Scînteia, octombrie 1968 (Anul 37, nr. 7842-7872)

1968-10-01 / nr. 7842

Început de an UNI­VER­SI­TA­R SUB NOI AUSPICII prof. dr. docent Jean LIVESCU membru corespondent al Academiei, rectorul Universitat­ii Bucureşti Actualul an universitar debutează azi sub auspiciile transpunerii în fapt a Directivelor Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român privind dezvoltarea învăţămîntului şi a Legii învăţămîntului, care au marcat o nouă etapă în istoria şcolii româneşti. Partidul şi statul nostru creează corpului profesoral şi stu­denţilor condiţii de muncă şi viaţă tot mai bune, asigură mersul înainte al învăţămîntului de toate gradele la nivelul cerut de dezvoltarea eco­nomică şi socială a ţării noastre şi de cerinţele perspectivelor de dez­voltare socialistă, sub semnul adîn­­cii pătrunderi în cotidian a ştiinţei şi tehnicii. Bucurîndu-se de adeziunea unani­mă a cadrelor didactice din toate ge­neraţiile şi a întregii studenţimi, re­centele măsuri iniţiate şi stabilite de conducerea de partid şi de stat în scopul perfecţionării învăţămîntului superior se înscriu în coordonatele celui mai autentic spirit universitar modern. Vizînd ridicarea nivelului profesional-ştiinţific al pregătirii stu­denţilor, creşterea calităţii procesu­lui instructiv-educativ, ele asigură a­­şezarea învăţămîntului la locul de cinste care-i este rezervat în socie­tatea noastră socialistă, îmbunătăţi­rile aduse nomenclatorului de specia­lităţi, înfiinţarea primelor secţii de subingineri, structurarea învăţămîn­­tului universitar pe două cicluri, a­­decvate celor două scopuri esenţiale ale acestui sector — formarea de profesori secundari şi de cercetători ştiinţifici — perfecţionarea examenu­lui de diplomă pentru facultăţile universitare, de artă, economice, me­dicină, agronomie sunt tot atîtea mă­suri care asigură mai buna desfăşu­rare a activităţii noastre. Totodată, s-au iniţiat consultări pentru crea­rea centrelor de cercetare ştiinţifică în unele institute de învăţămînt su­perior. Proiectul de statut al perso­nalului didactic va fi supus, pe baza hotărîrilor Plenarei din aprilie a Co­mitetului Central al P.C.R., dezbate­rilor conferinţei pe ţară a corpului didactic de toate gradele. Un moment deosebit al vieţii uni­versitare, care se înscrie in contex­tul general al perfecţionării meca­nismului întregii noastre vieţi r­oiale, este organizarea noilor consilii profesorale, a senatelor şi alegerea rectorilor, respectiv a decanilor Noile organe de conducere ale insti­tuţiilor de învăţămînt superior sunt investite cu drepturi largi, ceea ce va asigura o rezolvare operativă, ba­zată pe realităţile locale, a treburi­lor instituţiei, în cadrul actelor nor­mative. Caracterul colegial, colectiv, al conducerilor de institute şi de fa­­cHHTS dir rrt care,­­pe ungă membrii personalului didactic, participa cu drepturi egale reprezentanţii organi­zaţiilor de partid, sindicale şi de ti­neret, garantează analiza multilate­rală, complexă, a tuturor problemelor şi găsirea soluţiilor optime, în inte­resul şcolii şi al persoanelor. O deosebită însemnătate o are trecerea în întregime a chestiunilor studen­ţeşti în competenţa decanatelor şi rectoratului şi caracterul de for ce rezolvă contestaţiile consiliului profesoral ; astfel se înlătură dru­mul lung pe care-l luau uneori solicitările, justificate sau nu, ale studenţilor. O etapă esenţială în pregătirea anului universitar ce începe azi a constituit-o elaborarea noilor planuri şi programe de învăţămînt. Ele mar­chează progrese sensibile în procesul de perfecţionare a şcolii superioare ; totalul obligaţiilor de activitate pro­fesională a studenţilor s-a redus sub treizeci de ore săptămînal, numărul examenelor semestriale însumează un maxim de şapte anual. S-a îm­bunătăţit raportul între orele de curs şi cele aplicative în favoarea celor din urmă. Sîntem pe deplin conştienţi însă nu numai de ceea ce s-a realizat în ultimele luni în scopul înfăptuirii o­­biectivelor novatoare stabilite ci şi de marile obligaţii ce le avem de acum înainte. Firesc, din prevederile planului de învăţămînt decurg în mod direct sarcinile privind progra­mele de curs ca element care că­lăuzeşte întocmirea şi prezentarea prelegerilor, seminariilor şi celorlalte lucrări aplicative. Programele sunt atribut al fiecărui membru al corpu­lui didactic, pentru că fiecare oră de activitate didactică se realizează in­dividual. Contribuţia colectivelor or­ganizate — mai ales ale catedrelor şi ale consiliului de facultate — consti­tuie nu numai o metodă de lucru pentru realizarea sprijinului colegial al specialiştilor, ci şi o necesitate pen­(Continuare în pag. a IV-a) AU ÎNDEPLINIT PLANUL PE 9 LUNI • RAFINĂRIILE DE PE­TROL Rafinăriile de petrol din ţară au îndeplinit cu două zile mai devreme planul de producţie pe 9 luni la toţi indicatorii. Con­ducerea direcţiei generale de resort informează că s-au reali­zat pînă acum suplimentar ben­zine, motorine şi uleiuri supe­rioare, hidrocarburi aromate etc, a căror valoare la producţia globală şi marfă depăşeşte 32 milioane lei. Rafinăriile au în­deplinit înainte de termen şi prevederile planului de export. • ÎNTREPRINDERILE IN­DUSTRIALE DIN JUDE­ŢELE PRAHOVA, DÎMBO­VIŢA ŞI BUZĂU întreprinderile industriale din judeţul Prahova au încheiat pri­mele 9 luni ale anului cu o pro­ducţie industrială suplimentară în valoare de peste 160 milioane lei. Aproape întregul spor de producţie, realizat de la începu­tul anului şi pînă acum, s-a ob­ţinut pe baza creşterii producti­vităţii muncii. Şi unităţile industriale din ju­deţele Dîmboviţa şi Buzău au încheiat la toţi indicatorii, îna­inte de termen, planul pe 9 luni. (Agerpres) ■MHHMMaaaHBaaaaHBMBBHmaaaHnaaaBHHa Telegrame * Excelenţei Sale Arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru NICOSIA Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, vă transmit, în numele poporului român şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări pentru sănătatea şi fericirea personală a Excelenţei Voastre, pentru prosperitatea poporului cipriot NICOLAE CEAUŞESCU Excelenţei Sale General maior YAKUBU GOWON Şeful guvernului militar federal, Comandant suprem al forţelor armate ale Republicii Federaţie Nigeria LAGOS Cu prilejul zilei naţionale a Republicii Federale Nigeria, în nu­mele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre şi poporului nigerian cordiale felicitări şi cele mai bune urări. NICOLAE CEAUŞESCU intera ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XXXVIII Nr. 7842 Marți 1 octombrie 1968 6 PAGINI — 30 BANI PROLETARI DIN TOATE TARILE, M­ÎTÎ-VÂI IN PAGINA A IV-A • CRITERIUL FUNCŢIO­NALITĂŢII ESTETICE IN GRAFICA APLICATA • ROMANUL CA EXPRE­SIE A REALITĂŢII • La Timişoara: O VIAŢA MUZICALA DE AUTENTIC PRESTIGIU Vii pregătiri pentru ZIUA RECOLTEI La 6 octombrie se va sărbă­tori pe tot cuprinsul ţării „Ziua recoltei“, instituită de partid şi guvern în semn de cinstire a hărniciei cu care ţă­rănimea cooperatistă, toţi lucră­torii din agricultură sporesc belşugul ogoarelor, de preţuire a contribuţiei pe care o aduc oamenii muncii de pe ogoare la edificarea construcţiei socia­liste în patria noastră. In această perioadă, în toate comunele şi oraşele se fac pregătiri intense pentru întîm­­pinarea acestei sărbători. Atenţia principală este în­dreptată spre organizarea acţi­unilor care vor avea loc în comune şi sate. Aici, o dată cu trecerea în revistă a succe­selor înregistrate în activitatea economică a unităţilor agricole socialiste, în înflorirea satelor, vor fi evidenţiate brigăzile, e­­chipele, cooperatorii şi munci­torii din întreprinderile agrico­le de stat şi cele pentru meca­nizarea agriculturii, care au adus o contribuţie deosebită în valorificarea rezervelor de care dispune fiecare unitate în vederea sporirii producţiei a­­gricole. De asemenea, la sate vor fi puse în vînzare măr­furi industriale de sezon, cărţi, publicaţii etc. Totodată, vor fi organizate manifestări cultural­­artistice şi sportive, serbări cîmpeneşti, hore, baluri. Manifestări de amploare vor avea loc în reşedinţele de ju­deţ şi celelalte oraşe şi centre muncitoreşti. Prin grija organe­lor locale, vor avea loc mani­festări cultural-artistice, ser­bări ale recoltei, concursuri şi demonstraţii sportive, jocuri distractive. Cu acest prilej, co­operativelor agricole fruntaşe pe judeţ la cultura griului li se vor înmîna drapele şi diplo­me. In toate localităţile urbane, precum şi în centrele muncito­reşti, uniunile cooperatiste şi direcţiile agricole vor amenaja expoziţii agricole cu vînzare, unde îşi vor prezenta şi valo­rifica produse cooperativele şi întreprinderile agricole de stat. Sarcina principală a organizato­rilor „Zilei recoltei“ la oraşe este să asigure permanent, atît expoziţiile cu vînzare, cît şi pieţele, cu legume, fructe şi alte produse agroalimentare de sezon, care să contribuie la a­­provizionarea mai abundentă, în perioada de toamnă-iarnă, a populaţiei cu astfel de produse. Ca şi în anii trecuţi, o atenţie deosebită se dă organizării „Zilei recoltei“ în Capitală. Şi de această dată centrul mani­festărilor care vor avea loc va fi Piaţa Obor. Aici se fac încă de pe acum pregătiri intense, astfel încît în dimineaţa zi­lei de 6 octombrie să se des­chidă expoziţia agricolă-tîrg, care va marca începerea manifestărilor prilejuite de săr­bătoarea „Zilei recoltei". Nume­roase unităţi agricole, dintr-un număr mare de judeţe, vor pre­zenta şi vinde vizitatorilor — atît în standurile expoziţiei, cît şi în celelalte pieţe din Capi­tală —,produse de cea mai bu­nă calitate. „Ziua recoltei“ — 1968 este pentru ţărănimea noastră, pen­tru întregul popor, nu numai un prilej de bucurie şi sărbă­toare. Eforturile pe care le de­pun acum lucrătorii de pe o­­goare pentru strîngerea roade­lor acestui an şi punerea baze­lor producţiei viitoare, pentru înfăptuirea sarcinilor stabilite de către conducerea partidului demonstrează însufleţirea cu care ţărănimea, oamenii muncii din agricultură întîmpină a­­ceastă mare sărbătoare. Mă fac că te prind... Jocul copilăriei era sim­­­­plu ‘ de-ţi Parte haţjii, de alta vardişti. N-am nici un motiv să nu cred că şi astăzi copiii se joacă tot aşa : primii simulează fur­tul, cei din urmă simulea­ză că-i prind. Şi totul se ia de la capăt : eu mă fac că fur, tu te faci că mă prinzi. Dacă ne-am aminti pen­tru o clipă regula nevino­vatului joc, am făcut-o sti­mulaţi nu de nostalgia vîrs­­tei candorilor, ci de modali­tatea în care unii adminis­tratori şi apărători ai avu­tului obştesc înţeleg să-şi exercite atribuţiile. Ei se joacă — se prefac doar că-i prind pe hoţi. Jocul lor este cu atît mai dăunător cu cît — bineînţeles ! — ceilalţi o fac în serios : fur­turile sînt cu adevărat fur­turi şi hoţii cu adevărat hoţi. Hoţii, delapidatorii nu se joacă. Conducerea de partid şi de stat a subliniat în ne­numărate rînduri impor­tanţa rolului pe care îl are perfecţionarea activităţii organelor noastre de Jus­tiţie, ai de miliţie, î/rrXc'­p'J! asigurării uHcgntâvu uVU­­ţiei întregului popor, lichi­dării furturilor şi delapi­dărilor. Concomitent cu aceasta, opinia publică, vigilenţa şi combativitatea cetăţenească, diferitele for­me de control ob­ştesc urmează să-şi spună cu şi mai multă fermitate cuvîntul în viaţa noastră socială. Avem, în acest sens, un cadru legal pre­cis conturat, receptiv la ori­ce voce ce se ridică îm­potriva încălcărilor de lege. ★ întreprinderea agricolă de stat Dealul Ocnei a fost păgubită de către tehni­cianul zootehnist Gheorghe Bunea cu suma de 65 000 le.l. 'Contra­valoarea a 276 l si Vic­.rAr cte m­en­t. da lapidatorul a tăiat și a vîn­­dut, ca din propria-i tur­mă, oile statului. Activita­tea lui nu era controlată de nimeni ? Da, dar iată în ce fel : La această între­prindere agricolă de stat inventarierea se făcea de către un singur salariat fără identificarea fiecărui animal în parte. In fond salariatul respectiv — fiind singur — „inventaria“ du­pă cum putea și mai ales după cum voia nefiind con­trolat de nimeni din con­ducerea întreprinderii. Do­cumentele de inventariere, „formele“ erau apoi tre­cute, în birou, comisiei. Şi comisia... semna. După cum se ştie, asu­pra tuturor documentelor i .z ' * -J.i. ~ Öt- —$%£ - materialelor dintr-o unita­te se exercită, de către or­ganele de contabilitate, o­­peraţiunea numită în ter­meni tehnici control cu­rent. Aceasta este prevă­zută, în mod expres, de instrucţiunile în vigoare. Neexercitarea controlului curent sau exercitarea lui necorespunzătoare consti­tuie premisa săvârşirii unor infracţiuni de mari pro­porţii, cu consecinţe mul­tiple şi dintre cele mai gra­ve pentru bunul mers al producţiei unităţii păgu­bite. Astfel, la întreprinderea forestieră Piatra Neamţ, din avutul obştesc a fost delapidată suma de 620 000 lei, într-o perioadă de 6 ani, de către ges­tionarul magaziei centrale de materiale tehnice, Va­sile Bodescu. Vina organe­lor de contabilitate este cu atît mai mare cu cît me­toda întrebuinţată de V.B. era aceea a falsului groso­lan, a modificării cantită­ţilor de materii şi materia­le, a majorării preţurilor la inventarieri etc. Cei vi­novaţi, gestionarul împre­ună cu 16 complici, au fost judecaţi şi condamnaţi la pedepse variind între un an şi 25 de ani muncă sil­nică. Şi tot la 25 de ani muncă silnică au fost condamnaţi şi Constantin Neagră şi Constantin Văcăroi de la I.D.M.S. — Bucureşti. Ei au sustras împreună bu­nuri a căror valoare se ri­dică la suma de 190 000 lei. Independent de aceasta, ambii au fost părtaşi şi la cei 150 000 lei cu care a fost păgubită aceeaşi uni­tate ca urmare a neregu­lilor comise cu prilejul re­cepţiei pieselor auto pro­venite din import. Proce­sele verbale de recepţie se întocmeau cu n­espec­­tarea realităţii. Aici, în fraudarea avutului ob­ştesc, hoţii erau ajutaţi chiar de către cei chemaţi să vegheze la respectarea legii..., de către delegaţi ai Inspecţiei comerciale de stat — ca Remus Duţescu. Favorizatorul a primit şi el 14 ani muncă silnică. Tot datorită neexercită­­rii controlului curent — pentru că, la urma urmei, neexercitare înseamnă şi exercitarea necorespunză­toare — la Oficiul P.T.T.R. din Afumaţi, factorul poş­tal Tudor Tudor şi-a în­suşit suma de 146 000 lei. „Tehnica lui“ consta în a achita cu întîrziere, întîr­­zierea ajungînd în unele cazuri chiar la cîteva luni, diferitele sume cuvenite destinatarilor. Atît anga­jaţii, cît şi conducerea ofi­ciului, dînd dovadă de su­perficialitate în muncă, nu au sesizat că sus-numitul nu anexa la cotorul chi­tanţierului documentele ne­cesare, ci altele, scrise cu creionul şi modificate. Titus ANDREI (Continuare in pag. a II-a) anchetă socială NOUL SISTEM DE SALARIZARE Şl MAJORAREA SALARIILOR— stimulent puternic în creş­terea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea activităţii economice Continulndu-se aplicarea în practică a hotărîrilor Congresului al IX-lea al parti­dului cu privire la creşterea salariului real al oamenilor muncii cu circa 20—25 la sută în 1970 față de 1965, în princi­pal prin majorarea salariului nominal, de la 1 iunie a.c., intr-un număr de între­prinderi se experimentează noul sistem de salarizare și majorare a salariilor. Prin caracteristicile sale, NOUL SISTEM DE SALARIZARE ȘI MAJORAREA SALA­RIILOR ESTE CONCEPUT CA O PIRGHIE DE BAZA A ÎNTĂRIRII COINTERESĂRII Șl RĂSPUNDERII MATERIALE A COLEC­TIVELOR DIN ÎNTREPRINDERI ÎN RE­ZULTATELE ACTIVITĂȚII LOR; EL ESTE DE NATURA SĂ ÎNTAREASCA APLICA­REA CONSECVENTA ȘI DEPLINA A PRINCIPIULUI SOCIALIST AL REPARTI­ŢIEI, ÎN FUNCŢIE DE CANTITATEA, CA­LITATEA ŞI RĂSPUNDEREA SOCIALA A MUNCII. In acest fel, noul sistem de salarizare îmbină în mod armonios inte­resele personale ale fiecărui om al muncii cu interesele întregii societati şi contribuie la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a eficientei întregii activități eco­nomice. Totodată, aplicarea lui va asigu­ra reflectarea nemijlocită in nivelul veni­turilor a rezultatelor efectiv obţinute în muncă, pentru ca toţi salariaţii să fie retribuiţi după criteriul aportului lor real la înfăptuirea sarcinilor dezvoltării eco­nomiei. Deşi de la începerea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor a trecut o perioadă relativ scurtă, se pot schiţa de pe acum unele învățăminte practice. In esenţă, CARE SUNT PRINCIPALELE ASPECTE CE SE POT EVIDENŢIA IN CADRUL ACŢIUNII DE EXPERIMENTARE A NOULUI SISTEM DE SALARIZARE Şl MAJORAREA SALARII­LOR ŞI ÎN CE MĂSURĂ STIMULEAZĂ EL INIŢIATIVA, COMPETENŢA Şl RESPONSA­BILITATEA COLECTIVELOR UNITĂŢILOR RESPECTIVE ÎN LUPTA PENTRU FRUCTI­FICAREA DEPLINĂ A RESURSELOR DE CREŞTERE A PRODUCTIVITĂŢII MUNCII ŞI DE PERFECŢIONARE MULTILATE­RALĂ A PRODUCŢIEI ? (Redăm in pa­gina a lll-a a ziarului, concluziile unei anchete întreprinsă pe această temă, în cîteva întreprinderi industriale). Prezentarea scrisorilor de acreditare preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România AMBASADORUL REPUBLICII ARABE UNITE Luni 30 septembrie 1968, preşe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe ambasado­rul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Arabe Unite la Bucu­reşti, Moustapha Moukhtar, care şi-a prezentat scrisorile de acredi­tare. (Cuvîntările — în pagina a V-a). AMBASADORUL DANEMARCEI Luni 30 septembrie 1968, preşe­dintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe ambasado­rul extraordinar şi plenipotenţiar al Danemarcei la Bucureşti, John Knox, care şi-a prezentat scriso­rile de acreditare. (Cuvîntările — în pagina a V-a). Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe Andre Bettencourt, ministrul industriei al Franţei Luni după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ministrul industriei al Franţei, André Bettencourt, sosit în Româ­nia pentru a participa la deschi­derea Săptămînii tehnicii franceze. Oaspetele a fost însoţit de Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, a asistat George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. Primirea de către tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a ministrului industriei al Franţei Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, a primit luni după-amiază pe André Bettencourt, ministrul industriei al Franţei. La primire a luat parte Vasîle Gliga, adjunct al ministrului afa­cerilor externe. A fost de faţă Jean T­onis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. (Agerpres) Piatra Neamţ — vedere panoramică Telegramă Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu ocazia celei de-a XIX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele poporului român și guvernului Republicii Socialiste România vă transmit dumneavoastră, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze şi poporului chinez calde felicitări şi urări de noi succese în construirea societăţii socialiste, îmi exprim convingerea că prietenia trainică dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză se va întări şi dezvolta in interesul popoarelor român şi chinez, al cauzei socialismului şi păcii. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next