Scînteia, iunie 1969 (Anul 38, nr. 8082-8111)

1969-06-01 / nr. 8082

în ultimii patru ani, energia creatoare şi eforturile po­porului nostru au fost îndreptate spre înfăptuirea amplu­lui program stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român pentru dezvoltarea forţelor de produc­ţie, perfecţionarea relaţiilor socialiste, a întregii vieţi eco­nomice şi sociale a ţării. Bilanţul realizărilor pe anii 1966—1968 arată că planul cincinal — elaborat pe baza directivelor Congresului şi cuprinzînd prevederi superioare acestora — se îndeplineşte cu succes, obţinîndu-se progrese însemnate în toate sec­toarele de activitate. Ritmul mediu anual de dezvoltare a industriei în perioada 1966—1968 a fost de 12,3 la sută, faţă de 10,8 la sută cît s-a prevăzut în cincinal pentru aceşti trei ani, realizîn­­du-se o producţie suplimentară de circa 20 miliarde lei. Producţia industrială a anului 1968 este mai mare decît cea obţinută în decursul primului cincinal 1951—1955, în toate ramurile s-au realizat sporuri importante de pro­ducţie, iar în cele care au rol esenţial pentru progresul întregii economii naţionale — energia electrică, metalur­gia, construcţia de maşini şi chimia — s-au obţinut creş­teri superioare faţă de media pe ansamblul industriei. In anul 1968, producţia de energie electrică a ajuns la 27,8 miliarde kWh, sporind cu 62 la sută faţă de 1965. S-a dezvoltat baza de metal a ţării, producţia de oţel — de aproape 5 milioane tone — fiind cu 39 la sută mai mare decît la începutul cincinalului. Producţia industriei construcţiilor de maşini a crescut cu 56 la sută ; această ramură asigură în prezent circa două treimi din necesarul de utilaje şi maşini al economiei. Valorificînd la un nivel mai înalt importante resurse ale ţării, chimia — cea mai dinamică ramură industrială — a realizat o producţie care a depăşit cu 75 la sută nivelul anului 1965. Industria bunu­rilor de consum a cunoscut, de asemenea, o creştere în­semnată ; ea produce o gamă mai largă de sortimente şi contribuie în mai mare măsură la satisfacerea cerinţelor variate ale populaţiei, în perioada 1966—1968, ritmul me­diu anual de creştere a producţiei industriei uşoare a fost de 11,5 la sută, iar cel al industriei alimentare de 7,7 la sută. In aceşti trei ani s-a asigurat ridicarea nivelului tehnic al producţiei, s-a asimilat un număr însemnat de produse cu caracteristici tehnico-economice superioare, a sporit capa­citatea uzinelor noastre de a rezolva cu succes probleme tehnologice de o tot mai mare complexitate. Agricultura a înregistrat, de asemenea, progrese sim­ţitoare în creşterea şi intensificarea producţiei, punînd mai larg în valoare avantajele formelor socialiste de or­ganizare şi rezervele existente în această ramură. Deşi con­diţiile climatice nefavorabile nu au permis realizarea in­tegrală a producţiilor agricole planificate pe 1968, totuşi în perioada 1966—1968 s-a obţinut o producţie globală agri­colă care a depăşit limita superioară prevăzută în cin­cinal pentru aceşti ani cu peste 2 miliarde lei, asigu­­rîndu-se nevoile de consum ale populaţiei, aprovizionarea industriei cu materii prime şi disponibilităţi pentru ex­port. Comparativ cu anii 1963—1965, s-au­ obţinut producţii superioare cu 2 milioane de tone la cereale, cu 26,4 la sută la legume şi 31—35 la sută la sfecla de zahăr, floarea-soare­­lui şi cartofi. O dată cu industria şi agricultura, o dezvoltare continuă au cunoscut transporturile, construcţiile şi celelalte ramuri ale producţiei materiale, care au contribuit la progresul multilateral al patriei. Creşterea potenţialului economic al ţării a fost asigurată prin înfăptuirea unui susţinut program de investiţii, în anii 1966—1968 în economia naţională s-au investit din fondurile centralizate ale statului circa 155 miliarde lei — cu 2 mi­liarde lei mai mult decît s-a prevăzut — ceea ce depăşeşte volumul investiţiilor realizate în întreaga perioadă 1950—1960. Corespunzător orientărilor stabilite de Congresul al IX-lea, cea mai mare parte a investiţiilor a fost îndreptată spre ra­murile producţiei materiale, îndeosebi spre industrie şi agri­cultură. Prin realizarea acestui important volum de in­vestiţii, în primii trei ani ai cincinalului au intrat în func­ţiune peste 700 noi capacităţi de producţie şi obiective industriale importante, au fost modernizate şi reutilate nu­meroase întreprinderi din toate ramurile economiei, s-a ex­tins baza materială a activităţii ştiinţifice şi social-culturale , s-a îmbunătăţit, în continuare, repartiţia pe teritoriul ţării a forţelor de producţie, au fost amplasate noi obiective in­dustriale în zonele mai puţin dezvoltate. In industrie şi alte ramuri neagricole s-au creat aproape o jumătate de milion de noi locuri de muncă, asigurîndu-se mai buna folosire a forţei de muncă şi creşterea veniturilor populaţiei, înnoirea şi modernizarea mijloacelor de muncă şi a proce­selor tehnologice, ridicarea nivelului tehnic al producţiei în toate ramurile, creşterea nivelului de pregătire şi a expe­rienţei cadrelor, folosirea mai deplină a capacităţilor de pro­ducţie şi a timpului de lucru în întreprinderi au dus la spo­rirea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de pro­ducţie şi creşterea acumulărilor băneşti. O m­are însemnătate pentru ridicarea eficienţei economice au avut-o acţiunile iniţiate de partid privind perfecţionarea organizării produc­ţiei şi a muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, sporirea rentabilităţii , acţiuni care au contribuit la identificarea şi punerea în valoare a unor rezerve din economie. Productivi­tatea muncii pe un salariat a crescut în industrie cu aproape 27 la sută, într-un ritm mediu anual superior celui prevăzut, realizîndu-se pe această cale mai mult de două treimi din sporul producţiei industriale. Beneficiile obţinute peste pre­vederile iniţiale însumează circa 6 miliarde lei. Dezvoltarea economiei naţionale a avut loc în condiţiile unei mai largi participări a României la schimburile inter­naţionale, la diviziunea internaţională socialistă şi mondială a muncii. Ritmul mediu anual de creştere a comerţului ex­terior a fost în perioada 1966—1968 de peste 12 la sută ; a sporit ponderea produselor industriale în exportul ţării. S-au dezvoltat continuu relaţiile comerciale cu ţările mem­bre ale C.A.E.R., du toate ţările socialiste ; au fostj extinse, , totoristă, legfcKwll«* «couirpice cu alte ţări. ^ ». Realizările obţinute în industrie şi agricultură, in toate ramurile producţiei materiale se oglindesc sintetic în dina­mica venitului naţional, care în 1968 a fost cu circa 26 la sută mai mare decît în anul 1965 ; ritmul mediu anual de creştere a venitului naţional — de 8 la sută — a fost supe­rior celui prevăzut pe primii trei ani din planul cincinal. Pe această bază au fost create condiţii ca, paralel cu alo­carea unor fonduri sporite pentru acumulare, să se asigure resursele necesare creşterii sistematice a nivelului de trai. Incepînd cu anul 1967, un mare număr de salariaţi au bene­ficiat de sporirea, cu un an mai devreme decît era stabilit, a salariilor mici. Pe baza noului sistem de salarizare, pînă în prezent s-a aplicat majorarea salariilor la circa 1,4 mili­oane salariaţi. în cursul acestui an se va realiza generali­zarea noului sistem de salarizare în toate ramurile de acti­vitate economică şi social-culturală, astfel ca în 1970 toţi salariaţii să beneficieze de salarii majorate. Pensia medie a crescut în şi perioada 1966—1968 cu 39 la sută, faţă de 35 la sută cît a fost prevăzut în planul cincinal pentru anul 1970 ; a fost introdus sistemul de pensionare a membrilor coope­rativelor agricole de producţie , bursele studenţilor au fost mărite cu circa 20 la sută ; din anul 1969 au sporit aloca­ţiile de stat pentru copii. Cheltuielile social-culturale din bugetul statului au crescut cu 37 la sută — de la 22,4 mi­liarde lei în 1965, la aproape 31 miliarde lei în 1968 , con­tribuind, alături de creşterea veniturilor directe, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. In această perioadă s-a dezvoltat baza materială şi s-a îmbunătăţit activitatea în domeniul învaţămîntului, culturii, ocrotirii sănătăţii. Eforturi continue s-au făcut pentru îm­bunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei ; în primii trei ani ai cincinalului s-au construit din fondurile statului peste 159 000 de apartamente ; au fost luate măsuri pentru diversificarea construcţiilor de locuinţe şi sprijinirea popu­laţiei în construcţia de locuinţe proprietate personală. Cu toate că în cursul cincinalului au fost remajorat­e unele tarife şi preţuri, datorită faptului că veniturile sectoarelor respec­tive nu acopereau cheltuielile, se prelimină ca nivelul sala­riului real să sporească pînă la sfîrșitul cincinalului cu circa 23 la sută, situîndu-se între limitele de 20—25 la sută în­scrise în directivele Congresului al IX-lea al partidului. Se prevede, de asemenea, că în 1970 se vor realiza sarcinile sta­bilite de congres cu privire la creșterea veniturilor reale ale ţărănimii. Pe baza programului stabilit de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din decembrie 1967, a fost adoptat şi este în curs de aplicare un complex de măsuri privind îmbunătăţirea continuă a organizării societăţii noastre, perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale. In timpul scurt care a trecut de la adoptarea acestor măsuri, viaţa a demonstrat utilitatea şi viabilitatea lor, faptul că ele creează condiţii pentru stimularea iniţiativei maselor de oameni ai muncii, pentru ridicarea eficienţei economice în toate sectoarele de activitate. Desfăşurarea activităţii economice în primele luni ale anului 1969 evidenţiază că planul pe acest an se înfăp­tuieşte în bune condiţii. Oamenii muncii, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, desfăşoară o activitate intensă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a angaja­mentelor luate în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Există toate premisele ca, încă din 1969, să fie atins nivelul stabilit pentru 1970 — anul final al cincinalului — la o serie de produse importante cum sunt: aluminiu, cazane de abur industriale, motoare cu combustie internă, aps&r**f electrice de măsură,­ control şi mijloace de auto­matizare, maşini şi utilaje pentru industria metalurgică, industria materialelor de construcţii şi industria uşoară, vagoane de marfă, ciment, medicamente, ţesături tip bum­bac, încălţăminte, conserve de carne, de peşte şi de le­gume, lapte de consum şi altele. Realizările din primii 3 ani ai cincinalului şi mersul înde­plinirii planului pe acest an dovedesc în mod convingător că sunt create condiţii ca sarcinile cu privire la creşterea pro­ducţiei industriale în anul 1970 faţă de 1965 cu 66—73 la sută şi într-un ritm mediu anual de 10,6—11,6 la sută să se reali­zeze peste limita superioară. Rezultatele obţinute pînă în prezent arată că este pe deplin posibil ca ritmurile şi pro­porţiile dezvoltării economiei, principalele niveluri ale pro­ducţiei materiale prevăzute în cincinalul actual să fie înde­plinite şi depăşite. Din analiza mersului economiei se desprinde însă că, pe lîngă succesele dobîndite în aceşti ani, în anumite ramuri şi sectoare de activitate s-au manifestat şi neajunsuri. In unele cazuri, investiţiile se realizează la costuri nejustificat de mari, cu durate lungi de execuţie. Datorită întîrzierilor în elaborarea proiectelor şi documentaţiilor tehnice, în contrac­tarea instalaţiilor din ţară şi din import, o serie de capa­cităţi de producţie, îndeosebi din chimie, metalurgie, prelu­crarea lemnului şi industria alimentară, nu au fost date în producţie la termenul planificat; unele întreprinderi puse în funcţiune lucrează încă sub nivelul parametrilor tehnico­­economici proiectaţi. La îngrăşăminte chimice, cauciuc sin­tetic, plăci aglomerate şi fibrolemnoase, unele produse din industria alimentară, realizările sunt sub prevederile cinci­nalului. Neajunsuri importante au existat în aprovizionarea cu materiale şi utilaje ; ele au influenţat negativ ritmici­tatea producţiei, gradul de folosire a capacităţilor, nivelul productivităţii muncii. în multe întreprinderi, cheltuielile materiale sunt ridicate, rentabilitatea nu corespunde gra­dului de dotare tehnică a producţiei. Este necesar ca între­prinderile, centralele industriale, ministerele şi celelalte or­gane centrale să ia toate măsurile pentru eliminarea acestor lipsuri, pentru perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii şi îmbunătăţirea continuă a activităţii economice. Realizările dobîndite în anii cincinalului pe tărîmul dez­voltării economice şi sociale a­­ţării au cerut eforturi sus­ţinute din partea întregului popor. Prin munca rodnică şi însufleţită a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, a maselor largi de cetăţeni, fără deosebire,, de naţionalitate, România socialistă înaintează neabătut pe drumul progre­sului şi prosperităţii. La aniversarea unui sfert de veac de la eliberare, poporul nostru, înfăptuind politica marxist­­leninistă a Partidului Comunist Român, se prezintă cu suc­cese remarcabile în dezvoltarea economiei şi culturii, în toate domeniile vieţii sociale şi de stat şi este ferm hotărît să asi­gure construcţia victorioasă a socialismului şi comunismu­lui în patria noastră. P­roiect DIRECTIVELE Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976-1980 P POLETA PI DÎN TOATE TA­PILE. UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XXXVIII Nr. 8082 Duminică 1 iunie 19698 PAGINI - 40 BANI Partidul Comunist Român pune în centrul politicii sale economice continuarea în ritm înalt a procesului de edificare a unei economii moderne , bazată pe o industrie puternică şi o agricultură înaintată, pe folosirea cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane şi valorificarea superioară a resurselor ţării, pe utilizarea intensivă a întregului poten­ţial de producţie, pe o înaltă productivitate a muncii sociale , în vederea asigurării condiţiilor pentru satisfacerea în tot mai largă măsură a cerinţelor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii. Aceasta va avea o importanţă hotărî­­toare pentru apropierea ţării noastre de nivelul statelor cu economie avansată, pentru făurirea multilaterală şi deplină a socialismului, crearea condiţiilor necesare trecerii treptate spre comunism, pentru creşterea contribuţiei României la întărirea sistemului mondial socialist, la afirmarea ideilor socialismului în lume. (Continuare în pag. a H-a) I OBIECTIVELE ŞI SARCINILE DE BAZĂ ALE DEZVOLTĂRII ECONOMIEI NATIONALE IN PERIOADA 1971-1980 PLECAREA TOVARĂŞULUI AN­ VATA, SECRETARUE CURAJ AL PARTIDULUI ELIBERĂRII ŞI SOCIALISMULUI DIN MAROC .„ Sîmbătă dimineaţă a părăsit Ca­pitala tovarăşul An­ Vata, secreta­rul general al Partidului Eliberării şi Socialismului din Maroc, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a fă­cut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, oaspetele a fost salutat de to­varăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Manea Mănescu, membru al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Călin, Vasile Potop şi Bujor Sion, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., precum şi de activişti de partid. (Agerpres) întrevederea dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Shripat Aiurit Dange Sîmbătă la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Românt, a avut o întreve­dere cu tovarăşul Shripat Amrit Dange, preşedintele Consiliului Na­ţional al Partidului Comunist din India, vicepreşedinte al Federaţiei Sindicale Mondiale, care se află în ţara noastră cu prilejul lucrărilor Se­siunii Comitetului Executiv al F.S.M. La primire a luat parte tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească, a avut loc un schimb re­ciproc de vederi asupra problemelor actuale ale situaţiei internaţionale şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. Au fost abordate, de asemenea, as­pecte ale relaţiilor dintre Partidul Co­munist Român şi Partidul Comunist din India, subliniindu-se dorinţa co­mună de a le dezvolta în interesul consolidării unităţii mişcării comu­niste şi muncitoreşti, al cauzei păcii. Editura politică a tipărit TEZELE COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN PENTRU CONGRESUL AL X-LEA AL PARTIDULUI 48 pag. 1 leu Lucrarea a apărut într-un tiraj de masă. Cauza dreaptă a eroicului popor vietnamez va triumfa! Interesele supreme ale tuturor po­poarelor cer în mod imperios, ca unul din comandamentele primordiale ale vieţii internaţionale, încetarea agre­siunii Statelor Unite în Vietnam, crearea condiţiilor pentru ca poporul vietnamez să-şi poată hotărî soarta singur, în deplină libertate, fără nici un amestec din afară. De realizarea acestui obiectiv major depind într-o largă măsură îmbunătăţirea climatu­lui internaţional, normalizarea şi dezvoltarea relaţiilor între state, con­solidarea păcii în lume. Pornind de la aceste considerente şi călăuzit de sentimente profund in­ternaţionaliste, poporul român acor­dă întregul sprijin material, moral, politic şi diplomatic luptei poporului vietnamez pentru triumful cauzei lui drepte. Totodată, poporul nostru, alături de opinia publică mondială, îşi exprimă speranţa că negocierile care au loc în cadrul conferinţei cvadripartite de la Paris vor ajunge la rezultatele pozitive aşteptate de popoare, corespunzător cu drepturile fundamentale ale poporului vietna­mez de a trăi liber şi independent, de a fi stăpîn în propria ţară. Sînt bine cunoscute eroismul po­porului vietnamez, marile succese pe care le obţin forţele patriotice din Vietnamul de sud, întregul popor vietnamez în eroica sa rezistenţă îm­potriva agresiunii. Cu toate că Statele Unite au trimis asupra Vietnamului da sud o vastă maşină milita­ră — peste 500 000 de militari americani, plus trupele regimului marionetă de la Saigon şi trupe de mercenari din cîteva ţări asiatice, în total un efectiv de un milion — cu tot potenţialul tehnic modern pus la dispoziţia acestora, agresorul nu şi-a putut atinge scopul propus — acela de a subjuga prin forţa ar­melor poporul vietnamez. Sub con­ducerea Frontului Naţional de Elibe­rare, luptătorii sud-vietnamezi au opus o admirabilă rezistenţă , în cadrul unor ample operaţiuni de­fensive şi al unor memorabile ac­ţiuni ofensive, caracterizate prin vitejie, curaj, un înalt moral, ei au provocat inamicului grele pierderi materiale şi de vieţi omeneşti, au eli­berat circa 4/5 din teritoriul Vietna­mului de sud cu o populaţie de peste 10 milioane de oameni. In ulti­ma perioadă, forţele patriotice au atacat bazele militare, puternic în­tărite, ale inamicului, precum şi principalele oraşe aflate în mîinile guvernului marionetă, inclusiv Sai­gonul. Nici prin bombardamentele a­­viaţiei americane asupra Republicii Democrate Vietnam, agresorul nu a reuşit să slăbească voinţa de luptă a poporului vietnamez. Ca urmare a luptei eroice a poporului din această Ion F1NTÎNARU (Continuare în pag. a Vil-a)

Next