Scînteia, aprilie 1969 (Anul 38, nr. 8022-8051)

1969-04-08 / nr. 8029

PAGINA 2 Creşterea continuă a rolului conducător al parti­dului, ca unul din factorii hotărîtori ai vastului proces de perfecţionare a tuturor laturilor vieţii sociale iniţiat de Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a P.C.R., ridică cu acuitate necesitatea unei acţiuni perseverente vizind îmbunătăţirea continuă a stilului muncii organizaţiilor de partid. In această ordine de idei apare pe prim plan, ca o condiţie esenţială a eficienţei muncii de partid, imprimarea — pe toate verigile acesteia — unei atenţii neslăbite controlului îndeplinirii hotă­­rîrilor. In documentele Congresului al IX-lea, ale plenarelor C.C. al P.C.R. s-a subliniat de repetate ori că felul în care sînt asigurate organizarea şi controlul îndeplinirii hotărîrilor reflectă maturita­tea organizaţiilor de partid, forţa lor de înrîurire, nivelul muncii de partid. In legătură cu experienţa acumulată de unele organizaţii de partid, cu mo­dalităţile practice de perfecţionare a organizării şi controlului îndeplinirii hotărîrilor, am solicitat unor activişti de partid din judeţul Dolj să-şi pre­zinte experienţa şi să formuleze opinia în această privinţă.­­ / EFICIENŢA MUNCII DE PARTID — Ne-ar interesa să scoatem în evidenţă felul în care adoptarea u­­nor hotăriri judicioase, bazate pe o temeinică cunoaştere a realităţilor, urmată de o intensă muncă poli­tică şi organizatorică pentru apli­carea prevederilor acestor hotărâri, determină progrese calitative în ac­tivitatea economică, ca şi în dome­niul vieţii interne de partid. IONEL BUTAŞ, secretarul Co­mitetului de partid I.S.C.M. Cra­iova : Voi încerca să ilustrez acest aspect prin felul în care am ac­ţionat pentru îndeplinirea sarcini­lor trasate de conducerea parti­dului privind rentabilizarea tuturor întreprinderilor și produselor, în­treprinderea noastră era planifi­cată anual cu o pierdere de 4 mi­lioane lei. Am considerat ca o sar­cină de răspundere să punem capăt fără întîrziere acestei anomalii. Găsirea mijloacelor de a lichida pierderile planificate şi a aduce unitatea în rîndurile unităţilor ren­tabile a trecut pe primul plan al preocupărilor comitetului de par­tid, al birourilor organizaţiilor de bază. Analiza întreprinsă de comi­tetul de partid a relevat că prin­cipala condiţie de rentabilizare o constituie reducerea consumurilor specifice de materii prime şi mate­riale care reprezentau o pondere de 60—70 la sută din preţul de cost. Cum să realizăm aceasta în mod practic ? Am format un colectiv de ingineri, tehnicieni şi econo­mişti care a studiat aceste aspecte pe toate şantierele şi loturile. Pe baza concluziilor desprinse din a­­cest studiu, comitetul de partid a determinat conducerea întreprinde­rii să adopte un plan de măsuri care prevedea : aprovizionarea ju­dicioasă a şantierelor ; apropierea depozitelor de­­materiale de punc­tele de lucru spre a reduce chel­tuielile de transport ; repartizarea din depozite doar a materialelor care erau imediat folosite; stabi­lirea unui sistem clar şi operativ de evidenţă prin care fiecare mais­tru ştie în orice moment (și nu ca pînă atunci abia la sfîrşitul lunii) dacă consumul de materiale se în­cadrează în­ deviz. La fiecare cîteva luni comitetul de partid analiza sta­diul aplicării hotărîrii, iar pe par­curs organizaţiile da partid își concentrau eforturile spre îndepli­nirea măsurilor stabilite. Ori de cîte ori constatam o rămînere în urmă, ajutam la redresarea situa­ţiei. Eforturile n-au fost zadarnice. In 1967, în locul unei pierderi de 4 milioane lei cu cît am fost pla­nificaţi, am realizat beneficii de 4 milioane lei. Iar în 1968, în locul unei economii de circa 4 700 000 lei, am realizat peste 5 800 000 lei. Aşadar, mi se pare limpede că in­vestiţia de energie pentru a asi­gura îndeplinirea riguroasă a ho­tărîrii s-a dovedit... rentabilă. VIRGIL TURACHE, secretarul comitetului de partid de la între­prinderea de prefabricate : Nu voi spune o noutate amintind că­­ ani în şir nu era şedinţă la judeţ sau municipiu în care întreprinderea noastră să nu fi fost criticată pen­tru neîndeplinirea sarcinilor de plan care la noi devenise o regulă. Ne-am dat, fireşte, seama că lucrurile nu puteau merge aşa mai departe. Ce trebuia făcut ? Care erau verigile de care trebuia să ne prindem spre a asigura lichi­darea râmînerilor în urmă . Con­sultarea cu activul de partid, cu specialiştii, ne-a ajutat să sesi­zăm două direcţii principale spre care ne-am concentrat: mai buna folosire a utilajelor ; aplicarea ri­guroasă a Hotărîrii partidului şi guvernului privind reglementarea folosirii timpului de lucru. Paralel cu măsurile stabilite de conducerea întreprinderii pentru reducerea stagnării utilajelor, încărcarea a­­cestora la capacitatea proiectată, folosirea raţională a spaţiilor de producţie, am pus în centrul muncii politice desfăşurate de or­ganizaţiile de partid, sin­dicale şi de U.T.C. crearea unei opinii pu­blice combative faţă de folosirea necorespunzătoare a utilajelor şi a timpului de lucru. Membri ai co­mitetului de partid şi ai comitetu­lui de direcţie, repartizaţi pe schimburi, au controlat sistematic aplicarea măsurilor stabilite. Mun­ca politico-educativă s-a îmbinat cu măsuri pe linie administrativă pentru întărirea răspunderii şi a spiritului de disciplină în producţie. Rezultatul ? Absenţele nemotivate au scăzut cu 40 la sută şi acţionăm cu hotărîre pentru reducerea lor în continuare. Cît despre efectele pe care întărirea disciplinei mun­cii şi mai buna folosire a uti­lajelor le-au avut asupra acti­vităţii economice a întreprin­derii este suficient să arăt că în 1968, pentru prima oară de la înfiin­ţare — cu cinci ani în urmă — pla­nul la producţia globală şi la pro­ducţia marfă a fost nu numai rea­lizat, dar şi depăşit cu aproape 5 la sută, iar în locul unei pierderi planificate de circa 2,3 milioane lei au fost obţinute beneficii de 1,2 milioane, montarea acestora. Iată un exem­plu sugestiv. Pe baza indicaţiilor conducerii partidului, în trimestrul IV al anului 1968 mai multe comi­tete de partid din întreprinderile industriale au stabilit un ansamblu de măsuri pentru folosirea opti­mă a capacităţilor şi suprafeţelor de producţie. Din controlul efec­tuat de comitetul judeţean la uzina „Electroputere“ rezultă că, în urma aplicării unor măsuri eficiente, in­dicele de folosire extensivă a uti­lajelor a crescut de la 40,2 la sută în 1968, la 43 la sută din timpul calendaristic în primele două luni ale acestui an. Totodată, s-a con­statat că nu au fost găsite solu­.­In multe locuri întilnim unităţi care, deşi îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare, obţin totuşi re­zultate cu totul disproporţionate... TUDOR CONSTANTINESCU, in­structor al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R.: Ca să ne referim la tema discuției noastre, tre­buie arătat că din cele constatate pe teren reiese că nu de hotăriri bune ducem lipsă, ci de grijă pen­tru aplicarea lor. Am să mă refer la un exemplu care mi se pare convingător. La Băilești sunt trei cooperative agricole ; în toate trei comitetele de partid au adoptat planuri de măsuri privind creş­terea producţiei vegetale şi ani­male, dar în­ timp ce în cooperativa „7 Noiembrie“ comitetul de partid a controlat cu regularitate îndepli­nirea lor, în celelalte două coope­rative s-a considerat că, odată ho­tărîrea luată, treaba merge de la sine. Nu e de mirare că, în aceleaşi condiţii de climă şi fertilitate a solului, producţia de grîu, de lapte ca şi valoarea zilei-muncă sunt mult mai mici în aceste două coo­perative. Ajutorul pe care îl acor­dăm unităţilor agricole acum în campania de primăvară urmăreşte tocmai lichidarea unor asemenea rezultate disproporţionate. MIHAI BURCHEŞIN, secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R. : Considerăm că la rezultate­le mai bune obţinute de Comite­tul orăşenesc de partid Băileşti faţă de Comitetul orăşenesc de­ partid Calafat în munca de partid şi economică are o contribuţie însemnată faptul că în primul caz se acţionează cu mai multă exi­genţă în organizarea îndeplinirii hotărîrilor. Dar ar însemna să ne a­­măgim singuri dacă nu am arăta că şi la nivelul comitetului jude­ţean mai avem hotăriri doar în parte aplicate. Aşa se face că la începutul anului a trebuit să luăm din nou în discuţie desfăşurarea muncii de primire în partid, de întărire numerică şi calitativă a organizaţiilor de bază, întrucît din cele constatate într-un şir de comu­ne reieşea că lucrurile continuau să bată pasul pe loc, deşi pretu­tindeni oameni înaintaţi şi cu au­toritate din rîndurile ţărănimii co­operatiste îşi exprimaseră dorinţa de a fi primiţi în rîndurile parti­dului. — Deseori se constată că, după un start promiţător în aplicarea unei hotăriri, cursa începe să lîncezească, iar la punctul de sosire ajung numai o parte dintre concurenţi... IONEL POPA, Instructor al Co­mitetului municipal Craiova al P.C.R.: Cauzele sunt variate. Unii se lansează într-o mulţime de ac­ţiuni şi pînă la urmă nu le pot cuprinde pe toate. Alţii nu s-au deprins să privească în urmă, să meargă pe urmele hotărîrilor a­­doptate şi să analizeze în ce sta­diu au ajuns. Imediat după publi­carea Hotărîrii privind folosirea timpului de lucru, peste tot s-au identificat mijloacele de astupare a „găurilor“ prin care se scurge timpul de lucru; organizaţiile de partid au dezbătut hotărîrea în a­­dunări generale, s-au stabilit măsuri şi regulamente, pentru ca acum în unele întreprinderi, între altele la fabrica de confecţii, parcă s-a ui­tat de existenţa acestora, reveniri­­du-se de fapt la situaţia anterioară. In vorbe nimeni nu contestă uti­litatea măsurilor stabilite privind folosirea integrală a timpului de lu­cru ; în fapt însă, ca la în­treprinderea „7 Noiembrie“ sau la I.R.A., ele nu sunt aplicate cu­ spirit de răspundere. Trebuie să arăt că, în unele locuri, „exemplul“ încălcării hotărîrii îl dau chiar vi­nele cadre de conducere. Cu co­au­ţiile cele mai bune privind folosi­rea raţională a suprafeţelor de pro­ducţie, măsurile adoptate în acest domeniu avînd un caracter gene­ral, exprimînd deziderate şi nu prevederi concrete, cu termene precise. Din această cauză 26 la sută din suprafaţa construită a u­­zinei este utilizată pentru activităţi auxiliare. Se desprinde de aci con­cluzia că, paralel cu atenţia faţă de aplicarea hotărîrilor, trebuie manifestată grija necesară ca mă­surile stabilite să fie elaborate pe baza unui studiu aprofundat, care să aibă în vedere toate aspectele problemei, să indice soluţii judi­cioase, responsabilităţii clare. Ioritate pot asemenea oameni să critice pe muncitorul, care întîrzie de la lucru sau lasă maşina să lu­creze în gol cînd ei înşişi dispar din întreprindere cu ceasurile şi toată lumea ştie că „terenul“ lor e meciul ? ŞTEFAN NEGREŢ, secretar al Comitetului municipal Craiova al P.C.R. : Nu întotdeauna se înţe­lege că anumite hotăriri urmărind obiective pe o perioadă mai înde­lungată impun o atenţie perma­nentă, analizarea periodică a sta­diului îndeplinirii acestora, iar uneori măsuri în vederea adaptă­rii lor la condiţiile schimbate. Iată, la fabrica „Independenţa“ multă vreme comitetul de partid şi co­mitetul de direcţie nu au reflectat asupra implicaţiilor pe care extin­derea întreprinderii, dotarea ei cu utilaje de înaltă tehnicitate le ri­dică în domeniul asigurării cadrelor cu pregătire profesională corespun­zătoare. în sfirşit, cînd a fost întoc­mit un plan de măsuri în această direcţie, comitetul de partid şi co­mitetul de direcţie au considerat pe semne că lucrurile pot fi rezolvate în stil de „campanie“. Aşa se face că realizarea numai parţială a sar­cinilor privind ridicarea calificării a dus la menţinerea unor deficienţe privind calitatea produselor. Am să mă refer şi la altă pro­blemă unde apare evidentă necesi­tatea de a ne îngriji permanent de aplicarea măsurilor stabilite. Mă refer la prevederea inclusă în hotă­rîrea conferinţei municipale de par­tid privind perfecţionarea formelor şi metodelor muncii de partid. Esta vorba aci de un proces cu impli­caţii largi şi multilaterale, care ni­ciodată nu poate fi consider­et în­cheiat. In­­acest sens a fost abor­dată problema în cadrul unei re­cente plenare a comitetului muni­cipal de partid. Membri ai comi­tetului municipal, activişti salariaţi şi nesalariaţi au analizat în 6 mari organizaţii de partid felul cum se aplică hotărîrea conferinţei muni­cipale, au ajutat la găsirea moda­lităţilor celor mai potrivite de îm­bunătăţire a muncii. Vom continua această acţiune pe un plan mai larg, antrenînd pe toţi membrii bi­rourilor organizaţiilor de bază, în­trucît a considera că problemele stilului munciii de partid sînt de re­sortul exclusiv al secretarului or­ganizaţiei­ de partid constituie în fapt un factor de încetinire a pro­gresului. GHEORGHE DAVID, secretarul Comitetului de partid Nod C.F.R. Craiova : Aş vrea să ilustrez prin­­tr-un exemplu din activitatea noas­tră efectele perseverenţei în înde­plinirea măsurilor stabilite. Mul­tă vreme la noi erau invocate tot felul de ,,cauze obiective“ spre a justifica apatia faţă de primirea de noi membri de partid, ceea ce îngreuna îndeplinirea sarcinilor complexe ce reveneau organizaţii­lor de bază. După hotărîrea adop­tată cu cîteva luni în urmă de co­mitetul judeţean, am stabilit un şir de măsuri concrete privind îmbună­tăţirea muncii cu activul fără de partid, cu organizaţia U.T.C., am în­credinţat sarcini obşteşti muncitori­lor şi tehnicienilor care prin­ calită­ţile lor dovedeau că merită să fie pri­miţi în rîndurile partidului, i-am ajutat să-şi formeze trăsăturile po­litico-morale proprii comunistului. In felul acesta s-a ajuns la întări­rea numerică şi calitativă a celor trei organizaţii de bază de la depou, ca şi a aceleia de la instalaţii. E­­fectele nu au întîrziat să se facă simţite în creşterea rolului condu­cător şi a forţei de mobilizare a acestor organizaţii, în eficienţa ac­ţiunilor iniţiate de ele privind în­tărirea disciplinei muncii, supli­mentarea planului de reparaţii. ION STANCULETE, secretarul Comitetului de partid de la uzina „7 Noiembrie“ : Pentru ca o ho­tărîre să dea rezultatele scontate trebuie să ne îngrijim de aceasta încă în cursul întocmirii ei, por­nind de la o temeinică cunoaştere a stărilor de lucruri. Experienţa arată că în această privinţă are un rol hotărîtor consultarea activului de partid, a celor mai competente cadre ale unităţii, receptivitatea faţă de părerile oamenilor. Consider că dacă am obţinut rezultate pozitive în aplicarea planului de măsuri întocmit din iniţiativa comitetului nostru de partid privind îmbunătă­ţirea ritmicităţii producţiei, aceasta se datoreşte în mare măsură aten­ţiei pe care am acordat-o în fapte, nu în vorbe, propunerilor făcute de muncitori şi tehnicieni. • — Cui trebuie încredinţată exerci­tarea controlului şi cînd să în­ceapă pentru a se dovedi eficient 7 VĂDUVĂ CARP, secretarul Co­mitetului de partid I.R.A. Craiova : Mi se pare important de subliniat că la exercitarea controlului înde­plinirii hotărîrilor trebuie să par­ticipe toţi membrii comitetului de partid şi ai birourilor organizaţii­lor de bază. Progresele realizate la noi în ultimul timp în organizarea producţiei în urma aplicării pla­nului de măsuri privind mai buna folosire a capacităţilor de produc­ţie, economisirea de materiale, se datoresc, între altele, repar­tizării membrilor birourilor or­ganizaţiilor de bază pe echipe spre a controla zi de zi fe­lul cum sunt îndeplinite măsurile stabilite. De altfel, din însuşi prin­cipiul conducerii colective decurge necesitatea ca elaborarea cu forţe comune a hotărîrilor să fie urmată de un efort colectiv în organizarea aplicării acestora. ŞTEFAN NEGREŢ: Dacă măsu­rile stabilite de comitetul mu­nicipal de partid privind folosirea timpului de lucru sau desfăşura­rea învăţămîntului de partid se aplică doar parţial, aceasta se da­toreşte mentalităţii rutiniere a unor cadre de partid care consideră că, odată elaborată hotărîrea, succesul e asigurat, îl putem aştepta cu braţele încrucişate. Tocmai de aceea în instruirea activului de partid insistăm asupra necesității ca ime­diat după adoptarea unei hotărâri să înceapă munca pentru organi­zarea aplicării ei efective, iar con­trolul să aibă un caracter siste­matic, permanent. Una din cele mai dăunătoare manifestări de formalism constă în efectuarea con­trolului în pragul termenului sca­dent, cînd acesta nu p­ai poate contribui la îndreptarea lucruri­lor. NICOLAE NEAGOE, secretarul Comitetului de partid uzina „Elec­troputere“ : Pentru ca aplicarea di­feritelor hotăriri să nu fie lăsată la voia întîmplării este de mare folos încetăţenirea practicii de a analiza periodic stadiul înde­plinirii lor,­­ astfel încît să se poată lua operativ măsurile ce se impun. Dacă în uzina noastră s-a putut realiza anul trecut o econo­mie de 1 063 tone de metal faţă de consumul planificat, aceasta se datoreşte faptului că aplicarea măsurilor stabilite în privinţa economisirii metalului a fost ana­lizată lunar de comitetul de partid; orice greutate, orice rămînere în urmă era astfel semnalată fără în­tîrziere şi remediată pe parcurs. ILIE ALBU, secretarul Comitetu­lui de partid I.M.A. Segarcea : Pen­tru ca hotărîrile să ducă la îm­bunătăţirea efectivă a activităţii este nevoie ca la aplicarea lor să fie antrenate cadrele cele mai com­petente, oameni cu experienţă şi pregătire. După părerea mea, ră­­mînerile în urmă pe care le consta­tăm în aplicarea hotărîrilor de partid şi de stat privind mărirea producţiei agricole la hectar şi mecanizarea complexă a lucrări­lor agricole se datoresc, în mare măsură, faptului că treptat, treptat, un şir de specialişti trimişi în ulti­mii ani în unităţile agricole se ins­talează iar în birourile diferitelor Instituţii judeţene, în timp ce în cooperative, ferme, întreprinderi de mecanizare a agriculturii se simte tot mai acut nevoia de specialişti care să asigure folosirea intensivă a pămîntului, utilajului, aplicarea agrotehnicii moderne. GHEORGHE PETRESCU: Con­sider că adoptarea unor hotăriri de principiu, de orientare, într-o problemă sau alta, nu este utilă la nivelul comitetului judeţean de partid, şi, cu atît mai mult, la ni­velul organizaţiilor de partid din unităţi. Problemele de principiu, de orientare generală, sunt rezol­vate prin hotăriri ale conducerii superioare de partid şi de stat ; or­ganelor locale de partid le revine sarcina de a soluţiona operativ, în lumina acestor linii directoare, problemele ce le ridică viaţa în funcţie de condiţiile specifice. In acest sens este nevoie de un con­trol sistematic al aplicării hotărîri­­lor, un control exercitat de cadrele cele mai competente, iar consta­tările să determine măsuri opera­tive pe teren şi, dacă este cazul, propuneri privind adoptarea unor măsuri ulterioare de către organele judeţene sau centrale de compe­tenţa cărora sunt problemele ce trebuie soluţionate. Recent, din­­tr-un control efectuat de biroul judeţean de partid pe şantierele fabricilor de bere, lapte şi con­. Am intîlnit cazuri cînd, fie in urma unei defectuoase or­ganizări a muncii, fie ca rezultat al credinţei naive că dacă o hotărî­re ajută, cinci hotăriri ajută de cinci ori mai mult, se ajunge să se elaboreze pe diferite verigi — ver­ticale şi orizontale, la nivelul diferi­telor organizaţii şi instituţii — hotă­­rîri, planuri de măsuri, referitoare la aceeaşi problemă. In felul acesta forţele sînt abătute de la munca vie pentru rezolvarea problemelor la întocmirea de hîrtii consemnînd constatări şi soluţii identice. Cum consideraţi că se poate pune capăt acestui anacronism ? N­.IE DUŢU, instructor al Comi­tetului judeţean Dolj al P.C.R.: Soluţia este la îndemîna oricui, nu­mai că nu e folosită întotdeauna : coordonarea la nivelul comitetului de partid respectiv a activităţii tuturor organizaţiilor care concură la realizarea unui anumit obiectiv, a unor acţiuni comune. Această sincronizare este de altfel înlesnită de participarea conducătorilor or­ganizaţiilor de masă şi obşteşti la instructajele organizate de comi­tetele­ judeţene, municipale, orăşe­neşti de partid. TUDOR CONSTANTINESCU: Dacă la nivelul comitetului jude­ţean se adoptă o hotărîre după analizarea unei anumite probleme, nu mai urmează analize „pe filieră“ la organizaţiile de partid subordo­nate. Acele organizaţii care prin natura activităţii lor au contingente cu problema respectivă stabilesc, in lumina hotărîrii comitetului ju­deţean, măsuri concrete in funcţie de condiţiile lor specifice. MIHAI BURCHEŞIN: Cred că două exemple vor înlesni să se în­ţeleagă modul cum evităm feno­menele de paralelism şi suprapu­nere. Cînd a apărut necesitatea de a analiza felul în care organizaţiile comerciale îşi îndeplinesc îndatori­­­­rile privind aprovizionarea popu­laţiei, am dezbătut problema în ca­drul unei şedinţe comune a biroului judeţean de partid şi a comitetului executiv al consiliului popular jude­ţean, apoi a fost adoptată o hotărîre comună. Alt exemplu : la începutul anului trecut am prevăzut pentru ultimul trimestru o plenară a comi­tetului judeţean de partid consa­crată analizării activităţii econo­mice a cooperativelor agricole, cînd a devenit cunoscut că va avea loc conferinţa uniunii jude­ţene a C.A.P. am considerat că nu are rost să organizăm dezbateri paralele la nivelul comitetului ju­deţean de partid. Cu toate acestea, nu putem afirma că am lichidat serve s­ au constatat deficienţe de proiectare, construcţie, ca şi de asigurare cu utilaje care periclitau punerea în funcţiune la termen a acestor investiţii. Paralel cu mă­surile luate pe fiecare şantier în parte, secretariatul comitetului ju­deţean de partid a iniţiat o întîl­­nire de lucru cu reprezentanţi ai Ministerului Industriei Alimentare, ai proiectantului şi constructorului, cu care prilej au fost stabilite mă­surile vizînd lichidarea rămîneri­­lor în urmă, cu desăvîrşire paralelismul. Nu da mult­ biroul judeţean de partid a analizat munca politică si cultu­­ral-educativă de masă, apo­ co­mitetul municipal de partid Cra­iova si-a propus să reia problema in cadrul unei plenare. — Este un lucru bine cu­noscut că există condiţii cu atît mai propice aplicării unei hotăriri, cu cît prevederile acesteia sînt mai operativ cunoscute de către cei cărora le sînt adresate. Cum stau lucrurile la dv. în această privinţă ? VĂDUVA CARP: Imediat ce apare o hotărîre a conducerii de partid, organizăm discuţii asu­pra ei în rîndurile salariaţilor, fără a mai aştepta indicaţii sau „dezle­gări“ de la municipiu. IONEL POPA : Şi la nivelul co­mitetului municipal este mai bine organizată studierea hotărîrilor de partid şi de stat cu prilejul ins­truirilor lunare. Cred însă că a­­tunci cînd survin pe parcurs hotă­­rîri ale comitetului judeţean s-ar putea organiza o informare opera­tivă a activiştilor fără a aştepta data instruirii. MIHAI BURCHEŞIN: Aprecie­rile tovarăşilor privind mai buna organizare a informării sunt îndrep­tăţite, însă aceasta nu ne poate face să închidem ochii în faţa neajunsu­rilor. Din controlul efectuat în or­ganizaţiile de bază a reieşit că prevederile Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la selecţiona­rea, creşterea şi promovarea cadre­lor sînt insuficient cunoscute ; a­­celaşi lucru cu privire la hotărîrea comitetului judeţean în legătură cu munca de primire în partid. Avem şi cazuri de tărăgănare­ nejustifi­cată a difuzării unor hotăriri ale comitetului judeţean, cum a fost cazul planului de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii cultural­­sportive de masă. GHEORGHE PETRESCU : In în­cheiere mi se pare important de subliniat că manifestările de in­consecvenţă în aplicarea unor ho­­tărîri, înseamnă în fapt a ignora caracterul obligatoriu, de direc­tivă, al acestor hotăriri, "de­­curgînd din funcţiile şi răs­punderile partidului ca forţă con­ducătoare a societăţii. După pă­rerea mea, gradul de consecvenţă în aplicarea hotărîrilor de partid, prin care se realizează în prac­tică rolul conducător al partidu-­ lui, este o ilustrare a spiritului par­tinic, a nivelului de conştiinţă so­cialistă, a disciplinei de partid. Pagină realizata de Tudor OLARU CONTINUU, EXIGENT al Îndeplinirii hotărîrilor _ SPOREȘTE Un antidot pentru mentalitatea „mersului de la sme Buna coordonare previne paralelismul Esenţialul — îndrumarea la faţa locului, nu din GHEORGHE PETRESCU, prim secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R.: Complexitatea pro­blemelor a căror rezolvare intră în competenţa organelor de partid impune acestora o abordare ştiin­ţifică, cunoaşterea noilor fenomene şi cerinţe, studii­ aprofundat al realităţilor, care să permită con­turarea unor concluzii judicioase, concretizate în măsuri bine chib­zuite. Studiul, analiza, adoptarea hotărîrii constituie însă doar pri­ma etapă, după care pe primul plan trebuie să treacă modalităţile operative, calificate de aplicare a măsurilor stabilite. Putem aprecia în lumina acestor considerente că viaţa a verificat temeinicia hotă­rîrilor adoptate în ultimul timp de biroul comitetului judeţean de par­tid cu privire la munca de întărire a organizaţiilor de partid, îmbu­nătăţirea activităţii de partid şi tehnico-administrative la Combi­natul chimic Craiova, la întreprin­derile agricole de stat din judeţ şi în unităţile industriei locale, ho­­tărîri a căror aplicare a fost orga­nizată cu perseverenţă. S-a confir­mat, totodată, că participarea ne­mijlocită a membrilor biroului ju­deţean de partid, a celor mai com­petenţi activişti de partid şi spe­cialişti (pe cît posibil aceiaşi) atît la studiul premergător elaborării hotărîrii respective, cît şi la orga­nizarea aplicării măsurilor stabi­lite este una din condiţiile succe­sului. In antiteză cu exemplele men­ţionate, am avut şi cazuri în care insuficienta preocupare pentru fi­nalizarea acţiunilor iniţiate a făcut ca anumite deficienţe să persiste. Am în vedere aplicarea parţială a măsurilor stabilite pentru pregă­tirea unităţilor economice în ve­derea desfăşurării activităţii pe timpul iernii, ceea ce a determi­nat — mai ales în construcţii — cheltuieli suplimentare, slaba orga­nizare a muncii pe unele şantiere, şi, drept consecinţă, restante în realizarea sarcinilor de plan pe primul trimestru. In condiţiile în care pe primul plan al preocupări­lor organizaţiilor de partid se află asigurarea recuperării necondiţio­nate a râmînerilor în urmă în rea­lizarea planului de investiţii şi în­deplinirea integrală a sarcinilor de plan de către fiecare întreprindere, precum şi intensificarea ritmului lucrărilor agricole, spre a executa la timp marele volum de lucrări a­­gricole de sezon — controlul exer­citat pe teren de activiştii de partid şi de stat, de specialişti tre­buie să acţioneze ca un factor ho­­tărîtor de impulsionare a eforturilor. In acest scop, Comitetul judeţean Dolj al P.C.R. a trimis întregul ac­tiv de partid şi de stat pe teren spre a acorda un sprijin calificat, operativ, conducerilor unităţilor in­dustriale şi agricole, organizaţiilor de partid în toate problemele me­nite să determine recuperarea ră­punerilor în urmă. In felul acesta, ca şi prin suspendarea tuturor şe­dinţelor, a oricărei activităţi de birou care ar putea răpi timpul ce trebuie afectat activităţii practice, vom asigura ca prezenţa pe teren a tuturor cadrelor activului de par­­­­tid şi de stat să se soldeze cu re­zultate efective în îndeplinirea, in­tegrală a sarcinilor majore în in­dustrie, în domeniul investiţiilor şi în agricultură. Trebuie arătat, pe de altă parte, că în cursul aplicării diferitelor hotăriri se verifică Însăşi funda­ SClNTEIA — marti 3 aprilie 1969 Nu inspecţii, constatări, rapoarte, ci ajutor efectiv . Problema eficienţei controlului poate fi abordată şi din alt unghi de vedere. Este vorba de „metodologia“ controlului, care derivă dintr-o anumită optică asupra rostului acestuia. Cel care concepe controlul drept o „inspec­ţie“ consideră de la sine înţeles să se limiteze la constatarea diferitelor stări de lucruri, la înregistrarea de­ficienţelor despre care urmează să informeze organul de partid care l-a trimis. Am dori să aflăm mai multe despre experienţa ace­lora care interpretează (şi aplică) controlul în accepţia firească a acestuia în munca de partid , a­­nume de ajutor efectiv acordat in vederea îmbunătăţirii activităţii. MIHAI BURCHEŞIN : In cursul ultimului an, Comitetul judeţean de partid a trimis în fiecare tri­mestru pe teren colective de ac­tivişti şi specialişti cu misiunea de a controla stadiul aplicării diferi­telor hotăriri ale organelor de partid şi de stat privind investi­ţiile, îndeplinirea planului în in­dustrie, efectuarea lucrărilor de irigaţii şi a celor de extindere a legumiculturii, desfăşurarea învă­ţămîntului de partid, activitatea culturală la sate, întărirea organi­zaţiilor de partid etc. Mi se pare important pentru a caracteriza sti­lul de muncă pe care vrem să-l promovăm că, în toate acţiunile la care m-am referit, paralel cu exercitarea propriu-zisă a contro­lului a început şi remedierea nea­junsurilor constatate. Astfel proce­dăm şi acum cînd întregul activ judeţean a fost trimis să ajute u­­nităţile unde se semnalează rămî­­neri în urmă. In felul aces­ta am depăşit faza pur „consta­­tativă“ sau „informativă“. Atunci cînd în plenarele comitetului ju­deţean sau în şedinţele de birou se prezintă informări asupra con­cluziilor desprinse în urma con­trolului, se relatează totodată des­pre măsurile adoptate la faţa lo­cului, despre rezultatele obţinute in acest fel şi despre măsurile care se preconizează în continuare. ION CREŢU, instructor al co­mitetului municipal de partid . Scopul pe care îl urmărim în con­trolul efectuat pe teren constă toc­mai în a sprijini organizaţiile de partid să-şi îndeplinească în cele mai bune condiţii sarcinile ce le­revin. Am făcut parte dintr-unul din colectivele trimise de comite­tul municipal să controleze felul cum sînt aplicate hotărîrile organe­lor centrale şi locale de partid. La I.R.A., unde am fost repartizat, am ajutat comitetul de partid să-şi îmbunătăţească activitatea privind primirea în partid, desfăşurarea învăţămîntului de partid, îndruma­rea organizaţiilor de masă. GHEORGHE DAVID : Comite­tul de partid Nod C.F.R. a socotit că principalul ajutor trebuie acor­dat acelor birouri ale organi­zaţiilor de bază unde au fost aleşi mai mulţi membri noi, tovarăşi cu mai puţină experienţă în munca de partid. Controlînd aci felul în care s-a pornit la aplicarea hotă­rîrilor adunării de alegeri, colec­tivele trimise de comitetul de par­tid nu au plecat pînă ce nu s-au convins că lucrurile au pornit pe un făgaș bun. ION NEAGU, secretarul comite­­­­tului de partid CSAPC: Și noi am fost „beneficiarii“ unui aseme­nea ajutor cu adevărat concret. Colectivele care au venit la noi din partea comitetului municipal de partid să controleze cum se în­deplinesc sarcinile ce revin colec­tivului nostru în privinţa redu­cerii costului investiţiilor şi a economisirii metalului ne-au dat un ajutor efectiv, între altele, în reanalizarea unor proiecte res­tante, ceea ce a înlesnit micşorarea cu 3 500 000 lei a costului investi­ţiilor. IONEL POPA : Din studiul efec­tuat la uzina „7 Noiembrie“ asu­pra căilor de înlăturare a stocurilor supranormative de un colectiv al comitetului municipal, ţin să relev ca un element pozitiv că la efec­tuarea acestuia au­ fost atrase bi­rourile organizaţiilor de bază, iar concluziile desprinse au fost dezbă­tute, în cadrul unei adunări de partid deschise, cu care prilej s-au expus şi recomandările noas­tre. In altă ordine de idei, consider că ar fi util ca același colectiv care a studiat o problemă într-o anu­mită întreprindere să revină după un interval de cîteva luni spre a cerceta în ce măsură se aplică mă­surile stabilite. Cred că aceasta ar spori eficiența controlului.

Next