Scînteia, octombrie 1969 (Anul 38, nr. 8203-8233)

1969-10-01 / nr. 8203

Ce concluzii decurg ? Ce carenţe persistă ? Ce măsuri se propun ? COMITETELE DE DIRECŢIE la examenul confruntării cu practica A trecut un an şi jumătate de cinci, pe baza Hotărirîi Comitetului Executiv al C.C. al P.C.H. şi a Consiliului de Miniştri, au fost constituite comitetele de direcţie, organe de conducere colectivă a activităţii în­treprinderilor şi organizaţiilor economice. Sunt fapte care atestă fără rezerve că infiinţarea noilor organe de conducere a întreprinderilor a marcat o etapă nouă, calitativ superioară în procesul amplu de perfec­ţionare a conducerii şi organizării producţiei care are loc in economie, pe baza hotărîrilor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului din decembrie 1967. Din activitatea de pînă acum a comitetelor de direcţie se desprinde insă şi faptul că, fie dintr-o insuficientă înţelegere a atribuţiilor şi răs­punderilor, fie din lipsa unei îndrumări competente din partea minis­terelor şi a organelor locale de partid, noile organe de conducere co­lectivă a Întreprinderilor nu au reuşit, peste tot, să instaureze un climat de lucru propice afirmării depline a Iniţiativei şi gîndirii colective, nu şi-au axat munca pe problemele majore ale activităţii unităţilor econo­mice sau, cind au făcut aceasta, nu şi-au finalizat propriile măsuri adop­tate în şedinţele de lucru, nu şi-au conturat cu precizie răspunderile pe fiecare membru, îndiferent de funcţia pe care o are. Iată de ce Începem o dezbatere la care am invitat, pentru început, să-şi spună cuvîntul se­cretari ai comitetelor judeţene de partid care au analizat eficienţa noilor organe de conducere a întreprinderilor. Solicităm pe această cale preşe­dinţii comitetelor de direcţie, pe ceilalţi membri, pe reprezentanţii aleşi ai salariaţilor să-şi spună cuvîntul şi să facă propuneri menite să ducă la creşterea eficacităţii muncii comitetelor de direcţie, la traducerea în viaţă a măsurilor preconizate de partid şi guvern pentru perfecţionarea activităţii de conducere şi organizare a întreprinderilor. ÎNSĂMlNŢĂRILE ÎN L­A. S. Ritm rapid la semănat fără rabat la calitate! în această toamnă întreprinderile agricole de stat au de însăminţat peste 515 000 hectare, din care pînă la 28 septembrie s-a realizat 41 la sută. Ţinînd seama de cerin­ţele agrotehnice, se impune ur­gentarea lucrărilor de semănat, astfel ca această importantă lucra­re, de care depinde producţia anului viitor, să fie încheiată, peste tot, în limitele timpului optim. In fiecare trust zonal I.A.S. au fost fixate grafice, cu termene precise privind terminarea însămînţării, în funcţie de condiţiile pedoclimatice locale. Este de datoria conducerilor trustu­rilor, a consiliilor de administraţie ale I.A.S. să sprijine activita­tea şefilor de ferme, a me­canizatorilor pentru intensifica­rea ritmului de lucru. In a­­ceste zile, cind se semnalează un grad mai ridicat de uscare a solu­lui, principalul este să se acorde cea mai mare atenţie pregătirii patului germinativ Pînă la mijlo­cul săptăminii trecute I.A.S nu au realizat viteza normală de lucru. Cu atît mai mult trebuie să se acţioneze energic pentru recuperarea întîrzie­­rilor Fiecare hectar de grîu să fie însăminţat la un înalt nivel calita­tiv şi în termenul prevăzut în gra­ficele întocmite de specialişti Telegrame Excelenţei Sale General maior YAKUBU GOWON şeful Guvernului militar federal şi comandant suprem al Forţelor armate ale Republicii Federale Nigeria In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal am deosebita plăcere să vă adresez Excelenţă, cu ocazia zilei dumnea­voastră naţionale, călduroase felicitări şi cele mai bune urări pentru prosperitatea Republicii Federale Nigeria, îmi exprim speranţa că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi Nigeria se vor dezvolta continuu, în interesul ambelor po­poare şi al cauzei înţelegerii internaţionale. Cu deosebită stimă şi înaltă consideraţiune, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cipru vă transmit, în numele poporului român şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări pentru sănătatea şi fericirea personală a Excelenţei Voastre, pentru prosperitatea poporului cipriot. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC SOCIALIST UNGAR Stimaţi tovarăşi, Am aflat cu adîncă întristare vestea încetării din viaţă a tovarăşului István Szirmai, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar Vă exprimăm dv. şi familiei îndoliate profunde condoleanţe şi în­treaga noastră compasiune. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8203 Miercurii octombrie 1969 6 PAGINI-30 BANI CRISTALIZAREA TEMATICII ŞI A PROGRAMULUI DE LUCRU SI A Dumitru BORDEA Secretar al Comitetului judeţean Arad al P.C.R. în marea lor majoritate, comite­tele de direcţie din întreprinderile judeţului nostru nu acţionează ca organe de intervenţie pompieris­tică şi nu se întrunesc în şedinţe ori de cîte ori apar mici dereglări, un impas sau altul în activitatea economică Pentru prevenirea şi eli­minarea unor asemenea fenomene ertistice IU­Ttr­ăite şi ser­­vicii, ingineri şefi şi directori, alţi factori care veghează asupra „pul­sului“ producţiei şi muncii Comi­tetele de direcţie din întreprinderile judeţului sunt organe de conducere colectivă care analizează, elaborează şi aplică hotării nu pe baza unor improvizaţii, pe baza unor stări de moment, ci numai in urma cercetării in profunzime a problemelor mari, esenţiale ale activităţii economice în funcţie de programul general de dez­voltare a întreprinderilor, de inte­resele ramurii industriale din care fac parte, ale economiei naţionale Apare, deci, cu toată claritatea, ex­perienţa pozitivă acumulată , de co­mitetele de direcţie, de a întocmi planuri de muncă judicioase, axate pe obiectivele majore ale activi­tăţii productive, care să orienteze cu rigurozitate direcţiile de concen­trare a eforturilor muncitorilor, teh­nicienilor şi inginerilor, să stimuleze gîndirea şi iniţiativa colectivă în ve­derea realizării exemplare a preve­derilor planului de stat Anul acesta, de pildă tematica de lucru a comitetelor de direcţie a cuprins probleme ca­­ mersul acti­vităţii de îndeplinire ritmică şi de­păşire a sarcinilor de plan şi a an­gajamentelor luate în cinstea Con­gresului al X-lea al P.C.R. şi a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei, aplicarea studiilor de orga­nizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii — cu accent pe utilizarea capacităţilor de producţie şi a forţei de mumct — stadiul roşii trii lu­­crariInv­­­it investiţii, masurile luate în scopul îndeplinirii planu­lui de export. Deci, probleme cru­ciale ale activităţii noastre econo­mice important este, în acest caz, să vedem care sunt rezultatele ob­ţinute, întrucît, după cum se ştie, nu este suficient doar să se anali­zeze problemele, oricît de însem­nate ar fi ele. La Fabrica de mo­bilă din Arad, de pildă, măsurile aplicate au asigurat folosirea mai productivă a capacităţilor de pro­ducţie existente producerea simul­tană a 5 tipuri de mobilă1^fată de 1—2 cît se realiza mai înainte Pre­ocupările stăruitoare ale comitetu­lui de direcţie de la uzinele textile „30 Decembrie" pentru îmbunătăţi­rea calităţii ţesăturilor s-au mate­rializat în reducerea substanţială a procentului cupoanelor­ ,sute de mii de metri pătraţi de ţesături fiind re­cuperate pe această cale. La ,,"Tricoul roşu" s-a acordat o mare atenţie utilizării intensive a maşinilor şi utilajelor existente, în construcţii, prin organiza­rea mai bună a activităţii sau­(Continuare în pag. a IÎI­*) Tovarăşul Mae Ceauşescu a primit pe preşedintele Comisiei de energie atomică a S.UA. Preşedintele Consulului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit marţi după-amiază pe preşedintele Co­misiei de energie atomică a State­lor Unite ale Americii, dr. Glenn T. Seaborg, care se află într-o vizită în ţara noastră. La primire au participat acad. Horia Hulubei, preşedintele Comi­tetului pentru energia nucleară, şi prof. Ioan Ursu, prim-vicepreşedin­­te al aceluiaşi comitet. A fost prezent Leonard Carpen­ter Meeker, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, în cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordia­lă, au fost discutate unele aspecte ale dezvoltării colaborării şi coope­rării între cele două state în do­meniul folosirii în scopuri paşnice a energiei nucleare. ALMA MATER îşi redeschide azi porţile Tradiţional, astăzi Alma Mater îşi redeschide por­ţile , 49 porţi situate in 17 localităţi ale ţării. Mo­mentul e sărbătoresc, fi­reşte, dar şi simbolic tot­odată, pentru locul de cinste rezervat şcolii su­perioare in societatea­ noastră socialistă, pentru preocuparea constantă a partidului şi statului de a crea tineretului ţării con­diţii optime de afirmare prin studiu asiduu şi com­plex, situat in coordona­tele celui mai autentic spirit universitar modern. Vorbim cotidian de o populaţie universitară. Şi pe deplin întemeiat. Pen­tru că cei peste 150 000 de tinere şi tineri care-şi ocupă azi locurile in am­fiteatre reprezintă intr-a­devăr o populaţie , astăzi, din fiecare 10 000 de locui­tori ai ţării 75 sînt stu­denţi (faţă de 17 in anul 1938). Faptul in sine si­tuează România printre ţările avansate ale lumii din punct de vedere al in­­văţămîntului superior. Dar înainte de toate acest loc al şcolii noastre su­perioare este determinat şi onorat de orientarea sa pe deplin concordantă cu finalitatea socială a invă­­ţămintului definită de Congresul al X-lea al par­tidului in perspectiva sar­cinilor edificării societăţii socialiste multilateral dez­voltate. Studenţimea noastră este deopotrivă beneficia­ră a unui invăţămînt to­tal gratuit, a unui număr an de an crescut de că­mine şi cantine, a nume­roase burse, a corpului nostru­­didactic universitar care dă noi străluciri fă­cliei şcolii şi ştiinţei ro­mâneşti, asigură desfăşu­rarea procesului instruc­­tiv-educativ pe măsura e­­xigenţelor actuale ale so­cietăţii socialiste, cât şi a măsurilor adoptate în ulti­mul timp, din iniţiativa conducerii de partid şi de stat, după o amplă con­sultare a cadrelor didac­tice şi a opiniei publice, pentru modernizarea pla­nurilor şi programelor de invăţămînt şi, implicit, ale unei pregătiri teoretice care permite specialistului să se adapteze lesne la cerinţele concrete ale pro­ducţiei, la noile cuceriri ale ştiinţei şi teh­nicii. Extinderea învăţă­­mintului superior, tehnic şi economic hotărită de Congresul al X-lea al P.C.R. se înscrie in ace­laşi context major al în­tăririi funcţiei sociale a şcolii. De altminteri, peste jumătate din cei aproape 25 000 de „boboci“ care păşesc astăzi pentru pri­ma oară în viaţa studen­ţească vor studia în ase­menea facultăţi. Caracteristic pentru ti­neretul nostru universi­tar — format din fii­ de muncitori, ţărani, inte­lectuali — este angaja­rea activă în lupta în­tregului popor pentru transpunerea în fapt a politicii partidului, care a generat şi generează ma­rile certitudini ale stu­­denţimii. Certitudinea că societatea socialistă are nevoie să se aplice in practică cele ce se în­vaţă pe băncile şcolii şi in amfiteatrele universi­tare, certitudinea pers­pectivei dobindirii la ab­solvire a unui loc de muncă ce corespunde di­plomei dobândite. E fi­resc, deci, ca această con­ştiinţă să determine o matură responsabilitate faţă de învăţătură, faţă de pregătirea profesiona­lă, politico-ideologică, o conduită înaintată pretu­tindeni in viaţa studen­ţească şi obştească. Pen­tru că societatea noastră are nevoie de oameni te­meinic pregătiţi, purtă­tori ai noilor străluciri pe care le conferă socialis­mul ştiinţei şi culturii româneşti, ■ oameni­­ capa­bili să rezolve în bune condiţii sarcinile tot mai complexe pe care le pune înaintarea susţinută a patriei noastre pe dru­mul socialismului. Invăţămintul nostru superior işi redeschide azi porţile. Urăm valorosu­lui nostru corp profeso­ral, care se consacră ge­neros educării tineretului, succes deplin in străda­niile sale. Urăm studen­ţilor muncă rodnică ! Secvenţa din nou! peisaj universitar clujean : cămine studenţeşti ŞOFERI DE CURSE... ILICITE Şoseaua. O întreagă lume Un adevărat caleidoscop al muncii şi civilizaţiei. Pentru că şoseaua sugerează pregnant preocupările, hărnicia şi realizările socie­tăţii, In fiecare zi — 24 de ore din 24 — trec, Intr-un flux continuu, autovehicule de tot felul transportînd călători şi mărfuri, mai ales­ mărfuri, unele mai im­portante decit altele, mai urgente decit altele, necesare industriei, şantierelor şi aprovizionări­i populaţiei. Un întreg detaşament, sute de mii de oameni la volan, aduc contribuţia lor preţioasă la fondul naţio­nal de energii şi acumulări. Dar oare toţi îşi fac datoria ? Să aruncăm, deci, un fascicol de lumină asupra şoselei. Sîmbăta şi dumînîea, de după-amiază pînă noaptea tîrziu, am participat la o acţiune­ raid organizată in Capitală şi în împrejurimî de către Direcţia Circula­ţiei din Inspectoratul Ge­neral al Miliţiei într-unul din cele 30 de echipaje - maiorul Ion Morăricău In­spectorul Ion Nicolae din D.R . A şi reporterul Aşa­dar - Trageţi pe dreapta ! Miliţia ! Autobuzul 32-K-17fiz r ticsit - Cîte locuri are ma­şina tovarăşe şofer ? - 42 - îşi cfţi pasageri ai în autobuz 7­­ ?­ Cu 33 mai mult ! Stau ca sardelele Prima încăl­­care » dispoziţiilor apar­ţine Autobazei Obor Acolo s-au eliberat bilete la­ 85 persoane. Şi pentru că In­stituţia a făcut începutul, îngăduind un plus de 23 persoane conducătorul auto a mai luat şi el, cu de la sine putere, încă zece Au fost depistate, in cursul acestui raid. zeci de autobuze care au plecat in neregulă chiar de la autobază este lesne de inţeres ce pericol prezintă un autobuz supraaglomerat Vezi cazul de la Hune­doara unde au pierit zece persoane !) Dacă la Auto­paza Obor, şi la altele, există funcţionari pentru care viaţa oamenilor valo­rează mai puţin decît bi­letele lor de călătorie în­tr-o maşina-tească şi care, pe deasupra, creează şi în­treţin atmosfera infracţi­unii, ei t­rebuie identificaţi neapărat. Pentru că pre­zintă un caz demn de o atenţie specială . Autocamionul Il-R-4837 transportă ştiuleţi de po­rumb de la întreprinderea agricolă de stat Belciugate­­te spre silozul din Urziceni Cum ? Fără nici un fel de acte Porumbul nu-i nici măcar cîntărit. „Am a­­proximativ 4 000 de kilo­grame” - apreciază şofe­rul . Cum, omule, marfa n-are nici acte şi nici în­soţitor ?­­ Nu Aşa fac toţi şoferii de la Belciugatele Să ne mai întrebăm cum de ajung in piaţă c .e­­reale sustrase din noua re­coltă a întreprinderilor a­­gricole de stat şi din o­­perativele agricole ! La I A.S Belciusatele nu e­­xistă director contabil ’ Fireşte, nu facem proces de intenţie şoferului res­pectiv Insă dacă, aşa cum se spune, lacătele sunt pen­tru oameni cinstiţi, nu pen­tru hoţi — ceea ce pare a fi adevărat — atunci de ce n-am socoti că şi docu­mentele în regulă, auten­tice, au un rol preventiv, absolut necesar ! Lăsăm totul pe seama cinstei ? A­­vem oare dreptul să facem experienţe... sentimentale pe spezele statului ? Actele, documentele trebuie să în­soţească întotdeauna orice transport de mărfuri Cine nu se supune regulei, să tragă consecinţele. Se vădeşte că mulţi con­ducători pe întreprinderi şi şefi de garaje dispun de maşinile statului după bu­nul lor plac în cursul an­chetei noastre, 211 auto­camioane, autoutilitare şi autofurgonete au fost sur­prinse in cursă pe cont pro­priu, transportind călători mărfuri, veselă pentru nunţi, furaje fără nici un fel de autorizaţie din par­tea organelor de transpor­turi.­­ Să ştiţi tovarăşe ma­ior eu nu sunt vinovat cu nimic se scuză de la bon început Gheorghe Tănase, şuier pe autoatelierul I M A Eslaeiu Am primit ordin de l» tovarăşul di­ Ştefan ZIDARITA (Continuare in pag. a II-a) Concluzii la un raid-anchetă pe şosele LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Astăzi, 1 octombrie, în jurul orei 12:00, pos­turile noastre de radio şi televiziune vor trans­mite, în direct, mitingul ce va avea loc în Capi­tală cu ocazia deschi­derii noului an univer­sitar 1969—1970. Cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze Recepţia de la ambasada R. P. Chineze Cu prilejul celei de-a 20-a ani­versări a proclamării Republicii Populare Chineze, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, Cian Hai-fun, a oferit marţi seara o re­cepţie în saloanele ambasadei. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Miniştri. Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Constantin Drăgan, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedin­­te al Consiliului Central al Uni­unii Generale a Sindicatelor din România, Ilie Murgulescu, vice­preşedinte al Marii Adunări Na­ţionale, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului forţelor armate şi şef al Marelui Stat Major, Dumitru Bejaru, prim-adjunct al ministru­lui comerţului exterior, Mihai Ma­rin, adjunct al ministrului aface­rilor externe, membri ai Consiliu­lui de Stat, ai guvernului, condu­cători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de şti­inţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti. Erau prezenţi şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplo­matic. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. (Agerpres) Telegramă Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele poporului român, guvernului şi al meu personal, adresez poporului chinez, guvernului şi dum­neavoastră cordiale felicitări. Poporul român se bucură de realizările pe care le-a obţinut poporul chinez in cei 20 de ani de la crearea Republicii Populare Chineze şi îi urează noi succese în construirea societăţii socialiste în patria sa. îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză, dintre popoarele român şi chinez se vor dezvolta continuu în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului şi păcii in lume ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next