Scînteia, august 1969 (Anul 38, nr. 8143-8172)

1969-08-01 / nr. 8143

PAGINA 2 UN NEIN­TR­ERUPT DIALOG CU MASELE Fiecare scrisoare - o idee, o opinie, un semnal cârora le datorăm deplină atenţie Gheorghe BLAJ prim-secretar al Comitetului judeţean Maramureş al P.C.R. Una din căile de cunoaştere a opiniilor cetă­ţenilor, care în acelaşi timp se dovedeşte a fi şi un izvor de concluzii practice extrem de utile pentru activitatea organelor de partid şi de stat, o constituie scrisorile ce le sunt adre­sate zilnic de către aceştia. Se înţelege de la sine că, în lumina noilor sarcini legate de per­fecţionarea vieţii noastre sociale, rezolvarea acestor scrisori capătă o importanţă sporită în activitatea organelor de partid şi de stat care trebuie să răspundă într-o măsură tot mai mare problemelor ce-i interesează pe oamenii muncii. Tocmai acesta este şi sensul instituţionalizării prin hotărîri de partid şi de stat a muncii cu scrisorile care, în angrenajul întregii activităţi desfăşurate de organele şi organizaţiile de par­tid, reprezintă o pîrghie preţioasă pentru cu­noaşterea preocupărilor multiple ale cetăţenilor. In primele 5 luni ale acestui an, numai co­mitetul judeţean de partid, consiliul popular judeţean şi consiliul judeţean al sindicatelor au primit peste 3 500 de scrisori atestînd înalta responsabilitate cetăţenească a oamenilor mun­cii din judeţul nostru, interesul crescînd cu care ei urmăresc activitatea organelor locale de partid şi de stat. Analizînd conţinutul aces­tor scrisori, oricine îşi dă seama de faptul că semnatarii lor sunt animaţi de o încredere pro­fundă în politica partidului, de dorinţa de a contribui, prin propunerile şi sugestiile ce le fac, la bunul mers al lucrurilor in toate com­partimentele de muncă. Prin intermediul scri­sorilor cetăţenii aduc în discuţie probleme im­portante legate de sporirea eficienţei activităţii întreprinderilor industriale, dezvoltarea unită­ţilor agricole de pe cuprinsul judeţului, îmbu­nătăţirea deservirii populaţiei, gospodărirea oraşelor şi comunelor, valorificarea mai bună a resurselor locale, fac propuneri judicioase pri­vind modul de aplicare a unor măsuri mai im­portante puse de organele de partid şi de stat în dezbaterea maselor. Tot în această ordine de idei aş sublinia că chiar şi din acele scrisori care ridică probleme cu caracter personal se desprind elemente preţioase care ne permit să tragem concluzii importante, cu valabilitate ge­nerală, pentru îmbunătăţirea activităţii noastre. Un grup de membri de partid şi muncitori de la Exploatarea minieră Şuior au sesizat comi­tetului judeţean de partid că în organizarea pro­cesului de producţie există mari deficienţe: aprovizionare necorespunzătoare, utilaje şi mij­loace de transport iraţional folosite, indisci­plină în muncă, nerespectarea legislaţiei mun­cii, ceea ce a dus la fluctuaţie mare de mun­citori, neajunsuri care periclitau îndeplinirea planului de producţie. Pe baza acestor sesizări, biroul comitetului judeţean de partid a trimis aici un colectiv din care au făcut parte acti­vişti de partid, de sindicat, U.T.C., specialişti şi cadre din conducerea combinatului minier care, pe baza unui studiu la faţa locului, au stabilit măsuri concrete pentru înlăturarea lip­surilor semnalate. Unele cadre cu munci de răs­pundere au fost sancţionate pe linie de partid şi schimbate din funcţie. Concluziile şi măsu­rile stabilite au făcut obiectul unor discuţii in adunările generale ale organizaţiilor de par­tid, s-a organizat o dezbatere cu toţi salariaţii din exploatare. fireşte, aş mai putea da şi alte exemple ase­mănătoare. Doresc să subliniez insă un lucru: pentru ca fiecare scrisoare să-şi atingă ţinta, pentru ca munca de investigaţie făcută cu pri­lejul cercetărilor să aibă în adevăr finalitatea dorită, este necesar să demonstrăm o consec­venţă exemplară in urmărirea înfăptuirii mă­surilor preconizate, în ducerea lor pînă la capăt. In evidenţa comitetului judeţean de partid şi a consiliului popular judeţean figurează nume­roase scrisori care vizează activitatea deficitară a întreprinderii de gospodărie orăşenească a mu­nicipiului Baia Mare. De soluţionarea unora din aceste sesizări s-a ocupat Consiliul popu­lar municipal Baia Mare, căruia îi este subor­donată întreprinderea. Cu toate acestea, numărul scrisorilor care re­levau grave neajunsuri ale I.G.C.-ului conti­nuau să sosească. Comitetul judeţean de par­tid a hotărît să cerceteze direct şi mai amănun­ţit activitatea întreprinderii respective. Cu acest prilej au reieşit numeroase neajunsuri : reparaţiile urgente erau amînate In mod ne­justificat, oamenii fiind purtaţi pe drumuri cu lunile, iar soluţionarea sesizărilor nu era ur­mărită cu răspunderea cuvenită. In prezent sun­tem­ în faza finalizării concluziilor şi a măsuri­lor menite să ducă la lichidarea rapidă a tu­turor deficienţelor ce trenau de vreme înde­lungată în această întreprindere. Pentru a preveni situaţii de genul celei amin­tite mai sus, am luat măsuri ca scrisorile adre­sate organelor locale să fie repartizate spre examinare şi soluţionare unor cadre compe­tente, în primul rînd membrilor organelor de partid şi cadrelor din conducerea organelor şi organizaţiilor de stat, de masă şi obşteşti. Avînd In vedere faptul că, in munca cu scrisorile, problema esenţială este finalitatea precisă a acesteia, ne preocupăm In primul rînd de soluţionarea ca atare a cazului relatat In fiecare scrisoare. Dar In acelaşi timp este şi In avantajul activităţii noastre să descifrăm cu atenţie cauzele care au un caracter mai ge­neral Intr-o anumită perioadă, un număr de scrisori sosite pe adresa consiliului popular ju­deţean, a consiliilor sindicale, a Direcţiei pentru problemele de muncă şi ocrrotiri sociale se re­fereau la diferitele încălcări ale legislaţiei muncii Aceasta a determinat punerea în dezbaterea unei şedinţe comune lărgite a biroului comite­tului judeţean de partid şi a comitetului exe­cutiv al consiliului popular judeţean a acestor aspecte sesizate de oamenii muncii Şedinţa a fost precedată de trimiterea unor colective care au controlat mai multe unităţi eco­nomice şi instituţii privind respectarea legisla­ţiei muncii. Pe baza acestor constatări, a controalelor efectuate de către membrii biroului comitetului judeţean şi ai comi­tetului executiv, cât şi a discuţiilor purtate în şedinţa amintită s-au putut trage concluzii nu numai In privinţa aspectelor de încălcare a legislaţiei muncii ci şi a ceea ce este mai im­portant — asupra cauzelor acestora. Cele mai multe abateri îşi aveau izvorul în necunoaşterea sau greşita interpretare a unor acte normative, în lipsa de înţelegere a rolului jurisconsultului — ca specialist chemat să apare respectarea legilor şi nu ca funcţionar însărcinat să caute justificări „legale“ pentru motivarea deciziilor neîntemeiate. Pentru înlăturarea neajunsurilor, biroul co­mitetului judeţean a stabilit o seamă de măsuri prin care organele şi organizaţiile de partid şi de stat, sindicale, organele procuraturii şi jus­tiţiei, Filiala Asociaţiei juriştilor au primit sar­cina de a întări controlul şi îndrumarea în res­pectarea cu stricteţe a legislaţiei muncii, de a instrui şi ajuta comisiile de judecată, condu­cerile administrative ale unităţii, precum şi pe ceilalţi factori chemaţi să rezolve problemele ce se ridică în acest domeniu. Acum, după ce au trecut circa 2 luni de la măsurile luate, apreciem că numărul acestui gen de sesizări a scăzut simţitor. Ţinînd seama de complexitatea sarcinilor care stau în faţa organelor de partid şi de stat, de multitudinea problemelor ce se ridică zi de zi în cele mai diverse domenii de activitate, secre­tariatul comitetului judeţean de partid, biroul permanent al comitetului executiv al consiliului popular analizează periodic modul cum se solu­ţionează scrisorile oamenilor muncii. In toate cazurile cînd în cuprinsul scrisorilor se ridică mai multe aspecte, probleme ce re­clamă un volum mare de muncă, se constituie colective formate din activişti de partid, de stat şi cadre de specialişti, conduse de un se­cretar sau alţi membri ai biroului, care anali­zează la faţa locului în mod amănunţit temei­nicia celor sesizate, cauzele care le-au generat In urma constatărilor desprinse se prezintă propuneri in faţa secretariatului sau a biroului comitetului judeţean de partid pentru a adopta măsuri şi hotărîri corespunzătoare pentru ca acestea să aibă eficacitatea scontată, ele sunt aduse la cunoştinţa organizaţiilor de partid, con­ducerilor unităţilor, în unele cazuri întregului colectiv în scopul creării unui climat propice folosirii opiniei de masă Aparatul de partid tovarăşii care au cercetat scrisorile îşi aduc efectiv contribuţia la înfăptuirea măsurilor pre­conizate. S-a statornicit, de asemenea, în practi­ca noastră ca periodic secretariatului comitetu­lui judeţean de partid să i se prezinte sinteze cu aspectele mai deosebite care se desprind din scrisorile oamenilor muncii. Cu toate acestea mai există şi situaţii cînd unele cadre cu munci de răspundere nu acordă atenţia cuve­nită muncii cu scrisorile la un recent control efectuat de către comitetul judeţean de partid au fost intrlnite cazuri de tratare cu superficialitate a scrisorilor, tocmai din partea unor cadre de la care ne-am fi aşteptat să dea exemplu şi in acest domeniu la Consiliul popular municipal Baia Mare. de pildă, din cele peste 240 scrisori sosite in pri­mele 4 luni ale acestui an, au fost repartizate prim-vicepreşedintelui doar una singură, dar şi aceasta a fost transferată, spre soluţionare, unui funcţionar, iar secretarul consiliului, din cele 3 scrisori primite, a soluţionat personal doar una, în timp ce vicepreşedintelui i-au fost repartizate nu mai puţin de 88 de scrisori. Un a­­semenea stil defectuos mai întîlnim şi la Consi­liul popular municipal Sighetul Marmaţiei. Uniu­nea judeţeană a cooperativelor de consum. Uni­unea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie Concluzia esenţială pe care o desprindem din munca noastră de rezolvare a scrisorilor este aceea că nici un efort nu este prea mare, că trebuie să facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru ca activitatea desfăşurată în acest do­meniu să corespundă pe deplin dorinţei cetă­ţenilor de a-şi aduce contribuţia la înlăturarea neajunsurilor, anomaliilor, a tot ceea ce este în­vechit şi împiedică mersul nostru înainte. Dînd curs întotdeauna acestei dorinţe, noi înfăptuim un act de înaltă ţinută civică, stimulăm iniţia­tivele creatoare, întărim legătura partidului cu oamenii muncii. Niciodată de la eliberarea ţării viaţa politică nu a cunoscut o asemenea efervescenţă ca aceea declanşată de ampla dezbatere a documentelor pregătitoare ale celui de-al X-lea Congres al P.C.R. întregul popor şi-a exprimat apro­barea deplină faţă de politica partidului, faţă de jaloanele dezvoltării ţării stabilite în Tezele C.C. al P.C.R şi proiectul de Directive. Punerea în discuţia maselor largi a liniilor care vor confi­gura dezvoltarea noastră pe o perioadă îndelun­gată, amplul dialog al partidului cu poporul au ilustrat, o dată mai mult, deosebit de pregnant, că întreaga politică a P.C.R este izvorîtă din cunoaşterea năzuinţelor şi intereselor poporului, pe care le slujeşte cu devotament. In acest fel este continuată şi adîncită practica democra­tică încetăţenită în anii ce au urmat Congresu­lui al IX-lea al P.C.R., de a consulta masele largi ale oamenilor muncii asupra problemelor fundamentale ale politicii partidului şi statului, de a le stimula participarea la conducerea vieţii social-politice, la progresul general al societă­ţii noastre. Acest exemplu strălucit de întărire continuă a legăturii cu poporul, pe care ni-l dă conducerea partidului, constituie pentru Co­mitetul judeţean de partid Covasna un im­bold puternic mobilizator de a-şi perfecţiona stilul şi metodele de muncă în consultarea ma­selor, în comunicarea permanentă cu oamenii muncii din întreprinderile, unităţile agricole so­cialiste, instituţiile judeţului. Fiindcă aşa cum se arată în Tezele C.C. al P.C.R., perfecţio­narea activităţii organelor şi organizaţiilor de partid presupune, ca o condiţie hotăritoare, par­ticiparea largă a comuniştilor la studierea rea­lităţii, elaborarea şi înfăptuirea sarcinilor, prin promovarea neabătută a principiului muncii co­lective, întărirea contactului cu masa membrilor de partid, inepuizabilă sursă de iniţiativă şi ac­ţiune. In practica noastră, nu odată ne-am pu­tut convinge de relaţia strînsă dintre recepti­vitatea manifestată de organele şi organizaţiile de partid la sugestiile maselor şi instaurarea unui climat general de receptivitate. De aceea căutăm să imprimăm acest caracter de dialog viu, să transformăm un Instru­mente receptive la impulsurile vieţii, în primul rînd, plenarele comitetului judeţean de partid, ale comitetelor orăşeneşti, co­munale, să barăm, începtnd de aici, formalis­mul, să deschidem posibilităţi ca fiecare comu­nist să-şi poată spune opinia, cu convingerea că poate contribui la realizarea progresului în­tr-un domeniu sau altul de activitate De exem­plu, în plenare ale comitetelor de partid, în şedinţe ale birourilor judeţean, municipal, oră­şeneşti, s-au abordat, nu o dată, diferite aspecte ale vastei acţiuni de organizare ştiinţifică a pro­ducţiei Aceste dezbateri au fost prefaţate însă de studii temeinice, în cursul elaborării cărora a fost investigată multilateral părerea comuniş­tilor, a altor cetăţeni, sintetizîndu-se astfel con­cluziile decurgînd din experienţa colectivă. Tot aşa a fost posibil ca, pe baza aplicării propuneri­lor maselor, să se treacă la o mai bună valorificare a resurselor de materiale de construcţii, să se înfiinţeze o întreprindere de industrie locală, care contribuie la asigurarea cu cărămizi, ţiglă, prefabricate, cahle de teracotă, a şantierelor din judeţ Paralel cu organizarea dezbaterilor, cu lărgirea problematicii lor , orientată spre aspecte principale din viaţa judeţului, comitetul jude­ţean de partid este preocupat să lărgească aria de consultare a maselor, de investigare a păre­rilor membrilor şi nemembrilor de partid în diferitele probleme Socotim că nu trebuie să ne lase indiferenţi cum este sondată opinia cetăţe­nilor, ce suprafaţă de cuprindere acoperim, în ce măsură reuşim să stimulăm cel mai larg In­teres ? Indicaţia din Tezele C.C. al P.C.R. referi­toare la datoria organizaţiilor de partid de a se sprijini pe ceea ce este mai valoros, mai progresist în societatea noastră presupune toc­mai cunoaşterea temeinică a potenţialului de glndire şi iniţiativă din fiecare organizaţie de partid, din fiecare colectiv de muncă. In acest sens considerăm că mai avem mult de făcut pentru ca, pretutindeni, să fie folosite cu efi­cienţă mijloacele existente pentru promovarea unui dialog viu cu masele. Instituţionalizarea comitetelor de direcţie şi a adunărilor generale ale salariaţilor a înlesnit o mai largă participare a maselor la conduce­rea activităţii economice, răsfrîntă în rezulta­tele superioare ce se obţin cu pretutindeni însă forma organizatorică nouă se reflectă în progrese calitative pe măsura aşteptărilor şi posibilităţi­lor. Cauza acestei anomalii constă în persistenţa unor practici vechi care, neînlăturate radical, încearcă să „coexiste* cu noul. Ele vizează mai ales ceea ce eu aş numi capacitatea de a trece de la vorbe la fapte. Iată un exemplu­­ cu pri­lejul adunărilor generale ale salariaţilor, la fa­brica „Mobila“ din Sfîntu Gheorghe, numeroşi participanţi au făcut propuneri destinate îm­bunătăţirii muncii (executarea unor maşini de cepuit, îmbunătăţiri privind şlefuitul în bandă etc.) Aceste propuneri au fost stimulate şi de faptul că oamenilor li s-a cerut să aducă o con­tribuţie mai activă la organizarea muncii, li s-a arătat că, prin noua formă de organizare a conducerii economice, le revin drepturi şi răspunderi noi. Iar ei şi le-au însuşit în destule cazuri, însă, imperativul consultării colectivului de muncă al întreprinderii a fost înţeles de co­mitetul de direcţie doar ca o obligaţie de a în­registra propunerile fără a investi eforturi pen­tru materializarea lor Din asemenea stări de lucruri, comitetul ju­deţean de partid trage concluzia necesităţii unei activităţi mai hotărite pentru ca noile forme de conducere a economiei să fie pre­tutindeni folosite în spiritul în care au fost concepute, de instrumente democratice, menite să asigure o mai intensă participare a salariaţi­lor la rezolvarea treburilor întreprinderii. A­­ceasta cu atît mai mult cu cît viitoarea dezvol­tare a economiei judeţului, în ansamblul dina­micii ţării, impune exigenţe considerabil spo­rite, care vor putea fi îndeplinite numai prin larga, colectiva angajare a maselor, întărind controlul şi îndrumarea exercitate de organizaţiile de partid în aceste direcţii, so­cotim că este obligatoriu ca ele să fie însoţite de prezenţa mai frecventă a cadrelor din conducerea organelor de partid, de stat, a organizaţiilor de masă, în mijlocul oa­menilor muncii, în scopul unui contact direct, fără intermediari. De aceea, membrii biroului comitetului judeţean de partid, ai comitetului executiv al consiliului popular judeţean, alte cadre din conducerea judeţului participă la întîlniri cu diferite categorii de cetăţeni, le explică sensul unor măsuri elabo­rate de partid, le ascultă propunerile, Infor­mează asupra aplicării sugestiilor lor. Dintr-o astfel de întîlnire cu cadre didactice, de exem­plu, a reieşit necesitatea înfiinţării în judeţ a unei şcoli profesionale, propunere în scurt timp aplicată la propunerea cetăţenilor din comuna Ozun s-au luat măsuri de folosire — prin amenajarea unei sere legumicole — a surplusului de aburi de la fabrica de spirt din localitate. Dialogurile de felul acesta stimulează, întă­resc răspunderea cadrelor şi răspunderea cetă­ţenilor, care se conving că pe umerii lor apasă efectiv datorii importante Ele ne-au ajutat să adoptăm măsuri importante privind mai buna valorificare a resurselor naturale ale judeţului (ape minerale, posibilităţi de lărgire a bazei tu­ristice) şi de înfrumuseţare a localităţilor Subliniind necesitatea perfecţionării cadrului Instituţional de consultare a cetăţenilor. Tezele C.C. al P.C.R arată că vor fi larg dezvoltate formele obşteşti de dezbatere a principalelor probleme politice şi sociale, a proiectelor de legi şi hotărîri, schimburile de opinii, consfă­tuirile, acordîndu-se toată atenţia sporirii ro­lului opiniei publice în conducerea vieţii sociale Consider că realizarea acestor măsuri pune în faţa noastră sarcina unei acţiuni perseverente pentru atragerea maselor la conducerea trebu­rilor obşteşti Mă gîndesc, în acest sens, la necesitatea întăririi rolului deputaţilor, al co­mitetelor de cetăţeni, al comisiilor permanente, domenii cu foarte largi posibilităţi de expri­mare a opiniei cetăţeneşti Fiindcă, şi aici, contactul cu cetăţeanul este minat uneori de formalism — aşa cum s-a întîmplat, de exem­plu, la întîlniri ale cetăţenilor din satul Dunga, cu prilejul alegerilor din martie a.c., cînd pro­puneri utile au rămas nerezolvate , iar con­tribuţia efectivă a deputaţilor la mobilizarea oamenilor muncii pentru dezbaterea probleme­lor importante este cîteodatâ neglijată Fireşte, sînt multiple căile de dezvoltare a dialogului cu masele, exprimînd democratismul orînduirii noastre A le folosi, a le perfecţiona, a le îmbogăţi conţinutul, iată o îndatorire fundamentală subliniată de documentele pentru cel de-al X-lea Congres O îndatorire căreia Comitetul judeţean de partid Covasna ii va răspunde prin mobilizarea energiei şi Iniţiativei oamenilor muncii de pe aceste meleaguri ale ţării in înfăptuirea politicii partidului. Cit mai multe minţi să gîndească, cit mai multe glasuri să vorbească despre treburile obşteşti Király CAROL prim-secretar al Comitetului județean Covasna al P.C.R. „Una din sarcinile principale este jp6!,tecţiontir£Q I căilor de atragere multilaterala a maselor populare la activitatea organelor de stat, la conducerea întregii so­cietăţi. Conducind în continuare, nemijlocit, procesul de dezvoltare a democraţiei socialiste, partidul nostru va asigura intensificarea participării tuturor categoriilor de cetăţeni la dezbaterea şi elaborarea politicii interne şi externe, la adoptarea Celor mai importante decizii şi măsuri privind evoluţia societăţii, astfel ca progresul României să fie în tot mai mare măsură expresia contri­buţiei colective a întregii naţiuni“. (DIN TEZELE C.C. A. P.C. R. PENTRU CONGRESUL AL X-LEA AL PARTIDULUI) SCINTEIA — vineri 1 august 1969 PAJIŞTILE AU DEPĂŞIT „PINUL". DE CE NU SE IAU MĂSURI PENTRU CREAREA REZERVELOR DE FURAJE? Precipitaţiile abundente au favori­zat dezvoltarea puternică a vegetaţiei. In prezent sunt condiţii pentru a asi­gura cantităţi îndestulătoare de fu­raje necesare în perioada de iarnă şi pentru a crea însemnate rezerve. Strîngerea fără pierderi a bogăţiei de ierburi, formarea unor stocuri de re­zervă constituie o modalitate de a preveni situaţii de felul celor întîl­­nite cu nu prea multe luni în urmă cînd, din cauza secetei din anul tre­cut şi a prelungirii iernii, lipsa fura­jelor a determinat scăderea produc­ţiei animale. Experienţa multor cooperative agri­cole demonstrează însemnătatea mă­surilor de prevenire a unor astfel de situaţii păgubitoare După cum ne-a relatat tovarăşul Fătu Şocari­­ceanu, preşedintele cooperativei agri­cole Banca, judeţul Brăila, anul tre­cut s-au însilozat 8 000 de tone nutre­ţuri — cantitate cu mult peste nevoi­le fermelor zootehnice. Cea mai mare parte a acestora a provenit din cul­turile duble însămînţate pe­ 700 de hectare, după recoltarea cerealelor păioase. Spiritul de prevedere al coo­peratorilor s-a soldat cu un mare cîş­­tig pentru ei, cît şi pentru alte coo­perative agricole din Şuţu, Ţibăneşti şi Deduleşti, cărora le-au fost împru­mutate circa 2 000 de tone de nutre­ţuri Este un exemplu din multe al­tele care atestă valoarea spiritului de prevedere ce trebuie să-şi mani­feste prezenţa în toate cooperativele agricole. Prisosul de azi poate constitui re­zervele preţioase de mîine, dacă cosi­tul, transportul şi depozitarea se fac în condiţii corespunzătoare şi intr-un timp cît mai scurt. Numai în coope­rativele agricole mai sînt de recoltat sute de mii de hectare de trifoliene şi fîneţe naturale. Ploile care au fa­vorizat vegetaţia constituie însă un impediment serios în prepararea fi­nului de calitate, provocînd uneori pierderi de 40—50 la sută din valoa­rea nutritivă. Iată de ce pentru a cîş­­tiga substanţe nutritive echivalente cu cele necesare pentru a produce sute de mii hl de lapte, sau milioane kilograme de carne, este nevoie ca, în toate unităţile agricole, să se urgen­teze recoltatul nutreţurilor. Aşa cum arată experienţa de veche tradiţie a ţărănimii, pentru a evita degrada­rea finului este deosebit de utilă fo­losirea suporţilor de lemn şi a altor mijloace pentru uscarea finului, depo­zitarea acestui preţios nutreţ în fî­­nare şi şoproane sau în şire bine vîr­­fuite. În ultimii ani, în întreprinderile agricole de stat şi în multe coope­rative agricole s-a extins uscarea finului cu ajutorul curenţilor de aer produşi de electroventilatoare. In ju­deţul Arad — ne spunea ing Mihai Caragea, director adjunct al Direc­ţiei agricole judeţene — cooperativele agricole folosesc, în mod curent, peste 100 de electroventilatoare. Numai de la prima coasă de trifoliene s-au strîns cu 3 000 tone de fîn mai mult decit în tot anul trecut Şi în coo­perativele agricole din judeţul Brăi­la, calitatea nutreţului uscat prin ven­tilaţie este mai bună. De la primele două ■ coase de trifoliene s-au strîns cu peste 8 000 tone de fîn mai mult decît în întregul an precedent. Din datele centralizate la Consi­liul Superior al Agriculturii reiese că există mari suprafeţe de fîneţe naturale şi trifoliene necesare, îndeo­sebi în judeţele Harghita, Suceava, Sibiu, Hunedoara, Bistriţa-Năsăud şi altele, unde este nevoie de acţiuni energice şi urgente pentru grăbirea recoltării furajelor în unele coopera­tive agricole din judeţul Suceava, printre care Mihoveni, Todireşti şi Bilca, pînă acum cîteva zile nu se încheiase nici prima coasă la trifo­liene în aceste unităţi, dacă nu se vor lua măsuri urgente pentru strîn­gerea furajelor, nu se asigură nici strictul necesar pentru hrana anima­lelor Cu totul nejustificată este ten­dinţa de automulţumire a unor consi­lii de conducere ale cooperativelor agricole care se limitează la realiza­rea prevederilor minime înscrise în planurile de producţie privind balan­ţa furajelor. Or, în multe cazuri, a­­ceste prevederi nu sunt în concordan­ţă cu nevoile reale de furaje şi cu ce­rinţele pentru valorificarea întregului potenţial al animalelor Nu pot fi luate drept literă de lege asemenea calculaţii care prevăd asigurarea fu­rajelor pentru realizarea unui nivel al producţiei de lapte de numai 1 500—2 000 litri, din moment ce ca­pacitatea productivă a vacilor de­păşeşte plafonul de 3 000 litri. In coo­perativele agricole din judeţul Sucea­va s-a prevăzut să fie insilozate numai 1 000 de tone de ierburi şi alte resurse de nutreţuri verzi, timpurii. Pînă la 24 iulie au fost insilozate 2 325 tone. Direcţia agricolă se mulţu­meşte să raporteze forurilor de re­sort depăşirea „substanţială" a pla­nului de insilozări timpurii. Dar ce fel de depăşire este aceasta cînd se aşteaptă sosirea toamnei pentru a se realiza, pe bază de porumb, canti­tatea de 40 000 de tone de nutreţuri insilozate prevăzute pentru acest an in cooperativele agricole . „Depăşi­rea planului* este, de fapt, asigurată in proporţie de o treime numai la cooperativa agricolă din Plopeni. Or, judeţul Suceava are 95 de cooperative agricole care ar putea să insilozeze multe mii de tone de nutreţuri. Ase­menea situaţii se întrlnesc în mul­te alte judeţe Schimbarea opticii privind reali­zarea şi depăşirea unor planuri mi­nime, întocmite în iarna trecută cînd nu se putea cunoaşte producţia care acum se vede pe cîmp, este o nece­sitate indispensabilă. Cu atît mai mult cu cît prin aplicarea metode­lor de nisilozare se reduc pierderile de substanţe nutritive cu circa 30—40 la sută, faţă de uscarea aceloraşi nutreţuri în brazde, pe vreme plo­ioasă in acest rcod, pe lingă utili­zarea silozurilor rămase din anii trecuţi, poate fi aplicată metoda în­­silozării la suprafaţă, intre baloti de paie. Această metodă modernă per­mite obţinerea de furaje insilozate de bună calitate, cu condiţia efectuării lucrărilor intr-un timp cît mai scurt şi a presării puternice a nutreţurilor verzi. Mai mult decît în oricare dintre anii precedenţi, umiditatea ridicată din sol asigură posibilitatea prac­tică de a obţine a doua recoltă pe aceleaşi suprafeţe de teren de pe care se recoltează cerealele păioase, prin însămînţarea culturilor alimentare şi furajere. Este pozitiv faptul că, în scopul creării de rezerve de nutre­ţuri insilozate, cooperativele agricole din judeţele Olt, Brăila, Ialomiţa şi altele au luat măsuri pentru ca su­prafeţele prevăzute iniţial să fie ma­jorate cu circa 10 000 de hectare de culturi succesive în fiecare judeţ. Este o acţiune de mare însemnătate econo­mică deoarece o producţie de 10—20 tone de masă verde la hectar cit se poate realiza din culturile succesive reprezintă de cîteva ori mai mult decît producţia obişnuită a pa­jiştilor naturale. Unităţile agri­cole pot deci asigura cantitatea de masă verde pentru hrana ani­malelor în perioada de toamnă şi cerinţele de nutreţuri insilozate pen­tru iarnă. Totodată, prin însilozare, furajele din culturile succesive se păstrează timp îndelungat, ele pu­­tînd constitui rezerve pentru mai mulţi ani Sînt considerente econo­mice de maximă însemnătate care atestă necesitatea de a urgenta lu­crările de pregătire a terenului şi de însămînţare pe suprafeţe cît mai mari. In acest scop este nevoie ca atunci cînd combinele nu pot lucra în lanurile de grîu, să fie utilizate trac­toarele la pregătirea terenului, cîş­­tigîndu-se astfel zile preţioase pen­tru obţinerea unei recolte bogate de masă verde din culturile succesive. Ne aflăm într-un sezon de vîrf de lucrări în agricultură cînd trebuie strînsă fără pierderi recolta de grîu, de furaje şi alte culturi. În fiecare unitate agricolă este nevoie de folo­sirea judicioasă a forţelor de muncă şi a mijloacelor mecanizate, în aşa fel incit toate lucrările să fie efectua­te fără întîrziere. Practica încetăţeni­tă la unele organe agricole de a se ocupa cu redistribuirea furajelor în­tre unităţi in cursul iernii şi primă­verii necesită să fie înlocuită cu mă­suri eficiente, luate din timp, care să prevină deficitul balanţei furajere şi să asigure crearea unor rezerve cît mai mari. In acest sens, cel mai efi­cient sprijin poate şi trebuie să fie acordat cooperativelor agricole acum cînd fie că există furaje pe cîmp, fie că acestea pot fi produse in cantităţi suficiente. C. BORDEIANU O nouă şi originală unitate de alimentaţie publică în Capitală Cunoscuta clădire de pe strada Poenaru Bordea nr. 2 a căpătat o nouă înfăţişare Este întinerită şi mai frumoasă ca oricînd Sub de­numirea de restaurantul „Bucur“, ea îşi va primi m­ine primii oaspeţi. Am intrat in restaurantul modern cu cîteva zile înainte de a-şi începe activitatea. Care e profilul specific al noii unităţi ? Are o cramă la par­ter, un salon bizantin mobilat în stil de epocă, un altul maur cu o seră de flori şi fîntîna, un salon medieval cu plafonul şi lambriurile din lemn pictat, cu armuri de epocă, unul oriental, cu plafonul şi pereţii în decoraţiuni specifice sculptate, un altul brîncovenesc şi salonul româ­nesc cu arhitectură şi mobilier pro­prii anului 1900. E plăcut intr-ade­văr să petreci o seară Intr-un decor atît de original, unde fantezia şi mă­iestria se manifestă din plin Totul este îmbietor, vădind bun gust şi exigenţă, preocupare pentru a oferi publicului un cadru cît mai atră­gător Mobilierul se încadrează ar­monios în întreaga arhitectură a sa­loanelor învăluite în lumina Incan­descentă şi fluorescentă în saloane­le de la etaj „lămpile" vizibile şi invizibile sunt integrate organic in ambianţa decoraţiunilor. Cu pitoreasca cramă compusă din patru saloane — de tip vînătoresc, dobrogean, ardelenesc, moldovenesc­ — fiecare decorate corespunzător zonei respective — şi cu frumoasa şi încăpătoarea grădină de vară, cu pe­luze de gazon, vegetaţie naturală foarte bogată Împrejmuită cu pomi bătrini şi o fîntîna arteziană, cu drumuri de acces străjuite de ar­buşti şi cu mese înconjurate de gar­duri vii, încheiem scurta prezentare a celei mai noi dintre unităţile co­merciale bucureştene. O menţiune specială despre sistemul de ventila­ţie prezent în toate saloanele, la cramă, precum şi în bucătăriile şi la­boratoarele unităţii Să nu omitem insă esenţialul­­ atenţia cu care per­sonalul îşi propune să-i servească pe consumatori, calitatea şi varietatea meniurilor. Unitatea va servi în per­manenţă o gamă cit mai bogată de preparate culinare specifice bucătă­riei indigene, iar la comandă şi pre­parate străine. La aceasta se pot a­­dăuga minuturi la comandă de orice gen, specialităţi din peşte, vînat, melci, raci, pui de porumbei, prepa­rate de bufet, salate şi fructe de se­zon şi o gamă completă de băuturi indigene de cea mai bună calitate, băuturi străine. La restaurantul „Bucur“, confortul, buna servire, ambianţa plăcută, respectul şi solici­tudinea vor fi argumente de ordin practic ce vor pleda pentru bunul renume al unităţii. Aurelia GOLIANU

Next