Scînteia, martie 1969 (Anul 38, nr. 7991-8021)

1969-03-01 / nr. 7991

PAGINA 2 SCI­NT­El A - s­îmbăta 1 mart­ie 1969 Marea adunare electorală din Capitală CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. I) m­ile mai mici, de aceste sporuri au be­neficiat peste 1 000 000 de salariaţi. Pen­siile au fost majorate cu circa 30 la sută, iar anul acesta se măresc salariile oame­nilor muncii din toate ramurile de activi­tate. Este adevărat, în acelaşi timp, unele preţuri au fost corectate în sensul mări­rii lor; aceste măsuri au fost determinate de faptul că activitatea sectoarelor res­pective era deficitară. Paralel însă, pre­ţurile la o serie de produse au fost re­duse. Bilanţul ansamblului măsurilor luate în domeniul nivelului de trai este pozitiv ; veniturile reale ale salariaţilor au crescut cu peste 14 la sută în 1968, faţă de 1965 ; în aceeaşi perioadă veni­turile reale ale ţărănimii au crescut cu circa 13 la sută. In felul acesta, sunt condiţii ca prin măsurile de majorare a salariilor, în 1970 să se realizeze preve­derile Congresului al IX-lea cu privire la creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc, (aplauze puternice). Ţinind sea­ma că salariaţii cu venituri mai mici şi cu copii fac mai greu faţă cerinţelor tra­iului, Comitetul Executiv a hotărît ca, începînd de la 1 martie a.c., să se spo­rească alocaţia pentru copii cu 30 de lei de fiecare copil pentru salariaţii cu salarii pînă la 1300 de lei. (aplauze). In acest fel această categorie a popu­laţiei va beneficia anual de venituri su­plimentare de circa 700 milioane de lei. (aplauze puternice). Dezvoltarea impetuoasă a economiei naţionale a asigurat crearea a numeroase noi locuri de muncă, numărul salariaţi­lor crescînd cu aproape o jumătate de milion. Aceasta a făcut ca şi fondul de salarii să sporească pe ansamblu cu peste 14 miliarde lei. Ca urmare, fondul de mărfuri desfăcute prin comerţul de stat şi cooperatist a sporit cu 28,8 la sută în 1968 faţă de 1965. Aceste date sintetice vorbesc elocvent despre consecvenţa cu care partidul şi guvernul înfăptuiesc programul de ridi­care a nivelului de trai material şi spi­ritual al poporului — ţelul suprem al politicii noastre, al întregii noastre acti­vităţi. (aplauze îndelungate). Desigur, vorbind despre creşterea nivelului de trai, nu uităm nici un moment că mai sunt numeroase familii de oa­meni ai muncii care au încă venituri mici şi care fac cu greu faţă necesităţi­lor vieţii. Trebuie să spunem că mai avem încă mult de făcut pentru a asi­gura un nivel de viaţă corespunzător pentru toţi cetăţenii patriei noastre. Toc­mai de aceea este necesar să ne concen­trăm toate eforturile in direcţia dezvol­tării tot mai rapide a economiei naţio­nale şi, pe această bază, să creăm con­diţiile necesare sporirii veniturilor celor ce muncesc, creşterii nivelului de trai material şi cultural al întregului popor. Vom face totul pentru a realiza cît mai curînd acest obiectiv ! (aplauze puternice, urale şi ovaţii îndelungate). Evidenţiind toate marile noastre rea­lizări, nu omitem că în activitatea desfăşurată în această perioadă au fost şi lipsuri. In unele ramuri şi sec­toare, în unele întreprinderi şi instituţii, in munca unor organe de partid şi de stat persistă neajunsuri care se reflectă în viaţa economică, în rezultatele obţi­nute în producţie. Nu peste tot mijloa­cele materiale şi financiare sunt folosite raţional şi economic. Mai avem capaci­tăţi de producţie neutilizate încă integral. După unele calcule sumare, prin mai buna organizare a producţiei şi a muncii, prin folosirea integrală a actualelor ca­pacităţi şi prin alte măsuri tehnico­­organizatorice s-ar putea obţine, fără cheltuieli suplimentare, un spor de pro­ducţie de 15—20 la sută. Desfăşurarea ritmică a procesului de producţie este influenţată, de asemenea, negativ şi de lipsurile ce se mai manifestă în aprovi­zionarea tehnico-materială a întreprin­derilor. Insist în mod deosebit asupra acestor deficienţe, pentru că lichidarea lor tre­buie să stea în centrul atenţiei organelor de partid şi de stat, a tuturor colecti­velor de oameni ai muncii din între­prinderi. Rezerve mari avem şi în domeniul investiţiilor; cu toate reducerile de cost obţinute în ultimii doi-trei ani, construim încă scump; pe alocuri se mai menţine tendinţa spre grandoma­nie. Este simptomatic în acest sens fap­tul că şi presa, şi televiziunea ne pre­zintă mai mult aspectul arhitectonic al construcţiilor, nu latura lor funcţională, nu eficienţa economică a investiţiilor care depinde în primul rînd de dotarea cu maşini şi utilaje, de buna utilizare a tehnicii noi. Nici ritmul executării unor investiţii nu este încă mulţumitor. Chestiunea realizării la timp şi în cele mai bune condiţii a investiţiilor trebuie să devină o preocupare majoră, constan­tă, pentru toate departamentele, pentru toate întreprinderile, pentru toate or­ganele de partid şi de stat. Am făcut unele remarci critice în le­gătură cu anumite aspecte ale activităţii noastre economice cu convingerea că oa­menii muncii — stăpînii tuturor bogăţii­­lor ţării — înţeleg faptul că stă în pu­terea noastră să lichidăm în cel mai scurt timp lipsurile, să asigurăm progresul rapid al desăvîrşirii construcţiei socia­lismului în România, (aplauze puternice). Marile realizări în dezvoltarea econo­­mico-socială a ţării noastre au cerut efor­turi mari din partea întregului nostru po­por. Fiecare cetăţean are însă satisfac­ţia de a putea spune că aceste eforturi n-au fost zadarnice . România a deve­nit într-o perioadă istorică scurtă o ţară cu o industrie puternică, în plină dez­voltare şi cu o agricultură în plin pro­ces de modernizare, cu o ştiinţă şi cul­tură avansate. In realizarea acestor remarcabile pro­grese, eforturile mari ale poporului ro­mân s-au împletit cu efectele pozitive ale dezvoltării colaborării şi cooperării economice­ şi tehnico-ştiinţifice cu toate ările sistemului mondial socialist. Noi apreciem rolul important al colaborării economice cu ţările membre ale Consi­liului de Ajutor Economic Reciproc şi cu celelalte ţări socialiste şi suntem­ hotă­­rîţi să acţionăm şi în continuare pentru dezvoltarea acestor relaţii. (aplauze). In această colaborare vedem calea sigură a progresului fiecărei ţări socialiste şi, tot­odată, a creşterii forţei economice a în­tregului sistem socialist mondial —care nu se poate baza decit pe înflorirea eco­­nomico-socială a fiecărui stat socialist, (vii aplauze). In acelaşi timp, pentru ţara noastră au avut şi au importanţă şi relaţiile de colaborare şi cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică atît cu ţările capita­liste mai avansate, cît şi cu ţările în curs de dezvoltare. Noi pornim de la realitatea incontestabilă că, în condiţiile uriaşului progres tehnico-ştiinţific con­temporan, progresul rapid al fiecărei ţări este legat de participarea activă la diviziunea internaţională a muncii. Orice izolare nu poate duce decît la stagnare, la rămînere în urmă, cu repercusiuni adinei asupra întregii dezvoltări econo­mico-sociale a ţării respective. Tocmai de aceea, ţara noastră va dezvolta şi în viitor relaţii de colaborare şi cooperare multilaterale cu toate ţările, indiferent de orînduirea lor socială, pe baza avan­tajului reciproc şi a neamestecului în treburile interne, (aplauze îndelungate). Stimaţi tovarăşi, Tot ce a înfăptuit poporul român în acest sfert de veac demonstrează juste­ţea politicii marxist-leniniste a partidului nostru, care a aplicat în mod creator legile generale ale construcţiei socialiste la condiţiile concrete ale României. Pe drumul făuririi depline a socialismului în patria noastră sunt necesare încă eforturi mari în toate domeniile de ac­tivitate. Pentru a asigura realizarea programului elaborat de Congresul al IX-lea şi a hotărîrilor Conferinţei Na­ţionale a partidului avem în continuare de înfăptuit planurile pe anii 1969— 1970. Avem toate condiţiile pentru atin­gerea măreţelor obiective pe care parti­dul le-a pus în faţa poporului nostru. Suntem­ convinşi că, prin munca avîntată a clasei muncitoare, a ţărănimii, a in­telectualităţii, a tuturor celor ce mun­cesc fără deosebire de naţionalitate, vom traduce în viaţă actualul plan cincinal de dezvoltare multilaterală a patriei noastre. Frontul Unităţii Socialiste îşi ia angajamentul să facă totul pentru a asigura mersul tot mai ferm al Româ­niei pe calea progresului şi civilizaţiei socialiste, (aplauze puternice, îndelung re­petate, ovaţii şi urale). Paralel cu intensa activitate pentru realizarea cincinalului actual, pe baza hotărîrii Comitetului Executiv al Comi­tetului Central al partidului, în prezent se elaborează planul cincinal pentru pe­rioada 1971—1975 și liniile directoare ale programului de dezvoltare a României pînă în 1980. Țin să subliniez importanța deosebită a viitoarelor două planuri cin­cinale ale ţării noastre, rolul lor hotărî­­tor pentru făurirea multilaterală şi de­plină a socialismului în România, pentru crearea condiţiilor necesare trecerii trep­tate spre comunism, (aplauze puter­nice). Obiectivul lor fundamental va fi realizarea unei industrii moder­ne, puternice, şi a unei agriculturi înaintate, care să asigure din belşug pro­duse agro-alimentare­­ crearea, pe a­­ceastă bază, a condiţiilor pentru satisfa­­cere­, cit mai deplină a cerinţelor mate­riale­ şi spirituale ale tuturor membrilor societăţii. Totodată, prin făurirea deplină a socialismului, orînduirea cea mai dreaptă şi mai umană din cire a cunoscut omenirea pînă acum, înţelegem asigu­rarea, la scara întregii societăţi, a egali­tăţii şi echităţii sociale, dezvoltarea de­mocraţiei socialiste în toate sectoarele de activitate, crearea condiţiilor pentru participarea, la toate nivelurile, a maselor largi populare la elaborarea şi aplicarea hotărîrilor privind desfăşurarea întregii vieţi economice şi politice. Următorul plan cincinal, ca şi liniile directoare de dezvoltare pînă în 1980 vor pune în centrul eforturilor noastre eco­nomice continuarea în ritm susţinut a in­dustrializării ţării. Ne propunem ca în această perioadă să lichidăm în mare mă­sură rămînerea în urmă faţă de ţările cu o industrie avansată şi să ne apropiem de nivelul lor de dezvoltare atît din punct de vedere al producţiei pe locuitor, al productivităţii muncii, cît şi al venitu­lui naţional, şi, deci, al nivelului de trai material şi spiritual, (aplauze). înfăp­tuirea acestui obiectiv este hotărîtoare pentru construcţia deplină a socialis­mului în ţara noastră. Pentru realiza­rea sa vom concentra eforturile în ur­mătoarele direcţii principale : valo­rificarea superioară a materiilor pri­me interne; dezvoltarea cu priorita­te a bazei energetice şi a producţiei de energie electrică ; dezvoltarea producţiei siderurgice prin realizarea în 1975 a circa 10 milioane tone oţel şi creşterea pon­derii oţelurilor aliate şi de calitate supe­rioară ; diversificarea şi ridicarea calită­ţii tehnice a producţiei industriei cons­trucţiilor de maşini, acordîndu-se o mai mare atenţie producţiei de maşini-unelte de tehnicitate superioară; asigurarea unui ritm mai înalt de dezvoltare a industriei electrotehnice şi electronice; accelerarea dezvoltării în continuare a in­dustriei chimice pentru care dispunem de materiile prime necesare şi, în mod deosebit, a producţiei de mase plastice şi de fibre sintetice ; sporirea şi diversifi­carea materialelor de construcţii necesa­re dezvoltării rapide a tuturor sectoare­lor economice şi social-culturale, precum şi satisfacerii nevoilor cetăţenilor ; dez­voltarea intr-un ritm susţinut a industriei uşoare şi alimentare pentru a aiigura o gamă tot mai bogată de bunuri de larg consum. Paralel cu eforturile pentru creşterea capacităţii şi a nivelului industriei noas­tre, ramura conducătoare a economiei naţionale, o atenţie deosebită se va acor­da agriculturii, astfel incit aceasta să asi­gure realizarea unei producţii de cereale, plante tehnice şi legume la nivelul pro­ducţiei ţărilor cu o agricultură avansată, în acest scop vom spori producţia de îngrăşăminte, ierbicide şi insectofungi­­cide şi vom asigura mecanizarea com­plexă a lucrărilor agricole ; vom intensi­fica lucrările de ameliorare a solului şi de irigaţii în aşa fel ca pînă în 1980 să amenajăm pentru irigaţii­­circa 3 mi­lioane şi jumătate hectare; o atenţie deosebită se va acorda zootehniei, atît în ce priveşte creşterea numărului de animale şi păsări cît şi îmbunătăţirii raselor şi ridicării productivităţii lor. In conformitate cu Directivele Comi­tetului Executiv al Comitetului Cen­tral, în următorul cincinal se va in­tensifica ritmul construcţiei de locuinţe şi se va dezvolta baza materială a în­­văţămîntului, ştiinţei şi ocrotirii sănă­tăţii poporului. Ţinind seama de creş­terea rolului ştiinţei în dezvoltarea e­­conomico-socială, vom intensifica activi­tatea de cercetare, punînd pe primul plan rezolvarea problemelor de care de­pinde progresul rapid, multilateral al patriei. Va trebui continuată acţiunea de perfecţionare şi modernizare a în­­văţămîntului, pentru a asigura pregă­tirea cadrelor necesare de ingineri, teh­nicieni şi muncitori calificaţi, pentru toate sectoarele de activitate. Se va a­­corda, de asemenea, atenţia cuvenită dezvoltării activităţii cultural-artistice, creării condiţiilor pentru ridicarea con­tinuă a nivelului de cultură a întregu­lui popor. Pentru a înțelege amploarea dezvol­tării României în următorul cincinal, mă voi referi la cîteva date sintetice : după studiile preliminare cu privire la programul de dezvoltare a economiei naţionale în următorul cincinal rezultă că în perioada 1971—1975 se va obţine un volum al producţiei materiale mai mare decît cel realizat în întreaga pe­rioadă a primelor trei cincinale 1951— 1965. Se prevede ca industria — ramură conducătoare în economie — să asigure în cincinalul următor o producţie de 1,5 ori mai mare decît producţia industrială obţinută în cei 15 ani (1951—1965). Creşteri însemnate sunt prevăzute la produsele industriale de bază. Astfel, producţia de oţel, de energie electrică, autocamioane, mobilă, va fi de circa două ori mai mare decît cea realizată în întreaga perioadă a anilor 1951—1965. Producţia de cărbune, gaz metan, trac­toare, ciment, încălţăminte, carne şi ulei va depăşi, în viitorul plan cincinal, pro­ducţia primelor trei cincinale luate la un loc. Pe această bază, se prevede sporirea în ritm susţinut a produsului social şi venitului naţional, al căror volum va de­păşi în următorul cincinal pe cel obţinut în toţi cei 15 ani (1951—1965). Ca urmare a creşterii potenţialului economic al ţării, volumul investiţiilor destinat dezvoltării ramurilor productive şi activităţilor social-culturale va fi de 1,5 ori mai mare faţă de cel realizat în anii 1951—1965. Dezvoltarea producţiei materiale, spo­rirea rapidă a venitului naţional vor permite o creştere corespunzătoare a ni­velului de trai al populaţiei. Fondul de salarii şi volumul desfacerii de mărfuri destinate populaţiei prin comerţul socia­list vor fi în cincinalul 1971—1975 mai mari decît fondul de salarii şi volumul de mărfuri desfăcute populaţiei în în­treaga perioadă de 15 ani (1951—1965). Din fondurile de stat şi pe bază de credite va fi construit un număr de apartamente de 2 ori mai mare decît în primele trei cincinale. După cum vedeţi, tovarăşi, în faţa noastră se deschid perspective măreţe. Realizarea acestor obiective va duce la creşterea generală a bunăstării poporu­lui, la ridicarea nivelului de civilizaţie a patriei noastre, (aplauze puternice). Pentru înfăptuirea acestor minunate perspective, Frontul Unităţii Socialiste vă cheamă să vă uniţi eforturile. Prin votul de la 2 martie oamenii muncii îşi vor manifesta voinţa fermă de a rea­liza aceste aspiraţii, de a înfăptui acest program de progres şi prosperitate, de a asigura înflorirea continuă a naţiunii noastre socialiste, (aplauze îndelungate, ovaţii şi urale). Dragi tovarăşi, Pentru a întregi tabloul activităţii in­terne desfăşurate de partid şi guvern, mă voi referi, pe scurt, la măsurile luate în direcţia perfecţionării planificării şi conducerii economiei, a întregii vieţi so­ciale. După cum este cunoscut, pe baza ho­tărîrilor Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, Co­mitetul Central şi guvernul au desfăşu­rat o intensă activitate în scopul îmbu­nătăţirii continue a organizării societăţii noastre. Intreprinzînd aceste măsuri, partidul nostru a pornit de la faptul că schimbările petrecute în structura so­cială a României, dezvoltarea rapidă a forţelor de producţie impun, ca o necesi­tate obiectivă, perfecţionarea formelor de organizare, planificare şi conducere a întregii activităţi economico-sociale. Via­ţa ne demonstrează la fiecare pas că ceea ce a corespuns anumitor condiţii, unui anumit stadiu de dezvoltare, nu mai corespunde etapei actuale, că pentru a merge înainte trebuie înlocuit tot ce este perimat şi adoptate forme organiza­torice şi metode de muncă noi, cores­punzătoare condiţiilor concrete de azi. Unul din sensurile majore ale măsu­rilor adoptate în ultimii ani este per­fecţionarea întregii suprastructuri a so­cietăţii noastre, crearea cadrului adecvat pentru participarea mai activă și mai di­rectă a maselor largi populare la dez­baterea problemelor fundamentale ale politicii interne și externe, la elaborarea hotărîrilor și măsurilor privind progresul continuu al României pe calea socialis­mului. (aplauze). Noi considerăm că în esenţă problema dezvoltării continue a democraţiei socialiste este problema par­ticipării poporului la conducerea întregii activităţi a statului. Drepturile şi liber­tăţile socialiste ale maselor au fost consfinţite in noua Constituţie a ţării, adoptată după Congresul al IX-lea, care garantează practic, prin toate prevede­rile ei, exercitarea conducerii statului de către poporul însuşi. Un loc central în cadrul măsurilor luate în această direcţie îl ocupă noua organizare teritorial-ad­­ministrativă a ţării, acordarea unei largi autonomii şi sporirea atribuţiilor con­siliilor populare de toate categoriile. De asemenea, pe linia adîncirii democraţiei noastre socialiste au fost promulgate noi legi, printre care Codul penal, s-au luat măsuri de îmbunătăţire a organizării statale, de perfecţionare a activităţii Marii Adunări Naţionale, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri. Aceste măsuri au drept scop întărirea legalităţii socialiste, crearea cadrului legal adecvat pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţii a vieţii sociale, pen­tru înlăturarea abuzurilor şi ilegalităţilor de orice fel, pentru garantarea în fapt a libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti, (aplauze puternice). O importanţă mare are, de asemenea, crearea în această perioadă a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, chemată să asigure participa­rea organizată a ţărănimii cooperatiste la conducerea agriculturii şi a întregii vieţi sociale. Pe linia dezvoltării vieţii obşteşti se înscriu şi creşterea rolului sindicatelor în societatea noastră, reglementarea participării reprezentanţilor sindicatelor la activitatea tuturor organelor econo­mice şi de stat. A sporit, de asemenea, rolul in viaţa noastră socială al organi­zaţiilor de tineret şi femei, al asociaţiilor oamenilor de ştiinţă, al uniunilor de creaţie literar-artistice şi al altor orga­nizaţii obşteşti. Hotăririle Congresului şi ale Confe­rinţei Naţionale a partidului cu privire la introducerea principiului conducerii colective în toate sectoarele de activi­tate, în viaţa organelor de partid şi de stat, a organizaţiilor obşteşti, a colecti­velor de oameni ai muncii exercită o puternică influenţă în direcţia democra­tizării întregii noastre societăţi. In acest sens, crearea comitetelor de direcţie în întreprinderi şi instituţionalizarea adună­rilor generale ale salariaţilor, deşi în primul an de activitate, se dovedesc deo­sebit de eficace în atragerea specialişti­lor, a maselor largi de salariaţi la con­ducerea întreprinderilor. In cursul acestui an şi în 1970 vor fi duse pînă la capăt indicaţiile Conferin­ţei Naţionale privind perfecţionarea pla­nificării şi conducerii economiei, orga­nizării activităţii sociale. Desigur, aceas­tă preocupare nu va înceta şi nu trebuie să înceteze nici după 1970 ; dimpotrivă, problema perfecţionării organizării so­ciale va sta permanent în atenţia con­ducerii partidului şi statului nostru, ne­­cesitînd noi măsuri organizatorice şi po­litice corespunzătoare cerinţelor vieţii, dezvoltării societăţii noastre socialiste. Adoptarea complexului de măsuri la care m-am referit duce nu la diminua­rea, ci la creşterea rolului factorului conştient în dezvoltarea socială, a func­ţiei planului central, a rolului statului în planificarea şi conducerea societăţii socialiste. In acelaşi timp, aceste mă­suri urmăresc îmbinarea armonioasă a conducerii centrale cu autonomia largă a organelor locale şi a unităţilor econo­mico-sociale, asigurînd aplicarea con­secventă a principiului centralismului democratic aflat la baza întregii organi­zări şi activităţi a statului nostru. Dezvoltarea continuă a forţelor de pro­ducţie, toate transformările care au avut loc în societatea noastră au dus la întărirea colaborării multilaterale dintre clasa muncitoare şi ţărănimea coopera­tistă, au ridicat, la un nivel superior, a­­lianţa revoluţionară dintre aceste două mari clase ce alcătuiesc majoritatea so­cietăţii noastre, (aplauze îndelungate). In acelaşi timp, s-a dezvoltat alianţa muncitorilor şi ţăranilor cu intelectuali­tatea, cu toţi cei ce muncesc, fără deo­sebire de naţionalitate. Putem spune că în aceşti ani unitatea întregului popor în jurul Partidului Comunist Român şi al guvernului s-a cimentat neîncetat, de­venind o uriaşă forţă motrice a societăţii noastre socialiste, (aplauze îndelungate, urale şi ovaţii). Un rezultat strălucit al politicii na­ţionale marxist-leniniste a partidului nostru este realizarea deplinei egalităţi în drepturi pentru toţi cetăţenii patriei, fără deosebire de naţionalitate. Aceasta se oglindeşte, în primul rînd, în indus­trializarea tuturor regiunilor ţării, în a­­sigurarea învăţămîntului în limba pro­prie, în crearea condiţiilor necesare pentru participarea activă a cetăţenilor de alte naţionalităţi la întreaga activi­tate socială. Aplicarea acestei politici a dus la întărirea continuă a prieteniei frăţeşti dintre poporul român şi naţio­nalităţile conlocuitoare în lupta şi mun­ca comună pentru făurirea socialismului pe pământul României, (aplauze îndelung repetate). Crearea consiliilor naţionalită­ţilor conlocuitoare constituie o nouă ma­nifestare a grijii partidului pentru asi­gurarea participării tot mai active a oa­menilor muncii de altă naţionalitate la întreaga activitate socială din patria noastră. Expresia cea mai grăitoare a unităţii întregului nostru popor o constituie Frontul Unităţii Socialiste recent creat — organism social-politic ce uneşte, sub conducerea Partidului Comunist Român, toate organizaţiile obşteşti şi toate for­ţele sociale din ţara noastră, asigurînd un cadru organizatoric corespunzător pentru participarea activă la viaţa po­litică a celor mai largi mase de oameni ai muncii. Rezultatul firesc al dezvoltării ascen­dente a ţării pe calea socialismului este creşterea încrederii întregului popor în Partidul Comunist Român, recunoaşterea sa unanimă drept forţa politică conducă­toare a societăţii noastre socialiste. Aceasta se datoreşte faptului că toţi oa­menii muncii s-au convins din proprie experienţă că politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român corespunde pe deplin intereselor vitale ale naţiunii noastre socialiste, (aplauze îndelungate). Prezentînd succint marile transformări petrecute in tara noastră, succesele ob­ţinute în înfăptuirea programului elabo­rat de Congresul al IX-lea, perspecti­vele de viitor, putem afirma cu toată tăria că socialismul se găseşte în Româ­nia în miini sigure , în miinile parti­dului comunist, ale clasei muncitoare, ale întregului popor (aplauze puternice, urale şi ovaţii). Iată de ce putem să afirmăm că nu există nici o forţa internă în stare să pună în pericol, în vreun fel, cauza socialismului în Româ­nia. (aplauze puternice). Dacă cineva ar încerca să atenteze la cuceririle revolu­ţionare ale naţiunii noastre ar primi ri­posta fermă şi hotărîtă a întregului nos­tru popor, (aplauze puternice, urale în­delungate, ovaţii). Se poate pune întrebarea dacă există un eventual pericol din partea forţelor reacţionare din afară. Noi apreciem că în momentul de faţă nu există un ase­menea pericol; ţin însă să declar că oricine ar încerca să se atingă de cuce­ririle noastre socialiste va întîmpina re­zistenţa unui popor de 20 milioane, strîns unit, hotărît să lupte cu toată energia şi abnegaţia, cu toate mijloacele de care dispune, pentru apărarea vieţii sale noi, a dreptului său sfînt la libertate şi in­dependenţă. (aplauze îndelung repetate, urale şi ovaţii puternice). Ştim că într-o asemenea luptă nu am fi singuri, că am avea ajutorul ţărilor socialiste, al miş­cării comuniste şi muncitoreşti, al tutu­ror forţelor antiimperialiste şi progre­siste din lume. (aplauze îndelungate). Intr-o asemenea luptă victoria va fi, fără îndoială, de partea noastră. Tot­odată, partidul nostru consideră că are (Continuare în pag. a 111-a) Conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre Sala Palatului, răspunzind cu căldură ovaţiilor mulţimii (Foto : Gh. Vin­ţi­la)

Next