Mediaş. Au luat cu­vîntul Dumitru Tolciu, prim-secre­tar al Comitetului orăşenesc Me­diaş al P.C.R., Ioan Bardoczi, mun­citor la „Vitro-metart“,­ ing. Sever Şerban, director ştiinţific al Instit­­utului „Chimigaz“, Aurelia Vasi­­lovici, muncitoare la uzina textilă „Tîrnava“, şi prof. Iosif Iost. Toţi vorbitorii au dat glas recunoştinţei pe care o poartă Partidului Comu­nist Român pentru principialitatea şi înalta responsabilitate cu care conduce poporul român pe drumul construirii socialismului şi comu­nismului. Vorbitorii au reafirmat hotărîrea colectivelor în care mun­cesc de a urma neabătut politica internă şi externă a partidului, de a munci cu devotament pentru în­făptuirea programului de înflorire a României socialiste. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, mulţumind pentru caldele mani­festări de încredere şi dragoste faţă de partid, concretizate nu nu­mai în cuvîntările rostite la tribu­nă, ci şi în rezultatele meritorii ob­ţinute în muncă, a arătat că izvo­rul acestei încrederi se află în con­secvenţa principială a politicii partidului. Niciodată politica parti­dului, şi în consecinţă politica gu­vernului, nu va avea alt obiectiv decit slujirea intereselor poporului care i-a încredinţat răspunderea destinelor sale, slujirea intereselor socialismului şi păcii. Preşedintele Consiliului de Mi­niştri este apoi oaspetele colecti­vului de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Uzina „Indepen­denţa“, cea mai puternică şi mai veche întreprindere sibiană. In anii noştri, uzina s-a dezvoltat şi se dezvoltă în ritm rapid. Gazdele informează că astăzi, în numai şapte zile, se realizează o produc­ţie egală cu cea obţinută aici în întreg anul 1948. Priceperea şi hăr­nicia celor care lucrează în uzină şi-au aflat deplina afirmare în cre­area unor utilaje şi linii tehnolo­gice complexe. Emblema întreprin­derii „Independenţa“ stă înscrisă pe multe din instalaţiile ce înzes­trează acum marile combinate si­derurgice şi chimice ale patriei. Produse ale uzinei sunt exportate în numeroase ţări, sunt prezentate la expoziţii, saloane şi tîrguri in­ternaţionale. Toate acestea atestă prestigiul de care se bucură în­treprinderea sibiană. Sunt vizitate, pe rînd, secţia me­canică fină, atelierul de mecaniza­re, secţia de montaj unde se dis­cută cu inginerii şi muncitorii des­pre modalităţile de rezolvare a problemelor ridicate de organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, despre creşterea calificării profe­sionale. Vizita prilejuieşte momente emo­ţionante. Muncitorii ovaţionează îndelung, exprimîndu-şi dragostea şi încrederea lor nestrămutată în partid, hotărîrea de a fi în primele rînduri ale luptei pentru edificarea orînduirii socialiste. Se scandează: (Continuare în pag. a V-a) ÎN JUDEŢUL SIBIU Bun venit în judeţul Mureş O entuziastă primire la Combinatul chimic de la Tîrnăveni

Next