Scînteia, decembrie 1968 (Anul 37, nr. 7903-7933)
1968-12-01 / nr. 7903
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS In atenţia procuraturii Sîntem Informaţi că de la spitalul din Ianca, judeţul Brăila, au dispărut misterios, încă din octombrie trecut, două truse de instrumente pentru întreruperea sarcinii. Cei în drept, nu numai că nu au anunţat organele de miliţie sau de procuratură, dar au încercat să rezolve lucrurile „în familie“, înlocuind trusele dispărute cu altele, scoase de la reformă. O anchetă minuţioasă la faţa locului este absolut obligatorie. Aşteptăm concluziile. Vulpea boarcă in martie, cetăţeana A. V. din Braşov a predat cooperativei „Gheata“ (sic !) dinSibiu două piei de vulpi, pentru vopsit. Nu mică i-a fost mirarea cînd, la restituirea Io», a constatat că le lipseau cozile. De atunci, intre Braşov şi Sibiu continuă un dialog telefonic. Conducerea cooperativei respective a promis în cele din urmă clientei că-i va expedia cozile. Intr-adevăr, după un timp clienta primeşte un colet in care se găteau trei cioturi de cozi. Blănarul consultat i-a declarat: „Se pare că provin de la un alt animal: cîine sau pisică". Fireşte, abonata le-a expediat înapoi la 21 septembrie. Vedeţi ? De-aia n-are ursul coadă. Să nu-l jignească vreun blănar, schimbîndu-i-o cu una de molgar. El ține la firmă. Strîmbă lemne din Urlaţi Trei vîntură vini din oraşul Urlaţi, Constantin şi Ion Grigorescu, precum şi Eugen Stăvăroiu (deşi au vîrsta de 17 ani) trăiesc pe spinarea părinţilor. Sătui de lenevie, s-au gindit să facă şi ei o ispravă. Şi ca să aibă curaj, au băut mai întîi cîteva stacane cu vin. Apoi (noaptea) s-au apucat de treabă. Toţi pomii plantaţi de locuitorii urbei pe marginea străzii Tudor Vladimirescu au fost rupţi unul după altul. Aceşti strîmbă lemne dezlănţuiţi au pornit apoi pe alte străzi, distrugînd alţi zeci de arbuşti şi copaci, după care s-au dus să se culce. S-au trezit a doua zi la miliţie. Acum aşteaptă să fie judecaţi şi să plătească paguba. Locuitorii oraşului, cerînd aspra lor pedepsire, solicită totodată ca cei trei huligani să replanteze pomii pe speze proprii, în primăvară. Dacă vor fi liberi — ceea ce este foarte problematic ! De la lume adunate ••• Culese, ieri, la Barul „Triumf“ din Capitală. • Ospătar, mai adă trei sticle cu vin. Dar repede, că ne grăbim ! • Îmi întreb șeful la telefon : Ce mai e nou ? Zice: „Începe recensămintul bovinelor". Atunci eu ce fac, rămîn pe teren ? Și-am rămas... • Eu o iubesc mult, hîc! pe Mariana. Uite, să zică ea, hîc ! Aşa-i, Mariana ? I-am spus azi, de cum am văzut-o: fetiţa, nu mă hîc ! nenoroci. Hai cu mine. Şi-i fată bună, uite-o. Nu m-a nenorocit. • Te sun acasă şi răspunde nevastă-ta. Unde-i Vasile ? — întreb. E plecat în control la întreprinderea „Triumf“. Şi am venit încoace, la sigur. Schimbarea la faţă Un inventar efectuat la începutul anului la I.V.C. Ilfov consemna o diferenţă (în minus !) la mijloacele fixe, de aproximativ 13 milioane lei. De atunci, cîţiva salariaţi-delegaţi au tot analizat (în aproape 700 de zile de muncă plus deplasare, cazare etc.) reducînd pagubele la 552 000 lei. Aşa se spală mîinile. încă doi-trei revizori din aceştia şi întreprinderea va ajunge, printr-o cunoscută formulă algebrică, de la minus la plus. Pentru strădania lor, ar merita ceva... ba chiar cu vîrf şi-ndesat. Să fie exemplu pentru toţi. Rubrica redactată de Ştefan ZIDARIŢA Gheorghe POPESCU cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" Debutînd sub auspiciile perfecţionării, statornicite prin noua lege şcolară, actualul an de învăţămînt este confruntat cu probleme complexe , de la integrarea copiilor de 8 ani în atmosfera învăţăturii şi pregătirea generalizării şcolii de 10 ani, la perfecţionarea tuturor compartimentelor vieţii universitare. Este un motiv pentru care organizaţiile de partid au acordat o atenţie sporită recentelor alegeri de partid din şcoli şi facultăţi. Iată ce ne-a declarat tovarăşul Roman Morar, secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., în legătură cu desfăşurarea acestor alegeri. — M-aş opri în primul rînd la atributul de calitate care trebuie să caracterizeze, în prezent mai mult decît oricînd, activitatea fiecărui membru de partid. Comuniştii din unităţile de învăţămînt superior şi din şcolile judeţului Cluj sînt conştienţi de faptul că participarea cît mai eficientă a organizaţiei lor la traducerea în viaţă a măsurilor de perfecţionare şi modernizare a învăţămintului presupune, mai întîi, îmbunătăţirea propriei lor munci. De aici şi un alt aspect: tendinţa mai pronunţată spre concentrarea atenţiei pe problemele fundamentale, hotărîtoare pentru viaţa politică din unităţile de învăţămînt. Tendinţă evidenţiată îndeosebi în adunările de partid de la facultăţile de istoriefilozofie, chimie, studii economice, mecanică, de la liceele nr. 3, nr. 15 şi din alte unităţi de învăţămînt din Cluj, unde participanţii la dezbateri au subliniat frecvent că deşi practic nu există domeniu al activităţii de învăţămînt care să nu reţină atenţia organizaţiei de bază, aceasta trebuie să-şi axeze preocupările, fără a abandona interesul multilateral, pe problemele esenţiale, de natură să dinamizeze întreaga viaţă şcolară sau universitară. In felul acesta se evită mai uşor paralelismele sau chiar substituirea, în unele cazuri, ale conducerii administrative şi organizaţiilor de tineret, iar viaţa de organizaţie dobîndeşte valoarea unui ferment creator — Bine conduse, adunările de partid sunt de fiecare dată adevărate seismografe ale unui domeniu de activitate. Ce concluzii puteţi stabili în această privinţă pe baza adunărilor desfăşurate recent in şcoli ? — Cum este şi firesc, cele mai multe dintre preocupările comuniştilor, ale întregului nostru corp profesoral, evidenţiate pregnant şi cu prilejul recentelor alegeri, se concentrează în jurul aspectelor specifice etapei noi în care a păşit învăţămîntul românesc. Aşa se explică interesul învăţătorilor şi profesorilor, concretizat în discuţiile ample şi în numărul important de propuneri, faţă de multiplele probleme pe care le ridică anul acesta procesul de învăţămînt. S-a arătat, pe bună dreptate, că date fiind condiţiile noi, specifice în care se desfăşoară şcolarizarea elevilor din clasele I şi XII, nu este suficientă aplicarea instrucţiunilor in vigoare ci se impune o evaluare mai amplă a problematicii educative, delimitarea şi aplicarea „tacticii pedagogice" din fiecare clasă în raport cu întreaga structură nouă a şcolii, o mai intensă cunoaştere şi folosire a condiţiilor particulare din fiecare localitate. Important mi se pare şi faptul că membrii de partid abordează într-o perspectivă mai largă şi aspectul preorientării şi orientării şcolare şi profesionale, al specializării timpurii a elevilor, cunoscut fiind că o asemenea problemă are implicaţii profunde nu numai în viaţa şcolii, dar şi în cea social-economică. In acest sens, comuniştii de la Liceul nr 15 şi din alte şcoli ale oraşului Cluj au subliniat la o recentă adunare necesitatea folosirii mai intense a psihopedagogului — figură centrală în procesul cunoaşterii multilaterale a elevului — precum şi cerinţa colaborării mai strînse dintre corpul profesoral, conducerea şcolii şi familie. Am înfăţişa, desigur, o imagine limitată a dezbaterilor din organizaţiile de partid din şcoli dacă n-am aminti că fiecare problemă specifică invăţămîntului este abordată intr-o dublă perspectivă: instructiv şi educativ. Tocmai de aceea, frecvent, se face apel şi se propun noi posibilităţi de a acţiona împotriva disocierilor artificiale dintre instrucţie şi educaţie, pentru ca practica şcolară să înregistreze pretutindeni o îmbinare creatoare a celor două laturi. Se poate face mult mai mult în această direcţie — au precizat comuniştii de la şcolile generale din Luna de Sus, Cîmpia Turzii, din municipiul Cluj — atunci cînd organizaţiile de partid îndrumă activităţile organizaţiilor U.T.C. şi de pionieri, în vederea folosirii judicioase a mijloacelor specific tinereşti in educaţia elevilor. „ In mod evident, actualul an universitar marchează progrese calitative nu doar din punctul de vedere al noilor sale obiective legiferate, ci şi ca modalitate de acţiune colectivă, ca atmosferă de lucru intre profesori şi studenţi. In ce măsură aceste caracteristici noi şi-au găsit expresie în problemele abordate cu ocazia recentelor adunări ăe partid ! — Cred că se poate aprecia că in acest an dezbaterile din organizaţiile universitare de partid au demonstrat o cunoaştere mai profundă, o trăire mai in miezul problemelor specifice invăţămîntului superior. In centrul nostru universitar — ca de altfel în întreaga tară — cadrele didactice şi studenţii se simt mai profund implicaţi în procesul instructiv-educativ. Tocmai de aceea discuţiile evidenţiază frecvent alte şi alte aspecte noi ale modului in care organizaţia de partid poate dinamiza procesul de pregătire multilaterală a viitoarelor generaţii. Bunăoară, variate şi interesante sugestii în legătură cu orientarea politico-ideologica a studenţilor s-au făcut la facultăţile de mecanică, electromecanică, stomatologie, filologie. S-a relevat necesitatea organizării mai frecvente de simpozioane, conferinţe, mese rotunde. Un for de mai Înaltă valoare informativă şi formativă poate deveni şi Ateneul universitar. Important este ca tot acest proces să fie conceput şi desfăşurat In strînsă legătură cu necesităţile şi preferinţele specifice studenţilor, pe baza unei largi consultări ■ tinerilor. — In cele ce ne-aţi relatat plnd acum v-aţi referit îndeosebi la organizaţia de partid ca factor dinamizator. Vă rugăm să faceţi cîteva aprecieri şi asupra modului în care contribuie comuniştii la întărirea vieţii interne de organizaţie. — Alegerea celor mai buni comunişti în organele de conducere a stat în centrul atenţiei participanţilor la adunările generale. Au fost alese astfel birouri ai căror membri sunt reprezentativi pentru viaţa şcolară şi universitară ca nivel de pregătire — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — care se bucură de încrederea membrilor de partid. Aceasta oglindeşte justeţea măsurilor luate de conducerea de partid pentru întărirea vieţii interne de partid, aplicarea consecventă a principiului centralismului democratic. In adunările de partid au fost dezbătute şi alte probleme ca: traducerea în viaţă a sarcinii conducerii superioare de partid ca în rîndurile comuniştilor să fie primiţi cît mai mulţi tineri — cadre didactice şi student! — cu cele mai bune rezultate în activitatea lor ; lărgirea şi consolidarea democraţiei interne de organizaţie, aplicarea strictă a prevederilor statutare etc. Să nu uităm insă că adevărata măsură a unei puternice organizaţii de partid este dată de amplitudinea şi profunzimea obiectivelor fixate şi de eficacitatea muncii de partid în realizarea sarcinilor sale. Mihai IORDANESCU Mama de partid in şcoli şi facultăţi factor dinamizator 3 3 a 9o al educam tineretului Convorbire cu tovarăşul Roman MORAR, secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R. CIMITIRUL DE... CARTOFI In rezumat, articolul „Cartofi 60 la sută cartof“, publicat în „Scînteia“ cu o săptămînă în urmă, semnala faptul că o bună parte din cartofii destinaţi aprovizionării de iarnă a populaţiei Capitalei a ajuns să încolţească şi să putrezească pe rampele C.F.R. Dată fiind o asemenea rară şi, în acelaşi timp, gravă situaţie, erau cerute, între altele, măsuri urgente pentru diminuarea pagubei. Ce s-a mai întîmplat între timp ? Au fost luate măsurile solicitate ? Iată-ne din nou la faţa locului. 26 noiembrie ora 11. La „B.M.“ (staţia Bucureşti-mărfuri) zac încă mari cantităţi de cartofi, o parte din ei încinşi. O altă parte mai continuă lupta. Cu cine se luptă în continuare cartofii ? In primul rînd cu intemperiile. Luptă, in acelaşi timp, cum am mai arătat, cu indolenţa şi iresponsabilitatea celor care le-au hărăzit o asemenea soartă. Dar să lăsăm din nou să vorbească faptele. In articolul precedent am arătat că în ziua de 18 noiembrie „rampa" de la B.M. avea aerul unui organism lipsit de vlagă. Iată că în ziua de 28 noiembrie, cînd l-am revizitat, B.M.-ul era cuprins de o anumită forfotă. In special la sortarea cartofilor se lucra cu mai multă convingere. Am aflat că la oficiul nr. 4 o mare parte din cartofi sunt spălaţi. In rest, ce ne văd ochii ? Se pare că în această toamnă organizatorii de la I.L.F. sunt puşi pe glume proaste : în ziua de 26 noiembrie rampa era practic blocată de maşini ! Nu se mai putea mişca lumea de autocamioane. Din lipsă de spaţiu, ne este imposibil să înşiruim numerele autocamioanelor care-şi iroseau timpul şi benzina pe rampele B.M.-ului. Nu exagerăm cu nimic : maşinile îşi iroseau timpul ! Se crease o asemenea busculadă, incit nu se mai putea face aproape nimic. Nu e unicul caz. Funcţionarilor de la I.L.F. le este greu să calculeze cite maşini pot intra şi ieşi dintr-un depozit de marfă. Apare limpede că maşinile sunt trimise şi chemate, plimbate şi răsplimbate în mod haotic dirijate fiind cu... ochiometrul. Urmat de o suită de subalterni, il zărim pe rampă pe tov. Eugen Simionescu, directorul I.L.F.-București. Ce făcea ? Lua măsuri de descongestionare a rampelor, de organizare efectivă a muncii ? Poate avea de gînd ! Dar, pentru moment, alte lucruri îl interesau pe d-lui. Căuta cu aprindere răspuns la întrebarea : cine oare a îndrăznit să furnizeze presei cifre în legătură cu cartofii ? Cît despre „busculadă“, o privea enervat peste măsură, iar după tonul cu care vorbea, se vedea clar : era hotărît să intre în conflict cu oricine îi iese în cale. Și se comporta intr-un asemenea fel chiar in fata sefului lui imediat superior, R. Abagiu, secretar general în Departamentul de legume si fructe. Iată de ce am evitat un contact prea prelungit cu directorul I.L.F. ...Ne plimbăm pe rampă. Urmărim basculanta nr. 31-B-8033. In basculantă — cartofi. Şoferul îi lua dintr-un loc şi-i deplasa în altul. „Sunt prea stricaţi — a explicat el — au frea mult putregai şi pămînt în ei, pregătim să-i ducem la... groapă“ (? !) Am rămas stupefiaţi. Au început să fie duşi cartofii la groapă ! La care groapă ? La gropile de gunoi ale municipalităţii. Ne-am deplasat imediat la cea mai apropiată groapă, cu scopul de a constata la faţa locului cum sînt îngropaţi cartofii. Am ales în acest scop groapa din Colentina. Aici am fi întîlnit primul camion încărcat cu cartofi, pămînt şi gunoi (camion nr. 31-B-3640). Şoferul — supărat foc. Pe bun temei , nu i se primise „încărcătura" nici măcar la groapă ! Trebuia să se întoarcă din nou la „baza" care l-a trimis aiurea (şi nu numai pe el) pentru ca apoi să plece... Unde ? Unde-l va trimite iar „baza“. După zece minute eram în piața Obor. Aici găsim alte maşini cu gunoi : vînturau oraşul, trimise de „bazele" lor. Ce scandaloasă mostră de dezorganizare ? Ne întoarcem la punctul de plecare : gara Bucureşti-mărfuri. Lucrurile s-au mai liniştit. Spre toate punctele de depozitare ale Capitalei sunt trimise maşini încărcate cu cartofi (pe jumătate stricaţi). Multi se strică chiar in momentul încărcării. De ce ! Ca să meargă treaba mai repede sînt folosite la încărcat greifere, un soi de excavatoare cu cupe şi cu dinţi metalici. E lesne de imaginat ce se petrece în momentul cînd cupa cu colţii ei este repezită in grămada de cartofi ! Muncindu-se astfel, se apreciază că nu cîteva zile — expresia imediat următoare aparţine ilefeiştilor —„B.M.-ul va fi lichidat“. E de crezut. De „ochii lumii”, această pată neagră va fi înlăturată. Dar ce se va petrece mai departe ? Agonia cartofilor va continua — în interiorul oficiilor care, de fapt, au şi început să arunce cartofii degradaţi , în magazine — care îi aruncă şi ele. De aceea, ne întoarcem la capitolul pagube. Repunem pe tapet, o întrebare : cît timp forurile In drept vor mai tolera ca I.L.F.-ul, In loc de beneficii, să aducă statului pagube ? Nici în articolul precedent şi nici de această dată nu vom trece (ar fi nedrept) peste unele greutăţi obiective, produse pe neaşteptata I.L.F.-ului de către furnizori. Iată, de pildă, felul inadmisibil in care înţeleg să trimită cartofii în Bucureşti unele I.L.F.-uri din ţară . I.L.F.-Tg. Secuiesc expediază, in vagonul nr. 169 795, o „şarjă“ de cartofi cu următoarele caracteristici : 29 la sută stricaţi şi pişcaţi de ger ; 14 la sută tăiaţi şi atacaţi de dăunători ; 11 la sută pămînt. Total marfă bună : 46 la sută . C.L.F. Covasna expediază (în vagonul nr. 215311977302) 25 tone de cartofi, dintre care 28 la sută erau gunoi . C.L.F. Tg. Neamţ încearcă cu insistenţă piaţa cu cartofi... 70 la sută cartof ! Fireşte că pentru această avalanşă de gunoi care a circulat cu bani grei pe liniile ferate, I.L.F.-ul bucureştean este, prin acte, absolvit de orice răspundere. Repetăm : răspunderea I.L.F.ului se referă la restul cartofilor — celelalte milioane de kilograme de cartofi sănătoși, care (în parte) au putrezit pe rampe de atît amar de timp cît au zăcut acolo. De asemenea, răspunde de faptul că plimbă, de colo pînă colo, cartofii prin Bucureşti, că dă dovadă de lipsă de gospodărire. Aceste fapte reprobabile sînt şi rămîn fapte care aparţin I.L.F. Răul trebuie tăiat de la rădăcină. I.L.F.-ul a dovedit din plin, fără putinţă detăgadă, că este un organism lovit grav de anchiloză. De altfel, în actuala organizare, el nu posedă nici resursele necesare executării prompte a unei acţiuni de mai mare amploare. Pe scurt, aparatul I.L.F. se dovedeşte ineficace. S-a ajuns la următoarea ridicolă situaţie : In timp ce cartofii (şi alte produse) se degradează, de multe ori pentru că n-are bine să-i sorteze, zeci de funcţionari ai I.L.F. calculează, nu birourile lor de pe Lipscani... pierderile provocate ! Tolerarea unei astfel de situaţii devine de neconceput. Pentru că desfacerea legumelor şi fructelor reclamă un organism energie, şi dinamic, suplu şi activ, bun organizator, este in primul rînd nevoie ca la I.L.F. nu firma sau cîţiva lucrători să fie schimbaţi, ci structura lui organizatorică, mijloacele şi stilul de muncă. Trebuie creat un asemenea organism, îneît ponderea muncii de aprovizionare cu legume să nu se desfăşoare pe Lipscani, ci la centre, la oficii, acolo unde se achiziţionează leguma. In aceste condiţii — fireşte — trebuie revizuite toate instrucţiunile comerciale după care lucrează I.L.F. In fine, să nu uităm de paguba care s-a înregistrat şi care continuă să ia proporţii , este necesară calcularea cu exactitate a pagubelor produse din cauze subiective şi imputate vinovaţilor. Gheorghe GRAURE „Rampa de cartofi din B.M. te vede clar. Nu te vad încă vinovaţii.» (Foto: S. Cristian) SCINTEIA-duminică 1 decembrie 1968 o sărbătoare a tuturor FIILOR PATRIEI (Urmare din pag. I) Ca o expresie a acestor vechi tradiţii de luptă comună pentru idealuri comune, şi in preajma actului de la 1 decembrie 1918, reprezentanţi ai muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor maghiari, germani şi de alte naţionalităţi şi-au afirmat — în procesul luptei revoluţionare, în acţiunile întreprinse la Petroşeni, Tg. Mureş, Mediaş, Oradea etc. — solidaritatea cu lupta oamenilor muncii de naţionalitate română, hotărîrea lor de a continua lupta comună pentru democraţie şi progres. Misiunea de a asigura realizarea deplină a năzuinţelor nobile ale poporului i-a revenit clasei muncitoare, care a luptat pentru strîngerea rondurilor proletariatului, fără deosebire de naţionalitate, intr-un singur partid revoluţionar — Partidul Comunist Român. Una din marile cuceriri ale societăţii noastre, care, deşi a fost înscrisă în Declaraţia de la Alba Iulia de acum 50 de ani, nu şi-a putut găsi rezolvarea în condiţiile orînduirii burghezo-moşiereşti — este tocmai realizarea egalităţii depline în drepturi între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Năzuinţele nobile ale poporului muncitor, drepturile şi libertăţile pentru care au luptat muncitorii, ţăranii şi intelectualitatea, toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, şi-au găsit împlinirea numai în condiţiile societăţii socialiste, prin înfăptuirea politicii marxistleniniste a Partidului Comunist Român. Societatea noastră socialistă asigură şi consolidează neîncetat comunitatea reală de interese a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, ea oferă fiecărui cetăţean — român, maghiar, german sau de altă naţionalitate — posibilităţi nelimitate de afirmare şi dezvoltare în toate domeniile şi în toată ierarhia vieţii sociale. Folosind din plin aceste posibilităţi de dezvoltare liberă, oamenii muncii de naţionalitate maghiară îşi aduc contribuţia lor la dezvoltarea industriei şi agriculturii, a ştiinţei şi artei socialiste, la înflorirea patriei comune — România socialistă. Crearea consiliilor oamenilor muncii din rindul naţionalităţilor conlocuitoare va asigura o participare mai intensă a acestor naţionalităţi, împreună cu întregul popor român, sub conducerea partidului, în cadrul Frontului Unităţii Socialiste, la Întreaga viaţă socială, politică, economică şi spirituală, va crea noi condiţii pentru soluţionarea unor probleme specifice ale naţionalităţilor conlocuitoare, pentru mobilizarea lor la înfăptuirea politicii partidului, va contribui la cimentarea şi mai mult a unităţii Întregului popor in lupta pentru socialism. Oamenii muncii de naţionalitate maghiară din România sînt hotărîţi să urmeze şi de aici înainte neabătut cuvîntul partidului, să depună toate eforturile, întreaga lor energie şi capacitate de muncă pentru a aduce o contribuţie cit mai mare, alături de întregul popor, la Înfăptuirea programului de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră comună — Republica Socialistă România. TEMELIILE DE GRANIT (Urmare din pag. I) Ataşamentul oamenilor muncii din rindul naţionalităţilor faţă de actul Unirii se explică şi prin tonul de echitate socială al Declaraţiei de la Alba Iulia. Ea promitea tuturor cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate, drepturi şi libertăţi egale, cu o generozitate proprie poporului român care secole de-a rindul a cunoscut cea mai crîncenă asuprire socială şi naţională. Principiile democratice enunţate în Declaraţia de acum 50 de ani au putut fi puse însă cu adevărat în aplicare numai în condiţiile profundelor prefaceri sociale care au avut loc în ţara noastră după al doilea război mondial. Conducînd cu succes poporul muncitor pe calea revoluţiei şi construcţiei socialiste, Partidul Comunist Român — exponentul ferm şi neabătut al năzuinţelor tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate — a asigurat prin politica sa marxist-leninistă deplina rezolvare a problemei naţionale. Pot să afirm că niciodată în trecut nu ne-am bucurat de asemenea drepturi egale şi libertăţi democratice ca astăzi. Unitatea societăţii noastre, frăţia dintre oamenii muncii români şi cel aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare au astăzi temelii de granit în victoria definitivă a socialismului. In opţiunea unanimă şi ireversibilă a poporului pentru orânduirea socialistă, în adeziunea sa neabătută faţă de politica partidului comunist, întregul nostru popor păşeşte mai unit ca oricînd, sub conducerea partidului, spre noi şi noi victorii, pe calea desâvîrşirii construcţiei socialiste. Mă fac ecoul glasului tuturor cetăţenilor de naţionalitate germană, salutînd fără rezerve, încă o dată, crearea Frontului Unităţii Socialiste şi a consiliilor naţionalităţilor conlocuitoare. Aceste organisme, sunt convins, vor da posibilitatea participării mai active a întregului nostru popor la elaborarea şi traducerea în viaţă a politicii partidului şi statului nostru, vor contribui la continua perfecţionare a vieţii obşteşti şi de stat, la ridicarea pe o treaptă superioară a unităţii şi frăţiei de nezdruncinat între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Victoriile obţinute in anii construcţiei socialiste sub conducerea partidului nostru constituie chezăşia succeselor noastre viitoare. Sunt ferm convins că întregul nostru popor — români, germani, maghiari sau de altă naţionalitate — îşi va dedica cu şi mai multă ardoare întreaga lui capacitate creatoare cauzei nobile a înfloririi patriei noastre comune. Republica Socialistă România.-"' -- ’ -‘.-v Adunări de dări de seamă şi alegeri ale comitetelor şi comisiilor de femei In această perioadă, în Întreaga ţară au loc adunări de dări de seamă şi alegeri ale comitetelor şi comisiilor de femei. Cu acest prilej sunt trecute in revistă realizările obţinute în diferite domenii de activitate, au loc dezbateri asupra sarcinilor ce revin organizaţiilor de femei privind ocrotirea mamei şi a copilului, înfrumuseţarea localităţilor etc. Sunt alese, totodată, noile comitete şi comisii ale femeilor. In bilanţul cu care se prezintă in aceste adunări comitetele şi comisiile de femei din Capitală, sînt cuprinse numeroase lucrări de înfrumuseţare, realizate în întrecerea patriotică, printre care extinderea spaţiilor verzi cu peste 84 de ha., plantarea pe străzi şi în parcuri a mai bine de 138 milioane de flori, din care o bună parte au fost răsădite în sere proprii, amenajarea a 370 de terenuri de joacă pentru copii etc. Comitetele de femei din Braşov, Rupea, Codlea, Făgăraş şi din alte localităţi ale judeţului Braşov au organizat 19 lectorate pentru femei in limbile română, germană şi maghiară, cu o bogată tematică. Comitetul judeţean Braşov a acordat o atenţie deosebită reorganizării comitetelor de sprijin de pe Ungă unitătăţile spitaliceşti în scopul îmbunătăţirii continue a ocrotirii copiilor. Pe aceeaşi linie se înscriu şi măsurile luate de comitetele orăşeneşti ale femeilor din Suceava, Gura Humorului, Fălticeni, Siret şi din alte localităţi, care şi-au propus, între altele, să organizeze cît mai plăcut sărbătorirea pomului de iarnă în casele de copii. Pentru păstrarea tradiţiilor artei populare, la Suceviţa şi în alte sate au fost organizate cercuri şi expoziţii de cusături naţionale. Realizări importante în activitatea obştească au obţinut şi comitetele şi comisiile femeilor din judeţele Argeş, Cluj, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Timiş şi altele. (Agerpres) Infractorul „modest" (Urmare din pag. I) dintre ele chiar pentru delapidări din avutul obştesc, a profitat de slăbiciunea lui Ion Vişan, responsabilul bufetului din şos. Giurgiului 87 şi a fost angajat ca vînzător. Dar responsabilul a regretat amarnic fapta sa : mult prea „distinsa“ sa cunoştinţă şi-a luat tălpăşiţa chiar din prima zi de lucru, bineînţeles nu înainte de a-şi strecura în buzunare şi suma de 710 lei. Conducerea intreprinderii, printr-o adresă recentă, a răspuns miliţiei că se constituie parte civilă cu suma respectivă dar că sus-numitul... lucrase de probă, în vederea angajării !! In acest caz însă la I.A.P.L.„Tuşnad“ ar fi trebuit să existe şi o cerere de angajare a infractorului, cerere ce nu putea fi totuşi depusă deoarece hoţul avea antecedente penale. Tov. Constantin Ene, directorul I.A.P.L.„Tuşnad", de care aparţine bufetul pomenit, a recunoscut adevărul acestei escrocherii, dar cînd a fost întrebat de măsurile luate împotriva responsabilului gură-cască, a răspuns evaziv că... „i s-a atras atenţia" şi că „va suporta“... Şi cu asta, basta 7 — Printre cei care apără interesele unităţilor socialiste şi contribuie la depistarea inamicilor nevăzuţi ai bunurilor materiale colective, ne scrie tovarăşul Ştefan Magda — procuror la Procuratura locală Alba Iulia — se află desigur, în primele rinduri, Jurisconsulţii. Din păcate, se mai întîlnesc unii jurisconsulţi — cum este cazul lui Liviu Negrea de la I.C.I.M.-Braşov — care nu apără interesele intreprinderii ci pe cei care i-au adus pagube, în pofida probelor evidente. In cazul pe care îl relatăm, I.C.I.M.-Braşov, in urma unui accident de circulaţie, a fost prejudiciată de şoferul Lungu Vasile cu suma de 7 338,66 lei. în cadrul procesului care a urmat, jurisconsultul respectiv a fost prezent la 3 termene la Judecătoria din Alba Iulia, cheltuind pentru aceasta fonduri de deplasare. Dar, la ultimul termen, el a renunţat pur şi simplu la despăgubirile civile, fără a avea un mandat special în acest sens din partea conducerii intreprinderii ! Vrind cu orice preț să-l scoată „basma curată“ pe Lungu Vasile, jurisconsultul Liviu Negrea s-a transformat în al doilea apărător al inculpatului, uitînd de scopul pentru care a făcut deplasarea la Alba-Iulia şi „ieşind“, alături de apărătorul şoferului, un „păienjeniş“ de probe în care adevărul a fost eclipsat până la urmă a obţinut chiar soluţia pentru care a luptat: paguba de 7 338,66 lei a rămas „fără suport juridic“ ! Apoi s-a întors liniştit la Braşov şi şi-a văzut în tihnă de alte procese. Recursul procuraturii, admis de tribunalul judeţean, a fost şi el ineficient în privinţa recuperării pierderilor pricinuite I.C.I.M.-ului Braşov, întrucît jurisconsultul a renunţat la despăgubiri civile ! Se pune întrebarea : cine va suporta suma de 7 338,66 lei . Credem că este cazul ca „generosul“ jurisconsult să dea dovadă de aceeaşi generozitate şi acum, la pagubă, ca şi atunci, la... „cîştig“. Poziţia adoptată de Liviu Negrea la 1 august 1968 a fost sesizată Oficiului juridic din Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini. Pînă în prezent însă nu s-au comunicat măsurile luate . Combaterea eficientă a oricăror infracţiuni de frustrare a avutului obştesc este strîns legată de înlăturarea cauzelor, a climatului nociv, care face posibilă însăşi săvîrşirea unor astfel de fapte. Referindu-se la cauzele respective tov. Emil Georgescu, procuror la Procuratura municipiului Bucureşti, enumera printre altele impreciziunea unor prevederi legale, nepriceperea sau superficialitatea unor revizori contabili, numărul redus de merceologi în organizaţiile comerciale, defecţiunile in organizarea şi efectuarea pazei, lipsa de interes pentru apărarea avutului obştesc pe care o manifestă unii factori cu munci de răspundere în unităţile socialiste etc. Iar cei care, cu sau fără voia lor, creează astfel de portiţe prin care se strecoară răufăcătorii devin indirect complici ai acestora. Din păcate însă unii conducători de întreprinderi şi instituţii, chiar dacă au descoperit o breşă, nu iau măsuri din vreme şi se pomenesc la numai cîteva zile cu reprezentanţii miliţiei sau procuraturii, care le aduc la cunoştinţă infracţiunea comisă. Fireşte că nepăsarea, pasivitatea, nu pot fi interpretate şi considerate decît ca o crasă lipsă de răspundere. De aceea, avînd in vedere rolul important al conducătorului de întreprindere pentru apărarea integrităţii bunurilor materiale, ar fi util ca, pe viitor, din problematica perfecţionării activităţii de conducere în economie să nu lipsească apărarea avutului obştesc. In definitiv, colectivul de conducere al unei unităţi economice este cel dinţii chemat să gospodărească cu grijă şi să apere prin toate mijloacele avuția noastră, a tuturor.