Scînteia, aprilie 1969 (Anul 38, nr. 8022-8051)
1969-04-08 / nr. 8029
PAGINA 2 Creşterea continuă a rolului conducător al partidului, ca unul din factorii hotărîtori ai vastului proces de perfecţionare a tuturor laturilor vieţii sociale iniţiat de Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a P.C.R., ridică cu acuitate necesitatea unei acţiuni perseverente vizind îmbunătăţirea continuă a stilului muncii organizaţiilor de partid. In această ordine de idei apare pe prim plan, ca o condiţie esenţială a eficienţei muncii de partid, imprimarea — pe toate verigile acesteia — unei atenţii neslăbite controlului îndeplinirii hotărîrilor. In documentele Congresului al IX-lea, ale plenarelor C.C. al P.C.R. s-a subliniat de repetate ori că felul în care sînt asigurate organizarea şi controlul îndeplinirii hotărîrilor reflectă maturitatea organizaţiilor de partid, forţa lor de înrîurire, nivelul muncii de partid. In legătură cu experienţa acumulată de unele organizaţii de partid, cu modalităţile practice de perfecţionare a organizării şi controlului îndeplinirii hotărîrilor, am solicitat unor activişti de partid din judeţul Dolj să-şi prezinte experienţa şi să formuleze opinia în această privinţă. / EFICIENŢA MUNCII DE PARTID — Ne-ar interesa să scoatem în evidenţă felul în care adoptarea unor hotăriri judicioase, bazate pe o temeinică cunoaştere a realităţilor, urmată de o intensă muncă politică şi organizatorică pentru aplicarea prevederilor acestor hotărâri, determină progrese calitative în activitatea economică, ca şi în domeniul vieţii interne de partid. IONEL BUTAŞ, secretarul Comitetului de partid I.S.C.M. Craiova : Voi încerca să ilustrez acest aspect prin felul în care am acţionat pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de conducerea partidului privind rentabilizarea tuturor întreprinderilor și produselor, întreprinderea noastră era planificată anual cu o pierdere de 4 milioane lei. Am considerat ca o sarcină de răspundere să punem capăt fără întîrziere acestei anomalii. Găsirea mijloacelor de a lichida pierderile planificate şi a aduce unitatea în rîndurile unităţilor rentabile a trecut pe primul plan al preocupărilor comitetului de partid, al birourilor organizaţiilor de bază. Analiza întreprinsă de comitetul de partid a relevat că principala condiţie de rentabilizare o constituie reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale care reprezentau o pondere de 60—70 la sută din preţul de cost. Cum să realizăm aceasta în mod practic ? Am format un colectiv de ingineri, tehnicieni şi economişti care a studiat aceste aspecte pe toate şantierele şi loturile. Pe baza concluziilor desprinse din acest studiu, comitetul de partid a determinat conducerea întreprinderii să adopte un plan de măsuri care prevedea : aprovizionarea judicioasă a şantierelor ; apropierea depozitelor demateriale de punctele de lucru spre a reduce cheltuielile de transport ; repartizarea din depozite doar a materialelor care erau imediat folosite; stabilirea unui sistem clar şi operativ de evidenţă prin care fiecare maistru ştie în orice moment (și nu ca pînă atunci abia la sfîrşitul lunii) dacă consumul de materiale se încadrează în deviz. La fiecare cîteva luni comitetul de partid analiza stadiul aplicării hotărîrii, iar pe parcurs organizaţiile da partid își concentrau eforturile spre îndeplinirea măsurilor stabilite. Ori de cîte ori constatam o rămînere în urmă, ajutam la redresarea situaţiei. Eforturile n-au fost zadarnice. In 1967, în locul unei pierderi de 4 milioane lei cu cît am fost planificaţi, am realizat beneficii de 4 milioane lei. Iar în 1968, în locul unei economii de circa 4 700 000 lei, am realizat peste 5 800 000 lei. Aşadar, mi se pare limpede că investiţia de energie pentru a asigura îndeplinirea riguroasă a hotărîrii s-a dovedit... rentabilă. VIRGIL TURACHE, secretarul comitetului de partid de la întreprinderea de prefabricate : Nu voi spune o noutate amintind că ani în şir nu era şedinţă la judeţ sau municipiu în care întreprinderea noastră să nu fi fost criticată pentru neîndeplinirea sarcinilor de plan care la noi devenise o regulă. Ne-am dat, fireşte, seama că lucrurile nu puteau merge aşa mai departe. Ce trebuia făcut ? Care erau verigile de care trebuia să ne prindem spre a asigura lichidarea râmînerilor în urmă . Consultarea cu activul de partid, cu specialiştii, ne-a ajutat să sesizăm două direcţii principale spre care ne-am concentrat: mai buna folosire a utilajelor ; aplicarea riguroasă a Hotărîrii partidului şi guvernului privind reglementarea folosirii timpului de lucru. Paralel cu măsurile stabilite de conducerea întreprinderii pentru reducerea stagnării utilajelor, încărcarea acestora la capacitatea proiectată, folosirea raţională a spaţiilor de producţie, am pus în centrul muncii politice desfăşurate de organizaţiile de partid, sindicale şi de U.T.C. crearea unei opinii publice combative faţă de folosirea necorespunzătoare a utilajelor şi a timpului de lucru. Membri ai comitetului de partid şi ai comitetului de direcţie, repartizaţi pe schimburi, au controlat sistematic aplicarea măsurilor stabilite. Munca politico-educativă s-a îmbinat cu măsuri pe linie administrativă pentru întărirea răspunderii şi a spiritului de disciplină în producţie. Rezultatul ? Absenţele nemotivate au scăzut cu 40 la sută şi acţionăm cu hotărîre pentru reducerea lor în continuare. Cît despre efectele pe care întărirea disciplinei muncii şi mai buna folosire a utilajelor le-au avut asupra activităţii economice a întreprinderii este suficient să arăt că în 1968, pentru prima oară de la înfiinţare — cu cinci ani în urmă — planul la producţia globală şi la producţia marfă a fost nu numai realizat, dar şi depăşit cu aproape 5 la sută, iar în locul unei pierderi planificate de circa 2,3 milioane lei au fost obţinute beneficii de 1,2 milioane, montarea acestora. Iată un exemplu sugestiv. Pe baza indicaţiilor conducerii partidului, în trimestrul IV al anului 1968 mai multe comitete de partid din întreprinderile industriale au stabilit un ansamblu de măsuri pentru folosirea optimă a capacităţilor şi suprafeţelor de producţie. Din controlul efectuat de comitetul judeţean la uzina „Electroputere“ rezultă că, în urma aplicării unor măsuri eficiente, indicele de folosire extensivă a utilajelor a crescut de la 40,2 la sută în 1968, la 43 la sută din timpul calendaristic în primele două luni ale acestui an. Totodată, s-a constatat că nu au fost găsite solu.In multe locuri întilnim unităţi care, deşi îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare, obţin totuşi rezultate cu totul disproporţionate... TUDOR CONSTANTINESCU, instructor al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R.: Ca să ne referim la tema discuției noastre, trebuie arătat că din cele constatate pe teren reiese că nu de hotăriri bune ducem lipsă, ci de grijă pentru aplicarea lor. Am să mă refer la un exemplu care mi se pare convingător. La Băilești sunt trei cooperative agricole ; în toate trei comitetele de partid au adoptat planuri de măsuri privind creşterea producţiei vegetale şi animale, dar în timp ce în cooperativa „7 Noiembrie“ comitetul de partid a controlat cu regularitate îndeplinirea lor, în celelalte două cooperative s-a considerat că, odată hotărîrea luată, treaba merge de la sine. Nu e de mirare că, în aceleaşi condiţii de climă şi fertilitate a solului, producţia de grîu, de lapte ca şi valoarea zilei-muncă sunt mult mai mici în aceste două cooperative. Ajutorul pe care îl acordăm unităţilor agricole acum în campania de primăvară urmăreşte tocmai lichidarea unor asemenea rezultate disproporţionate. MIHAI BURCHEŞIN, secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R. : Considerăm că la rezultatele mai bune obţinute de Comitetul orăşenesc de partid Băileşti faţă de Comitetul orăşenesc de partid Calafat în munca de partid şi economică are o contribuţie însemnată faptul că în primul caz se acţionează cu mai multă exigenţă în organizarea îndeplinirii hotărîrilor. Dar ar însemna să ne amăgim singuri dacă nu am arăta că şi la nivelul comitetului judeţean mai avem hotăriri doar în parte aplicate. Aşa se face că la începutul anului a trebuit să luăm din nou în discuţie desfăşurarea muncii de primire în partid, de întărire numerică şi calitativă a organizaţiilor de bază, întrucît din cele constatate într-un şir de comune reieşea că lucrurile continuau să bată pasul pe loc, deşi pretutindeni oameni înaintaţi şi cu autoritate din rîndurile ţărănimii cooperatiste îşi exprimaseră dorinţa de a fi primiţi în rîndurile partidului. — Deseori se constată că, după un start promiţător în aplicarea unei hotăriri, cursa începe să lîncezească, iar la punctul de sosire ajung numai o parte dintre concurenţi... IONEL POPA, Instructor al Comitetului municipal Craiova al P.C.R.: Cauzele sunt variate. Unii se lansează într-o mulţime de acţiuni şi pînă la urmă nu le pot cuprinde pe toate. Alţii nu s-au deprins să privească în urmă, să meargă pe urmele hotărîrilor adoptate şi să analizeze în ce stadiu au ajuns. Imediat după publicarea Hotărîrii privind folosirea timpului de lucru, peste tot s-au identificat mijloacele de astupare a „găurilor“ prin care se scurge timpul de lucru; organizaţiile de partid au dezbătut hotărîrea în adunări generale, s-au stabilit măsuri şi regulamente, pentru ca acum în unele întreprinderi, între altele la fabrica de confecţii, parcă s-a uitat de existenţa acestora, reveniridu-se de fapt la situaţia anterioară. In vorbe nimeni nu contestă utilitatea măsurilor stabilite privind folosirea integrală a timpului de lucru ; în fapt însă, ca la întreprinderea „7 Noiembrie“ sau la I.R.A., ele nu sunt aplicate cu spirit de răspundere. Trebuie să arăt că, în unele locuri, „exemplul“ încălcării hotărîrii îl dau chiar vinele cadre de conducere. Cu coauţiile cele mai bune privind folosirea raţională a suprafeţelor de producţie, măsurile adoptate în acest domeniu avînd un caracter general, exprimînd deziderate şi nu prevederi concrete, cu termene precise. Din această cauză 26 la sută din suprafaţa construită a uzinei este utilizată pentru activităţi auxiliare. Se desprinde de aci concluzia că, paralel cu atenţia faţă de aplicarea hotărîrilor, trebuie manifestată grija necesară ca măsurile stabilite să fie elaborate pe baza unui studiu aprofundat, care să aibă în vedere toate aspectele problemei, să indice soluţii judicioase, responsabilităţii clare. Ioritate pot asemenea oameni să critice pe muncitorul, care întîrzie de la lucru sau lasă maşina să lucreze în gol cînd ei înşişi dispar din întreprindere cu ceasurile şi toată lumea ştie că „terenul“ lor e meciul ? ŞTEFAN NEGREŢ, secretar al Comitetului municipal Craiova al P.C.R. : Nu întotdeauna se înţelege că anumite hotăriri urmărind obiective pe o perioadă mai îndelungată impun o atenţie permanentă, analizarea periodică a stadiului îndeplinirii acestora, iar uneori măsuri în vederea adaptării lor la condiţiile schimbate. Iată, la fabrica „Independenţa“ multă vreme comitetul de partid şi comitetul de direcţie nu au reflectat asupra implicaţiilor pe care extinderea întreprinderii, dotarea ei cu utilaje de înaltă tehnicitate le ridică în domeniul asigurării cadrelor cu pregătire profesională corespunzătoare. în sfirşit, cînd a fost întocmit un plan de măsuri în această direcţie, comitetul de partid şi comitetul de direcţie au considerat pe semne că lucrurile pot fi rezolvate în stil de „campanie“. Aşa se face că realizarea numai parţială a sarcinilor privind ridicarea calificării a dus la menţinerea unor deficienţe privind calitatea produselor. Am să mă refer şi la altă problemă unde apare evidentă necesitatea de a ne îngriji permanent de aplicarea măsurilor stabilite. Mă refer la prevederea inclusă în hotărîrea conferinţei municipale de partid privind perfecţionarea formelor şi metodelor muncii de partid. Esta vorba aci de un proces cu implicaţii largi şi multilaterale, care niciodată nu poate fi consideret încheiat. Inacest sens a fost abordată problema în cadrul unei recente plenare a comitetului municipal de partid. Membri ai comitetului municipal, activişti salariaţi şi nesalariaţi au analizat în 6 mari organizaţii de partid felul cum se aplică hotărîrea conferinţei municipale, au ajutat la găsirea modalităţilor celor mai potrivite de îmbunătăţire a muncii. Vom continua această acţiune pe un plan mai larg, antrenînd pe toţi membrii birourilor organizaţiilor de bază, întrucît a considera că problemele stilului munciii de partid sînt de resortul exclusiv al secretarului organizaţiei de partid constituie în fapt un factor de încetinire a progresului. GHEORGHE DAVID, secretarul Comitetului de partid Nod C.F.R. Craiova : Aş vrea să ilustrez printr-un exemplu din activitatea noastră efectele perseverenţei în îndeplinirea măsurilor stabilite. Multă vreme la noi erau invocate tot felul de ,,cauze obiective“ spre a justifica apatia faţă de primirea de noi membri de partid, ceea ce îngreuna îndeplinirea sarcinilor complexe ce reveneau organizaţiilor de bază. După hotărîrea adoptată cu cîteva luni în urmă de comitetul judeţean, am stabilit un şir de măsuri concrete privind îmbunătăţirea muncii cu activul fără de partid, cu organizaţia U.T.C., am încredinţat sarcini obşteşti muncitorilor şi tehnicienilor care prin calităţile lor dovedeau că merită să fie primiţi în rîndurile partidului, i-am ajutat să-şi formeze trăsăturile politico-morale proprii comunistului. In felul acesta s-a ajuns la întărirea numerică şi calitativă a celor trei organizaţii de bază de la depou, ca şi a aceleia de la instalaţii. Efectele nu au întîrziat să se facă simţite în creşterea rolului conducător şi a forţei de mobilizare a acestor organizaţii, în eficienţa acţiunilor iniţiate de ele privind întărirea disciplinei muncii, suplimentarea planului de reparaţii. ION STANCULETE, secretarul Comitetului de partid de la uzina „7 Noiembrie“ : Pentru ca o hotărîre să dea rezultatele scontate trebuie să ne îngrijim de aceasta încă în cursul întocmirii ei, pornind de la o temeinică cunoaştere a stărilor de lucruri. Experienţa arată că în această privinţă are un rol hotărîtor consultarea activului de partid, a celor mai competente cadre ale unităţii, receptivitatea faţă de părerile oamenilor. Consider că dacă am obţinut rezultate pozitive în aplicarea planului de măsuri întocmit din iniţiativa comitetului nostru de partid privind îmbunătăţirea ritmicităţii producţiei, aceasta se datoreşte în mare măsură atenţiei pe care am acordat-o în fapte, nu în vorbe, propunerilor făcute de muncitori şi tehnicieni. • — Cui trebuie încredinţată exercitarea controlului şi cînd să înceapă pentru a se dovedi eficient 7 VĂDUVĂ CARP, secretarul Comitetului de partid I.R.A. Craiova : Mi se pare important de subliniat că la exercitarea controlului îndeplinirii hotărîrilor trebuie să participe toţi membrii comitetului de partid şi ai birourilor organizaţiilor de bază. Progresele realizate la noi în ultimul timp în organizarea producţiei în urma aplicării planului de măsuri privind mai buna folosire a capacităţilor de producţie, economisirea de materiale, se datoresc, între altele, repartizării membrilor birourilor organizaţiilor de bază pe echipe spre a controla zi de zi felul cum sunt îndeplinite măsurile stabilite. De altfel, din însuşi principiul conducerii colective decurge necesitatea ca elaborarea cu forţe comune a hotărîrilor să fie urmată de un efort colectiv în organizarea aplicării acestora. ŞTEFAN NEGREŢ: Dacă măsurile stabilite de comitetul municipal de partid privind folosirea timpului de lucru sau desfăşurarea învăţămîntului de partid se aplică doar parţial, aceasta se datoreşte mentalităţii rutiniere a unor cadre de partid care consideră că, odată elaborată hotărîrea, succesul e asigurat, îl putem aştepta cu braţele încrucişate. Tocmai de aceea în instruirea activului de partid insistăm asupra necesității ca imediat după adoptarea unei hotărâri să înceapă munca pentru organizarea aplicării ei efective, iar controlul să aibă un caracter sistematic, permanent. Una din cele mai dăunătoare manifestări de formalism constă în efectuarea controlului în pragul termenului scadent, cînd acesta nu pai poate contribui la îndreptarea lucrurilor. NICOLAE NEAGOE, secretarul Comitetului de partid uzina „Electroputere“ : Pentru ca aplicarea diferitelor hotăriri să nu fie lăsată la voia întîmplării este de mare folos încetăţenirea practicii de a analiza periodic stadiul îndeplinirii lor, astfel încît să se poată lua operativ măsurile ce se impun. Dacă în uzina noastră s-a putut realiza anul trecut o economie de 1 063 tone de metal faţă de consumul planificat, aceasta se datoreşte faptului că aplicarea măsurilor stabilite în privinţa economisirii metalului a fost analizată lunar de comitetul de partid; orice greutate, orice rămînere în urmă era astfel semnalată fără întîrziere şi remediată pe parcurs. ILIE ALBU, secretarul Comitetului de partid I.M.A. Segarcea : Pentru ca hotărîrile să ducă la îmbunătăţirea efectivă a activităţii este nevoie ca la aplicarea lor să fie antrenate cadrele cele mai competente, oameni cu experienţă şi pregătire. După părerea mea, rămînerile în urmă pe care le constatăm în aplicarea hotărîrilor de partid şi de stat privind mărirea producţiei agricole la hectar şi mecanizarea complexă a lucrărilor agricole se datoresc, în mare măsură, faptului că treptat, treptat, un şir de specialişti trimişi în ultimii ani în unităţile agricole se instalează iar în birourile diferitelor Instituţii judeţene, în timp ce în cooperative, ferme, întreprinderi de mecanizare a agriculturii se simte tot mai acut nevoia de specialişti care să asigure folosirea intensivă a pămîntului, utilajului, aplicarea agrotehnicii moderne. GHEORGHE PETRESCU: Consider că adoptarea unor hotăriri de principiu, de orientare, într-o problemă sau alta, nu este utilă la nivelul comitetului judeţean de partid, şi, cu atît mai mult, la nivelul organizaţiilor de partid din unităţi. Problemele de principiu, de orientare generală, sunt rezolvate prin hotăriri ale conducerii superioare de partid şi de stat ; organelor locale de partid le revine sarcina de a soluţiona operativ, în lumina acestor linii directoare, problemele ce le ridică viaţa în funcţie de condiţiile specifice. In acest sens este nevoie de un control sistematic al aplicării hotărîrilor, un control exercitat de cadrele cele mai competente, iar constatările să determine măsuri operative pe teren şi, dacă este cazul, propuneri privind adoptarea unor măsuri ulterioare de către organele judeţene sau centrale de competenţa cărora sunt problemele ce trebuie soluţionate. Recent, dintr-un control efectuat de biroul judeţean de partid pe şantierele fabricilor de bere, lapte şi con. Am intîlnit cazuri cînd, fie in urma unei defectuoase organizări a muncii, fie ca rezultat al credinţei naive că dacă o hotărîre ajută, cinci hotăriri ajută de cinci ori mai mult, se ajunge să se elaboreze pe diferite verigi — verticale şi orizontale, la nivelul diferitelor organizaţii şi instituţii — hotărîri, planuri de măsuri, referitoare la aceeaşi problemă. In felul acesta forţele sînt abătute de la munca vie pentru rezolvarea problemelor la întocmirea de hîrtii consemnînd constatări şi soluţii identice. Cum consideraţi că se poate pune capăt acestui anacronism ? N.IE DUŢU, instructor al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R.: Soluţia este la îndemîna oricui, numai că nu e folosită întotdeauna : coordonarea la nivelul comitetului de partid respectiv a activităţii tuturor organizaţiilor care concură la realizarea unui anumit obiectiv, a unor acţiuni comune. Această sincronizare este de altfel înlesnită de participarea conducătorilor organizaţiilor de masă şi obşteşti la instructajele organizate de comitetele judeţene, municipale, orăşeneşti de partid. TUDOR CONSTANTINESCU: Dacă la nivelul comitetului judeţean se adoptă o hotărîre după analizarea unei anumite probleme, nu mai urmează analize „pe filieră“ la organizaţiile de partid subordonate. Acele organizaţii care prin natura activităţii lor au contingente cu problema respectivă stabilesc, in lumina hotărîrii comitetului judeţean, măsuri concrete in funcţie de condiţiile lor specifice. MIHAI BURCHEŞIN: Cred că două exemple vor înlesni să se înţeleagă modul cum evităm fenomenele de paralelism şi suprapunere. Cînd a apărut necesitatea de a analiza felul în care organizaţiile comerciale îşi îndeplinesc îndatoririle privind aprovizionarea populaţiei, am dezbătut problema în cadrul unei şedinţe comune a biroului judeţean de partid şi a comitetului executiv al consiliului popular judeţean, apoi a fost adoptată o hotărîre comună. Alt exemplu : la începutul anului trecut am prevăzut pentru ultimul trimestru o plenară a comitetului judeţean de partid consacrată analizării activităţii economice a cooperativelor agricole, cînd a devenit cunoscut că va avea loc conferinţa uniunii judeţene a C.A.P. am considerat că nu are rost să organizăm dezbateri paralele la nivelul comitetului judeţean de partid. Cu toate acestea, nu putem afirma că am lichidat serve s au constatat deficienţe de proiectare, construcţie, ca şi de asigurare cu utilaje care periclitau punerea în funcţiune la termen a acestor investiţii. Paralel cu măsurile luate pe fiecare şantier în parte, secretariatul comitetului judeţean de partid a iniţiat o întîlnire de lucru cu reprezentanţi ai Ministerului Industriei Alimentare, ai proiectantului şi constructorului, cu care prilej au fost stabilite măsurile vizînd lichidarea rămînerilor în urmă, cu desăvîrşire paralelismul. Nu da mult biroul judeţean de partid a analizat munca politică si cultural-educativă de masă, apo comitetul municipal de partid Craiova si-a propus să reia problema in cadrul unei plenare. — Este un lucru bine cunoscut că există condiţii cu atît mai propice aplicării unei hotăriri, cu cît prevederile acesteia sînt mai operativ cunoscute de către cei cărora le sînt adresate. Cum stau lucrurile la dv. în această privinţă ? VĂDUVA CARP: Imediat ce apare o hotărîre a conducerii de partid, organizăm discuţii asupra ei în rîndurile salariaţilor, fără a mai aştepta indicaţii sau „dezlegări“ de la municipiu. IONEL POPA : Şi la nivelul comitetului municipal este mai bine organizată studierea hotărîrilor de partid şi de stat cu prilejul instruirilor lunare. Cred însă că atunci cînd survin pe parcurs hotărîri ale comitetului judeţean s-ar putea organiza o informare operativă a activiştilor fără a aştepta data instruirii. MIHAI BURCHEŞIN: Aprecierile tovarăşilor privind mai buna organizare a informării sunt îndreptăţite, însă aceasta nu ne poate face să închidem ochii în faţa neajunsurilor. Din controlul efectuat în organizaţiile de bază a reieşit că prevederile Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la selecţionarea, creşterea şi promovarea cadrelor sînt insuficient cunoscute ; acelaşi lucru cu privire la hotărîrea comitetului judeţean în legătură cu munca de primire în partid. Avem şi cazuri de tărăgănare nejustificată a difuzării unor hotăriri ale comitetului judeţean, cum a fost cazul planului de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii culturalsportive de masă. GHEORGHE PETRESCU : In încheiere mi se pare important de subliniat că manifestările de inconsecvenţă în aplicarea unor hotărîri, înseamnă în fapt a ignora caracterul obligatoriu, de directivă, al acestor hotăriri, "decurgînd din funcţiile şi răspunderile partidului ca forţă conducătoare a societăţii. După părerea mea, gradul de consecvenţă în aplicarea hotărîrilor de partid, prin care se realizează în practică rolul conducător al partidu- lui, este o ilustrare a spiritului partinic, a nivelului de conştiinţă socialistă, a disciplinei de partid. Pagină realizata de Tudor OLARU CONTINUU, EXIGENT al Îndeplinirii hotărîrilor _ SPOREȘTE Un antidot pentru mentalitatea „mersului de la sme Buna coordonare previne paralelismul Esenţialul — îndrumarea la faţa locului, nu din GHEORGHE PETRESCU, prim secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R.: Complexitatea problemelor a căror rezolvare intră în competenţa organelor de partid impune acestora o abordare ştiinţifică, cunoaşterea noilor fenomene şi cerinţe, studii aprofundat al realităţilor, care să permită conturarea unor concluzii judicioase, concretizate în măsuri bine chibzuite. Studiul, analiza, adoptarea hotărîrii constituie însă doar prima etapă, după care pe primul plan trebuie să treacă modalităţile operative, calificate de aplicare a măsurilor stabilite. Putem aprecia în lumina acestor considerente că viaţa a verificat temeinicia hotărîrilor adoptate în ultimul timp de biroul comitetului judeţean de partid cu privire la munca de întărire a organizaţiilor de partid, îmbunătăţirea activităţii de partid şi tehnico-administrative la Combinatul chimic Craiova, la întreprinderile agricole de stat din judeţ şi în unităţile industriei locale, hotărîri a căror aplicare a fost organizată cu perseverenţă. S-a confirmat, totodată, că participarea nemijlocită a membrilor biroului judeţean de partid, a celor mai competenţi activişti de partid şi specialişti (pe cît posibil aceiaşi) atît la studiul premergător elaborării hotărîrii respective, cît şi la organizarea aplicării măsurilor stabilite este una din condiţiile succesului. In antiteză cu exemplele menţionate, am avut şi cazuri în care insuficienta preocupare pentru finalizarea acţiunilor iniţiate a făcut ca anumite deficienţe să persiste. Am în vedere aplicarea parţială a măsurilor stabilite pentru pregătirea unităţilor economice în vederea desfăşurării activităţii pe timpul iernii, ceea ce a determinat — mai ales în construcţii — cheltuieli suplimentare, slaba organizare a muncii pe unele şantiere, şi, drept consecinţă, restante în realizarea sarcinilor de plan pe primul trimestru. In condiţiile în care pe primul plan al preocupărilor organizaţiilor de partid se află asigurarea recuperării necondiţionate a râmînerilor în urmă în realizarea planului de investiţii şi îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan de către fiecare întreprindere, precum şi intensificarea ritmului lucrărilor agricole, spre a executa la timp marele volum de lucrări agricole de sezon — controlul exercitat pe teren de activiştii de partid şi de stat, de specialişti trebuie să acţioneze ca un factor hotărîtor de impulsionare a eforturilor. In acest scop, Comitetul judeţean Dolj al P.C.R. a trimis întregul activ de partid şi de stat pe teren spre a acorda un sprijin calificat, operativ, conducerilor unităţilor industriale şi agricole, organizaţiilor de partid în toate problemele menite să determine recuperarea răpunerilor în urmă. In felul acesta, ca şi prin suspendarea tuturor şedinţelor, a oricărei activităţi de birou care ar putea răpi timpul ce trebuie afectat activităţii practice, vom asigura ca prezenţa pe teren a tuturor cadrelor activului de partid şi de stat să se soldeze cu rezultate efective în îndeplinirea, integrală a sarcinilor majore în industrie, în domeniul investiţiilor şi în agricultură. Trebuie arătat, pe de altă parte, că în cursul aplicării diferitelor hotăriri se verifică Însăşi funda SClNTEIA — marti 3 aprilie 1969 Nu inspecţii, constatări, rapoarte, ci ajutor efectiv . Problema eficienţei controlului poate fi abordată şi din alt unghi de vedere. Este vorba de „metodologia“ controlului, care derivă dintr-o anumită optică asupra rostului acestuia. Cel care concepe controlul drept o „inspecţie“ consideră de la sine înţeles să se limiteze la constatarea diferitelor stări de lucruri, la înregistrarea deficienţelor despre care urmează să informeze organul de partid care l-a trimis. Am dori să aflăm mai multe despre experienţa acelora care interpretează (şi aplică) controlul în accepţia firească a acestuia în munca de partid , anume de ajutor efectiv acordat in vederea îmbunătăţirii activităţii. MIHAI BURCHEŞIN : In cursul ultimului an, Comitetul judeţean de partid a trimis în fiecare trimestru pe teren colective de activişti şi specialişti cu misiunea de a controla stadiul aplicării diferitelor hotăriri ale organelor de partid şi de stat privind investiţiile, îndeplinirea planului în industrie, efectuarea lucrărilor de irigaţii şi a celor de extindere a legumiculturii, desfăşurarea învăţămîntului de partid, activitatea culturală la sate, întărirea organizaţiilor de partid etc. Mi se pare important pentru a caracteriza stilul de muncă pe care vrem să-l promovăm că, în toate acţiunile la care m-am referit, paralel cu exercitarea propriu-zisă a controlului a început şi remedierea neajunsurilor constatate. Astfel procedăm şi acum cînd întregul activ judeţean a fost trimis să ajute unităţile unde se semnalează rămîneri în urmă. In felul acesta am depăşit faza pur „constatativă“ sau „informativă“. Atunci cînd în plenarele comitetului judeţean sau în şedinţele de birou se prezintă informări asupra concluziilor desprinse în urma controlului, se relatează totodată despre măsurile adoptate la faţa locului, despre rezultatele obţinute in acest fel şi despre măsurile care se preconizează în continuare. ION CREŢU, instructor al comitetului municipal de partid . Scopul pe care îl urmărim în controlul efectuat pe teren constă tocmai în a sprijini organizaţiile de partid să-şi îndeplinească în cele mai bune condiţii sarcinile ce lerevin. Am făcut parte dintr-unul din colectivele trimise de comitetul municipal să controleze felul cum sînt aplicate hotărîrile organelor centrale şi locale de partid. La I.R.A., unde am fost repartizat, am ajutat comitetul de partid să-şi îmbunătăţească activitatea privind primirea în partid, desfăşurarea învăţămîntului de partid, îndrumarea organizaţiilor de masă. GHEORGHE DAVID : Comitetul de partid Nod C.F.R. a socotit că principalul ajutor trebuie acordat acelor birouri ale organizaţiilor de bază unde au fost aleşi mai mulţi membri noi, tovarăşi cu mai puţină experienţă în munca de partid. Controlînd aci felul în care s-a pornit la aplicarea hotărîrilor adunării de alegeri, colectivele trimise de comitetul de partid nu au plecat pînă ce nu s-au convins că lucrurile au pornit pe un făgaș bun. ION NEAGU, secretarul comitetului de partid CSAPC: Și noi am fost „beneficiarii“ unui asemenea ajutor cu adevărat concret. Colectivele care au venit la noi din partea comitetului municipal de partid să controleze cum se îndeplinesc sarcinile ce revin colectivului nostru în privinţa reducerii costului investiţiilor şi a economisirii metalului ne-au dat un ajutor efectiv, între altele, în reanalizarea unor proiecte restante, ceea ce a înlesnit micşorarea cu 3 500 000 lei a costului investiţiilor. IONEL POPA : Din studiul efectuat la uzina „7 Noiembrie“ asupra căilor de înlăturare a stocurilor supranormative de un colectiv al comitetului municipal, ţin să relev ca un element pozitiv că la efectuarea acestuia au fost atrase birourile organizaţiilor de bază, iar concluziile desprinse au fost dezbătute, în cadrul unei adunări de partid deschise, cu care prilej s-au expus şi recomandările noastre. In altă ordine de idei, consider că ar fi util ca același colectiv care a studiat o problemă într-o anumită întreprindere să revină după un interval de cîteva luni spre a cerceta în ce măsură se aplică măsurile stabilite. Cred că aceasta ar spori eficiența controlului.