Scînteia, octombrie 1969 (Anul 38, nr. 8203-8233)
1969-10-01 / nr. 8203
PAGINA 2SCINTEIA — miercuri 1 octombrie 1969 ! faptul! ! divers! III Ionu „ I I Mînă lungă ■ e pe vătrai . Pînă de curînd, Ion Zimo era ţef al secţiei construcţii la co- . operativa meşteşugărească din I Urziceni. Era şi nu mai este, II pentru că dumnealui a considerat că de materialele coope- I rativei poate dispune după bu- I nul plac. Ciment, ţiglă, tablă, I I cherestea şi alte materiale de • construcţii erau comercializate, I I iar banii Încasaţi intrau în bu- |I zunarul dumisale, de altfel destul de încăpător. Falsifica. I omul situaţiile de consum la I construcţiile contractate şi ere- I dea că nimic n-o să se afle. • Pînă la urmă s-a aflat totuşi că I este vorba de o delapidare de II aproape 55 000 de lei. Ceea ce nu se ştie încă, dar va deveni I public în curînd, se referă la I „răsplata“ pe care o va primi. I I Cu atitea materiale furate, i se va construi negreşit o pedeapsă I I solidă. Merită. I I Cu capul I în cutie I La 31 iulie, şeful depozitului I * de ambalaje „Progresul" sem- II nala conducerii Oficiului nr. 3 I de legume şi fructe din Capi- tală existenţa unor ambalaje I degradate, în valoare de I 1900 000 lei. Ar fi fost de aş- ■ teptat ca oficiul să stabilească I motivele şi să ia măsuri urgente II pentru valorificarea sau recon- I diţionarea lor. Dar, cu toate că • situaţia o impunea, nu s-a de- II plasat nimeni la faţa locului. Un I recent sondaj efectuat de reprezentanţii Băncii Agricole a reconfirmat stocul, căruia i s-auI adăugat şi alte cantităţi. Şi ast- I fel, în timp ce la depozit zaci fără nici un rost atîtea amba-I laje, la unităţile legumicole, tone de legume se veştejesc şi se strică — culmea! — din lipsă de... ambalaje. Păi să nu te... ambalezi ? ! I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I Pe ocolite I Nu ştim cine a avut iniţiativa I Împrejmuirii blocului central I din Negreşti (Iaşi), dar asta I idee, nu glumă! Pentru a ajunge la locurile de muncă, I situate nu mai departe de gard, II locatarii acestui bloc ocolesc pe puţin 700—800 de metri. Ingenioșii sar gardul sau se strecoară cum pot printre sirme I (am uitat să spunem că gardul e din sîrmă ghimpată). O fac Insă pe... vestmintele lor. Repe- |I tatele insistente ale cetățenilor s-au lovit, invariabil, de... gardul nepăsării organelor de resort. | • Oare să nu existe nici o „por- I tiţă" salvatoare 7 Rubriea redactată dan Ştefan ZIDARIŢA . Gheorghe DAVID cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" m ” II Tanase I şi mai cum ? Luni ora 10. Suntem la serviciul reglementării spaţiului I locativ, sectorul 1. La intrare este afişat programul de lucru cu publicul (de la 8,30 la 12,30), dar nici unul dintre cetăţeni nu poate intra. Uşa este închisă. După citeva minute, printre noi se strecoară „tovarăşul Tănase de la Comitetul executiv...” (aşa este invitat de către femeia de serviciu, care-i deschide imediat uşa) şi „domnul doctor Alexe." Folosim prilejul şi intrăm înăuntru, unde purtăm acest început de conversaţie cu „tovarăşul Tănase”. „Dvs. sunteţi de la Comitetul executiv al sectorului ?“ „Da, dar de ce intrebaţi ?“ „Am vrea să lămurim problema programului de lucru cu publicul... şi cu uşa care nu se deschide decit anumitor persoane“... „Ce să mai lămurim — zice dinsul — nu vedeţi că aţi intrat? Şi apoi, in ce calitate întrebaţi ?“ „Suntem ziarişti de la...” In clipa următoare atît tovarăşul Tănase, cit şi „don doctor Alexe” dispărea prin farmec. De unde sinteţi, intr-adevăr, tovarăşe Tănase ? Voiam să vă întrebăm : Tănase şi mai cum ? Şi de unde ? Şi de ce ? Şi... pentru cine ? I Amazoana I din Simeria Simeria. Restaurantul „Vînătorul”. La o masă, un bărbat şi o femeie chefuiesc. Iată insă că responsabila localului le atrage atenţia — şi pe drept cuvint — că dumnealor murdăresc faţa de masă şi aduc prejudicii aspectului civilizat al localului. Doina Ştefan (consumatoarea) s-a simţit lezată şi a început scandalul. Cu o sticlă intină, după ce o loveşte pe responsabilă, care a îndrăznit să-i tulbure petrecerea, începe... să-i alerge pe ceilalţi ospătari prin toate ungherele. Totul a luat sfîrşit prin intervenţia organelor de ordine. Acum amazoana din Simeria s-a liniştit. Îşi scrie „memoriile”. La miliţie. A luptat serios, la pro-I priu, să ajungă aici. E... răzbunătoare ! ! ...109 biciclete Juniori (60 000 lei), 114 biciclete „Carpaţi“ (78 660 lei), 21 canapele „Cazino“, patru camerestudio „Căliman“, peste jumătate de milion de ţigări „Lux“, „Golf“, „Victoria“, 155 de termometre, 46 de frigidere mobilă... Iată doar o mică parte din mărfurile „colecţionate“ In anii 1964—1967 de o singură întreprindere : O.C.L Industrial Brăila. Vizităm şi depozitele din Cluj şi Ploieşti. La I.C.R.T.I Cluj, valoarea mărfurilor stocate de multă vreme se ridică la circa 6 milioane de lei Aceste sume „îngheţate" reprezintă echivalentul valoric a numeroase sortimente de pantofi, pardesie, costume etc. cu o vechime de 4—5 ani; la I.C.R.T.I. Ploieşti, valoarea mărfurilor de acest gen este şi mai mare : 6,7 milioane lei. In oricare întreprindere comercială, existenţa unor stocuri judicios normate este o condiţie indispensabilă pentru asigurarea continuităţii procesului de comercializare. Dar este anormal să fie stocate mari cantităţi de produse pe care nimeni nu le solicită, în timp ce în magazine cumpărătorii nu găsesc ceea ce caută. La început, unii dintre interlocutorii noştri din Capitală şi judeţele Prahova, Brăila şi Galaţi au încercat să ne convingă că volumul stocurilor nu este prea mare, că el nu depăşeşte cuantumul planificat, încadrîndu-se în actualele normative şi, ca atare, discutarea acestei probleme ar fi inoportună. Dar ce reprezintă, de fapt, aceste stocuri . La Galaţi avem o primă surpriză: specialiştii direcţiei comerciale judeţene şi ai O.C.L. Produse industriale cunosc numai „cuantumul valoric“ al stocurilor. „Situaţia din depozit nu o ştie nici gestionarul, pentru că... se schimbă prea des" — ne spune şeful serviciului comercial, Gh. Patrichie. Şi pentru că „argumentul" n-ar rezista nici la o adiere de vînt, nu se mai serveşte unul: „de vină este aprovizionarea direct,tă, care nu permite efectuarea unui control operativ al unităţilor comerciale“. Asemenea motivări sunt menite să ascundă însă activitatea defectuoasă din comerţul gălăţean. Pentru că în depozite — pe lîngă produsele mai vechi — sunt şi suficiente mărfuri de sezon. Dar în vitrine predomină încă articolele de plajă şi cele subţiri, în general, ceea ce-i face pe cumpărătorii gălăţeni să asalteze magazinele... Brăilei pînă şi pentru treninguri ori unele articole şcolare. Dacă adăugăm la aceste deficienţe şi cererea nefondată, pentru unele sortimente deja existente în depozite, devine clar că nu aprovizionarea directă este vinovată, ci „sistemul“ dezinteresului di- rect! Această situaţie nu este caracteristică doar Galaţiului. O analiză întocmită de către specialiştii Băncii Naţionale evidenţiază că, la sfîrşitul semestrului întîi al acestui an, în reţeaua comerţului de stat mărfurile greu vandabile însumau aproape 380 milioane lei, adică cu peste 60 milioane mai mult decît în perioada corespunzătoare a anului trecut, iar în cooperaţia de consum, alte 79 de milioane de lei. Este sau nu este nevoie de mărfurile respective . S-a constatat că, în timp ce la unele organizaţii comerciale prisoseau cantităţi însemnate de produse, la altele lipseau total. Iată cîteva exemple semnificative. La FILCOOP Marghita (depozit al cooperaţiei de consum) se aflau peste 15 000 perechi de ciorapi pentru femei, în timp ce din cooperativele Pocluşa, Şimian, Săcea lipseau cu desăvîrşire , în unităţile din judeţul Ialomiţa se adunaseră 22 milioane de ţigări peste necesar; cooperati- vele Cărpiniş şi Maşloc din judeţul Timiş aveau în stoc 24,5 tone şi, respectiv, 19,5 tone de făină albă, în timp ce la cooperativele Banloc, Săcălaz şi Şag nu se găsea nici măcar un gram. Sînt situaţii care evidenţiază clar că actualul sistem de repactizare a mărfurilor pe teritoriu este profund necorespunzător, el stînd, în bună măsură, la originea stocurilor amintite. Incercînd să desluşim mai departe cauzele surplusurilor, apare ca un fenomen frapant aprovizionarea nera- ,ţională. La I.C.R.T.I. Galaţi, de pilda, se află în depozit 40 360 de căciuliţe pentru femei. E mult sau puţin . Dacă într-un an s-au vîndut doar 3 760 de bucăţi, ne dăm seama că specialiştii acestei întreprinderi n-au apreciat corect cererea Altfel, cum ar fi putut comanda marfă care nu se va vinde nici măcar în 10 ani ? Aprovizionării neraţionale i se adaugă şi repartizarea disproporţionată, peste cantităţile necesare, de către Ministerul Comerţului Interior, a unor sortimente puţin solicitate. Aşa se explică cum a fost posibil ca în condiţii în care în semestrul 1 al acestui an s-au realizat, la mărfuri electrotehnice, vînzări cu 78 milioane de lei mai mici decît în perioada corespunzătoare a anului trecut, stocurile să crească cu 90 milioane lei. Ce preocupare există pentru diminuarea stocurilor şi îmbunătăţirea aprovizionării . Pentru că, evident, o importantă cantitate a acestor mărfuri este aptă să participe la aprovizionarea magazinelor. La I.C.R.T.I.Cluj, de pildă, din stocurile de 10 milioane lei s-au redus şase, dar... s-au stocat alte mărfuri. In valoare de încă două milioane lei Tov. Ioan Păcurar, director al I.C.R.T.X.Cluj, este de părere că „stocurile de mărfuri greu vandabile îşi au originea în relaţiile necorespunzătoare care mai există între comerţ şi industrie şi că ar trebui puse la punct multe lucruri“. Dar pînă la punerea la punct a lucrurilor, cum se procedează ? Pentru ca numărul milioanelor îngheţate să nu crească, numeroase întreprinderi comerciale manifestă o tendinţă îngrijorătoare de abţinere de la contractări, comandă cantităţi infime de marfă, sortimente puţine şi, de multe ori, nu scot la vînzare nici măcar ceea ce au, gîndind — paradoxal — că aşa se va îmbunătăţi aprovizionarea. „Să vindem ce avem, şi pe urmă vom vedea noi“ — îşi spun aceşti comercianţi. Dar cum va aproviziona O.C.L. „Confecţia“-Bucureşti, de exemplu, pe cumpărători fără să comande pardesie şi raglane suficiente, cum a procedat în acest sezon, tot obstinîndu-se să pună in vînzare produsele vechi — să fie clar, produse de modă — la aceleaşi preţuri la care au fost lansate cu ani în urmă . O soluţie eficientă de accelerare a ritmului vînzărilor ar fi stabilirea unei „scări“ a preţurilor — ne-au spus numeroşi specialişti. In multe ţări ale lumii, mărfurile, în special articolele de modă, au iniţiat un preţ aşa-zis de „lansare“, urmează apoi preţul de serie mare, iar după un timp, cînd interesul cumpărătorilor scade direct proporţional cu creşterea producţiei şi a vechimii produsului, preţul este redus corespunzător. Un preţ astfel echilibrat, care nu dăunează cu nimic intereselor producţiei şi cumpărătorilor ci dimpotrivă (la apariţia noilor sortimente, cele vechi ar intra automat în reducerea de preţ), stimulează totodată consumul, reduce pagubele, cheltuielile de depozitare şi dobînzile, accelerînd, într-un cuvînt, circulaţia mărfurilor. O asemenea opinie credem că merită să fie studiată de către forurile competente. In practica comercială se aplică in mod curent reducerea preţurilor la articolele mai vechi, ca mijloc „anti-stoc“. Mulţi comercianţi afirmă însă că soldarea este o operaţiune greoaie şi, ca atare, o evită. Intr-adevăr, deşi legiferate, prevederile procedurale instituite în materia reducerilor de preţuri sunt foarte greoaie. Iată, de exemplu, cîteva dintre „regulile“ impuse O.C.L.-ului de Produse industriale Galaţi de către comisia locală care aprobă reducerile de preţuri (prin adresa nr. 1 128 din ianuarie 1969) : „ Propunerile nu vor fi luate în consideraţie dacă nu există mostre : a) mostrele de ţesături vor avea o etichetă de mină, cusută cu aţă şi nu prinsă cu aa de gămălie, şi care va cuprinde : beneficiarul, articolul, preţul, cantitatea în stoc, vechimea; b) cele din sectorul de încălţăminte vor avea lipite pe talpă o etichetă cu aceleaşi date; c) colecţiile de mostre din sectorul ţesături se vor face, o dată cu aprobarea, de către comisia de propuneri, în care scop delegaţii unităţilor cu amănuntul vor veni pregătiţi cu : dosar simplu, pelicanul şi foarfeci pentru tăiat mostre" Trecem peste aspectul birocratic al chestiunii, gîndind că, o dată respectate „regulile jocului", se poate trece efectiv la reducerea operativa a preţurilor. Dar nu se intîmplă aşa. Practic, nu au putut fi discutate propunerile de reducere formulate de O.C.L. Produse industriale Focşani şi Tecuci, ICOMCOOP Focşani“ şi Brăila, U.J.C.C. Galaţi şi Focşani pentru faptul că... nu fuseseră depuse pe „anexa 3", ci, pur şi simplu, s-au prezentat comisiei spre aprobare mărfurile „în persoană“. Auzi îndrăzneală, să vii cu mostra şi să nu le treci înainte în „anexa 3“ ! O mostră intr-adevăr scandaloasă de birocratism patent — pe spinarea intereselor statului, ale societăţii ! Cine sînt aceşti funcţionari care iau leafă de la stat ca să provoace pagube statului ? Soldarea, legiferată printr-o Hotărîre a Consiliului de Miniştri, a fost complicată intr-o asemenea măsură printr-o serie de instrucţiuni şi circulare apărute în ultimii ani, incit ea nu mai participă operativ şi elastic la înviorarea circuitului comercial. Or, calculele economice indică clar că reducerea preţurilor la unele sortimente este mult mai avantajoasă decît stocarea lor în depozit. Socoteala e simplă : dacă un costum în valoare de 1 000 lei devine greu vandabil, în zece ani — şi în depozitele comerţului există confecţii cu o asemenea., vîrstă — organizaţia comercială plăteşte băncii o dobîndă de aproape 600 de lei ; vînzarea lui — să zicem — cu 800 lei, în al doilea an de la lansare, ar reduce paguba cu mai mult de 300 lei Măsura se dovedeşte I a fi deci eficientă atît pentu orga- I nizaţiile comerciale, cît şi pentru I cumpărător. Dar organizaţiile comerciale, din teama de a nu ieşi mai I clar la lumină munca lor defectuoasă, sînt zgîrcite In propunerile lor. Or, avantajată ar fi, în ultimă I instanţă, şi economia naţională, căci prin accelerarea vinzării măr- furilor de sute de milioane de lei, astăzi „îngheţate" în depozite, circuitul economic s-ar încheia cu cheltuieli mai mici, s-ar realiza un randament net superior celui actual. Pentru perfecţionarea activităţii în acest sector se impune cu necesitate folosirea unei scări largi şi mobile de preţuri, în vederea corelării lor cu vechimea, calitatea şi valoarea efectivă a produselor. „In afara consecinţelor negative legate de aprovizionarea necorespunzătoare a populaţiei, ne spune tov. O. Ohanesian, director adjunct în Banca Naţională/ blocarea depozitelor cu mărfuri puţin solicitate are şi grave consecinţe economice : întreprinderile comerciale nu-şi îndeplinesc planul de beneficii, se imobilizează mijloace materiale şi băneşti, cresc cheltuielile de depozitare, de manipulare şi pierderile, este îngreunată aprovizionarea cu mărfuri noi. In plus, din momentul în care se constată că o marfă stochează mai mult timp fără a fi vîndută, contravaloarea ei se trece la credite restante, intre ________________ prinderile şi organizaţiile comerciale fiind obligate să plătească o dobîndă de 6 la sută, în loc de 3 la sută. Dar am făcut o constatare curioasă : deşi se plătesc dobînzi mari (în judeţul Ialomiţa, pentru stocul de nasturi în valoarede 700 000 lei se plăteşte, într-un an, o dobîndă de 42 000 lei ( n.n.), după depistarea stocurilor şi sancţionarea de către bancă nu există suficientă preocupare pentru a le lichida. De altfel, la efectuarea ultimului inventar statistic (30 iunie crt.), M.C.I. a renunţat la rubricile care indicau vechimea mărfurilor, ceea ce împiedică cunoaşterea situaţiei stocurilor şi din acest punct de vedere. E limpede că aici, concomitent cu simplificarea unor formalităţi, este de înlăturat, şi o mentalitate, un mod de a gîndi anacronic“. Toţi specialiştii cu care am stat de vorbă au fost de acord că trebuie luate măsuri în această direcţie. Dar simpla enunţare a acestei necesităţi nu poate duce la înlăturarea anomaliilor. Se impune, înainte de toate, elaborarea unei metodologii eficiente de evidenţă şi normare a stocurilor de mărfuri, pentru punerea lor de acord cu nevoile reale ale cumpărătorilor pentru mărirea eficienţei întregii activităţi comerciale. G. POPESCU, R. DÂMBOVICEANU, C. CĂPRARU, Al. MUREŞAN SUPRASTOCAREA ÎN COMERŢ un fenomen ocult? • în magazin cu drumul — în depozit cu toptanul • Scara preţurilor rămîne înţepenită • Ce au ajuns dispoziţiile de soldare încăpute pe mîni unor birocraţi ? Noul local al poştei din Suceava Foto : Gh. Vintilă (Urmare din pag. I) rector Chiosa să transport la Bucureşti strugurii, şi prunele dumnealui — şi arată spre persoana de alături. E tehnician constructor la noi... Şi pentru că Dumitru lonescu e tehnician-constructor — probabil şi „băiat, bun" — directorul i-a aprobat să-şi ducă acasă 484 kg struguri Hamburg (2 lei kg.) şi 180 kg prune (1 leu kg.) cu... atelierul mobil al întreprinderii. Iată cum li se creează unora posibilităţi de venituri ilicite. Cu sprijinul deschis sau tacit al unor persoane din conducerea întreprinderii. Nu încape îndoială că aceste aprobări pentru transporturi personale afectează interesele economice ale întreprinderii, ale statului în ultimă instanţă. Dar, pe lîngă aspectul material se ridică şi problema răspunderii morale şi sociale. Pentru că directorul este învestit cu o importantă funcţie socială. Este inadmisibil ca un conducător de întreprindere să dea aprobări care afectează interesele societăţii. Trebuie să consemnăm, cu toată seriozitatea, că sunt multe cazuri de abuz, cînd persoane din conducerea unor unităţi dispun de maşinile statului ca şi cum ar fi proprietatea lor personală Bineînţeles, faptele n-au rămas nesancţionate. Bunăoară, în timpul anchetei au fost amendate, de către inspectorii-însoţitori, 198 de întreprinderi şi instituţii ale căror maşini circulau fără forme legale — nereguli ce creau tot atîtea posibilităţi de afaceri. Dar de ce să suporte amenda întreprinderea ? Oare adunarea generală a salariaţilor întreprinderii, comitetul de direcţie au aprobat tehnicianului X să-şi transporte mărfurile cu maşina statului ? Nu, directorul. Atunci, să plătească dumnealui ! Cerem şi Insistăm ca toate amenzile aplicate in recenta acţiune-raid să fie suportate de persoanele vinovate, nu de întreprindere. Şi dacă vreunul dintre vinovaţi se va opune, invităm respectiva direcţie din Ministerul Transporturilor, competentă în aplicarea amenzilor, să sesizeze presa şi să apeleze la organele de resort. Am tot criticat pînă acum. E vremea să se vadă efectul ! S-au dat nenumărate avertismente pentru curmarea practicii, larg râspîndite, de parcare a maşinilor de stat la domiciliul şoferilor. Şi ce constatăm ? Peste 200 autovehicule proprietate de stat (şi aceasta numai intr-un judeţ: Ilfov) au fost găsite în curţile conducătorilor auto. Vreţi să ştiţi ce fac ei cu maşinile 7 — Trageţi pe dreapta ! Unde mergeţi 7 — Acasă... îngaimă Matei Ştefan, la volanul autocamionului 21-II-753, aparţinînd cooperativei agricole din Niculești. Se constată Insă că trecuse cu mult de casă, era aproape de cîmp Pînă la urmă recunoaște : — Mă duceam și eu să iau 2—3 snopi de coceni de pe cîmp. — Ai aprobare de la cooperativa agricolă 7 \ — Să fiu sincer, n-am. Adică — vorbind tot sincer ! — plecase după furat. Ca în tîrgul lui Cremene I întrebăm deschis : nu toţi şoferii lucrează după program, ca orice om al muncii ? Există, cumva, o categorie de oameni la volan cu munca în parte la domiciliu ? Aşa s-ar părea Dovadă că în multe locuri disciplina, asumată prin contractul de muncă, este încălcată. De prisos să mai Întrebăm cum s-a manifestat, în aceste împrejurări, răspunderea întreprinderii. Este necesară intervenţia hotărîtă a organelor tutelare, pe bază de dispoziţii severe, controale inopinate, mergîndu-se pînă la sancţiuni economice atît împotriva şoferilor incorecţi, cît şi a celor care le facilitează actul ilegal. Semnificativă pentru ancheta noastră este optica, mentalitatea infractorilor de la volan şi mizează pe şansă, pe o posibilă şi momentană slăbire a vigilenţei din partea agenţilor de circulaţie şi a oamenilor de pază. In apropiere de Urziceni staţiona autocamionul 21-H-920 al I.A.S. Buciumeni, încărcat cu cherestea. Şoferul, Ion Gogor, ajuta doi tineri să urce deasupra cherestelei nouă saci cu grîu (a căror provenienţă s-a dovedit cel puţin dubioasă, cercetările fiind în curs). La întrebările noastre, a dat, spăşit, din umeri. Cu alte cuvinte : „Ce să-i faci, am avut neşansa să fiu prins. Poate altădată îmi merge“. Oprim autoduba 21-111730 a I.L.L. Snagov. Constatăm că şoferul (Valentin Popa) fusese sancţionat, cu cîteva minute mai înainte, pentru transportarea clandestină a 12 persoane Ei bine, acum avea 15 ! Mai luase, pe parcurs, incă 3 călători Dovadă că lăcomia strică omenia Dar să continuăm şirul factorilor care favorizează climatul Infracţiunilor economice pe şosele Ce veţi spune aflînd.. Dar să nu anticipăm Mai intîi o observaţie Numai în ultima lună am auzit, în trei şedinţe de lucru, cum cadre de răspundere din Inspectoratul General al Miliţiei spuneau răspicat „Lucrătorul de miliţie trebuie să fie pretutindeni om al legii, al ordinii, în nici o împrejurare să nu uite de uniformă, calitatea ii obligă la vigilenţă şi principialitate“. Acesta este adevărul. Şi acum iată întîmplarea . Autofurgoneta 3X-Bz-644, condusă de Dumitru Untea, transporta ilegal (deci fără forme şi fără ca maşina să fie amenajată în acest scop) un grup de persoane. Infracţiunea la legea circulaţiei era evidentă. Invitînd călătorii să coboare, am rămas stupefiaţi. Din maşină se iviră, jenaţi, doi subofiţeri de miliţie in uniformă Deci nu numai că nu luaseră atitudine faţă de infracţiune , nu numai că s-au pus singuri intr-o situaţie penibilă, dar de fapt au şi acceptat ilegalitatea, creînd, pe deasupra, şi greutăţi tovarăşilor lor de muncă aflaţi în exerciţiul funcţiunii Nu-i exclus să fi contribuit şi ei, alături de ceilalţi pasageri, la sporirea veniturilor ilicite ale şoferului respectiv iată, sintetic, rezultatele statistice ale acţiunii Grupate la un loc, poate vor trezi la realitate . 8 — transporturi de cereale fără acte. 5 — sustrageri de cereale şi materiale 211 — parcări la domiciliu. 198 — întreprinderi amendate. 252 — persoane călătorind In condiţii nelegale. Consemnăm, totodată, şi alte abateri care — deşi nu se încadrează strict la tema în discuţie — sunt totuşi infracţiuni la legea circulaţiei. 5 — conducere fără permis. 51 — sub influenţa alcoolului, la volan. 101 — viteză excesivă. 152 — opriri şi staţionări în locuri nepermise. 92 — neacordarea priorităţii Cu alte cuvinte, 26,6 la sută, deci peste un sfert din maşinile controlate au fost găsite in neregulă L-am solicitat pe tovarăşul locotenent-colonel OCTAVIAN MIHAILESCU, adjunctul şefului Direcţiei circulaţiei din Inspectoratul General al Miliţiei, să comenteze succint primele aspecte ale statisticii de mai sus. — Insistăm în mod deosebit asupra acestor transporturi clandestine de persoane şi de mărfuri — a precizat el Procedăm astfel din cel puţin două motive : în primul rînd, legea trebuie respectată de toţi — şi aici nu mai avem ce comenta. In al doilea rînd, practica a dovedit că în astfel de cazuri — cînd se fac transporturi clandestine — se produc adeseori accidente cu consecinţe deosebit de grave, deoarece starea psihică a şoferului nu mai este normală. El se fereşte să nu fie văzut de reprezentanţii propriei întreprinderi, de agenţii de circulaţie, de cunoscuţi şi astfel atenţia lui la volan slăbeşte. Ba chiar comite, în continuare, şi alte infracţiuni — viteză excesivă, nu opreşte la semnalele agenţilor de circulaţie, nu foloseşte corespunzător lumina în timp de noapte pentru a nu fi observat etc. — Ce consideraţi că trebuie întreprins imediat, pentru curmarea infracţiunilor economice pe şosele . — Ar trebui să începem cu tragerea la răspundere, în modul cel mai categoric, moral şi material, a tuturor factorilor care prin lege sunt obligaţi să supravegheze şi să coordoneze activitatea parcului auto proprietate de stat. In speţă este vorba de directorii unităţilor, şefii serviciilor transporturi şi şefii de garaj. In îngăduinţa acestora — cu sau fără vreun interes personal — stă rădăcina veniturilor ilicite realizate de unii şoferi, precum şi a daunelor ce se aduc economiei naţionale. — Aveţi în vedere măsuri eficiente, din partea organelor de miliţie, pentru interzicerea cu desăvîrşire a parcării de maşini, proprietate de stat, la domiciliu? — S-au dat instrucţiuni clare posturilor de miliţie din comune, precum şi secţiilor orăşeneşti, să urmărească şi să ia măsuri împotriva şoferilor care procedează astfel. Pentru că nu-i vorba numai de staţionarea propriu-zisă a maşinilor. De multe ori autovehiculele parcate la domiciliu sunt încărcate cu mărfuri care, fie că se degradează neajungînd la vreme la destinaţie, fie că sunt expuse risipei. Se înţelege, insă, că principalul rol în problema discutată nu revine organelor de miliţie, ci ministerelor, conducerilor de întreprinderi şi şefilor de garaje. Desigur, multe ar mai fi de adăugat la aceste opinii. Bunăoară, este indiscutabil că în afară de aspectele care ţin de respectarea legalităţii — sau tocmai legat de aceasta — se ridica pe planul major al preocupărilor noastre necesitatea educării tuturor conducătorilor auto ,în spiritul atitudinii şi muncii socialiste. Avem, cum se ştie, mii, zeci de mii de şoferi, conştiincioşi, corecţi, inimoşi, integraţi întru totul în an,samblul activităţii şi preocupărilor întregii noastre clase muncitoare. Insă ştim, de asemenea, că printre ei sunt şi indivizi de altă speţă. Prin incorectitudinea lor, ei aruncă un con de umbră asupra acestui detaşament de oameni la volan, care aduc o reala contribuţie pe planul economic general. Cert este că se cere conjugarea tuturor eforturilor pentru curmarea infracţiunilor economice în circulaţia rutieră. Sîntem informaţi că se lucrează la elaborarea unor legi şi regulamente severe în acest sens. Dar pînă la apariţia lor, fiecare întreprindere di un' *1'' are obligaţia să-şi întirziat ordinea să vegheze le legalităţii şi economice a rutiere. Şoferi de curse... ilicite • reclamaţi » sesizări • răspunsuri MAI VECHI N-AVEŢI ? SE CAUTĂ UN GESTIONAR De la un timp, în unitatea în care lucrăm sosesc (zice-se de la UCECOM) un număr de bilete la spectacolele pe care le susţin brigăzile artistice ale diferitelor cooperative meşteşugăreşti. Şi începe distribuirea lor, care se face cam aşa : de la secretariat se dau şefului de echipă să le vîndă.Şi el le „vinde“, obligîndu-ne pe fiecare să luăm cîte unul. Alteori, cum ai semnat statul de salariu, cum ţi s-a oprit contravaloarea unui bilet. Şi mai straniu este că uneori sîntem obligaţi să plătim bilete la spectacole care... au avut deja loc. La 8 septembrie, de pildă, ni s-au distribuit bilete pentru un spectacol din... 27 iunie. De anul trecut nu mai aveţi bilete nevîndute. tovarăşi 7 Colectivul secţiei de bobinaj — unitatea a ll-a, din cadrul cooperativei meşteşugăreşti „Electrobobinajul", strada Cosminului 17 — Bucureşti VINOVAŢII SE PLIMBA Sîntem informaţi oficial că la 2 septembrie 1968, Vasile Mihnea din comuna Vad, judeţul Maramureş, a fost victima unui atac huliganic din partea a trei indivizi (Petru Codrea, Mihai Drincuş şi Dumitru Bernea), care i-au vătămat grav integritatea corporală. Au fost sesizate de îndată organele de anchetă penală, care au efectuat cercetările de rigoare. In sprijinul anchetei, victima a prezentat acte medico-legale din care rezultă că leziunile pe care le-a suferit au necesitat îngrijiri, pentru vindecare, timp de 170 de zile. Cu toate aceste adevăruri de necontestat (verificate de organele de resort), vinovaţii n-au fost deferiţi nici pînă acum — după un an ! — justiţiei, pentru a fi pedepsiţi conform legii, ci se plimbă nestingheriţi. Se ştie că legile ţării pedepsesc aspru astfel de fapte antisociale. Se pune întrebarea legitimă : cine şi de ce a tergiversat trimiterea în ju- I decată şi pedepsirea huliganilor ? Aşteptăm răspunsul organelor Procuraturii. LA ÎNCEPUT A FOST CONTRACTUL... La sfîrşitul lunii martie a.c. am I contractat cu I.C.R. 7 unele lucrări în apartamentul pe care-1 I deţin (montarea parchetului în 3 I camere, montarea unei sobe de I teracotă ş.a.) Am achitat, la început, „ un aconto reprezentînd o I treime din valoarea lucrărilor, ur- I mînd ca restul de bani să-i plă- I tesc în rate lunare. După trei luni I de aşteptare şi insistenţe repetate I pe lîngă maistrul Bocoş, care răs- I punde de lucrare, a fost adusă I seîndura necesară. După tncă o I lună au transportat parchetul şi I după alte .'! săptămîni au adus I cărămida, nisipul şi pămîntul pen- I tru sobă , iar după încă o luna, I cam jumătate din numărul plăț I lor de teracotă necesare Au trecut 6 luni de la încheierea I acestui contract — timp în care I eu am achitat cu regularitate la I tele (plus dobînzile legale) — dar I lucrarea nici vorbă să înceapă. In I aceste condiţii, pot avea garanţia I că nu mă va găsi iarna complet I nepregătit pentru a o întîmpina 7 Cornel DUMITRESCU str. Flamînda nr. 41, sectorul 7 Bucureşti Membrii echipei de control obştesc nr. 8 de pe şantierul I.C.H. „Lotru“ — Voineasa au adresat redacţiei o scrisoare cu privire la o seamă de abateri — repetate — de la normele generale de comerţ pe care le săvîrşeşte nestingherit gestionarul Petre Ghivercea de la unităţile alimentare din coloniile Capra Foii şi Voineşiţa, de pe valea Lotrului. Sesizarea a fost cercetată de către Direcţia comercială a judeţului Vîlcea, care, găsind-o întemeiată, ne-a informat că a propus conducerii ICOMCOOP Vîlcea schimbarea acestui gestionar incorect, dar că, să vedeţi, deşi căutat cu insistenţă, un alt gestionar nu e cu putinţă de găsit. Dacă, intr-adevăr, aşa stau lucrurile, e necesar să lansăm un apel : ICOMCOOP-Vîlcea caută un gestionar (cinstit) pentru valea Lotrului. GHICI... CE URMEAZĂ? Am cumpărat, deunăzi, pe cînd mă aflam, împreună cu familia, în voiaj la Sulina, o cărticică cu poveşti pentru fetiţa mea (Cartea se intitulează „Nemeşul şi dracul“ — traducere din limba maghiară — apărută în Editura tineretului). Spre marea uimire a copilului, însă, cartea are, aproape jumătate, paginile albe, netipărite. Unor poveşti le lipseşte începutul, altora mijlocul, altora sfîrşitul, iar altele nu au decît titlul. Cîte mii de exemplare din această carte ar fi purtînd această penibilă amprentă a neglijenţei ? Din cîte ştiu, fiecare tipografie are un serviciu C.T.C., cu îndatoriri precise privind calitatea tipăriturilor trimise spre desfacere. Cum le-o fi scăpat tovarăşilor de la întreprinderea poligrafică „Crişana“ din Oradea , această neobişnuită defecţiune de tipar ? Eugen PETROVICI str. Carpaţi nr. 46—48, sectorul 8 Bucureşti DUPĂ FAPTĂ Şl RĂSPLATĂ ! fcsr» —se»*»«. fcVlTYli to la redacţie din legătură cu o seamă de daune materiale aduse unor unităţi din cadrul Uniunii judeţene a cooperativelor de consum Constanţa, Centrocoop — căreia i-a fost remisă sesizarea — ne-a informat că a dispus verificarea, de către organele de control, a faptelor semnalate şi trimiterea în judecată a celor vinovaţi. Iată măsurile luate de justiţie . Ion Roşu, fost gestionar al depozitului de ambalaje din cadrul ICOMCOOP-Constanţa. Nicolae Bică, fost responsabil al bufetului din Murfatlar, şi Ion Cornel, fost contabil şef al secţiei de deratizări din comuna Mihai Kogălniceanu — vinovaţi de delapidarea unor sume de bani sau de complicitate la delapidare — au fost condamnaţi la închisoare pe diferite termene. Pe de altă parte, Gheorghe Bleandă, fost gestionar la magazinul mixt Valul Traian, Izabela Mărdărescu, responsabilă, şi Nicolae Mardare, tehnician la secţia de deratizări din comuna Mihail Kogălniceanu — vinovaţi de fraude în dauna avutului obştesc — au fost deferiţi organelor de urmărire penală, pentru luarea măsurilor legale. După faptă — şi răsplată !