Scînteia, iulie 1969 (Anul 38, nr. 8112-8142)

1969-07-01 / nr. 8112

PROK­TAQI OIN TO­ATP TARILE. UNITI­V A! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XXXVIII Nr. 8112 Marti 1 iulie 1969 6 PAGINI — 30 BANI Ampla dezbatere publică a documentelor pentru Congresul al X lea al P.C.R. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A ŢĂRII SE BUCURĂ DE ADEZIUNEA UNANIMĂ A COMUNIŞTILOR, A ÎNTREGULUI POPOR Toate eforturile pentru ridicarea la un nivel mai înalt a întregii activităţi economice! Conferinţa organizaţiei de partid de la Uzinele „Vulcan“ din Capitală „Vulcan“ — una din cele mai v vechi uzine bucureştene. „Vuiet­­“ — Inscripţie imprimată pe o diversi­tate de produse realizate la un înalt nivel tehnic, produse cu pos -1, importantă în echipamentul centria­lelor termice sau întîlnite în cîmpu­­rile extracţiei petroliere. „Vulcan“ — nume ce evocă vechi tradiii de luptă revoluţionară ale clasei noas­tre muncitoare, preluate şi dezvol­tate de un colectiv cunoscut prin hărnicia, priceperea şi abnegaţia cu care contribuie la dezvoltarea eco­nomică a ţării, la desăvîrşirea operei de construcţie socialistă în România. Conferinţa organizaţiei de partid de act, consacrată dezbaterii Tezelor şi proiectului de Directive ale Con­gresului al X-lea al P.C.R., a prile­juit o puternică manifestare de încre­dere şi ataşament faţă de politica internă şi externă a partidului, pusă în slujba înfloririi patriei socialiste, a victoriei cauzei păcii şi socialismu­lui în lume. — Așa cum a intrat în practica partidului nostru — a spus tov. Ion Gheorghe, secretarul comitetului de partid din uzină — conducerea de partid sintetizează în documentele pregătitoare ale Congresului al X-lea concluziile care decurg din expe­rienţa construcţiei socialiste şi, des­­cifrînd cu clarviziune cerinţele dez­voltării în perspectivă a economiei naţionale, a întregii societăţi, sta­bileşte direcţiile de urmat, măsurile menite să asigure progresul multila­teral al ţării în noua perioadă is­torică. Sunt întru totul de acord cu prevederile din Teze şi din proiectul de Directive, care pun în faţa in­dustriei sarcina dezvoltării în con­tinuare cu precădere a producţiei mijloacelor de producţie, pentru a se crea condiţii în vederea repro­ducţiei socialiste lărgite şi înzestrării tuturor ramurilor economice cu tehnică modernă, dezvoltării rapide a întregii economii naţionale. Datoria noastră, a celor ce lucrăm în aceas­tă mare uzină producătoare de u­tilaj energetic din ţară, este de a ne concentra eforturile pentru a valori­fica la maximum toate rezervele ma­teriale şi umane de care dispunem, HnhWîntt up'-nunsuT ltp în «u­rajurarea' producţiei şi a muncii. Va trebui să găsim soluţii eficiente pentru utili­zarea cit mai completă a maşinilor unelte şi a timpului de lucru, spori­rea productivităţii muncii, ridicarea nivelului tehnic al producţiei, în sco­pul de a determina creşterea efi­cienţei întregii activităţi economice, menţionată ca unul din obiectivele esenţiale în documentele pentru con­gres. După ce a relevat că prevederile proiectului de Directive realizează conexiunea dintre cerinţele prezen­tului şi ale viitorului, constituind, în­ acelaşi timp, o concretizare elocventă a spiritului ştiinţific al politicii eco­nomice a partidului nostru, ing. Mi­­hai Grosu s-a referit la necesitatea utilizării complete a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă. „în scopul creşterii productivităţii mun­cii — a spus vorbitorul — cred că ar putea fi luată în consideraţie po­sibilitatea adîncirii diviziunii muncii în cadrul uzinelor producătoare de agregate energetice şi subansamble [ o organizare similară — prin spe­cializarea unor secţii producătoare de anumite tipuri de utilaje — ar pu­tea fi aplicată la scara uzinelor, ca o condiţie a îmbunătăţirii fluxului tehnologic în adîncime“. — Din ansamblul de măsuri cu­prinse în proiectul de Directive, vreau să subliniez în mod deosebit importanţa celor destinate să ducă la promovarea progresului tehnic, la aplicarea mai iarnă în practica eco­nomică a cuceririlor ştiinţei şi teh­nicii moderne , arăta tor Mircea Ionescu, muncitor de înaltă califi­care. Pentru uzina noastră — în Dan MATEESCU (Continuare In pag. a m-a) PAGINA A ll-A RELAŢIILE SOCIALE pe temelia trainică a legii Telegramă Excelenţei sale ROLAND MICHENER Guvernator general al Canadei OTTAWA Cu ocazia sărbătoririi zilei naţionale a Canadei, vă transmit, Ex­celenţă, în numele meu şi al poporului român, felicitări şi cele mai bune urări de sănătate pentru dumneavoastră personal, de pace şi prosperitate pentru poporul canadian. NICOLAE CEAUŞESCU preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Partidul ne dă certitudinea viitorului Rădica IULIAN Ţara întreagă dezbate — aşa s-ar putea caracteriza în cuvin­te puţine atmosfera acestor zile premergătoare Congresul­ al X-lea al partidului nostr e l­a în­u­tts în­­furtul de­ Chiriţ a trecut şi al cărui jubileu eli­berator îl vom sărbători în ace­laşi fierbinte august, noi am fost martorii unui greu urcuş, dar al unui urcuş sigur, treaptă cu treaptă, spre ţelul atins azi şi mai sus înălţat pentru mîine. Tezele Comitetului Central conţin dubla semnificaţie, de bilanţ şi deschidere de perspec­tivă, de raport şi de programare grandioasă a viitorului. Gîndi­­rea metodică şi creatoare mar­­xist-leninistă, care stă la baza elaborării Tezelor, este o chezăşia adevărului zilelor noastre şi al zilelor generaţiilor următoare. Contemporani edificării socialis­mului, am­ trăit, am verificat în faţa ochilor şi nu noi în sine, spiritul omenesc, cînd e în strîn­­să legătură cu fapta şi e tradus îni faptă. Sub semnul şi din impulsul acestei gindiri politice, am vă­zut schimbîndu-se chipul ţării, de la an la an. Ne-am edificat o industrie care oferă pieţei in­terne bunuri materiale odinioa­ră importate şi, mai mult, o industrie care exportă acum prestigiul tehnicii româneşti. (Continuare în pag. a IV-a) ­n ZIARUL DE AZI:­ ­ O valoroasă iniţiati­vă privind folosirea terenurilor în pantă • Puncte de vedere : Profunzimea clarităţii • Efortul, lupta, dărui­rea — atribute ale tra­diţiei noastre ştiinţifice SE ÎNTORC argeşe­nii ACASĂ !, e vestea pe care o isc sub zodia Paralelei ajunsă la mij­locul longitudinal al ţării, în cîmpia cu balade, pe Argeş în jos, pe un mal frumos... Se consumă aici, sub raport social şi is­toric, un proces realmen­te senzaţional. In spaţiul trecutelor scrieri pe care mi le su­geraseră aceste teritorii a­­ride şi, deseori, nepriete­noase, cu oameni amenin­ţaţi de spectrul foamei şi aruncaţi dezrădăcinării, mă mîhneam nu o dată de răul acela foarte rău care era în trecut pribe­gia in masă. Memoria lo­cului a înregistrat numai în deceniile trei şi patru ale acestui veac o dez­legare de vatră de pro­porţii colosale : circa o treime din argeşeni, o populaţie masivă care s-a aruncat pribegiei, mi­­grînd ca nisipurile în cele patru puncte cardinale ale ţării, în căutare de pîine, de loc mai priete­nos sub soare. Ce senti­ment descumpănitor e desprinderea de locul tău ! Cit de m­­ult se sub­­ţia, în bătaia acestui vis­col social, vatra munte­nească atît de bogată în virtuţi şi valori funda­mentale ! Are loc acum fenome­nul invers ; se întorc ar­geşenii acasă. Ce-i chea­mă ? Ce-i aduce şi rea­duce ? Ce arşiţă şi ce foc poartă în sin aceşti oa­meni care, după decenii şi decenii peregrinate, re­vin la vatră ? Sentimentul nostalgic, cu mistuitoarea lui sete, este — ştim bine — un mobil important al acestei reaşezări pe me­leagul natal , dar nu sin­gurul. I se adaugă un al­tul, cu masive implicaţii de ordin material : pre­facerea economică a aces­tor zone vitregite. Cine altcineva să fie mai ten­tat în infuzia de civili­zaţie decit tocmai acela care a cunoscut şi re­versul medaliei ? ! Pribe­giţi! de altădată devin, în condiţii schimbate, forţe active ale acestei înstă­­pîniri de mare generozi­tate pe care o realizează socialismul. Forţa magne­tică principală este ten­taţia industriei, cu tram­bulinele sale de alti­tudine şi fascinant o­­rizont, pe care, în chip explicabil, o încearcă mulţi, foarte mulţi. E poa­te, la ora actuală, recep­­tacolul cu cea mai mare putere de absorbţie so­cială şi, negreşit, realita­tea care azvîrle cele mai întinse, mai frumoase şi mai sigure punţi în zo­nele viitorului. Migraţia înspre acest curcubeu are o solidă motivaţie poli­tică şi social-psihologică. Ce ştiţi despre oraşele „coloanelor argintii“ ? Chimia nu mai este (cum o ştiusem cîndva) o palidă domnişoară de laborator, sclava unor ex­perienţe cu eprubete ori savanta păpuşă de vră­jitorii în spaţii restrînse ; chimia a ieşit sub cerul liber, e un bun material al maselor, o ireversibilă forţă de transformare a lumii şi, indirect, a eu­­lui nostru care se regă­seşte în atîtea multipli­cate oglinzi. Va trebui să vă obiş­nuiţi a privi chipul ora­şelor după jocul materiei pe care îl adăpostesc, după felul metamorfoze­lor care au loc în cetate : mina, retortele, avuţia metaliferă, aurul alb, fluxul cerealier, peisajul cu sonde, frenezia mole­culară, sunt forţe-simbol care transferă aşezărilor un timbru, un glas, o pe­cete, pe care trebuie să le recunoşti dintr-o sută, să ţii cont de ele. Tot aşa cum apa, focul, aerul, soarele erau pentru gîn­­ditorii antichităţii catego­rii de apreciere în jude­căţile lor filozofice, noile simboluri disting şi per­sonifică, devin semne he­raldice care se gravează tot mai durabil în emble­ma aşezărilor urbane. E firesc să fie aşa ; uni­versul material al lumii moderne se diversifică, elementele suie tot mai copleşitor în personalita­tea oraşelor, civilizaţia a­­cestui ev se exprimă con­centrat prin geniul omu­lui de a se juca fertil cu atomii şi moleculele. A­­cestui proces reîntineri­­tor al planetei îi cores­pund oraşele „coloanelor argintii“. În ultimul pătrar de veac statisticile globului vorbesc de un spor ge­neral al producţiei chi­mice de 5­2 ori; în ceeaşi­­perioada chimia României a crescut de 29 de ori­­ (fără a porni de la zero, cum în mod ero­nat se insinua uneori). De aici atîta energie dez­lănţuită şi concentrată în cîmpul chimiei româ­neşti. Scopurile noastre de înzestrare chimică nu vizează doar intrarea ţării „în rînd cu lumea“, înscrierea economiei pe coordonatele unui elevat sincronism de civilizaţie tehnică , ţelurile noastre vizează înainte de toate valorificarea maximă a bogăţiilor naturale (ţiţei, gaze, debit hidrologic, straturi salifere), intr-un cit mai larg evantai de produse — diametral o­­puse stării din trecut a economiei, de pauper furnizor de materii prime străinătăţii. Partidul şi statul nostru afirmă o concepţie ştiinţifică in favoarea acestei schim­bări radicale ; spiritul Tezelor şi orizonturi­le care apar din Di­rectivele partidului au darul de a reliefa pe su­prafaţa unei noi şi înde­lungate perioade forma cristalizată a acestei con­cepţii, structura ei uni­tară, felul ascensiunii în ani şi in trepte evolutive, paleta bogată în soluţii originale, curajul înain­tării pe un drum în care pionieratul şi experienţa sînt fraţi siamezi, au vîrstă egală, merg para­lel, se dobîndesc într-o sincronie perfectă. Toc­mai în asta constau va­loarea şi condiţia speci­fică ale efortului româ­nesc. Tocmai in asta con­stau fervoarea şi spiritul activ, creator, cu care sunt abordate documente­le pentru cel de-al X- lea Congres în adu­nările comuniştilor. In confruntările publice, care se desfăşoară in aceste zile şi aceste săptămtni asemeni unui forum al ţării, al poporu­lui întreg. Dimensiunea chimică a acestor melea­guri este parte organică a noului destin pe care îl edifică socialismul. Viito­rul apropiat şi foarte în­depărtat al tării își face din reacții și jocul fas­tuos al elementelor în blazon de noblețe. Cînd scriu aceste cu­vinte îmi place să cred că în cîteva puncte ale­glo­(Continuare în pag. a III-a) PARALELA 45 'FLUVIUL NUMIT DOR Reportaj de POP Simion In judeţele din sudul şi vestul ţârii se lucrează intens la recoltatul orzului. În întreprinderile agricole de stat a fost strînsâ recolta de pe Circa 8 000 ha, iar în cooperativele agricole — de pe aproape 19 000 hectare. Fotogra­fia redă un aspect din timpul recoltatului la ferma Ştefâneşti al.A.S. Afumaţi, judeţul Ilfov „Şablonul“ în... agrement în urmă cu vreo două luni, ziarul nostru punea în discuţie o problemă de in­teres public : organizarea comerţului la locurile de agrement. Intre altele, re­proşam atunci diverselor organisme comerciale lipsa de respect faţă de cetăţea­nul „evadat“ din oraş spre locurile de recreare şi dis­tracţie. Mai exact, unele locuri nu erau încă puse la dispoziţia publicului, al­tele erau prost aprovizio­nate ş.a.m.d. Au fost luate măsurile cuvenite ? Intru­­cît pe adresa redacţiei so­sesc scrisori în care ni se semnalează existenţa în continuare a unor aspecte puţin agreabile la locurile de... agrement, lată-ne din nou pe cîteva trasee turis­tice. Primul popas : ştrandul Cernica. Localul, purtînd acelaşi nume, e aşezat sub geana unui zăvoi tînăr. Dar cum arată de fapt „ştran­dul“ Cernica ? E ca o „şu­ră" uriaşă, foarte asemănă­toare cu o căciulă trasă bi­ne pe sprîncene. Sub stre­şinile şurii şi în pîntecul ei sînt rînduite mesele. Mai la o parte, dincolo de gar­dul din nuiele care încon­joară curtea, e ştrandul : un colţ de mare în minia­tură. E deci rîndul comerţului să intre în... acţiune! Punem o întrebare şefu­lui de complex comercial: — Ce oferă consumatori­lor localul? Ni se răspunde tot prin­­tr-o întrebare : — N-aţi văzut vitrina ? Oferim clienţilor noştri tot felul de preparate : frip­turi, mititei, cîrnăciori... Pe urmă răcoritoare : bere pepsi, citre. Avem de­­ toate. Aşa este. Localul are, în aparenţă, de toate. Dar l-am mai întrebat pe şeful de unitate : — In definitiv, orăşenii dispun de locuri de recrea­re chiar în incinta oraşu­lui. Fiecare oraş are parcuri, lacuri, grădini. Iar mititei şi ci­re se găsesc mai la fiecare colţ de stra­dă. Nu găsiţi cu cale că un local de alimentaţie pu­blică situat la depărtare de oraş — pentru a atrage, pentru a ieşi din anonimat — este neapărat necesar să se remarce prin ceva ? — Oh ! — v-am înţeles ideea. • Fireşte că fie­care local — mai cu sea­mă cele situate în locurile de agrement — trebuie să-şi creeze o personalitate proprie, să constituie un punct de atracţie. Ei bine, îl avem şi noi pe al nos­tru. — ? — Servim consumatori­lor pui in... laţ ! Am recunoscut sincer că nu cunosc şi nici n-am au­zit de un asemenea prepa­rat. — Nici nu aveaţi de unde să ştiţi, ne scuză gazda. E vorba de o premieră culi­nară pe ţară. — Credeam că se consu­mă serios — apreciem noi. La care gazda ridică din sprîncene a mirare : „Cum o să se consume, dacă in­stalaţia de preparare nu e încă gata ? Peste 2—3 săp­­tămîni încolo...“. Am apreciat, la timpul său, iniţiativa I.A.P.L. „Se­­garcea" de a amenaja şi organiza un loc de agre­ment la Cernica. Dar ne este imposibil să înţelegem de ce lucrările in ansam­blu nu se mai termină o dată, de ce vinul casei lip­seşte, de ce apariţia spe­cialităţii culinare pare să fie legată de... sfîrşitul se­zonului estival. ...Snagov-sat. Chiar în zilele mai puţin senine şi călduroase, complexul co-Gheorghe GRAURE (Continuare In pag. a V-a) la două luni după publicarea articolului „La locurile de agrement — situaţii puţin agreabile11 Prezentarea scrisorilor sie acreditare preşedintelui Consiliului de Stat de către ambasadorul Regatului Marec Luni, 30 iunie 1969, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe amba­sadorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al Regatului Maroc în Re­publica Socialistă România, Hassan Raghad, care şi-a prezentat scri­sorile de acreditare. (Cuvîntările rostite in pag. a V-a). Preşedintele Consiliului de Miniştri, 1 ) • Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ambasadorul R. P. Chineze Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, a primit luni la amiază în vizită pro­tocolară de prezentare pe amba­sadorul extraordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Populare Chineze la Bucureşti, Cian Hai-fun. La primire, care a decurs intr-o atmosferă cordială, a luat parte Va­sile Gliga, adjunct al ministrului a­­facerilor externe. (Agerpres) Repere pe calea spre securitatea europeană Interviu cu prof. dr. Jacques FREYMOND directorul Institutului universitar de înalte studii internaţionale din Geneva Personalitate marcantă a vieţii ştiinţifice elveţiene, Istorie, reputat specialist în domeniul relaţiilor internaţionale, prof. dr. Jacques Freymond conduce de mai multi ani Institutul universitar de înalte studii internationale din Geneva. Vizitînd în mai multe rînduri tara noastră, prof. Freymond a participat, in aceste zile, la colocviul pri­vind cooperarea si securitatea europeană organizat de Asociaţia de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale din România. Domnia sa a acordat un interviu „Scînteii“. „ Colocviul la care aţi luat parte a dezbătut, după cum, ştim, probleme de maximă actualitate, care preocupă in mare măsură toate statele continentului nos­tru. Ce mijloace credeţi că sunt mai adecvate pentru realizarea securităţii europene şi, în acest cadru, cum priviţi propunerea referitoare la organizarea unei conferinţe a statelor europene ? — în ultimul timp, pe continentul nostru au fost lansate numeroase iniţiative privind cooperarea şi secu­ritatea europeană. Dintre acestea ideea organizării unei conferinţe europene cuprinsă in Apelul de la Budapesta mi se pare excelentă şi o consider în întregime pozitivă. Pen­tru prima dată există, cred, posibi­litatea reală de a transforma destin­­derea din ceva relativ, în ceva trai­nic, de a realiza, prin eforturi co­mune, pacea şi securitatea continen­tului. După părerea mea, tre­buie încurajate iniţiativele de cooperare constructivă de toate tendinţele, de la toate statele Eu­ropei şi sub toate formele pozitive. Cooperarea duce la securitate, ln orice caz favorizează crearea unui climat de securitate capabil să faci­­liteze soluţionarea problemelor asu­pra cărora nu s-a ajuns Încă la un Radu BOGDAN (Continuare In pag. a VI-a)

Next