Scînteia, februarie 1969 (Anul 38, nr. 7963-7990)
1969-02-01 / nr. 7963
PAGINA 2 In IntImpinarea _ ________________________ ALEGERILOR PENTRU MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ ȘI CONSILIILE POPULARE AGENDA ELECTORALĂ (Urmare din pag. I) nul cultural din Sesesti a fost organizat un simpozion la care secretarul comitetului de partid si cadre didactice au vorbit despre ..Consiliile populare — organe locale ale puterii de stat 1, realizările economice si social-culturale obţinute în cei aproape 25 de ani de la eliberarea ţării de sub ţugul fascist. In oraşul Baia de Aramă a fost expusă conferinţa .,Deputatul de ieri si de azi“, exemplificată cu fapte din activitatea celor ce şi-au îndeplinit cu cinste mandatul încredinţat de către alegători în legislaţiile de pînă acum. O serie de cinematografe din Judeţul Alba prezintă cicluri de filme artistice şi documentare care ilustrează importantele realizări economice şi social-culturale obţinute în ţara noastră în anii construcţiei socialiste. Au fost vizionate cu interes în ultimele zile producţiile cinematografice „Drumul spre succes", „Pe şantierele tineretului“, „Prometeii secolului nostru", „Reportaj din ţara Birsei", „Mîine începe azi c şi altele. De la începutul campaniei electorale şi pînă în prezent s-au ţinut în oraşele şi satele judeţului aproape 800 conferinţe şi expuneri despre realizările economice din ultimii patru ani şi despre drepturile largi ale cetăţenilor. Candidaţi ai Frontului Unităţii Socialiste Ipostazele unei bogate activităţi obşteşti Treburile reportericeşti ne-au prilejuit în nenumărate rînduri întîlniri cu tovarăşul Alexandru Heinrich, directorul general al uzinei „Electroputere" Craiova. Am avut ocazia să-l vedem în cele mai diferite ipostaze , sfătuindu-se cu şeful unei secţii asupra problemelor de producţie, in compania unor specialişti străini cu care discuta probleme tehnice, în discuţii de lucru cu specialiştii de la autoutilare sau ascultînd, în zilele de audienţe, cele mai variate probleme, începind cu chestiuni privind bunul mers al muncii în uzină şi terminînd cu cele personale. Niciodată nu se pripeşte. Numai după ce ajunge la cea mai corespunzătoare soluţie, pe baza unei analize şi argumentări temeinice, dă şi răspunsul sau indicaţia necesară. La uzina „Electroputere“, inginerul Alexandru Heinrich şi-a început activitatea în 1950, la un an după înfiinţarea ei. Prima dată a lucrat în cadrul secţiei de proiectări de aparataj. De aici, pas cu pas, arcnd toate treptele ierarhiei tehnico-administrative şi dobîndind un orizont cuprinzător asupra problemelor acestei importante ramuri industriale, a ajuns ca în 1956 să fie numit în funcţia de director general al uzinei, sarcină pe care o duce la îndeplinire cu succes şi in prezent. Uzina realiza în 1950 primele motoare electrice de 10 kW. A urmat apoi construcţia electrocarelor, locomotivelor de mină, tramvaielor de mare capacitate, transformatoarelor de forţă, ca în ultimii ani să realizeze modernele locomotive Diesel electrice de 2100 CP şi locomotive electrice de 5100 kW mult apreciate pe piaţa internă şi externă, aparataj de înaltă tensiune ale cărui performanţe fac faţă cu cinste exigenţelor pieţei externe. „Inginerul Alexandru Heinrich — arăta un alegător care îi susţinea candidatura în circumscripţia electorală tr. 2 Craiova pentru alegerile în Marea Adunare Naţională — a crescut o dată cu uzina sa. Pe cît de priceput si harnic s-a dovedit în conducerea producţiei, pe atît de competent si sîrguincios s-a dovedit in activitatea obştească“. Faptul că directorul acestei mari întreprinderi craiovene a fost propus candidat în forumul legislativ suprem al ţării, capătă şi semnificaţia confirmării aportului acestui vrednic colectiv la izbînzile dobîndite de economia noastră socialistă. N. ŢUICU Electrificarea rurală (Urmare din pag. I) după opinia dv„ cauzele acestor neajunsuri ? — Sesizările, în cele mai multe cazuri, sînt îndreptăţite. Electrificarea unui sat, de la începerea lucrărilor şi pînă la terminarea lor completă, durează după normativele în vigoare — între trei şi şase luni. De multe ori, însă, se amină chiar începerea lucrărilor pentru că apar unele greutăţi în acţiunea de constituire a fondurilor de electrificare de la locuitorii satelor. Anul trecut, de exemplu, din totalul satelor cuprinse în planul de electrificare al consiliilor populare judeţene, doar 39,4 la sută îndepliniseră condiţia prevăzută de H.C.M. 299/1958, în care se arată că pînă la 1 noiembrie se vor depune la C.E.C. în contul electrificării jumătate din sumele necesare începerii lucrărilor ce se vor executa în anul următor. Toate acestea s-au răsfrînt negativ asupra activităţii de electrificare, determinînd, pe de o parte, nerealizarea planului unor judeţe, iar pe de altă parte, perturbaţii în cadrul întreprinderilor de electricitate, stagnări în activitatea echipelor de execuţie, stocări inutile de materiale etc. La aceasta se mai adaugă şi alte cauze, care ţin de activitatea consiliilor populare. La solicitarea organelor locale au fost executate un mare număr de axe electrice de 20 (15) kW din fonduri centralizate, care au costat mari sume de bani. Consiliile populare judeţene, însă, în loc să propună electrificarea satelor care se pot racorda la axele existente, urmărind prin aceasta folosirea eficientă a investiţiilor, cer construirea altora noi, care înseamnă alte cheltuieli suplimentare, folosirea unor materiale deficitare — stîlpi, conductori, izolatori, laminate — utilizarea de forţă de muncă suplimentară. Pentru acest an este posibilă, prin racordarea la axele existente, electrificarea a 865 sate, dar consiliile populare au propus numai 469 sate. In acelaşi timp, unele consilii populare judeţene chiar dacă propun construirea unor axe noi nu au în vedere şi racordarea la acestea a tuturor satelor ce se întind în zona respectivă. Suntem informaţi că în unele judeţe, deşi lucrările de electrificare au fost terminate, obiectivele nu sunt puse în funcţiune. In această situaţie se află 7 sate în judeţul Argeş, 14 în judeţul Bistriţa-Năsăud, 4 în judeţul Buzău etc. Ce factori determină tărăgănarea dării în folosinţă a acestora şi ce răspundere poartă întreprinderile dv. de specialitate ? — Desigur, şi în cadrul întreprinderilor executante s-au manifestat o serie de deficienţe, unele cu grave efecte negative asupra desfăşurării lucrărilor. In judeţul Argeş, de pildă, lucrările la axul electric Sălătruc- Deduleşti, aflat în execuţia Trustului Electromontaj, nu s-au desfăşurat in acelaşi ritm cu lucrările de electrificare a satelor respective. S-au manifestat o serie de deficiente în ce priveşte asistenţa tehnică, aprovizionarea cu materiale, asigurarea forţei de muncă etc. Aceleaşi explicaţii sunt valabile şi pentru celelalte obiective a căror intrare în funcţiune întîrzie. Multe deficienţe se semnalează în întreprinderile subordonate ministerului nostru şi în ce priveşte asigurarea serviciilor şi secţiilor cu personal cu calificare corespunzătoare. Mai mult, unele întreprinderi, printre care cele din Argeş şi Suceava, au desfiinţat serviciile de electrificări rurale, lipsind astfel şantierele de electrificare de asistenta tehnică, îndrumarea şi controlul permanent asupra lucrărilor. Toate aceste cauze au influenţat asupra realizării ritmice a planului, la decalarea lucrărilor în trimestrul IV al anului, cînd nu mai există posibilitatea executării lor din lipsa capacităţii de lucru a şantierelor de construcţii şi montaj. — Avînd în vedere că planul lucrărilor de electrificare din acest an este cu aproape 50 la sută mai mare decît în 1968, ce măsuri se vor lua pentru îmbunătăţirea activităţii şi realizarea lucrărilor intr-un termen cit mai scurt ? — Pentru eliminarea deficienţelor existente, încă de la începutul anului se vor urmări mai bine lucrările atît de către conducerile de întreprinderi, cît şi de direcţia generală din ministerul nostru, pentru a se intensifica demersurile către consiliile populare, Comitetul pentru problemele administraţiei locale, Uniunea Naţională a C.A.P. şi la celelalte organe interesate în această acţiune, în vederea asigurării la timp a documentaţiei, materialelor, forţei de muncă etc. Pentru urgentarea lucrărilor, încă de anul trecut Ministerul Energiei Electrice, împreună cu Ministerul Finanţelor, C. S. P. şi C.P.A.L. au întocmit un proiect de hotărîre menit să ducă la înlăturarea unor greutăţi întîmpinate în electrificarea satelor. Se prevede, de asemenea, acordarea de credite pe termen lung din partea statului comunelor care urmează să fie electrificate, îmbunătăţirea modului de planificare, care să permită întocmirea din timp a proiectelor şi altele. Pe lingă lucrările de electrificare noi şi extinderile ce se fac în fiecare an, avem în vedere creşterea continuă a numărului de gospodării electrificate şi extinderea folosirii utilajelor şi aparatelor electrocasnice. Aceste cerinţe impun unităţilor de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor electrice sarcini sporite, pentru asigurarea energiei la parametrii optimi. Pentru normalizarea nivelului de tensiune, în fiecare întreprindere de electricitate s-au stabilit planuri concrete de îmbunătăţire a tensiunii electrice. De asemenea, pentru îmbunătăţirea stării tehnice a reţelelor de joasă tensiune, pînă în prezent s-au înlocuit peste 50 000 branşamente învechite şi s-au consolidat circa 1300 km linii electrice. Acestea vor duce la reducerea deranjamentelor în reţeaua de joasă tensiune, vor crea condiţii optime de folosire a instalaţiilor electrice. SCl NT El A — sîmbăta 1 februarie 1969 Investiţia de ingeniozitate in munca politică de mase Intenţia acestor însemnări este de a facilita cunoaşterea şi extinderea unor iniţiative valoroase ale Comitetelor judeţene de partid Braşov şi Vîlcea în domeniul muncii politice de masă. Semnalarea unor asemenea experimente care au trecut examenul eficienţei pare cu atît mai utilă cu cît de multe ori referirile curente la necesitatea abandonării unor forme şablon, anoste ale muncii politice de masă, lipsite de forţă de convingere, nu sunt urmate de căutări efective pentru înlocuirea acestora cu modalităţi care să-şi dovedească practic vitalitatea, forţa de înrîurire. încă de la început se impune o precizare: interlocutorii, secretarii cu problemele de propagandă, precum şi şefii secţiilor de propagandă şi agitaţie ai comitetelor judeţene de partid Braşov şi Vîlcea au fost unanimi în a aprecia că unele progrese realizate în intensificarea muncii politice de masă, lărgirea cîmpului ei de influenţă şi extinderea gamei mijloacelor folosite au fost determinate de eforturile privind creşterea eficacităţii muncii politice în îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, îndeosebi a celor economice. Totodată, ei au subliniat utilitatea consultării maselor atît în perioada de „prospectare“ a soluţiilor, cît şi în desfăşurarea propriu-zisă a acţiunilor, în experimentarea unor forme noi, originale, de activitate. Dar să dăm cuvîntul faptelor... La Braşov, lunile de sfîrşit ale anului trecut au însemnat un examen greu pentru realizarea necondiţionată a unor sarcini economice, între care capul de afiş l-au deţinut lichidarea rămînerii în urmă în îndeplinirea planului de către unele întreprinderi şi mobilizarea tuturor forţelor la sate pentru terminarea recoltării cartofilor. Pe lingă punerea în valoare a forţelor şi resurselor întreprinderilor şi cooperativelor agricole de producţie, situaţia de moment a impus intensificarea ajutorului acordat acestor unităţi. „Intre alte numeroase măsuri iniţiate în acest scop, ne relatează tov. Ştefan Antoniu, secretar al comitetului judeţean al P.C.R., au fost şi întîlnirile, discuţiile de lucru ale primului secretar şi altor membri ai biroului comitetului judeţean de partid cu diferite categorii de intelectuali care puteau acorda, folosind modalităţile specifice ce le sunt proprii, un ajutor real în rezolvarea sarcinilor economice. In acest context au fost luate în discuţie şi mijloacele de a spori în acest domeniu aportul filialei braşovene a artiştilor plastici. La început, ideea a părut bizară: unii tovarăşi s-au arătat sceptici : ce vor face ? vizite în întreprinderi ? călătorii turistice la ţară ? ...Practica a arătat însă utilitatea acestei acţiuni. Efectele ei au întrecut propriile noastre aşteptări“. După întîlnirea amintită, artiştii plastici, îndeosebi graficieni, s-au constituit în echipe. Insoţindu-i pe activiştii de partid şi de stat, pe ziariştii din presa locală la uzinele „Electroprecizia“, „Hidromecanica“, la fabrica de radiaţiie şi cabluri, în peste 20 de comune, intre care Teliu, Comana, Cincu, Pîrău, Şiaca şi în zeci de sate, s-au edificat la sursă asupra numeroaselor probleme acute ale întreprinderilor şi a cauzelor unor rămîneri în urmă în campania agricolă. Şi n-a fost nevoie decît de cîteva ore de asemenea „documentare“ pentru ca pe panouri mari, în locurile cele mai frecventate din întreprinderi, în faţa căminului cultural sau a consiliului popular comunal, să fie dezvăluite, prin intermediul ÎNSEMNĂRI DIN JUDEŢELE BRAŞOV ŞI VÎLCEA ! a unor desene sau caricaturi, mai convingătoare decît multe „prelucrări“, diferite deficienţe mult timp camuflate, încălcări ale disciplinei muncii, tărăgănări în aplicarea unor soluţii judicioase de organizare raţională a producţiei, risipa de materiale, lucrul de mîntuială, lipsa de spirit gospodăresc — au constituit ţinta atacului frontal al graficienilor. Iar efectul acestei agitaţii vizuale s-a resimţit imediat, mulţi au fost treziţi din toropeală. „La ora cînd se făcea schimbul de producţie era atîta lume în faţa panourilor cu caricaturi incit cu greu te puteai apropia de ele" — ne spune Eftimie Modîncă, preşedintele filialei din Braşov a Uniunii artiştilor plastici. După cum ne relata tovarăşul Dumitru Cristea, şeful secţiei de propagandă a comitetului judeţean de partid, dat fiind răsunetul acestei acţiuni, se preconizează a i se imprima continuitate. După selecţie, cele mai bune lucrări urmează să fie prezentate, în cadrul unei expoziţii, la Braşov, iar apoi, multiplicate şi difuzate în întreprinderi şi comune sub forma unor albume. Fireşte, nimeni nu susţine că asemenea iniţiative ar fi avut rolul hotărîtor în recuperarea rămînerii în ■ urmă dintr-un şir de unităţi dar, aşa cum se apreciază la comitetul judeţean de partid, aportul lor pozitiv, impulsul pe care l-au dat acţiunilor politice şi organizatorice întreprinse de organizaţiile de partid a fost incontestabil. Aspecte diferite, dar într-un sens asemănătoare — prin concepţia care stă la baza lor — am întîlnit şi la Vîlcea. Tovarăşii Constantin Matei, secretar al comitetului judeţean de partid, şi Ion Ţuca, şeful secţiei de propagandă şi agitaţie, ne-au relatat că organele locale au fost mult timp preocupate de funcţionarea defectuoasă a maşinilor de la I.R.T.A. care îngreuna transportul la timp al salariaţilor spre întreprinderi. Justificări se găseau de fiece dată, nu lipseau nici angajamentele, totuşi nu se constata nici o îmbunătăţire. Şi iată că, în cele din urmă, s-a găsit antidotul indolenţei unora. Nu a fost nevoie de altfel decît de puţină ingeniozitate spre a folosi mijloace existente... „Funcţionează în oraş două cinecluburi — şi-a spus cineva. Oare nu ar putea fi ele mai de folos dacă, în loc de naturi moarte, cineaştii ar surprinde pe peliculă imagini de viaţă Astfel s-a ajuns ca, într-una din dimineţi, „cineaştii“ vîlceni să întîmpine pe şoferi la garaj încă la ora începerii programului. Mulţi întîrziaţi au răspuns atunci cu un zîmbet zeflemitor... aparatului. Dar acesta i-a urmărit pe tot traseul: lată oameni căţăraţi pe scările maşinilor, busculade la urcare şi coborîre, la capătul traseului numeroase maşini „la coadă“, ceea ce demonstra nerespectarea graficului de circulaţie. La aceste secvenţe s-au adăugat scurte interviuri cu conducerea garajului, cu şoferi şi cetăţeni — într-un cuvînt un film „în alb şi negru“ al transportului în comun. Fireşte, documentarul n-a fost făcut spre a fi păstrat în arhivă, ci spre a fi supus discuţiei opiniei publice. Peste numai cîteva zile el a fost prezentat spre vizionare, ca un supliment la jurnalul cinematografic. O confruntare pe viu, usturătoare, menită să-i scuture pe unii, să-i facă să simtă presiunea opiniei cetăţenilor. Şi, într-adevăr, au mai urmat cîteva raiduri la I.R.T.A., dar documentare cinematografice de acest fel n-au mai rulat: în scurt timp au scăzut simţitor reproşurile la adresa transportului în comun. Intr-un alt raid, ochiul indiscret al aparatului de filmat şi magnetofonul care-l însoţeşte au urmărit dezvăluirea unor carenţe ale comerţului local. Numeroase secvenţe au prezentat „pe viu“ nesocotirea unor reguli elementare de igienă, aspecte ale unei serviri necivilizate, magazine închise pentru că vînzătorii plecaseră să-şi rezolve treburi personale... Asistenta în faţa căreia a fost proiectat filmul au constituit-o cei 300 de lucrători ai comerţului din Rm. Vîlcea, în primele rînduri — conducerile unităţilor comerciale. A fost o „bază“ pentru discuţii mai ...largă decit multe referate şi instructaje pe cît de generale, pe atît de somnifere. Filmul s-a dovedit un punct de plecare ingenios pentru luarea unor măsuri energice, ca şi pentru intensificarea muncii politice-educative desfăşurate de organizaţiile de partid, de U.T.C., sindicate. La Rm. Vîlcea, aşadar, prin activitatea membrilor cineclubului, aparatul de filmat a fost inclus în arsenalul muncii politice de masă, devenind — cum l-au denumit localnicii — un micro-reflector la scara oraşului. Şi nu vom dezvălui un secret consemnînd faptul că, după cum ne relata tovarăşul Petre Dănică, prim-secretar al comitetului judeţean de partid, sunt în pregătire alte „filme documentare“ avînd ca temă probleme de etică, de comportare a tinerilor la lucru şi în timpul liber, precum şi pregătirea unei discuţii mai largi privind buna gospodărire a oraşului — temă de deosebită actualitate în condiţiile largii întreceri aflate în curs de desfăşurare ca răspuns la chemarea Consiliului popular judeţean Galaţi. Am consemnat doar cîteva exemple reflectînd căutările organelor de partid în vederea împrospătării, înviorării formelor muncii politice de masă, spre a le face mai convingătoare şi a le conferi o cît mai mare eficacitate. „Secretul" reuşitei 11 constituie, pretutindeni, receptivitatea faţă de propunerile cetăţenilor, intensificarea investiţiei de ...ingeniozitate, spirit practic, novator, perseverenţă. Şi cu regret totuşi trebuie să arăt că tot ce am aflat cu adevărat nou, interesant la Braşov, nu era cunoscut la Vîlcea, iar „noul" care se naşte aci nu ajunsese să fie cunoscut la Braşov. Experienţa pozitivă circulă încă greoi, de parcă graniţele judeţelor i-ar împiedica pe vecini să se cunoască mai bine, să-şi împărtăşească concluziile decurgînd din eforturile ce le fac pentru perfecţionarea stilului lor de muncă. Este o constatare care invită la reflecţii. Constantin MORARU Noua policlinică din Nâsâud, județul Bistriţa-Năsăud Foto : S. Cristian Intr-o singură zi, în sala unei singure instanţe judecătoreşti din Capitală, am întîlnit şapte copii în căutarea paternităţii; „pledau“ cerînd un nume, o mîngîiere părintească, un sprijin. Copii rezultaţi din relaţiile avute de părinţii lor în afara căsătoriei îşi reclamau drepturile fireşti în faţa instanţei de judecată, l-ara urmărit pe fiecare, sub nume şi vîrste diferite, ca pe o singură fiinţă care ar fi trecut de şapte ori prin faţa noastră, repetînd de fiecare dată cu duioşie cuvîntul de două silabe pe care toţi l-am pus la căpătîiul vocabularului : ta-ta ! Mi-au rămas în minte cîteva nume. Brîncuşa, în vîrstă de un an, era în centrul unei acţiuni introduse de tatăl ei care-i tăgăduia paternitatea Roxana, care abia a împlinit doi ani, după cîteva acţiuni introduse de mama ei pentru a-i legifera paternitatea încă nu a reuşit să-şi cunoască tatăl firesc . Andrei şi Marian sînt fraţi, dar numai unul a obţinut prin hotărîre judecătorească ca el să poarte numele tatălui şi acesta să fie obligat să-şi îndeplinească îndatoririle pe care le are pentru creşterea şi educarea lui. Şi, în sfîrşit, micuţa Andrea, timp de aproape trei ani (de la vîrsta de opt luni) a figurat într-o acţiune de stabilire a paternităţii... Ce sarcină grea pentru judecător ca, în asemenea condiţii, printre mărturii pro şi contra, să trimită copiii să-şi „doneze" sîngele pentru analize, să li se apese minutele pe tabla înnegrită de tuş pentru a 11 se verifica amprentele, să-i trimită la examene medicale — probe cu care să-şi cîştige identitatea ! Şi pentru ce toate aceste probe ? Pentru a alimenta cauze născute din imoralitate și cupiditate, în care paternitatea — unul dintre sentimentele de cea mai înaltă nobleţe ale spetei umane — devine un fel de titlu de proprietate. Iar copilul un „bun“ contestat adesea cu o josnică vehementă. Te hindest! la atîtia oameni de omenie ce înfiază si cresc copii care nu sînt „sîngele“ lor — si totuşi, această împrejurare nu le ştirbeşte cu nimic din sentimentele şi grija cu adevărat părintească, dăruite cu o firească generozitate. Şi iată, în schimb, părinţi care — fără să le pese de soarta acestor fragede vlăstare — dau dovadă de un egoism feroce, vindicativ. Revoltat de aceste situaţii inumane te întrebi: care-i vinovatul şi cauza vinovăţiei ? De obicei sentimentele de iubire între soţi devin mai puternice odată cu apariţia copiilor. Nu se constată însă acelaşi lucru între părinţii copiilor rezultaţi din relaţiile intervenite în afara căsătoriei, unde, în majoritatea cazurilor, odată cu apariţia copiilor îşi fac apariţia resentimentele, acuzaţiile, tăgada. In asemenea împrejurări, ocrotirea intereselor mamei şi ale copilului se înfăptuieşte pe baza dispoziţiilor Codului familiei care prevăd că stabilirea filiaţiei faţă de tată pentru copilul din afara căsătoriei, ce nu a fost recunoscut voluntar, se face prin hotărîre judecătorească în urma unei acţiuni introduse de mamă, în numele copilului, după cum paternitatea poate fi tăgăduită dacă este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl cot.,ului. Aşa se nasc dosare voluminoase cu copii şi părinţi reclamanţi sau pîrîţi, cu martori, acte şi foste scrisori de dragoste, cu concluzii puse de procuror, de avocaţi, cu verdicte date de judecători asupra celui mai gingaş proces al naturii — apariţia vieţii. Nu poţi rămîne netulburat după ce ai asistat la acest epilog a ceea ce a fost dragostea între părinţii acestor copii, chiar dacă hotărîrea judecătorească este temeinic şi legal pronunţată. Dacă deschizi dosarul nr. 4202/1968 al Judecătoriei Sectorului 7 vei cunoaşte drama Brînduşei. Reclamantul B.T. a chemat în judecată pe soţia sa, mama Brînduşei, pentru ca să se stabilească că tatăl fetiţei, deşi născută în timpul căsătoriei lor este un alt bărbat cu care soţia sa a întreţinut relaţii. Instanţa de judecată a admis în mod just acţiunea. In acest mod, în relaţiile de familie s-a stabilit o ordine, dar în datele de stare civilă ale Brînduşei, la rubrica „tatăl“, a rămas un loc gol. Tatăl ei firesc, care desigur cunoaşte adevărata situaţie, se va grăbi oare să-şi recunoască în mod voluntar copilul sau va trebui ca prin altă acţiune, fetiţa să ceară a i se stabili paternitatea ? In dosarul nr. 225/1967 al fostului Tribunal raional T. Vladimirescu, a fost respinsă ca nefondata acțiunea introdusă de mama I. D. în numele fiicei sale Roxana, prin care cerea să se constate că numitul G. P. este tatăl fetitei. Instanța de judecată a dat această soluție, avînd în vedere si comportarea lipsită de răspundere și moralitate a reclamantei. IN CĂUTAREA TATĂLUI PIERDUT In altă cauză (dosar nr. 1504/1968, aflat în arhiva Judecătoriei Sectorului 5) s-a stabilit o stare civilă diferită celor doi frați Marian si Andrei. Tatăl, F. A. (profitînd de... depăşirea termenului unei acţiuni judiciare) nu recunoaşte decît pe unul dintre copii. El a cîştigat în parte acest proces dar cei doi fraţi vor creşte despărţiţi, înstrăinaţi. ...Dosare cu copiii părinţi, cu probe, dezbateri, acţiuni admise sau respinse, toate laolaltă concurînd pentru stabilirea paternităţii, toate laolaltă constituind adevărate drame. Ce declanşează asemenea drame ? In imensa majoritate a cazurilor ele sunt consecinţa imoralităţii — rodul unor legături nelegalizate prin actul de căsătorie sau al unor acte imorale, de desfrîu, al unor legături extraconjugale. Aspectul cel mai scandalos al acestor procese penibile este faptul că, adesea, ele nu reprezintă altceva decît o încercare de fapt, de „legalizare" a unor calcule meschine, cupide. Este condamnabilă deopotrivă atitudinea acelor mame care acţionează „la noroc", pe probabilul tată, selecţionîndu-1 (dintre mai mulţi bărbaţi cu care s-au aflat în relaţii în mod uşuratic) numai după cuantumul salariului acestuia, cît şi a acelor bărbaţi care din egoism, cu totală rea-credinţă, se sustrag de la obligaţiile părinteşti — şi unii şi alţii uitînd că a ocroti copilăria copiilor noştri înseamnă a îndeplini cel mai înalt act închinat vieţii. Mioriţa MOARCAŞ procuror FAPTUL DIVERS Fantomatică Zadarnic claxonează şoferii din Vaslui. Moderna staţie de alimentare „Peco“ din localitate, dată recent (de nici două luni) în folosinţă, îi alimentează doar cu iluzii. De ce ? Pentru că doar după cîteva zile electromotoarele s-au defectat .Şi de atunci tot într-o reparaţie p ţin); pentru că uleiul de motoare se găseşte din cînd în cînd, dar, îndeobşte, lipseşte cu desăvîrşire; pentru că instalaţia cu aer comprimat hibernează — n-are furtunuri şi manometre. Şi, în sfîrşit, pentru că ecoul apelurilor nu ajunge şi la Baza de desfacere a produselor petroliere Iaşi, de care ţine staţia. Dumnealor, în lipsă de benzină, ard gazul... ? Fără cap şi fără coadă Amatorii de turism montan din Cîmpulung Muscel se pot declara mulţumiţi. Prin grija unor edili locali (în speţă Trustul de reparaţii şi construcţii) munţii au fost aduşi chiar în oraşul lor, pe strada I. C. Frimu. Despre ce este vorba ? încă de anul trecut, aici s-au început lucrări de canalizare. S-au săpat şanţuri, pe o lungime de aproape 3 km, s-au aşezat tuburile . Şi cînd să înceapă reamenajarea străzii... au luat-o d’a cape cu săpăturile. Pasămite, tuburile n-aveau diametrul corespunzător. Au lucrat „fără cap“, fără coadă și-acum sunt... la mijloc ! Poleiul! După cum ne-a relatat doctorul Gheorghe Enache, directorul Spitalului nr. 1 Craiova, în dimineața zilei de 30 ianuarie (pînă pe la orele 11), din cauza poleiului de pe străzi şi trotuare, au fost înregistrate în Craiova aproape 100 de accidente. Si in timp ce pe străzi se produceau accidente, comandamentul judeţean Dolj pentru deszăpezire se afla în şedinţă in vederea... stabilirii măsurilor „operative" împotriva efectelor negative ale poleiului. Nu-i o „alunecare" (pe polei) spre şedintomanie 7 Mistreţii de la „Mistreţul*4 Totul a început de la secţia „Progresul“ din Roşiorii de Vede care aparţinea pe atunci de I.I.S. „Mistreţul“ din Bucureşti. Au constatat oamenii de acolo că în gestiunea lor sunt minusuri. Şi nu oarecare, ci măricele, de cîteva sute de mii de lei. Provenienţa acestora ? Se valorificau ilicit mari cantităţi de produse finite, se practica pe scară largă sistemul pachetelor cu mezeluri pentru vizitatori, rude şi prieteni, gustări cu băuturică în incinta întreprinderii, ca şi (culmea !) aruncarea la canal a mai multor tone de produse de proastă calitate. Şi atunci s-au organizat transferuri fictive de carne, de mai multe tone, către unele depozite din Bucureşti ale „Mistreţului“, care aveau plusuri pe baza normelor largi de producţie. Nu o fi ştiut de aceste falsuri şi tov. Alexandru Şandor, inginerul şef al întreprinderii ? Paguba se ridică la circa un milion de lei ! Se fac cercetări. Exprimîndu-ne plastic, afacerea este mai mult decît... mistreţească. „Cabinetul acustic“ Profesorul Emil Kővári din Oradea a experimentat, cu rezultate bune, „cabinetul acustic“ — o aparatură concepută de el şi care cultivă resturile de auz. Caracteristica aparaturii audio-corective respective este aceea că profesorul se poate ocupa în acelaşi timp de 6 elevi deodată, cu intensitatea si frecventa corespunzătoare resturilor de auz ale fiecărui elev in parte, prin intermediul magnetofonului şi pikup-ului. Elevii pot auzi propria lor voce prin microfonul instalat la fiecare din cele 6 locuri şi îşi pot controla organele fonatorii prin oglinzi instalate în fața lor. Rezultatele celor trei luni de experimentare sunt optimiste. Cît o merge? întreprinderea agricolă de stat Pitești a încheiat anul 1968 cu o pierdere de 6 milioane. Cauzele ? Multiple, printre care... schema personalului. Au fost încadrate pe posturi de muncitori calificate oameni care „se învîrt“ prin birouri (numai la acest capitol s-au irosit 50 000 lei). Semnalăm de asemenea că diferiţi lucrători au fost plătiţi peste limitele salariilor maxime. De asemenea, gestiuni importante sunt deţinute de oameni care au cinstea pătată, împotriva prevederilor legale. Cei din conducerea I.A.S. cunosc bine aceste nereguli, dar aplică metoda struţului. încaltea, e cald nisipul ? ■ Rubrica redactată de Ştefan ZIDARIŢA • Gheorghe DAVID I cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" ^