Scînteia, octombrie 1968 (Anul 37, nr. 7842-7872)
1968-10-14 / nr. 7855
PROLETAR DIN TOATE ȚÂRÎLE, UNIȚI-VÂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXVIII Nr. 7855 Luni 14 octombrie 1968 4 PAGINI — 30 BANI O sarcină primordiala pentru toţi oamenii muncii din agricultură. FIECARE ZI, FIECARE CEAS PRIELNIC FOLOSITE INTENS LA SEMĂNAT! JUDEŢUL CLUJ De ce lipsesc de la datorie mecanizatorii ? Pina la acaasta dată, la judeţul Cluj s-a realizat numai 23 la suta din planul insamintarilor de toamna, iar In cooperativele agricole acest procent este de numai 17 la sută. De asemenea, s-au recoltat numai 48 la suta din suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr, 23 la sută din cele cu cartofi şi numai 7 la sută la porumb. Simpla comparaţie cu rezultatele obţinute In 4 din judeţele limitrofe arata ca se putea semăna mai mult. Şi la cuprinsul judeţului Cluj sunt unităţi unde s-au depus si se depun eforturi deosebite pentru ca însăminţatul si recoltatul culturilor de toamnă să se facă fără intirziere, în cooperativele agricole din Recea Cristuri, Cîţcău, Căşei, Ciubăncuţa, Ceanul Mare altele se lucrează nu numai după zile bune, ci si după orele si nopţile cînd încetează ploile. La Recea Cristuri s-a asigurat o astfel de mobilizare la recoltări incit tractoarele au avut tot timpul teren liber pentru aratol semănat. Ca urmare, in cîteva zile toate cele 220 de hectare vor fi însămînţate. La cooperativa agricolă din Ceanul Mare, forţele sînt concentrate la recoltatul si transportul sfeclei de pe cele 165 hectare, lucrare ce se apropie de sfîrşit. In multe unităţi insă timpul prielnic nu este folosit din plin. După cum se ştie, hotărîtor la insăminţări este utilizarea cu randament a mijloacelor mecanizate. Tractoarele aparţinind întreprinderilor de mecanizare a agriculturii din Cluj, Huedin, Gherla au făcut insă foarte puţin în această toamnă fie din cauza lipsei de teren liber pentru lucrări, fie datorită slabei organizări a muncii. Slmbătă la prînz am trecut prin cooperativa agricolă de producţie Căian. Era o zi frumoasă in care se putea lucra din plin. Secretarul organizaţiei de partid, Ioan Nemeş, ne-a prezentat un program de lucru al tractoarelor. Numai că 4 din ele se aflau la sediul brigăzii, iar tractoriştii — nicăieri. Este oare de mirare că la această unitate nu se semănase decit pe 30—40 hectare ? Cu 2—3 zile în urmă, tot pe o vreme favorabilă lucrărilor în cîmp, la cooperativa agricolă din Dăbîca din cele 12 tractoare aparţinînd I.M.A. Bonţida două stăteau la sediul brigăzii din lipsa unor piese de schimb. Alte două erau plecate la întreprindere, iar unul zace de cîteva săptămîni in curtea unui cetăţean. Tot sîmbătă la prînz am putut vedea tractoare garate la sediul secţiilor de tractoare din Cămăraş, Geaca şi Mociu, tractoriştii fiind plecaţi pe la casele lor. Duminică, de asemenea, a fost timp favorabil pentru a se putea lucra din plin în cîmp. Profitind de această situaţie, in unele locuri mecanizatorii au lucrat toată ziua. La cooperativele agricole din Floreşti şi Gilău, toate tractoarele erau şi semănau, toţi cooperatorii erau la cules, în alte locuri nu s-a făcut nimic, pierzindu-se o zi frumoasă. La cooperativa agricolă „Unirea“ Cluj şi la cea din Chinteni, cu toate că de cu seară se întocmiseră planuri pentru a doua zi, 20 de tractoare aparţinînd întreprinderii de mecanizare a agriculturii din Cluj erau aliniate la sediu, iar tractoriştii — plecaţi. La cooperativa agricolă din Căpuş 50 de bărbaţi, în frunte cu preşedintele, lucrau la construcţia unui grajd, în timp ce în cîmp nu era aproape nimeni. La cooperativa agricolă din Turea nu se lucra, deoarece şeful secţiei de tractoare, Vasile Rabotin, şi preşedintele Ioan László nu se întorseseră de la o nuntă. Exemplele acestea ilustrează faptul că unii tractorişti şi conducerile întreprinderilor de mecanizare a agriculturii nu privesc cu destulă răspundere sarcina de a folosi timpul prielnic la arat şi semănat. De asemenea, conducerile multor cooperative agricole dau dovadă de nepăsare pentru lucrările care trebuie executate în această perioadă şi de care depinde viitoarea recoltă, în ceea ce priveşte recoltatul sunt unităţi care n-au început efectiv această lucrare, în condiţiile toamnei acesteia, recoltatul presupune mobilizarea unor mari forţe, buna organizare a muncii atit la cules cit şi la transportul produselor, o permanentă îndrumare şi control. Dacă la semănat situaţia este mai dificilă oarecum, deoarece mijloacele mecanizate nu pot lucra pe terenuri îmbibate cu apă, la recoltări se poate acţiona mai uşor. Dar iată ce s-a putut constata în cîteva unităţi vizitate sîmbătă. La cooperativa agricolă din Căian nu se culesese nici un ştiulete de pe cele 320 de hectare , nu se atinsese nimeni nici de sfecla de zahăr de pe mai bine de 60 ha. Braţe de muncă există, dar cine să le organizeze şi să le Îndrume din moment ce preşedintele Simion Mintepan era plecat să predea cînepa la Gherla, iar inginerul Sebeş Carol Încă de la prînz se urcase în autoturism şi a luat drumul Clujului. Ia cooperativele agricole din Bolduţ şi Boian se lucra, nimic de zis. (Continuare in pag. V IlI-a) Asistenţa medicală la domiciliu este un serviciu prescris? Pe linia eforturilor depuse In vederea acordării unei asistenţe medicale calitativ superioare se înscrie ţi iniţierea, încă de acum cîţiva ani, a serviciului de asistenţă la domiciliu. Promovarea acestui serviciu, paralel cu activitatea curentă din circumscripţii şi policlinici, ca o completare a acesteia, era menită să înlesnească tratarea şi îngrijirea acelor bolnavi care, deşi nu solicită urgenţe medicale, sunt totuşi nedeplasabili. Sunt cuprinşi, în această categorie, copii, adulţi şi vîrstnici. Sistemul asistenţei medicale la domiciliu — incluzînd consultaţii şi tratamente — se află in prezent In sarcina circumscripţiilor sanitare urbane, in timpul programului lor de lucru pe teren, şi a policlinicilor teritoriale — in afara acestui program. Am căutat, în ancheta noastră, să vedem cum sunt realizate aceste principii şi forme de organizare din ce constă eficienţa lor. La Iaşi, asistenţa la domiciliu este asigurată prin două „verigi“ : circumscripţiile urbane şi policlinica municipiului, în timpul programului de lucru al circumscripţiilor, populaţia beneficiază de trei ore de consultaţii şi tratamente la domiciliu pentru adulţi şi de patru ore pentru copii — acordate de către medicii de circumscripţie şi, respectiv, efectuate de surorile medicale (de pediatrie şi adulţi) — de regulă intre orele 12—15. în rest, aceste prestaţii medicale sunt asigurate prin policlinică. Cum stau lucrurile in această privinţă ? Dacă un bolnav solicită asistenţă medicală la domiciliu în timpul programului de lucru al policlinicii, un medic specialist din policlinică face deplasarea, părăsind activitatea de cabinet. Este, fireşte, o situaţie anormală, contracarată, e drept, de situaţia de după Încheierea programului ; atunci, serviciul este organizat satisfăcător, prin cei 4 medici de gardă in timpul nopţii la policlinică, dintre care 2 fac deplasări pe teren (unul pentru copil şi altul pentru adulţi), având şi un mijloc de locomoţie pus la dispoziţie de staţia de salvare. Dar una din problemele cele mai spinoase este cea a serviciului de tratamente la domiciliu. Acest serviciu este organizat numai pentru copiii pînă la 1 an. în rest, pacienţii se deplasează, pentru orice tratament, la cabinetul special amenajat In policlinică sau la punctele de tratament organizate pe lingă unităţile cu paturi care funcţionează zi şi noapte. Dar ca bolnavii nedeplasabili ce se intimplă ? Fiecare descarcă după cum poate, apelînd la eventuale cunoştinţe. Iar dacă nu beneficiază de astfel de relaţii, nimeni, dar absolut nimeni nu le poate asigura un tratament sistematic, regulat la domiciliu. Ne-am adresat Direcţiei sanitare Judeţene Iaşi cu întrebarea : „Cum credeţi că s-ar putea îmbunătăţi actuala situaţie ?“ — Pentru organizarea acestui serviciu (cel afectat copiilor pînă la 1 an — n.n.), ne-a spus dr. Cornel Petreanu, medic inspector, am folosit toate mijloacele de care dispunem : pentru transport — autoturismul policlinicii şi maşini de la staţia de salvare judeţeană, cadrele le-am luat din alte sectoare ale policlinicii, iar programul de lucru s-a stabilit în funcţie de posibilităţile existente. în rest, totul ne depăşeşte. Analizînd programul de lucru pe teren al cadrelor medicale din circumscripţii, rezultă, după părerea noastră, că aceste cadre pot fi utilizate mai raţional. Avem în vedere dispensarele comasate. De exemplu, dacă surorile pediatre şi surorile de medicină generală pentru adulţi de la punctul ambulatoriu comasat- Copou (circumscripţiile sanitare urbane II, III, IV) s-ar deplasa pe teren în toate cele trei circumscripţii, timpul afectat bolnavilor al Radu ANASTASIU (Continuare In pag. a II-a) SPORT JOCURILE OLIMPICE DE LA CIUDAD DE MEXICO. (Corespondenţă de la trimisul nostru) — IERI S-AU DISPUTAT PRIMELE PROBE — A FOST DEPĂŞIT RECORDUL OLIMPIC LA greutate bărbaţi — SPORTIVII ROMANI AU PARTICIPAT LA ATLETISM, CANOTAJ ACADEMIC ŞI BOX UNIVERSITATEA CRAIOVA ESTE DIN NOU LIDER IN DIVIZIA A LA FOTBAL HANDBAL—RUGBI—BASCHET Alte ştiri din ţară şi de peste hotare In pag. a IlI-a Fotbal cu balonul TM oval. (Imagine spectaculoasă din întîlnirea demonstrativă susținuta de două selecţionate australiene pe stadionul Republicii, din Capitală) (Foto : N. Cristian) Dr. Ion BIBERI în decursul trecutei evoluţii istorice a omenirii evoluţia disciplinelor ştiinţifice a fost, de bună seamă. Înceată, spiritul strict ştiinţific a fost adesea contaminat de preocupări străine de rigoarea gîndirii logice. Dar nevoia de înţelegere a legilor naturii, în vederea unei adaptări a activităţii umane a condus, în toate culturile, la cercetări variate — astronomice, matematice sau biologice. Cercetările istorice au arătat astfel exactitudinea, uneori surprinzătoare, cu care oamenii civilizaţiilor vechi egiptene sau chaldeene au conceput universul şi măsura in care datele ştiinţifice au alcătuit orientări pentru tehnica şi viaţa practică a acelor timpuri. Ceea ce particularizează configuraţia aparte a epocii noastre In evoluţia istorică opinii este Întinderea şi adincimea influenţei gîndirii şi activităţii ştiinţice, * ajungînd la o adevărată mutaţie in structura vieţii sociale. Niciodată, in adevăr, ştiinţa nu a avut reprezentanţi mai numeroşi şi nu a folosit instrumente de cercetare mai perfecţionate, niciodată organizarea şi reţeaua colaborării ştiinţifice internaţionale nu au fost mai eficiente. Statisticile arată că numai la înfăptuirea programelor spaţiale lucrează, in diferite ţări, milioane de oameni de ştiinţă şi tehnicieni de toate categoriile ; suprafaţa continentelor este împînzita de reţeaua a numeroase institute şi laboratoare ştiinţifice ; numărul periodicelor destinate informării cercetătorilor, In vederea asigurării unei munci sistematice, se cifrează la multe şi multe zeci de mii; participarea maşinilor electronice şi a noilor tehnici de înregistrare sau difuzare a informaţiei duce la o unificare şi organizare a rezultatelor ştiinţifice. Este un fapt binecunoscut că această activitate nu urmăreşte ţeluri exclusiv teoretice. Gândirea ştiinţifică este, în principal, corelată aplicaţiilor tehnice. Nevoia de cunoaştere, inerentă spiritului uman, este Îmbinată cu activităţile practice. Cele două mari călăuze ale activităţii ştiinţifice, ştiinţele biologice şi ştiinţele fizico-matematice, îşi află Încoronări supreme în activităţi practice, destinate să ridice valoarea spirituală a omului, uşurîndu-i, In acelaşi timp, condiţiile de viaţă. (Continuare In pag. al 2-a) Mesajele adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C. C. al P. IR., preşedintele Consiliului de Stat CADRELOR DIDACTICE, ELEVILOR, ORGANIZAŢIEI DE PARTID ŞI ORGANIZAŢIILOR DE TINERET DE LA LICEUL NR. 1 DIN BEIUŞ Stimaţi tovarăşi, Invitaţia pe care am primit-o din partea dumneavoastră de a participa la sărbătorirea împlinirii a 140 de ani de la întemeierea, de către neobositul animator şi patriot Samuil Vulcan, a gimnaziului din Beiuş, mi-a produs o deosebită bucurie. Vă mulţumesc din toată inima şi vă transmit, cu ocazia acestui eveniment, cele mai calde felicitări pentru rezultatele obţinute în activitatea de mare răspundere pe care o desfăşuraţi. In îndelungata sa existenţă, Liceul din Beiuş a jucat un rol important in păstrarea şi cultivarea limbii strămoşeşti, in răspîndirea culturii şi ştiinţei pe meleagurile bihorene, a format numeroase generaţii din rîndul cărora s-au ridicat oameni de ştiinţă şi cultură, militanţi de seamă pentru progresul şi propăşirea patriei. Dezvoltarea pe care a cunoscut-o şcoala dumneavoastră in anii socialismului este o expresie grăitoare a grijii partidului nostru pentru înflorirea întregului învăţămînt, pentru ridicarea nivelului de cultură şi civilizaţie al poporului român. Doresc, şi cu acest prilej, să exprim înalta preţuire pe care partidul şi statul o acordă membrilor corpului didactic pentru munca lor plină de dăruire şi pasiune, consacrată instruirii şi educării tineretului şcolar, pregătirii sale temeinice pentru muncă şi viaţă, pentru a-şi aduce contribuţia activă la construirea societăţii socialiste şi comuniste. Vă îndeamnă la aceasta bogatele tradiţii aleşcolii româneşti, perspectivele deschise de partid pentru dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a învăţămîntului, marile realizări dobîndite de poporul nostru în dezvoltarea economică, socială şi culturală a ţării. Purtînd minimi mîndria de a fi continuatorii unor patrioţi înflăcăraţi care şi-au început pregătirea in acest liceu, folosind din plin condiţiile de studiu ce v-au fost create, aveţi datoria, dragi elevi, să învăţaţi cu sîrguinţă, îmbogăţindu-vă neîncetat cunoştinţele cu tot ceea ce gîndirea umană a făurit mai de preţ în ştiinţă, artă şi literatură, să duceţi mai departe măreaţa operă de creaţie materială şi spirituală pe care o înfăptuiesc astăzi părinţii şi fraţii voştri. Tuturor, celor prezenţi la această sărbătoare, vă doresc multă sănătate şi fericire, noi şi însemnate succese în munca pe care o depuneţi pentru edificarea României Socialiste. A CADRELOR DIDACTICE, ELEVILOR, ORGANIZAŢIEI DE PARTID ŞI ORGANIZAŢIILOR DE TINERET DE LA LICEUL „DR. PETRU GROZA" DIN ODORHEIUL SECUIESC Stimaţi tovarăşi, îmi face o deosebită plăcere ca la aniversarea celor aproape patru secole de existenţă a liceului dumneavoastră, să adresez membrilor corpului didactic, elevilor, organizaţiei de partid şi organizaţiilor de tineret, tuturor participanţilor la această emoţionantă sărbătoare, un călduros salut, urări de noi succese şi fericire, înfiinţarea cu 375 de ani in urmă la Odorheiul Secuiesc a şcolii de nivel mediu in limba latină reprezintă un moment important în istoria învăţămîntului şi culturii din ţara noastră. Din rîndul elevilor care au învăţat în această şcoală s-au ridicat numeroşi intelectuali de valoare — scriitori, artişti, cercetători, profesori, ingineri, medici — care au adus o contribuţie de seamă la progresul ţării. In anii construcţiei socialiste, odată cu înflorirea întregului nostru învăţămînt, Liceul din Odorheiul Secuiesc a cunoscut o puternică dezvoltare, sporindu-şi aportul la pregătirea tinerelor generaţii, la răspîndirea ştiinţei şi culturii în această parte a ţării. Pătrunşi de o caldă dragoste faţă de patria comună — România socialistă, — profesorii acestui liceu şi-au înmănuncheat capacitatea creatoare, pasiunea şi priceperea pentru înarmarea tineretului cu marile cuceriri ale inteligenţei umane, pentru formarea lui ca participant activ şi devotat la făurirea noii orinduiri, la munca entuziastă a întregului nostru popor. In societatea noastră socialistă, prin grija partidului şi statului, şcoala oferă tuturor copiilor, fără deosebire de naţionalitate, depline posibilităţi de a învăţa, de a-şi dezvolta talentele şi aptitudinile, ea contribuie la crearea unor trainice legături prieteneşti între toţi tinerii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — izvor de noi înfăptuiri pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste. Mulţumindu-vă din inimă pentru invitaţia de a lua parte la acest memorabil Jubileu, vă urez dumneavoastră, cadrelor didactice şi elevilor, realizări cît mai mari în activitatea viitoare, spre întărirea şi înflorirea patriei noastre socialiste. (în pag. a ll-a publicam relatări de la manifestările ce au avut loc la Beiuş şi Odorheiul Secuiesc) PECETEA APARTHEIDULUI ASUPRA ECONOMIEI AFRICII DE SUD Tn Africa de Sud, In fiecare zi noi fapte şi II acte de un mare dramatism îngroaşă dosarul draconicelor măsuri dis-I eliminatorii la care este supusă populaţia de culoare. Rezoluţiile O.N.U, embargoul economic, protestele opiniei mondiale sunt tra-I tate cu sfidare la Pretoria. Economia ţării este şi ea subordonată I politicii de apartheid. După cum este ştiut, in ansamblul continen-I tului african, care, ca urmare a secolelor de dominaţie colonială, poar-I tă pecetea subdezvoltării, economia Africii de Sud ocupă un locI aparte. Avînd imense bogăţii naturale (aci se obţine cea mai mareI producţie de aur din lume), cu o producţie organizată după reţetei mai moderne, cu folosirea mijloacelor mecanizate, cu o reţea I de comunicaţii diversificată, economia sud- africană — judecind după date statistice privind procesele tehno-I logice şi veniturile globale ale populaţiei albe — se găseşte în faza ţărilor capitaliste relativ dezvoltate din punct de vedere economic. Dar în totală discordanţă cu această dezvoltare economică se află structura socială. Din acest punct de vedere, datele indică existenţa în cadrul aceluiaşi teritoriu a „două comunităţi" : pe de o parte, Africa de Sud „albă“, căreia ii corespunde evoluţia economică avansată ; iar, pe de altă parte, Africa de Sud „nealbă“, care se zbate in cătuşele acelui mod de viaţă inuman care este apartheidul. Inexistenţa şi menţinerea „dezvoltării separate“ a celor două comunităţi rezidă trăsătura caracteristică a economiei sud-africane. Economistul francez Claude Gayman arăta că pentru a cunoaşte Africa de Sud trebuie să ai în vedere nu numai „contextul economic", ci şi „concepţia şi organizarea dezvoltării separate, altfel spus apartheid". Rasiştii albi care deţin puterea în toate sectoarele vieţii interne au introdus un „dirijism de stat" ce acţionează exclusiv în favoarea albilor. Faţă de populaţia de culoare acesta echivalează cu un „colonialism intern". Această populaţie, fie că lucrează în agricultură sau in minele din Transvaal sau Natal, este folosită esenţialmente pentru munci în condiţii deosebit de grele. Astfel, în 1963, în minele din Africa de Sud lucrau 48 075 albi, majoritatea angajaţi pentru muncile de suprafaţă şi 386 301 oameni de culoare care munceau în galerii. Raportul între salarii era de 15 ,1 In favoarea albilor. O statistică pa grupuri rasiale privind veniturile pe locuitor Indica în 1959 următoarele : pentru albi — 425 de lire, pentru metiși — 54 de lire, pentru negri bantu — 39 de lire. Iar o statistică foarte recentă arată că venitul fiecărui alb se ridică la 624 lire și numai 37 lire pentru un bantu ; deci, în timp ce venitul unui bantu a scăzut cu 2 lire, un alb cîștigă cu 199 de lire mai mult. Aceste cifre ilustrează Info-Dumitru POPA . (Continuare in pag. a IV-a) / LA „ELECTROMOTOR" TIMIŞOARA Au intrat in funcţiune noi linii tehnologice La uzina „Electromotor“ din Timişoara au fost puse in funcţiune noi linii tehnologice, cu flux de producţie automatizat şi mecanizat, concepute şi realizate de specialiştii uzinei, în cadrul acţiunii de autoutilaje. Astfel au fost organizate liniile de prelucrare mecanică a carcaselor de motoare mari şi micromotoare. Dotate cu dispozitive de prindere pneumatică, utilaje de gâurire şi filetare multiplă şi simultană şi cu alte instalaţii complexe, noile linii tehnologice au contribuit la creşterea simţitoare a productivităţii muncii şi la reducerea manoperei cu aproape 30 la sută. In acelaşi timp a fost extinsă aplicarea procedeului tehnic de ştanţare automată a rolelor pentru statoare şi rotoare, utilizate In producţia tuturor tipurilor de motoare electrice de serie mare, produse de această uzină. Prin noul procedeu se asigură îmbunătăţirea calităţii şi o productivitate mult sporită. NICOLAE CEAUŞESCU Telegramă ---- »’ Excelenţei Sale Domnului PHILIBERT TSIRANANA preşedintele Republicii Malgaş» TANANARIVE Cu ocazia celei de-a zecea aniversări a proclamării republicii, ziua naţională a Republicii Malgaşe, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, adresez excelenţei voastre sincere felicitări împreună cu cele mai bune urări de prosperitate pentru poporul malgaş.