Scînteia, octombrie 1968 (Anul 37, nr. 7842-7872)

1968-10-14 / nr. 7855

PROLETAR­ DIN TOATE ȚÂRÎLE, UNIȚI-VÂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXVIII Nr. 7855 Luni 14 octombrie 1968 4 PAGINI — 30 BANI O sarcină primordiala pentru toţi oamenii muncii din agricultură. FIECARE ZI, FIECARE CEAS PRIELNIC­ FOLOSITE INTENS LA SEMĂNAT! JUDEŢUL CLUJ De ce lipsesc de la datorie mecanizatorii ? Pina la acaasta dată, la judeţul Cluj s-a realizat numai 23 la suta din planul insamintarilor de toam­na, iar In cooperativele agricole a­­cest procent este de numai 17 la sută. De asemenea, s-au recoltat nu­mai 48 la suta din suprafeţele culti­vate cu sfeclă de zahăr, 23 la sută din cele cu cartofi şi numai 7 la sută la porumb. Simpla comparaţie cu rezul­tatele obţinute In 4 din judeţele limitrofe arata ca se putea semăna mai mult. Şi la cuprinsul judeţului Cluj sunt unităţi unde s-au depus si se de­pun eforturi deosebite pentru ca în­­săminţatul si recoltatul culturilor de toamnă să se facă fără intirziere, în cooperativele agricole din Recea Cristuri, Cîţcău, Căşei, Ciubăncuţa, Ceanul Mare altele se lucrează nu numai după zile bune, ci si după orele si nopţile cînd încetează ploi­le. La Recea Cristuri s-a asigurat o astfel de mobilizare la recoltări in­cit tractoarele au avut tot timpul teren liber pentru arat­ol semănat. Ca urmare, in cîteva zile toate cele 220 de hectare vor fi însămînţate. La cooperativa agricolă din Ceanul Mare, forţele sînt concentrate la re­coltatul si transportul sfeclei de pe cele 165 hectare, lucrare ce se a­­propie de sfîrşit. In multe unităţi insă timpul priel­nic nu este folosit din plin. După cum se ştie, hotărîtor la insăminţări este utilizarea cu randament a mij­loacelor mecanizate. Tractoarele a­­parţinind întreprinderilor de meca­nizare a agriculturii din Cluj, Hue­din, Gherla au făcut insă foarte pu­ţin în această toamnă fie din cauza lipsei de teren liber pentru lucrări, fie datorită slabei organizări a mun­cii. Slmbătă la prînz am trecut prin cooperativa agricolă de producţie Că­­ian. Era o zi frumoasă in care se putea lucra din plin. Secretarul or­ganizaţiei de partid, Ioan Nemeş, ne-a prezentat un program de lucru al tractoarelor. Numai că 4 din ele se aflau la sediul brigăzii, iar trac­toriştii — nicăieri. Este oare de mi­rare că la această unitate nu se se­­mănase decit pe 30—40 hectare ? Cu 2—3 zile în urmă, tot pe o vreme favorabilă lucrărilor în cîmp, la coo­perativa agricolă din Dăbîca din cele 12 tractoare aparţinînd I.M.A. Bon­­ţida două stăteau la sediul brigăzii din lipsa unor piese de schimb. Alte două erau plecate la întreprindere, iar unul zace de cîteva săptămîni in curtea unui cetăţean. Tot sîmbătă la prînz am putut vedea tractoare ga­rate la sediul secţiilor de tractoare din Cămăraş, Geaca şi Mociu, trac­toriştii fiind plecaţi pe la casele lor. Duminică, de asemenea, a fost timp favorabil pentru a se putea lu­cra din plin în cîmp. Profitind de această situaţie, in unele locuri me­canizatorii au lucrat toată ziua. La cooperativele agricole din Floreşti şi Gilău, toate tractoarele erau şi se­mănau, toţi cooperatorii erau la cu­les, în alte locuri nu s-a făcut ni­mic, pierzindu-se o zi frumoasă. La cooperativa agricolă „Unirea“ Cluj şi la cea din Chinteni, cu toate că de cu seară se întocmiseră planuri pentru a doua zi, 20 de tractoare aparţinînd întreprinderii de mecani­zare a agriculturii din Cluj erau a­­liniate la sediu, iar tractoriştii — plecaţi. La cooperativa agricolă din Căpuş 50 de bărbaţi, în frunte cu preşedintele, lucrau la construcţia u­­nui grajd, în timp ce în cîmp nu era aproape nimeni. La cooperativa a­­gricolă din Turea nu se lucra, de­oarece şeful secţiei de tractoare, Va­sile Rabotin, şi preşedintele Ioan László nu se întorseseră de la o nun­tă. Exemplele acestea ilustrează fap­tul că unii tractorişti şi conducerile întreprinderilor de mecanizare a a­­griculturii nu privesc cu destulă răs­pundere sarcina de a folosi timpul prielnic la arat şi semănat. De a­­semenea, conducerile multor coope­rative agricole dau dovadă de ne­păsare pentru lucrările care trebuie executate în această perioadă şi de care depinde viitoarea recoltă, în ceea ce priveşte recoltatul sunt unităţi care n-au început efectiv a­­ceastă lucrare, în condiţiile toamnei acesteia, recoltatul presupune mobili­zarea unor mari forţe, buna organi­zare a muncii atit la cules cit şi la transportul produselor, o permanentă îndrumare şi control. Dacă la semă­nat situaţia este mai dificilă oare­cum, deoarece mijloacele mecanizate nu pot lucra pe terenuri îmbibate cu apă, la recoltări se poate acţiona mai uşor. Dar iată ce s-a putut con­stata în cîteva unităţi vizitate sîm­bătă. La cooperativa agricolă din Căian nu se culesese nici un ştiulete de pe cele 320 de hectare , nu se atinsese nimeni nici de sfecla de zahăr de pe mai bine de 60 ha. Braţe de muncă există, dar cine să le organizeze şi să le Îndrume din moment ce preşedintele Simion Min­­tepan era plecat să predea cînepa la Gherla, iar inginerul Sebeş­ Carol Încă de la prînz se urcase în auto­turism şi a luat drumul Clujului. I­a cooperativele agricole din Bol­­duţ şi Boian se lucra, nimic de zis. (Continuare in pag. V IlI-a) Asistenţa medicală la domiciliu este un serviciu prescris? Pe linia eforturilor depuse In ve­derea acordării unei asistenţe medi­cale calitativ superioare se înscrie ţi iniţierea, încă de acum cîţiva ani, a serviciului de asistenţă la domiciliu. Promovarea acestui serviciu, paralel cu activitatea curentă din circum­scripţii şi policlinici, ca o completare a acesteia, era menită să înlesneas­că tratarea şi îngrijirea acelor bol­navi care, deşi nu solicită urgenţe medicale, sunt totuşi nedeplasabili. Sunt cuprinşi, în această categorie, copii, adulţi şi vîrstnici. Sistemul a­­sistenţei medicale la domiciliu — in­­cluzînd consultaţii şi tratamente — se află in prezent In sarcina circum­scripţiilor sanitare urbane, in timpul programului lor de lucru pe teren, şi a policlinicilor teritoriale — in afara acestui program. Am căutat, în an­cheta noastră, să vedem cum sunt realizate aceste principii şi forme de organizare d­in ce constă eficienţa lor. La Iaşi, asistenţa la domiciliu este asigurată prin două „verigi“ : circum­scripţiile urbane şi policlinica muni­cipiului, în timpul programului de lucru al circumscripţiilor, populaţia beneficiază de trei ore de consultaţii şi tratamente la domiciliu pentru adulţi şi de patru ore pentru copii — acordate de către medicii de cir­cumscripţie şi, respectiv, efectuate de surorile medicale (de pedia­trie şi adulţi) — de regulă intre orele 12—15. în rest, aceste prestaţii medi­cale sunt asigurate prin policlinică. Cum stau lucrurile in această pri­vinţă ? Dacă un bolnav solicită asis­tenţă medicală la domiciliu în timpul programului de lucru al policlinicii, un medic specialist din policlinică face deplasarea, părăsind activitatea de cabinet. Este, fireşte, o situaţie anormală, contracarată, e drept, de situaţia de după Încheierea progra­mului ; atunci, serviciul este organi­zat satisfăcător, prin cei 4 medici de gardă in timpul nopţii la policlinică, dintre care 2 fac deplasări pe teren (unul pentru copil şi altul pentru a­­dulţi), având şi un mijloc de locomo­ţie pus la dispoziţie de staţia de sal­vare. Dar una din problemele cele mai spinoase este cea a serviciului de tra­tamente la domiciliu. Acest serviciu este organizat numai pentru copiii pînă la 1 an. în rest, pacienţii se de­plasează, pentru orice tratament, la cabinetul special amenajat In policli­nică sau la punctele de tratament or­ganizate pe lingă unităţile cu paturi care funcţionează zi şi noapte. Dar ca bolnavii nedeplasabili ce se in­­timplă ? Fiecare descarcă după cum poate, apelînd la eventuale cu­noştinţe. Iar dacă nu beneficiază de astfel de relaţii, nimeni, dar absolut nimeni nu le poate asigura un trata­ment sistematic, regulat la domiciliu. Ne-am adresat Direcţiei sanitare Judeţene Iaşi cu întrebarea : „Cum credeţi că s-ar putea îmbunătăţi ac­tuala situaţie ?“ — Pentru organizarea acestui ser­viciu (cel afectat copiilor pînă la 1 an — n.n.), ne-a spus dr. Cornel Pe­­treanu, medic inspector, am folosit toate mijloacele de care dispunem : pentru transport — autoturismul po­liclinicii şi maşini de la staţia de sal­vare judeţeană, cadrele le-am luat din alte sectoare ale policlinicii, iar programul de lucru s-a stabilit în funcţie de posibilităţile existente. în rest, totul ne depăşeşte.­­ Analizînd programul de lu­cru pe teren al cadrelor medi­cale din circumscripţii, rezultă, după părerea noastră, că aceste cadre pot fi utilizate­ mai raţional. Avem în ve­dere dispensarele comasate. De exemplu, dacă surorile pediatre şi surorile de medicină generală pentru adulţi de la punctul ambulatoriu co­masat- Copou (circumscripţiile sani­tare urbane II, III, IV) s-ar deplasa pe teren în toate cele trei circum­scripţii, timpul afectat bolnavilor al Radu ANASTASIU (Continuare In pag. a II-a) SPORT JOCURILE OLIMPICE DE LA CIUDAD DE MEXICO. (Corespondenţă de la trimisul nos­tru) — IERI S-AU DISPUTAT PRIMELE PROBE — A FOST DEPĂŞIT RECORDUL OLIMPIC LA greutate­ bărbaţi — SPORTIVII ROMANI AU PARTICIPAT LA ATLETISM, CANOTAJ ACA­DEMIC ŞI BOX UNIVERSITATEA CRAIOVA ESTE DIN NOU LIDER IN DIVIZIA A LA FOTBAL HANDBAL—RUGBI—BASCHET Alte ştiri din ţară şi de peste hotare In pag. a IlI-a Fotbal cu balonul TM oval. (Imagine spectaculoasă din întîlnirea demonstra­tivă susținuta de două selecţionate australiene pe stadionul Republicii, din Capitală) (Foto : N. Cristian) Dr. Ion BIBERI în decursul trecutei evo­luţii istorice a omenirii e­­voluţia disciplinelor ştiinţi­fice a fost, de bună seamă. Înceată, spiritul strict ştiin­ţific a fost adesea contami­nat de preocupări străine de rigoarea gîndirii logice. Dar nevoia de înţelegere a legilor naturii, în vederea unei adaptări a activităţii umane a condus, în toate culturile, la cercetări va­riate — astronomice, mate­matice sau biologice. Cer­cetările istorice au arătat astfel exactitudinea, uneori surprinzătoare, cu care oa­menii civilizaţiilor vechi egiptene sau chaldeene au conceput universul şi mă­sura in care datele ştiinţi­fice au alcătuit orientări pentru tehnica şi viaţa practică a acelor timpuri. Ceea ce particularizează configuraţia aparte a epocii noastre In evoluţia istorică opinii este Întinderea şi adinci­­mea influenţei gîndirii şi activităţii ştiinţi­ce, * ajun­­gînd la o adevărată muta­ţie in structura vieţii so­ciale. Niciodată, in adevăr, şti­inţa nu a avut reprezen­tanţi mai numeroşi şi nu a folosit instrumente de cer­cetare mai perfecţionate, niciodată organizarea şi re­ţeaua colaborării ştiinţifice internaţionale nu au fost mai eficiente. Statisticile arată că numai la înfăptui­rea programelor spaţiale lucrează, in diferite ţări, milioane de oameni de şti­inţă şi tehnicieni de toate categoriile ; suprafaţa con­tinentelor este împînzita de reţeaua a numeroase in­stitute şi laboratoare ştiin­ţifice ; numărul periodice­lor destinate informării cercetătorilor, In vederea asigurării unei munci siste­matice, se cifrează la mul­te şi multe zeci de mii; participarea maşinilor elec­tronice şi a noilor tehnici de înregistrare sau difuza­re a informaţiei duce la o unificare şi organizare a rezultatelor ştiinţifice. Este un fapt binecunos­cut că această activitate nu urmăreşte ţeluri exclusiv teoretice. Gândirea ştiinţifi­că este, în principal, core­lată aplicaţiilor tehnice. Nevoia de cunoaştere, ine­rentă spiritului uman, este Îmbinată cu activităţile practice. Cele două mari călăuze ale activităţii ştiin­ţifice, ştiinţele biologice şi ştiinţele fizico-matematice, îşi află Încoronări supre­me în activităţi practice, destinate să ridice valoarea spirituală a omului, uşu­­rîndu-i, In acelaşi timp, condiţiile de viaţă. (Continuare In pag. al 2-a) Mesajele adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C. C. al P. IR., preşedintele Consiliului de Stat CADRELOR DIDACTICE, ELEVILOR, ORGA­NIZAŢIEI DE PARTID ŞI ORGANIZA­ŢIILOR DE TINERET DE LA LICEUL NR. 1 DIN BEIUŞ Stimaţi tovarăşi, Invitaţia pe care am primit-o din partea dum­neavoastră de a participa la sărbătorirea împlinirii a 140 de ani de la întemeierea, de către neobositul animator şi patriot Samuil Vulcan, a gimnaziului din Beiuş, mi-a produs o deosebită bucurie. Vă mul­ţumesc din toată inima şi vă transmit, cu ocazia acestui eveniment, cele mai calde felicitări pentru rezultatele obţinute în activitatea de mare răs­pundere pe care o desfăşuraţi. In îndelungata sa existenţă, Liceul din Beiuş a jucat un rol important in păstrarea şi cultivarea limbii strămoşeşti, in răspîndirea culturii şi ştiin­ţei pe meleagurile bihorene, a format numeroase generaţii din rîndul cărora s-au ridicat oameni de ştiinţă şi cultură, militanţi de seamă pentru pro­gresul şi propăşirea patriei. Dezvoltarea pe care a cunoscut-o şcoala dumnea­voastră in anii socialismului este o expresie grăi­toare a grijii partidului nostru pentru înflorirea întregului învăţămînt, pentru ridicarea nivelului de cultură şi civilizaţie al poporului român. Doresc, şi cu acest prilej, să exprim înalta pre­ţuire pe care partidul şi statul o acordă membrilor corpului didactic pentru munca lor plină de dăruire şi pasiune, consacrată instruirii şi educării tinere­tului şcolar, pregătirii sale temeinice pentru muncă şi viaţă, pentru a-şi aduce contribuţia activă la construirea societăţii socialiste şi comuniste. Vă îndeamnă la aceasta bogatele tradiţii ale­­şcolii ro­mâneşti, perspectivele deschise de partid pentru dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a învăţă­­mîntului, marile realizări dobîndite de poporul nos­tru în dezvoltarea economică, socială şi culturală a ţării. Purtînd m­­inimi mîndria de a fi continuatorii unor patrioţi înflăcăraţi care şi-au început pregăti­rea in acest liceu, folosind din plin condiţiile de stu­diu ce v-au fost create, aveţi datoria, dragi elevi, să învăţaţi cu sîrguinţă, îmbogăţindu-vă neîncetat cunoştinţele cu tot ceea ce gîndirea umană a făurit mai de preţ în ştiinţă, artă şi literatură, să duceţi mai departe măreaţa operă de creaţie materială şi spirituală pe care o înfăptuiesc astăzi părinţii şi fraţii voştri. Tuturor, celor prezenţi la această sărbătoare, vă doresc multă sănătate şi fericire, noi şi însemnate succese în munca pe care o depuneţi pentru edifi­carea României Socialiste. A CADRELOR DIDACTICE, ELEVILOR, ORGA­NIZAŢIEI DE PARTID ŞI ORGANIZAŢIILOR DE TINERET DE LA LICEUL „DR. PETRU GROZA" DIN ODORHEIUL SECUIESC Stimaţi tovarăşi, îmi face o deosebită plăcere ca la aniversarea ce­lor aproape patru secole de existenţă a liceului dumneavoastră, să adresez membrilor corpului di­dactic, elevilor, organizaţiei de partid şi organiza­ţiilor de tineret, tuturor participanţilor la această emoţionantă sărbătoare, un călduros salut, urări de noi succese şi fericire, înfiinţarea cu 375 de ani in urmă la Odorheiul Secuiesc a şcolii de nivel mediu in limba latină reprezintă un moment important în istoria învăţă­­mîntului şi culturii din ţara noastră. Din rîndul elevilor care au învăţat în această şcoală s-au ri­dicat numeroşi intelectuali de valoare — scriitori, artişti, cercetători, profesori, ingineri, medici — care au adus o contribuţie de seamă la progresul ţării. In anii construcţiei socialiste, odată cu înflorirea întregului nostru învăţămînt, Liceul din Odorheiul Secuiesc a cunoscut o puternică dezvoltare, sporin­­du-şi aportul la pregătirea tinerelor generaţii, la răspîndirea ştiinţei şi culturii în această parte a ţării. Pătrunşi de o caldă dragoste faţă de patria co­mună — România socialistă, — profesorii acestui liceu şi-au înmănuncheat capacitatea creatoare, pasiunea şi priceperea pentru înarmarea tineretului cu ma­rile cuceriri ale inteligenţei umane, pentru forma­rea lui ca participant activ şi devotat la făurirea noii orinduiri, la munca entuziastă a întregului nostru popor. In societatea noastră socialistă, prin grija parti­dului şi statului, şcoala oferă tuturor copiilor, fără deosebire de naţionalitate, depline posibilităţi de a învăţa, de a-şi dezvolta talentele şi aptitudinile, ea contribuie la crearea unor trainice legături prie­teneşti între toţi tinerii — români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi — izvor de noi înfăptuiri pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste. Mulţumindu-vă din inimă pentru invitaţia de a lua parte la acest memorabil Jubileu, vă urez dum­neavoastră, cadrelor didactice şi elevilor, realizări cît mai mari în activitatea viitoare, spre întărirea şi înflorirea patriei noastre socialiste. (în pag. a ll-a publicam relatări de la manifestările ce au avut loc la Beiuş şi Odorheiul Secuiesc) PECETEA APARTHEIDULUI ASUPRA ECONOMIEI AFRICII DE SUD Tn Africa de Sud, In fiecare zi noi fapte şi I­I acte de un mare drama­tism îngroaşă dosarul draconicelor măsuri dis-I eliminatorii la care este supusă populaţia de culoare. Rezoluţiile O.N.U, embargoul eco­nomic, protestele opi­niei mondiale sunt tra-I tate cu sfidare la Pre­toria. Economia ţării este şi ea subordonată I politicii de apartheid. După cum este ştiut, in ansamblul continen-I tului african, care, ca ur­mare a secolelor de do­minaţie colonială, poar-I tă pecetea subdezvol­tării, economia Afri­cii de Sud ocupă un locI aparte. Avînd imense bogăţii naturale (aci se obţine cea mai mareI producţie de aur din lume), cu o producţie organizată după reţetei mai moderne, cu folo­sirea mijloacelor me­canizate, cu o reţea I de comunicaţii diversi­ficată, economia sud-­ africană — judecind după date statistice pri­vind procesele tehno-I logice şi veniturile globale ale populaţiei­­ albe — se găseşte în faza ţărilor capitaliste relativ dezvoltate din punct de vedere eco­nomic. Dar în totală discor­danţă cu această dez­voltare economică se află structura socială. Din acest punct de ve­dere, datele indică exis­tenţa în cadrul aceluiaşi teritoriu a „două comu­nităţi" : pe de o parte, Africa de Sud „albă“, căreia ii corespunde e­­voluţia economică avan­sată ; iar, pe de altă parte, Africa de Sud „nealbă“, care se zbate in cătuşele acelui mod de viaţă inuman care este apartheidul. In­existenţa şi menţinerea „dezvoltării separate“ a celor două comunităţi rezidă trăsătura carac­teristică a economiei sud-africane. Economis­tul francez Claude Gayman arăta că pen­tru a cunoaşte Africa de Sud trebuie să ai în vedere nu numai „con­textul economic", ci şi „concepţia şi organiza­rea dezvoltării separa­te, altfel spus apar­theid". Rasiştii albi care de­ţin puterea în toate sec­toarele vieţii interne au introdus un „dirijism de stat" ce acţionează ex­clusiv în favoarea albi­lor. Faţă de populaţia de culoare acesta echi­valează cu un „colonia­lism intern". Această populaţie, fie că lucrea­ză în agricultură sau in minele din Transvaal sau Natal, este folosită esenţialmente pentru munci în condiţii deo­sebit de grele. Astfel, în 1963, în minele din Africa de Sud lucrau 48 075 albi, majoritatea angajaţi pentru muncile de suprafaţă şi 386 301 oameni de culoare care munceau în galerii. Ra­portul între salarii era de 15 ,1 In favoarea albilor. O statistică pa grupuri rasiale privind veniturile pe locuitor Indica în 1959 următoa­rele : pentru albi — 425 de lire, pentru metiși — 54 de lire, pentru negri bantu — 39 de lire. Iar o statistică foarte re­centă arată că venitul fiecărui alb se ridică la 624 lire și numai 37 lire pentru un bantu ; deci, în timp ce venitul unui bantu a scăzut cu 2 lire, un alb cîștigă cu 199 de lire mai mult. Aceste cifre ilustrează In­fo-Dumitru POPA . (Continuare in pag. a IV-a) / LA „ELECTROMOTOR" TIMIŞOARA Au intrat in funcţiune noi linii tehnologice La uzina „Electromotor“ din Timişoara au fost puse in funcţiune noi linii tehnologice, cu flux de producţie automa­tizat şi mecanizat, concepute şi realizate de specialiştii uzi­nei, în cadrul acţiunii de auto­­utilaje. Astfel au fost organi­zate liniile de prelucrare me­canică a carcaselor de mo­toare mari şi micromotoare. Dotate cu dispozitive de prin­dere pneumatică, utilaje de gâurire şi filetare multiplă şi simultană şi cu alte instalaţii complexe, noile linii tehnolo­gice au contribuit la creşterea simţitoare a productivităţii muncii şi la reducerea mano­perei cu aproape 30 la sută. In acelaşi timp a fost extinsă aplicarea procedeului tehnic de ştanţare automată a role­­lor pentru statoare şi rotoare, utilizate In producţia tuturor tipurilor de motoare electrice de serie mare, produse de a­­ceastă uzină. Prin noul proce­deu se asigură îmbunătăţirea calităţii şi o productivitate mult sporită. NICOLAE CEAUŞESCU Telegramă ---- »’ Excelenţei Sale Domnului PHILIBERT TSIRANANA preşedintele Republicii Malgaş» TANANARIVE Cu ocazia celei de-a zecea aniversări a proclamării republicii, ziua naţională a Republicii Malgaşe, în numele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România şi al meu personal, adresez excelenţei voastre sincere felicitări împreună cu cele mai bune urări de prosperitate pentru poporul malgaş.

Next