Scînteia, octombrie 1968 (Anul 37, nr. 7842-7872)
1968-10-01 / nr. 7842
Început de an UNIVERSITAR SUB NOI AUSPICII prof. dr. docent Jean LIVESCU membru corespondent al Academiei, rectorul Universitatii Bucureşti Actualul an universitar debutează azi sub auspiciile transpunerii în fapt a Directivelor Comitetului Central al Partidului Comunist Român privind dezvoltarea învăţămîntului şi a Legii învăţămîntului, care au marcat o nouă etapă în istoria şcolii româneşti. Partidul şi statul nostru creează corpului profesoral şi studenţilor condiţii de muncă şi viaţă tot mai bune, asigură mersul înainte al învăţămîntului de toate gradele la nivelul cerut de dezvoltarea economică şi socială a ţării noastre şi de cerinţele perspectivelor de dezvoltare socialistă, sub semnul adîncii pătrunderi în cotidian a ştiinţei şi tehnicii. Bucurîndu-se de adeziunea unanimă a cadrelor didactice din toate generaţiile şi a întregii studenţimi, recentele măsuri iniţiate şi stabilite de conducerea de partid şi de stat în scopul perfecţionării învăţămîntului superior se înscriu în coordonatele celui mai autentic spirit universitar modern. Vizînd ridicarea nivelului profesional-ştiinţific al pregătirii studenţilor, creşterea calităţii procesului instructiv-educativ, ele asigură aşezarea învăţămîntului la locul de cinste care-i este rezervat în societatea noastră socialistă, îmbunătăţirile aduse nomenclatorului de specialităţi, înfiinţarea primelor secţii de subingineri, structurarea învăţămîntului universitar pe două cicluri, adecvate celor două scopuri esenţiale ale acestui sector — formarea de profesori secundari şi de cercetători ştiinţifici — perfecţionarea examenului de diplomă pentru facultăţile universitare, de artă, economice, medicină, agronomie sunt tot atîtea măsuri care asigură mai buna desfăşurare a activităţii noastre. Totodată, s-au iniţiat consultări pentru crearea centrelor de cercetare ştiinţifică în unele institute de învăţămînt superior. Proiectul de statut al personalului didactic va fi supus, pe baza hotărîrilor Plenarei din aprilie a Comitetului Central al P.C.R., dezbaterilor conferinţei pe ţară a corpului didactic de toate gradele. Un moment deosebit al vieţii universitare, care se înscrie in contextul general al perfecţionării mecanismului întregii noastre vieţi roiale, este organizarea noilor consilii profesorale, a senatelor şi alegerea rectorilor, respectiv a decanilor Noile organe de conducere ale instituţiilor de învăţămînt superior sunt investite cu drepturi largi, ceea ce va asigura o rezolvare operativă, bazată pe realităţile locale, a treburilor instituţiei, în cadrul actelor normative. Caracterul colegial, colectiv, al conducerilor de institute şi de facHHTS dir rrt care,pe ungă membrii personalului didactic, participa cu drepturi egale reprezentanţii organizaţiilor de partid, sindicale şi de tineret, garantează analiza multilaterală, complexă, a tuturor problemelor şi găsirea soluţiilor optime, în interesul şcolii şi al persoanelor. O deosebită însemnătate o are trecerea în întregime a chestiunilor studenţeşti în competenţa decanatelor şi rectoratului şi caracterul de for ce rezolvă contestaţiile consiliului profesoral ; astfel se înlătură drumul lung pe care-l luau uneori solicitările, justificate sau nu, ale studenţilor. O etapă esenţială în pregătirea anului universitar ce începe azi a constituit-o elaborarea noilor planuri şi programe de învăţămînt. Ele marchează progrese sensibile în procesul de perfecţionare a şcolii superioare ; totalul obligaţiilor de activitate profesională a studenţilor s-a redus sub treizeci de ore săptămînal, numărul examenelor semestriale însumează un maxim de şapte anual. S-a îmbunătăţit raportul între orele de curs şi cele aplicative în favoarea celor din urmă. Sîntem pe deplin conştienţi însă nu numai de ceea ce s-a realizat în ultimele luni în scopul înfăptuirii obiectivelor novatoare stabilite ci şi de marile obligaţii ce le avem de acum înainte. Firesc, din prevederile planului de învăţămînt decurg în mod direct sarcinile privind programele de curs ca element care călăuzeşte întocmirea şi prezentarea prelegerilor, seminariilor şi celorlalte lucrări aplicative. Programele sunt atribut al fiecărui membru al corpului didactic, pentru că fiecare oră de activitate didactică se realizează individual. Contribuţia colectivelor organizate — mai ales ale catedrelor şi ale consiliului de facultate — constituie nu numai o metodă de lucru pentru realizarea sprijinului colegial al specialiştilor, ci şi o necesitate pen(Continuare în pag. a IV-a) AU ÎNDEPLINIT PLANUL PE 9 LUNI • RAFINĂRIILE DE PETROL Rafinăriile de petrol din ţară au îndeplinit cu două zile mai devreme planul de producţie pe 9 luni la toţi indicatorii. Conducerea direcţiei generale de resort informează că s-au realizat pînă acum suplimentar benzine, motorine şi uleiuri superioare, hidrocarburi aromate etc, a căror valoare la producţia globală şi marfă depăşeşte 32 milioane lei. Rafinăriile au îndeplinit înainte de termen şi prevederile planului de export. • ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE DIN JUDEŢELE PRAHOVA, DÎMBOVIŢA ŞI BUZĂU întreprinderile industriale din judeţul Prahova au încheiat primele 9 luni ale anului cu o producţie industrială suplimentară în valoare de peste 160 milioane lei. Aproape întregul spor de producţie, realizat de la începutul anului şi pînă acum, s-a obţinut pe baza creşterii productivităţii muncii. Şi unităţile industriale din judeţele Dîmboviţa şi Buzău au încheiat la toţi indicatorii, înainte de termen, planul pe 9 luni. (Agerpres) ■MHHMMaaaHBaaaaHBMBBHmaaaHnaaaBHHa Telegrame * Excelenţei Sale Arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru NICOSIA Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, vă transmit, în numele poporului român şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări pentru sănătatea şi fericirea personală a Excelenţei Voastre, pentru prosperitatea poporului cipriot NICOLAE CEAUŞESCU Excelenţei Sale General maior YAKUBU GOWON Şeful guvernului militar federal, Comandant suprem al forţelor armate ale Republicii Federaţie Nigeria LAGOS Cu prilejul zilei naţionale a Republicii Federale Nigeria, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre şi poporului nigerian cordiale felicitări şi cele mai bune urări. NICOLAE CEAUŞESCU intera ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XXXVIII Nr. 7842 Marți 1 octombrie 1968 6 PAGINI — 30 BANI PROLETARI DIN TOATE TARILE, MÎTÎ-VÂI IN PAGINA A IV-A • CRITERIUL FUNCŢIONALITĂŢII ESTETICE IN GRAFICA APLICATA • ROMANUL CA EXPRESIE A REALITĂŢII • La Timişoara: O VIAŢA MUZICALA DE AUTENTIC PRESTIGIU Vii pregătiri pentru ZIUA RECOLTEI La 6 octombrie se va sărbători pe tot cuprinsul ţării „Ziua recoltei“, instituită de partid şi guvern în semn de cinstire a hărniciei cu care ţărănimea cooperatistă, toţi lucrătorii din agricultură sporesc belşugul ogoarelor, de preţuire a contribuţiei pe care o aduc oamenii muncii de pe ogoare la edificarea construcţiei socialiste în patria noastră. In această perioadă, în toate comunele şi oraşele se fac pregătiri intense pentru întîmpinarea acestei sărbători. Atenţia principală este îndreptată spre organizarea acţiunilor care vor avea loc în comune şi sate. Aici, o dată cu trecerea în revistă a succeselor înregistrate în activitatea economică a unităţilor agricole socialiste, în înflorirea satelor, vor fi evidenţiate brigăzile, echipele, cooperatorii şi muncitorii din întreprinderile agricole de stat şi cele pentru mecanizarea agriculturii, care au adus o contribuţie deosebită în valorificarea rezervelor de care dispune fiecare unitate în vederea sporirii producţiei agricole. De asemenea, la sate vor fi puse în vînzare mărfuri industriale de sezon, cărţi, publicaţii etc. Totodată, vor fi organizate manifestări culturalartistice şi sportive, serbări cîmpeneşti, hore, baluri. Manifestări de amploare vor avea loc în reşedinţele de judeţ şi celelalte oraşe şi centre muncitoreşti. Prin grija organelor locale, vor avea loc manifestări cultural-artistice, serbări ale recoltei, concursuri şi demonstraţii sportive, jocuri distractive. Cu acest prilej, cooperativelor agricole fruntaşe pe judeţ la cultura griului li se vor înmîna drapele şi diplome. In toate localităţile urbane, precum şi în centrele muncitoreşti, uniunile cooperatiste şi direcţiile agricole vor amenaja expoziţii agricole cu vînzare, unde îşi vor prezenta şi valorifica produse cooperativele şi întreprinderile agricole de stat. Sarcina principală a organizatorilor „Zilei recoltei“ la oraşe este să asigure permanent, atît expoziţiile cu vînzare, cît şi pieţele, cu legume, fructe şi alte produse agroalimentare de sezon, care să contribuie la aprovizionarea mai abundentă, în perioada de toamnă-iarnă, a populaţiei cu astfel de produse. Ca şi în anii trecuţi, o atenţie deosebită se dă organizării „Zilei recoltei“ în Capitală. Şi de această dată centrul manifestărilor care vor avea loc va fi Piaţa Obor. Aici se fac încă de pe acum pregătiri intense, astfel încît în dimineaţa zilei de 6 octombrie să se deschidă expoziţia agricolă-tîrg, care va marca începerea manifestărilor prilejuite de sărbătoarea „Zilei recoltei". Numeroase unităţi agricole, dintr-un număr mare de judeţe, vor prezenta şi vinde vizitatorilor — atît în standurile expoziţiei, cît şi în celelalte pieţe din Capitală —,produse de cea mai bună calitate. „Ziua recoltei“ — 1968 este pentru ţărănimea noastră, pentru întregul popor, nu numai un prilej de bucurie şi sărbătoare. Eforturile pe care le depun acum lucrătorii de pe ogoare pentru strîngerea roadelor acestui an şi punerea bazelor producţiei viitoare, pentru înfăptuirea sarcinilor stabilite de către conducerea partidului demonstrează însufleţirea cu care ţărănimea, oamenii muncii din agricultură întîmpină această mare sărbătoare. Mă fac că te prind... Jocul copilăriei era simplu ‘ de-ţi Parte haţjii, de alta vardişti. N-am nici un motiv să nu cred că şi astăzi copiii se joacă tot aşa : primii simulează furtul, cei din urmă simulează că-i prind. Şi totul se ia de la capăt : eu mă fac că fur, tu te faci că mă prinzi. Dacă ne-am aminti pentru o clipă regula nevinovatului joc, am făcut-o stimulaţi nu de nostalgia vîrstei candorilor, ci de modalitatea în care unii administratori şi apărători ai avutului obştesc înţeleg să-şi exercite atribuţiile. Ei se joacă — se prefac doar că-i prind pe hoţi. Jocul lor este cu atît mai dăunător cu cît — bineînţeles ! — ceilalţi o fac în serios : furturile sînt cu adevărat furturi şi hoţii cu adevărat hoţi. Hoţii, delapidatorii nu se joacă. Conducerea de partid şi de stat a subliniat în nenumărate rînduri importanţa rolului pe care îl are perfecţionarea activităţii organelor noastre de Justiţie, ai de miliţie, î/rrXc'p'J! asigurării uHcgntâvu uVUţiei întregului popor, lichidării furturilor şi delapidărilor. Concomitent cu aceasta, opinia publică, vigilenţa şi combativitatea cetăţenească, diferitele forme de control obştesc urmează să-şi spună cu şi mai multă fermitate cuvîntul în viaţa noastră socială. Avem, în acest sens, un cadru legal precis conturat, receptiv la orice voce ce se ridică împotriva încălcărilor de lege. ★ întreprinderea agricolă de stat Dealul Ocnei a fost păgubită de către tehnicianul zootehnist Gheorghe Bunea cu suma de 65 000 le.l. 'Contravaloarea a 276 l si Vic.rAr cte ment. da lapidatorul a tăiat și a vîndut, ca din propria-i turmă, oile statului. Activitatea lui nu era controlată de nimeni ? Da, dar iată în ce fel : La această întreprindere agricolă de stat inventarierea se făcea de către un singur salariat fără identificarea fiecărui animal în parte. In fond salariatul respectiv — fiind singur — „inventaria“ după cum putea și mai ales după cum voia nefiind controlat de nimeni din conducerea întreprinderii. Documentele de inventariere, „formele“ erau apoi trecute, în birou, comisiei. Şi comisia... semna. După cum se ştie, asupra tuturor documentelor i .z ' * -J.i. ~ Öt- —$%£ - materialelor dintr-o unitate se exercită, de către organele de contabilitate, operaţiunea numită în termeni tehnici control curent. Aceasta este prevăzută, în mod expres, de instrucţiunile în vigoare. Neexercitarea controlului curent sau exercitarea lui necorespunzătoare constituie premisa săvârşirii unor infracţiuni de mari proporţii, cu consecinţe multiple şi dintre cele mai grave pentru bunul mers al producţiei unităţii păgubite. Astfel, la întreprinderea forestieră Piatra Neamţ, din avutul obştesc a fost delapidată suma de 620 000 lei, într-o perioadă de 6 ani, de către gestionarul magaziei centrale de materiale tehnice, Vasile Bodescu. Vina organelor de contabilitate este cu atît mai mare cu cît metoda întrebuinţată de V.B. era aceea a falsului grosolan, a modificării cantităţilor de materii şi materiale, a majorării preţurilor la inventarieri etc. Cei vinovaţi, gestionarul împreună cu 16 complici, au fost judecaţi şi condamnaţi la pedepse variind între un an şi 25 de ani muncă silnică. Şi tot la 25 de ani muncă silnică au fost condamnaţi şi Constantin Neagră şi Constantin Văcăroi de la I.D.M.S. — Bucureşti. Ei au sustras împreună bunuri a căror valoare se ridică la suma de 190 000 lei. Independent de aceasta, ambii au fost părtaşi şi la cei 150 000 lei cu care a fost păgubită aceeaşi unitate ca urmare a neregulilor comise cu prilejul recepţiei pieselor auto provenite din import. Procesele verbale de recepţie se întocmeau cu nespectarea realităţii. Aici, în fraudarea avutului obştesc, hoţii erau ajutaţi chiar de către cei chemaţi să vegheze la respectarea legii..., de către delegaţi ai Inspecţiei comerciale de stat — ca Remus Duţescu. Favorizatorul a primit şi el 14 ani muncă silnică. Tot datorită neexercitării controlului curent — pentru că, la urma urmei, neexercitare înseamnă şi exercitarea necorespunzătoare — la Oficiul P.T.T.R. din Afumaţi, factorul poştal Tudor Tudor şi-a însuşit suma de 146 000 lei. „Tehnica lui“ consta în a achita cu întîrziere, întîrzierea ajungînd în unele cazuri chiar la cîteva luni, diferitele sume cuvenite destinatarilor. Atît angajaţii, cît şi conducerea oficiului, dînd dovadă de superficialitate în muncă, nu au sesizat că sus-numitul nu anexa la cotorul chitanţierului documentele necesare, ci altele, scrise cu creionul şi modificate. Titus ANDREI (Continuare in pag. a II-a) anchetă socială NOUL SISTEM DE SALARIZARE Şl MAJORAREA SALARIILOR— stimulent puternic în creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea activităţii economice Continulndu-se aplicarea în practică a hotărîrilor Congresului al IX-lea al partidului cu privire la creşterea salariului real al oamenilor muncii cu circa 20—25 la sută în 1970 față de 1965, în principal prin majorarea salariului nominal, de la 1 iunie a.c., intr-un număr de întreprinderi se experimentează noul sistem de salarizare și majorare a salariilor. Prin caracteristicile sale, NOUL SISTEM DE SALARIZARE ȘI MAJORAREA SALARIILOR ESTE CONCEPUT CA O PIRGHIE DE BAZA A ÎNTĂRIRII COINTERESĂRII Șl RĂSPUNDERII MATERIALE A COLECTIVELOR DIN ÎNTREPRINDERI ÎN REZULTATELE ACTIVITĂȚII LOR; EL ESTE DE NATURA SĂ ÎNTAREASCA APLICAREA CONSECVENTA ȘI DEPLINA A PRINCIPIULUI SOCIALIST AL REPARTIŢIEI, ÎN FUNCŢIE DE CANTITATEA, CALITATEA ŞI RĂSPUNDEREA SOCIALA A MUNCII. In acest fel, noul sistem de salarizare îmbină în mod armonios interesele personale ale fiecărui om al muncii cu interesele întregii societati şi contribuie la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a eficientei întregii activități economice. Totodată, aplicarea lui va asigura reflectarea nemijlocită in nivelul veniturilor a rezultatelor efectiv obţinute în muncă, pentru ca toţi salariaţii să fie retribuiţi după criteriul aportului lor real la înfăptuirea sarcinilor dezvoltării economiei. Deşi de la începerea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor a trecut o perioadă relativ scurtă, se pot schiţa de pe acum unele învățăminte practice. In esenţă, CARE SUNT PRINCIPALELE ASPECTE CE SE POT EVIDENŢIA IN CADRUL ACŢIUNII DE EXPERIMENTARE A NOULUI SISTEM DE SALARIZARE Şl MAJORAREA SALARIILOR ŞI ÎN CE MĂSURĂ STIMULEAZĂ EL INIŢIATIVA, COMPETENŢA Şl RESPONSABILITATEA COLECTIVELOR UNITĂŢILOR RESPECTIVE ÎN LUPTA PENTRU FRUCTIFICAREA DEPLINĂ A RESURSELOR DE CREŞTERE A PRODUCTIVITĂŢII MUNCII ŞI DE PERFECŢIONARE MULTILATERALĂ A PRODUCŢIEI ? (Redăm in pagina a lll-a a ziarului, concluziile unei anchete întreprinsă pe această temă, în cîteva întreprinderi industriale). Prezentarea scrisorilor de acreditare preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România AMBASADORUL REPUBLICII ARABE UNITE Luni 30 septembrie 1968, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Arabe Unite la Bucureşti, Moustapha Moukhtar, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare. (Cuvîntările — în pagina a V-a). AMBASADORUL DANEMARCEI Luni 30 septembrie 1968, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Danemarcei la Bucureşti, John Knox, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare. (Cuvîntările — în pagina a V-a). Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe Andre Bettencourt, ministrul industriei al Franţei Luni după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ministrul industriei al Franţei, André Bettencourt, sosit în România pentru a participa la deschiderea Săptămînii tehnicii franceze. Oaspetele a fost însoţit de Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, a asistat George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. Primirea de către tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a ministrului industriei al Franţei Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit luni după-amiază pe André Bettencourt, ministrul industriei al Franţei. La primire a luat parte Vasîle Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de faţă Jean Tonis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. (Agerpres) Piatra Neamţ — vedere panoramică Telegramă Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu ocazia celei de-a XIX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele poporului român și guvernului Republicii Socialiste România vă transmit dumneavoastră, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze şi poporului chinez calde felicitări şi urări de noi succese în construirea societăţii socialiste, îmi exprim convingerea că prietenia trainică dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză se va întări şi dezvolta in interesul popoarelor român şi chinez, al cauzei socialismului şi păcii. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România