Scînteia, decembrie 1968 (Anul 37, nr. 7903-7933)

1968-12-01 / nr. 7903

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS In atenţia procuraturii Sîntem Informaţi că de la spi­talul din Ianca, judeţul Brăila, au dispărut misterios, încă din octombrie trecut, două truse de instrumente pentru întreruperea sarcinii. Cei în drept, nu numai că nu au anunţat organele de miliţie sau de procuratură, dar au încercat să rezolve lucrurile „în familie“, înlocuind trusele dispărute cu altele, scoase de la reformă. O anchetă minuţi­oasă la faţa locului este absolut obligatorie. Aşteptăm conclu­ziile. Vulpea boarcă in martie, cetăţean­a A. V. din Braşov a predat cooperativei „Gheata“ (sic !) din­­Sibiu două piei de vulpi, pentru vopsit. Nu mică i-a fost mirarea cînd, la restituirea Io», a constatat că le lipseau cozile. De atunci, in­tre Braşov şi Sibiu continuă un dialog telefonic. Conducerea cooperativei respective a pro­mis în cele din urmă clientei că-i va expedia cozile. Intr-a­devăr, după un timp clienta pri­meşte un colet in care se gă­teau trei cioturi de cozi. Blă­­narul consultat i-a declarat: „Se pare că provin de la un alt animal: cîine sau pisică". Fi­reşte, abonata le-a expediat înapoi la 21 septembrie. Vedeţi ? De-aia n-are ursul coadă. Să n­u-l jignească vreun b­lănar, schimbîndu-i-o cu una de mol­­gar. El ține la firmă. Strîmbă lemne din Urlaţi Trei vîntură vini din oraşul Urlaţi, Constantin şi Ion Grigo­­rescu, precum şi Eugen Stăvă­­roiu (deşi au vîrsta de 17 ani) trăiesc pe spinarea părinţilor. Sătui de lenevie, s-au gindit să facă şi ei o ispravă. Şi ca să aibă curaj, au băut mai întîi cîteva stacane cu vin. Apoi (noaptea) s-au apucat de treabă. Toţi pomii plantaţi de locui­torii urbei pe marginea străzii Tudor Vladimirescu au fost rupţi unul după altul. Aceşti strîmbă lemne dezlănţuiţi au pornit apoi pe alte străzi, dis­­trugînd alţi zeci de arbuşti şi copaci, după care s-au dus să se culce. S-au trezit a doua zi la miliţie. Acum aşteaptă să fie judecaţi şi să plătească paguba. Locuitorii oraşului, cerînd aspra lor pedepsire, solicită totodată ca cei trei huligani să replanteze pomii pe speze proprii, în pri­măvară. Dacă vor fi liberi — ceea ce este foarte problematic ! De la lume adunate ••• Culese, ieri, la Barul „Tri­umf“ din Capitală. • Ospătar, mai adă trei sticle cu vin. Dar repede, că ne grăbim ! • Îmi întreb șeful la tele­fon : Ce mai e nou ? Zice: „Începe recensămintul bovine­lor". Atunci eu ce fac, rămîn pe teren ? Și-am rămas... • Eu o iubesc mult, hîc! pe Mariana. Uite, să zică ea, hîc ! Aşa-i, Mariana ? I-am spus azi, de cum am văzut-o: fe­tiţa, nu mă hîc ! nenoroci. Hai cu mine. Şi-i fată bună, uite-o. Nu m-a nenorocit. • Te sun acasă şi răspunde nevastă-ta. Unde-i Vasile ? — întreb. E plecat în control la întreprinderea „Triumf“. Şi am venit încoace, la sigur. Schimbarea la faţă Un inventar efectuat la în­ceputul anului la I.V.C. Ilfov consemna o diferenţă (în mi­nus !) la mijloacele fixe, de a­­proximativ 13 milioane lei. De atunci, cîţiva salariaţi-delegaţi au tot analizat (în aproape 700 de zile de muncă plus depla­sare, cazare etc.) reducînd pa­gubele la 552 000 lei. Aşa se spală mîinile. încă doi-trei revizori din aceştia şi întreprinderea va ajunge, printr-o cunoscută for­mulă algebrică, de la minus la plus. Pentru strădania lor, ar merita ceva... ba chiar cu vîrf şi-ndesat. Să fie exemplu pen­tru toţi. Rubrica redactată de Ştefan ZIDARIŢA Gheorghe POPESCU cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" Debutînd sub auspiciile perfecţio­nării, statornicite prin noua lege şco­lară, actualul an de învăţămînt este confruntat cu probleme complexe , de la integrarea copiilor de 8 ani în atmosfera învăţăturii şi pre­gătirea generalizării şcolii de 10 ani, la perfecţionarea tuturor com­partimentelor vieţii universitare. Este un motiv pentru care organi­zaţiile de partid au acordat o a­­tenţie sporită recentelor alegeri de partid din şcoli şi facultăţi. Iată ce ne-a declarat tovarăşul Roman Morar, secretar al Comite­tului judeţean Cluj al P.C.R., în legătură cu desfăşurarea acestor a­­legeri. — M-aş opri în primul rînd la atributul de calitate care trebuie să caracterizeze, în prezent mai mult decît oricînd, activitatea fiecărui membru de partid. Comuniştii din unităţile de învăţămînt superior şi din şcolile judeţului Cluj sînt con­ştienţi de faptul că participarea cît mai eficientă a organizaţiei lor la traducerea în viaţă a măsurilor de perfecţionare şi modernizare a în­­văţămintului presupune, mai întîi, îmbunătăţirea propriei lor munci. De aici şi un alt aspect: tendinţa mai pronunţată spre concentrarea aten­ţiei pe problemele fundamentale, hotărîtoare pentru viaţa politică din unităţile de învăţămînt. Tendinţă e­­videnţiată îndeosebi în adunările de partid de la facultăţile de istorie­­filozofie, chimie, studii economice, mecanică, de la liceele nr. 3, nr. 15 şi din alte unităţi de învăţămînt din Cluj, unde participanţii la dez­bateri au subliniat frecvent că deşi practic nu există domeniu al ac­tivităţii de învăţămînt care să nu reţină atenţia organizaţiei de bază, aceasta trebuie să-şi axeze preocu­pările, fără a abandona interesul multilateral, pe problemele esen­ţiale, de natură să dinamizeze în­treaga viaţă şcolară sau universita­ră. In felul acesta se evită mai uşor paralelismele sau chiar substituirea, în unele cazuri, ale conducerii ad­ministrative şi organizaţiilor de tine­ret, iar viaţa de organizaţie do­­bîndeşte valoarea unui ferment creator — Bine conduse, adunările de partid sunt de fiecare dată ade­vărate seismografe ale unui do­meniu de activitate. Ce concluzii puteţi stabili în această privinţă pe baza adunărilor desfăşurate recent in şcoli ? — Cum este şi firesc, cele mai multe dintre preocupările comuniş­tilor, ale întregului nostru corp profesoral, evidenţiate pregnant şi cu prilejul recentelor alegeri, se con­centrează în jurul aspectelor spe­cifice etapei noi în care a păşit în­­văţămîntul românesc. Aşa se expli­că interesul învăţătorilor şi profe­sorilor, concretizat în discuţiile am­ple şi în numărul important de pro­puneri, faţă de multiplele probleme pe care le ridică anul acesta pro­­cesul de învăţămînt. S-a arătat, pe bună dreptate, că date fiind condiţiile noi, specifice în care se desfăşoară şcolarizarea elevilor din clasele I şi XII, nu este suficientă aplicarea instrucţiunilor in vigoare ci se impune o evaluare mai am­plă a problematicii educative, deli­mitarea şi aplicarea „tacticii peda­gogice" din fiecare clasă în raport cu întreaga structură nouă a şco­lii, o mai intensă cunoaştere şi fo­losire a condiţiilor particulare din fiecare localitate. Important mi se pare şi faptul că membrii de partid abordează în­­tr-o perspectivă mai largă şi as­pectul preorientării şi orientării şco­lare şi profesionale, al specializării timpurii a elevilor, cunoscut fiind că o asemenea problemă are im­plicaţii profunde nu numai în viaţa şcolii, dar şi în cea social-econo­­mică. In acest sens, comuniştii de la Liceul nr 15 şi din alte şcoli ale oraşului Cluj au subliniat la o recentă adunare necesitatea folo­sirii mai intense a psihopedagogu­­lui — figură centrală în procesul cunoaşterii multilaterale a elevului — precum şi cerinţa colaborării mai strînse dintre corpul profesoral, conducerea şcolii şi familie. Am înfăţişa, desigur, o imagine limitată a dezbaterilor din organiza­ţiile de partid din şcoli dacă n-am aminti că fiecare problemă specifică invăţămîntului este abordată intr-o dublă perspectivă: instructiv şi e­­ducativ. Tocmai de aceea, frecvent, se face apel şi se propun noi po­sibilităţi de a acţiona împotriva di­socierilor artificiale dintre instruc­ţie şi educaţie, pentru ca practica şcolară să înregistreze pretutindeni o îmbinare creatoare a celor două laturi. Se poate face mult mai mult în această direcţie — au precizat comuniştii de la şcolile generale din Luna de Sus, Cîmpia Turzii, din municipiul Cluj — atunci cînd or­ganizaţiile de partid îndrumă activi­tăţile organizaţiilor U.T.C. şi de pionieri, în vederea folosirii judi­cioase a mijloacelor specific tine­reşti in educaţia elevilor. „ In mod evident, actualul an universitar marchează progrese calitative nu doar din punctul de vedere al noilor sale obiective le­giferate, ci şi ca modalitate de acţiune colectivă, ca atmosferă de lucru intre profesori şi stu­denţi. In ce măsură aceste ca­racteristici noi şi-au găsit ex­presie în problemele abordate cu ocazia recentelor adunări ăe partid ! — Cred că se poate aprecia că in acest an dezbaterile din organizaţiile universitare de partid au demon­strat o cunoaştere mai profundă, o trăire mai in miezul problemelor specifice invăţămîntului superior. In centrul nostru universitar — ca de altfel în întreaga tară — cadrele didactice şi studenţii se simt mai profund implicaţi în procesul in­­structiv-educativ. Tocmai de aceea discuţiile evidenţiază frecvent alte şi alte aspecte noi ale modului in care organizaţia de partid poate dinamiza procesul de pregătire multilaterală a viitoarelor generaţii. Bunăoară, va­riate şi interesante sugestii în le­gătură cu orientarea politico-ideolo­­gica a studenţilor s-au făcut la fa­cultăţile de mecanică, electromeca­nică, stomatologie, filologie. S-a re­levat necesitatea organizării mai frecvente de simpozioane, conferin­ţe, mese rotunde. Un for de mai Înaltă valoare informativă şi for­mativă poate deveni şi Ateneul uni­versitar. Important este ca tot acest proces să fie conceput şi desfăşurat In strînsă legătură cu necesităţile şi preferinţele specifice studenţilor, pe baza unei largi consultări ■ ti­nerilor. — In cele ce ne-aţi relatat plnd acum v-aţi referit îndeo­sebi la organizaţia de partid ca factor dinamizator. Vă rugăm să faceţi cîteva aprecieri şi asupra modului în care contribuie co­muniştii la întărirea vieţii in­terne de organizaţie. — Alegerea celor mai buni comu­nişti în organele de conducere a stat în centrul atenţiei participanţi­lor la adunările generale. Au fost alese astfel birouri ai căror membri sunt reprezentativi pentru viaţa şco­lară şi universitară ca nivel de pre­gătire — români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi — care se bucură de încrederea mem­brilor de partid. Aceasta oglindeşte justeţea măsurilor luate de condu­cerea de partid pentru întărirea vie­ţii interne de partid, aplicarea con­secventă a principiului centralismu­lui democratic. In adunările de partid au fost dezbătute şi alte probleme ca: tra­ducerea în viaţă a sarcinii condu­cerii superioare de partid ca în rîn­­durile comuniştilor să fie primiţi cît mai mulţi tineri — cadre didactice şi student! — cu cele mai bune re­zultate în activitatea lor ; lărgirea şi consolidarea democraţiei interne de organizaţie, aplicarea strictă a pre­vederilor statutare etc. Să nu ui­tăm insă că adevărata măsură a unei puternice organizaţii de partid este dată de amplitudinea şi pro­funzimea obiectivelor fixate şi de eficacitatea muncii de partid în rea­lizarea sarcinilor sale. Mihai IORDANESCU Mama de partid in şcoli şi facultăţi factor dinamizator 3 3 a 9o al educam tineretului Convorbire cu tovarăşul Roman MORAR, secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R. CIMITIRUL DE... CARTOFI In rezumat, articolul „Cartofi 60 la sută­ cartof“, publicat în „Scîn­­teia“ cu o săptămînă în urmă, sem­nala faptul că o bună parte din car­tofii destinaţi aprovizionării de iarnă a populaţiei Capitalei a ajuns să încolţească şi să pu­trezească pe rampele C.F.R. Dată fi­ind o asemenea rară şi, în acelaşi timp, gravă situaţie, erau cerute, în­tre altele, măsuri urgente pentru di­minuarea pagubei. Ce s-a mai în­­tîmplat între timp ? Au fost luate măsurile solicitate ? Iată-ne din nou la faţa locului. 26 noiembrie ora 11. La „B.M.“ (staţia Bucureşti-mărfuri) zac încă mari cantităţi de cartofi, o par­te din ei încinşi. O altă par­te mai continuă lupta. Cu cine se luptă în continuare cartofii ? In pri­mul rînd cu intemperiile. Luptă, in acelaşi timp, cum am mai arătat, cu indolenţa şi iresponsabili­tatea celor care le-au hărăzit o a­­semenea soartă. Dar să lăsăm din nou să vorbească faptele. In articolul precedent am arătat că în ziua de 18 noiembrie „rampa" de la B.M. avea aerul unui organism lipsit de vlagă. Iată că în ziua de 28 noiembrie, cînd l-am revizitat, B.M.-ul era cuprins de o anumită forfotă. In special la sortarea cartofilor se lu­cra cu mai multă convingere. Am aflat că la oficiul nr. 4 o mare parte din cartofi sunt spălaţi. In rest, ce ne văd ochii ? Se pare că în această toamnă organizatorii de la I.L.F. sunt puşi pe glume proaste : în ziua de 26 noiembrie rampa era practic blocată de maşini ! Nu se mai putea mişca lumea de autocamioane. Din lipsă de spaţiu, ne este imposibil să înşiruim numerele autocamioanelor care-şi iroseau timpul şi benzina pe rampele B.M.-ului. Nu exagerăm cu nimic : maşinile îşi iroseau timpul ! Se crease o aseme­nea busculadă, incit nu se mai pu­tea face aproape nimic. Nu e unicul caz. Funcţionarilor de la I.L.F. le este greu să calculeze cite ma­şini pot intra şi ieşi dintr-un depozit de marfă. Apare lim­pede că maşinile sunt trimise şi chemate, plimbate şi răsplimbate în mod haotic dirijate fiind cu... ochio­metrul. Urmat de o suită de subalterni, il zărim pe rampă pe tov. Eugen Simionescu, directorul I.L.F.-Bucu­­rești. Ce făcea ? Lua măsuri de des­congestionare a rampelor, de organi­zare efectivă a muncii ? Poate avea de gînd ! Dar, pentru moment, alte lucruri îl interesau pe d-lui. Căuta cu aprindere răspuns la între­barea : cine oare a îndrăznit să fur­nizeze presei cifre în legătură cu car­tofii ? Cît despre „busculadă“, o privea enervat peste măsură, iar după tonul cu care vorbea, se vedea clar : era hotărît să intre în conflict cu oricine îi iese în cale. Și se com­porta intr-un asemenea fel chiar in fata sefului lui imediat superior, R. Abagiu, secretar general în De­partamentul de legume si fructe. Iată de ce am evitat un contact prea prelungit cu directorul I.L.F. ...Ne plimbăm pe rampă. Urmărim basculanta nr. 31-B-8033. In bascu­lantă — cartofi. Şoferul îi lua din­tr-un loc şi-i deplasa în altul. „Sunt prea stricaţi — a explicat el — au f­­rea mult putregai şi pămînt în ei,­­ pregătim să-i ducem la... groapă“ (? !) Am rămas stupefiaţi. Au început să fie duşi cartofii la groapă ! La care groapă ? La gropile de gunoi ale municipalităţii. Ne-am deplasat imediat la cea mai apropiată groapă, cu scopul de a constata la faţa locului cum sînt îngropaţi cartofii. Am ales în acest scop groapa din Colentina. Aici am fi întîlnit primul camion încărcat cu cartofi, pămînt şi gunoi (camion nr. 31-B-3640). Şoferul — supărat foc. Pe bun temei , nu i se primise „în­cărcătura" nici măcar la groapă ! Trebuia să se întoarcă din nou la „baza" care l-a trimis aiurea (şi nu numai pe el) pentru ca apoi să plece... Unde ? Unde-l va trimite iar „baza“. După zece minute eram în piața Obor. Aici găsim alte maşini cu gunoi : vînturau oraşul, trimise de „bazele" lor. Ce scandaloasă mos­tră de dezorganizare ? Ne întoarcem la punctul de ple­care : gara Bucureşti-mărfuri. Lu­crurile s-au mai liniştit. Spre toate punctele de depozitare ale Capitalei sunt trimise maşini încărcate cu car­tofi (pe jumătate stricaţi). Multi se strică chiar in momentul încărcării. De ce ! Ca să meargă treaba mai repede sînt folosite la încărcat gre­­ifere, un soi de excavatoare cu cupe şi cu dinţi metalici. E lesne de imagi­nat ce se petrece în momentul cînd cupa cu colţii ei este repezită in grămada de cartofi ! Muncindu-se astfel, se apreciază că nu cîteva zile — expresia imediat următoare apar­ţine ilefeiştilor —„B.M.-ul va fi li­chidat“. E de crezut. De „ochii lumii”, această pată neagră va fi înlăturată. Dar ce se va petrece mai departe ? Agonia cartofilor va continua — în interiorul oficiilor care, de fapt, au şi început să arunce cartofii degra­daţi , în magazine — care îi aruncă şi ele. De aceea, ne întoarcem la ca­pitolul pagube. Repunem pe tapet, o întrebare : cît timp forurile In drept vor mai tolera ca I.L.F.-ul, In loc de beneficii, să aducă statului pagube ? Nici în articolul precedent şi nici de această dată nu vom trece (ar fi nedrept) peste unele greutăţi o­­biective, produse pe neaşteptata I.L.F.-ului de către furnizori. Iată, de pildă, felul inadmisibil in care înţeleg să trimită cartofii în Bucu­reşti unele I.L.F.-uri din ţară . I.L.F.-Tg. Secuiesc expediază, in va­gonul nr. 169 795, o „şarjă“ de car­tofi cu următoarele caracteristici : 29 la sută stricaţi şi pişcaţi de ger ; 14 la sută tăiaţi şi atacaţi de dăună­tori ; 11 la sută pămînt. Total marfă bună : 46 la sută . C.L.F. Covasna expediază (în vagonul nr. 21531197730­­2) 25 tone de cartofi, dintre care 28 la sută erau gunoi . C.L.F. Tg. Neamţ încearcă cu insistenţă piaţa cu cartofi... 70 la sută cartof ! Fireşte că pentru această avalanşă de gunoi care a circulat cu bani grei pe liniile ferate, I.L.F.-ul bucureştean este, prin acte, absolvit de orice răspun­dere. Repetăm : răspunderea I.L.F.­­ului se referă la restul cartofilor — celelalte milioane de kilograme de cartofi sănătoși, care (în parte) au putrezit pe rampe de atît amar de timp cît au zăcut acolo. De asemenea, răspunde de faptul că plimbă, de colo pînă colo, cartofii prin Bucureşti, că dă dovadă de lipsă de gospodărire. Aceste fapte reprobabile sînt şi ră­mîn fapte care aparţin I.L.F. Răul trebuie tăiat de la rădăcină. I.L.F.-ul a dovedit din plin, fără putinţă de­­tăgadă, că este un orga­nism lovit grav de anchiloză. De altfel, în actuala organizare, el nu posedă nici resursele necesare execu­tării prompte a unei acţiuni de mai mare amploare. Pe scurt, aparatul I.L.F. se dove­deşte ineficace. S-a ajuns la urmă­toarea ridicolă situaţie : In timp ce cartofii (şi alte produse) se degra­dează, de multe ori pentru că n-are bine să-i sorteze, zeci de funcţionari ai I.L.F. calculează, nu birourile lor de pe Lipscani... pierderile provo­cate ! Tolerarea unei astfel de situa­ţii devine de neconceput. Pentru că desfacerea legumelor şi fructelor re­clamă un organism energie, şi di­namic, suplu şi activ, bun organiza­tor, este in primul rînd nevoie ca la I.L.F. nu firma sau cîţiva lucrători să fie schimbaţi, ci structura lui organizatorică, mijloacele şi stilul de muncă. Trebuie creat un asemenea organism, îneît ponderea muncii de aprovizionare cu legume să nu se desfăşoare pe Lipscani, ci la centre, la oficii, acolo unde se achiziţionează leguma. In aceste condiţii — fireşte — trebuie revizuite toate instrucţi­unile comerciale după care lucrează I.L.F. In fine, să nu uităm de paguba care s-a înregistrat şi care continuă să ia proporţii , este necesară calcu­larea cu exactitate a pagubelor pro­duse din cauze subiective şi impu­tate vinovaţilor. Gheorghe GRAURE „Rampa­ de cartofi din B.M. te vede clar. Nu te vad încă vinovaţii.» (Foto: S. Cristian) SCINTEIA-duminică 1 decembrie 1968 o sărbătoare a tuturor FIILOR PATRIEI (Urmare din pag. I) Ca o expresie a acestor vechi tra­diţii de luptă comună pentru idea­luri comune, şi in preajma actului de la 1 decembrie 1918, reprezen­tanţi ai muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor maghiari, germani şi de alte naţionalităţi şi-au afirmat — în procesul luptei revoluţionare, în acţiunile întreprinse la Petroşeni, Tg. Mureş, Mediaş, Oradea etc. — solidaritatea cu lupta oamenilor muncii de naţionalitate română, ho­­tărîrea lor de a continua lupta co­mună pentru democraţie şi progres. Misiunea de a asigura realizarea deplină a năzuinţelor nobile ale po­porului i-a revenit clasei muncitoa­re, care a luptat pentru strîngerea rondurilor proletariatului, fără deo­sebire de naţionalitate, intr-un sin­gur partid revoluţionar — Partidul Comunist Român. Una din marile cuceriri ale socie­tăţii noastre, care, deşi a fost în­scrisă în Declaraţia de la Alba Iulia de acum 50 de ani, nu şi-a putut găsi rezolvarea în condiţiile orîn­­duirii burghezo-moşiereşti — este tocmai realizarea egalităţii depline în drepturi între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Năzuinţele nobile ale poporului muncitor, drepturile şi libertăţile pentru care au luptat muncitorii, ţăranii şi intelectualitatea, toţi oa­menii muncii, indiferent de naţiona­litate, şi-au găsit împlinirea numai în condiţiile societăţii socialiste, prin înfăptuirea politicii marxist­­leniniste a Partidului Comunist Ro­mân. Societatea noastră socialistă asigură şi consolidează neîncetat co­munitatea reală de interese a tu­turor oamenilor muncii, fără deo­sebire de naţionalitate, ea oferă fie­cărui cetăţean — român, maghiar, german sau de altă naţionalitate — posibilităţi nelimitate de afirmare şi dezvoltare în toate domeniile şi în toată ierarhia vieţii sociale. Folo­sind din plin aceste posibilităţi de dezvoltare liberă, oamenii muncii de naţionalitate maghiară îşi aduc con­tribuţia lor la dezvoltarea industriei şi agriculturii, a ştiinţei şi artei so­cialiste, la înflorirea patriei comune — România socialistă. Crearea consiliilor oamenilor mun­cii din rindul naţionalităţilor conlo­cuitoare va asigura o participare mai intensă a acestor naţionalităţi, împreună cu întregul popor român, sub conducerea partidului, în cadrul Frontului Unităţii Socialiste, la În­treaga viaţă socială, politică, econo­mică şi spirituală, va crea noi con­diţii pentru soluţionarea unor pro­bleme specifice ale naţionalităţilor conlocuitoare, pentru mobilizarea lor la înfăptuirea politicii partidului, va contribui la cimentarea şi mai mult a unităţii Întregului popor in lupta pentru socialism. Oamenii muncii de naţionalitate maghiară din România sînt hotărîţi să urmeze şi de aici înainte neabătut cuvîntul partidului, să depună toate eforturile, întreaga lor energie şi capacitate de muncă pentru a aduce o contribuţie cit mai mare, alături de întregul popor, la Înfăptuirea programului de desăvîrşire a con­strucţiei socialiste în patria noastră comună — Republica Socialistă Ro­mânia. TEMELIILE DE GRANIT (Urmare din pag. I) Ataşamentul oamenilor muncii din rindul naţionalităţilor faţă de actul Unirii se explică şi prin tonul de echitate socială al Declaraţiei de la Alba Iulia. Ea promitea tuturor cetă­ţenilor ţării, fără deosebire de naţio­nalitate, drepturi şi libertăţi egale, cu o generozitate proprie poporului român care secole de-a rindul a cu­noscut cea mai crîncenă asuprire socială şi naţională. Principiile democratice enunţate în Declaraţia de acum 50 de ani au putut fi puse însă cu adevărat în aplicare numai în condiţiile profun­delor prefaceri sociale care au avut loc în ţara noastră după al doilea război mondial. Conducînd cu succes poporul muncitor pe calea revolu­ţiei şi construcţiei socialiste, Parti­dul Comunist Român — exponentul ferm şi neabătut al năzuinţelor tu­turor oamenilor muncii, fără deose­bire de naţionalitate — a asigurat prin politica sa marxist-leninistă de­plina rezolvare a problemei naţio­nale. Pot să afirm că niciodată în trecut nu ne-am bucurat de aseme­nea drepturi egale şi libertăţi demo­cratice ca astăzi. Unitatea societăţii noastre, frăţia dintre oamenii muncii români şi cel aparţinînd naţionalităţilor conlocui­toare au astăzi temelii de granit în­­ victoria definitivă a socialismului. In opţiunea unanimă şi ireversibilă a poporului pentru orânduirea socialis­tă, în adeziunea sa neabătută faţă de politica partidului comunist, între­gul nostru popor păşeşte mai unit ca oricînd, sub conducerea partidului, spre noi şi noi victorii, pe calea desâvîrşirii construcţiei socialiste. Mă fac ecoul glasului tuturor cetă­ţenilor de naţionalitate germană, sa­­lutînd fără rezerve, încă o dată, crearea Frontului Unităţii Socialiste şi a consiliilor naţionalităţilor con­locuitoare. Aceste organisme, sunt convins, vor da posibilitatea partici­pării mai active a întregului nostru popor la elaborarea şi traducerea în viaţă a politicii partidului şi statului nostru, vor contribui la continua perfecţionare a vieţii obşteşti şi de stat, la ridicarea pe o treaptă supe­rioară a unităţii şi frăţiei de ne­zdruncinat între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Victoriile obţinute in anii construc­ţiei socialiste sub conducerea parti­dului nostru constituie chezăşia succeselor noastre viitoare. Sunt ferm convins că întregul nostru po­por — români, germani, maghiari sau de altă naţionalitate — îşi va dedica cu şi mai multă ardoare în­treaga lui capacitate creatoare cau­zei nobile a înfloririi patriei noastre comune. Republica Socialistă Româ­nia.-"' -- ’ -‘.-v Adunări de dări de seamă şi alegeri ale comitetelor şi comisiilor de femei In această perioadă, în Întreaga ţară au loc adunări de dări de sea­mă şi alegeri ale comitetelor şi co­misiilor de femei. Cu acest prilej sunt trecute in revistă realizările obţinute în diferite domenii de acti­vitate, au loc dezbateri asupra sar­cinilor ce revin organizaţiilor de femei privind ocrotirea mamei şi a copilului, înfrumuseţarea localităţi­lor etc. Sunt alese, totodată, noile comitete şi comisii ale femeilor. In bilanţul cu care se prezintă in aceste adunări comitetele şi comisii­le de femei din Capitală, sînt cu­prinse numeroase lucrări de înfru­museţare, realizate în întrecerea pa­triotică, printre care extinderea spa­ţiilor verzi cu peste 84 de ha., plan­tarea pe străzi şi în parcuri a mai bine de 138 milioane de flori, din care o bună parte au fost răsădite în sere proprii, amenajarea a 370 de terenuri de joacă pentru copii etc. Comitetele de femei din Braşov, Rupea, Codlea, Făgăraş şi din alte localităţi ale judeţului Braşov au organizat 19 lectorate pentru femei in limbile română, germană şi ma­ghiară, cu o bogată tematică. Co­mitetul judeţean Braşov a acordat o atenţie deosebită reorganizării comi­tetelor de sprijin de pe Ungă unită­­tăţile spitaliceşti în scopul îmbună­tăţirii continue a ocrotirii copiilor. Pe aceeaşi linie se înscriu şi mă­surile luate de comitetele orăşeneşti ale femeilor din Suceava, Gura Hu­morului, Fălticeni, Siret şi din alte localităţi, care şi-au propus, între altele, să organizeze cît mai plăcut sărbătorirea pomului de iarnă în ca­sele de copii. Pentru păstrarea tra­diţiilor artei populare, la Suceviţa şi în alte sate au fost organizate cercuri şi expoziţii de cusături naţio­nale. Realizări importante în activitatea obştească au obţinut şi comitetele şi comisiile femeilor din judeţele Ar­geş, Cluj, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Ti­miş şi altele. (Agerpres) Infractorul „modest" (Urmare din pag. I) dintre ele chiar pentru de­lapidări din avutul obştesc, a profitat de slăbiciunea lui Ion Vişan, responsabilul bufetului din şos. Giurgiu­lui 87 şi a fost angajat ca vînzător. Dar responsabi­lul a regretat amarnic fapta sa : mult prea „distinsa“ sa cunoştinţă şi-a luat tălpă­şiţa chiar din prima zi de lucru, bineînţeles nu îna­inte de a-şi strecura în bu­zunare şi suma de 710 lei. Conducerea intreprinderii, printr-o adresă recentă, a răspuns miliţiei că se con­stituie parte civilă cu suma respectivă dar că sus-nu­­mitul... lucrase de probă, în vederea angajării !! In a­­cest caz însă la I.A.P.L.­­„Tuşnad“ ar fi trebuit să existe şi o cerere de an­gajare a infractorului, ce­rere ce nu putea fi totuşi depusă deoarece hoţul avea antecedente penale. Tov. Constantin Ene, directorul I.A.P.L.­„Tuşnad", de care aparţine bufetul pomenit, a recunoscut adevărul a­­cestei escrocherii, dar cînd a fost întrebat de măsurile luate împotriva responsabilului gură-cască, a răspuns evaziv că... „i s-a atras atenţia" şi că „va suporta“... Şi cu asta, basta 7 — Printre cei care apără interesele unităţilor socia­liste şi contribuie la depis­tarea inamicilor nevăzuţi ai bunurilor materiale colec­tive, ne scrie tovarăşul Şte­fan Magda — procuror la Procuratura locală Alba Iu­lia — se află desigur, în primele rinduri, Juriscon­sulţii. Din păcate, se mai întîlnesc unii jurisconsulţi — cum este cazul lui Liviu Negrea de la I.C.I.M.-Bra­­şov — care nu apără inte­resele intreprinderii ci pe cei care i-au adus pagube, în pofida probelor eviden­te. In cazul pe care îl rela­tăm, I.C.I.M.-Braşov, in urma unui accident de cir­culaţie, a fost prejudiciată de şoferul Lungu Vasile cu suma de 7 338,66 lei. în ca­drul procesului care a ur­mat, jurisconsultul respectiv a fost prezent la 3 termene la Judecătoria din Alba Iulia, cheltuind pen­tru aceasta fonduri de de­plasare. Dar, la ultimul ter­men, el a renunţat pur şi simplu la despăgubirile ci­vile, fără a avea un man­dat special în acest sens din partea conducerii in­treprinderii ! Vrind cu ori­ce preț să-l scoată „basma curată“ pe Lungu Vasile, jurisconsultul Liviu Negrea s-a transformat în al doi­lea apărător al inculpatu­lui, uitînd de scopul pen­tru care a făcut deplasarea la Alba-Iulia şi „ieşind“, alături de apărătorul şofe­rului, un „păienjeniş“ de probe în care adevărul a fost eclipsat până la urmă a obţinut chiar soluţia pen­tru care a luptat: paguba de 7 338,66 lei a rămas „fără suport juridic“ ! Apoi s-a în­tors liniştit la Braşov şi şi-a văzut în tihnă de alte procese. Recursul procu­raturii, admis de tribunalul judeţean, a fost şi el inefi­cient în privinţa recuperă­rii pierderilor pricinuite I.C.I.M.-ului­ Braşov, întru­­cît jurisconsultul a renun­ţat la despăgubiri civile !­ Se pune întrebarea : cine va suporta suma de 7 338,66 lei . Credem că este cazul ca „generosul“ jurisconsult să dea dovadă de aceeaşi generozitate şi acum, la pagubă, ca şi atunci, la... „cîştig“. Poziţia adoptată de Liviu Negrea la 1 august 1968 a fost sesizată Oficiu­lui juridic din Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini. Pînă în pre­zent însă nu s-au comuni­cat măsurile luate . Combaterea eficientă a oricăror infracţiuni de frus­trare a avutului obştesc este strîns legată de înlăturarea cauzelor, a climatului no­civ, care face posibilă în­săşi săvîrşirea unor astfel de fapte. Referindu-se la cauzele respective tov. Emil Georgescu, procuror la Procuratura municipiu­lui Bucureşti, enumera printre altele impreciziu­­nea unor prevederi legale, nepriceperea sau superfi­cialitatea unor revizori con­tabili, numărul redus de merceologi în organizaţiile comerciale, defecţiunile in organizarea şi efectuarea pazei, lipsa de interes pen­tru apărarea avutului ob­ştesc pe care o manifestă unii factori cu munci de răspundere în unităţile so­cialiste etc. Iar cei care, cu sau fără voia lor, creează astfel de portiţe prin care se strecoară răufăcătorii devin indirect complici ai acestora. Din păcate însă unii conducători de între­prinderi şi instituţii, chiar dacă au descoperit o breşă, nu iau măsuri din vreme şi se pomenesc la numai cî­teva zile cu reprezentanţii miliţiei sau procuraturii, care le aduc la cunoştinţă infracţiunea comisă. Fireşte că nepăsarea, pasivitatea, nu pot fi interpretate şi considerate decît ca o cra­să lipsă de răspundere. De aceea, avînd in vedere ro­lul important al conducăto­rului de întreprindere pen­tru apărarea integrităţii bunurilor materiale, ar fi util ca, pe viitor, din pro­blematica perfecţionării ac­tivităţii de conducere în e­­conomie să nu lipsească apărarea avutului obştesc. In definitiv, colectivul de conducere al unei unităţi economice este cel dinţii chemat să gospodărească cu grijă şi să apere prin toate mijloacele avuția noastră, a tuturor.

Next