Scînteia, noiembrie 1969 (Anul 38, nr. 8234-8263)
1969-11-01 / nr. 8234
INTRAREA îN FUNCŢIUNE LA TERMEN A UNOR OBIECTIVE INDUSTRIALE APARŢIN‰ND MINISTERULUI INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII IMPUNE: Un sprijin substanţial din partea specialiştilor ministerului de resort în trei trimestre, din planul anual de investiţii al Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii s-a realizat circa 84 la sută şi aproape 63 la sută la construcţii-montaj Este evidentă rămânerea în urmă Pentru îndeplinirea integrală a planului de investiţii va trebui ca, în acest ultim trimestru al anului, să se execute în medie lunar circa 12 la sută din plan. Acest ritm înalt de execuţie este obligatoriu pentru asigurarea intrării în funcţiune, începînd chiar din luna noiembrie, a unui mare număr de obiective şi capacităţi de producţie. Intre acestea se află secţia de tuburi de presiune din beton armat precomprimat de la întreprinderea de prefabricate din Roman, precum şi Fabrica de produse ceramice de construcţii din Urziceni, două din obiectivele importante pe şantierele cărora ne-am deplasat zilele trecute La întreprinderea de prefabricate ROMAN, primele informaţii le-am obţinut de la Ing. Emil Gafencu, şeful lotului construcţii, apărţinind de I.C.M . Iaşi Din discuţia avută cu acest specialist am reţinut că lucrările de construcţii la linia de tuburi de 800 mm, care urmează să intre în exploatare peste o lună, sunt încheiate în totalitate. De asemenea, a fost terminat montajul tuturor utilajelor sosite pe şantier. De la 1 septembrie e început rodajul ton iar în -rrttimel zile ale lui octombrie se fabricaseră, în cadrul probelor tehnologice, primele tuburi . Dacă nu ne ţineau în loc livrările de utilaje puteam termina execuţia acestui obiectiv cu cel puţin două luni în avans Oricum, lucrarea va fi pusă în funcţiune la termen — a conchis şeful lotului. Concluzia optimistă a constructorului a fost aproape total anulată în discuţia cu beneficiarul lucrării , acesta este profund îngrijorat de situaţia în care se află execuţia acestei linii de tuburi — Probele tehnologice sunt întîrziate cu o lună, iar termenul de punere în funcţiune este grav ameninţat — ne-a spus ing Emil Mihailovici, directorul întreprinderii — Ce împrejurări nefavorabile ar putea compromite punerea în funcţiune a lucrării ? — Una singură : livrarea utilajelor. Cu o lună înainte de începerea fabricaţiei ne lipsesc o seamă de utilaje importante ale fluxului tehnologic. Din 16 tipare contractate, uzinele „23 August“ ne-au livrat pînă la sfîrşitul lunii octombrie numai 6 bucăţi, deşi şi-a asumat prin inginerul-şef Roşu şi fostul director general din ministerul de resort ing. Asot Sarafian angajamentul de a ne livra lunar, începînd din august, cite 4 tipare. Au rămas doar vorbe pe hîrtie Sîntem informaţi că 8 tipare abia au fost lansate in fabricaţie şi vor fi gata... pe la sfîrşitul lunii decembrie. Am reţinut şi precizarea că uzina „Independenţa“-Sibiu este un alt furnizor de utilaje care nu şi-a respectat contractul de livrare Deşi au expirat termenele contractuale, întîrzie nepermis de mult livrarea mecanismelor de transport, a extractoarelor de miezuri de presiune şi a axelor de rulare De la „Unio“-Satu Mare sunt aşteptate încă din luna iunie 4 electropalane In pofida deselor deplasări ale cadrelor de conducere a întreprinderii la aceşti furnizori de utilaje, situaţia continuă să se agraveze din zi în zi, ameninţînd să anuleze eforturile pe care le-au făcut constructorii şi montorii pentru a încheia în avans execuţia acestei importante investiţii Şansele de remediere a situaţiei tfu NTht facă epifizăteT “cTaca furnizorii de utilaje vor face eforturi să livreze cea mai mare parte din echipamentul restant în prima jumătate a lunii noiembrie. Ei au datoria să întreprindă tot ceea ce este posibil pentru a termina şi expedia neîntîrziat utilajele tehnologice contractate Intrarea în funcţiune a secţiei de tuburi precomprimate tinde însă, în mod surprinzător, să fie compromisă chiar de către titularul investiţiei, Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii, care „a omis să asigure desfacerea producţiei, atît în luna decembrie cit şi în trimestrul I al anului viitor. Din relatarea directorului fabricii din „Roman am înţeles că înlăturarea acestui neajuns este perfect posibilă Presupune doar oarecare spirit de iniţiativă Prin propriile Investigaţii, întreprinderea din Roman a reuşit să identifice un debuşeu bun pentru plasarea unei părţi a producţiei, debuşeu pe care însă ministerul intenţionează să-l pună la dispoziţie şi altor întreprinderi de prefabricate care deţin stocuri de produse finite Este de datoria ministerului şi, în primul rînd, a centralei industriale de resort să intensifice investigaţiile prin contacte directe cu beneficiarii pentru a identifica cele mai avantajoase căi de desfacere a producţiei. Este ridicolă scuza pe care o mai invocă unii factori de răspundere că nu ar fi necesare prefabricatele şi îndeosebi tuburile, în vreme ce, în aproape toate oraşele ţării, se execută ample lucrări de modernizare a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, iar sutele de obiective industriale în construcţie necesită cantităţi importante de asemenea materiale Desigur, aceste cerinţe trebuie din vreme cunoscute, datorie ce îi revine în exclusivitate Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii Titularul investiţiei, cei din Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii care au solicitat construirea acestui obiectiv, nu trebuie să uite nici un moment faptul că este vorba de o investiţie ce este necesar să fie recuperată în cel mai scurt timp şi că ei răspund în primul rînd de realizarea acestui deziderat Or, este bine ştiut că acest scop poate fi atins numai in condiţiile în care noul obiectiv produce din plin, din primele zile, numai dacă producţia se desface imediat şi integral, pentru ca statul să încaseze acumulările scontate Deci, la Roma constructorii şi montorii şi-au încheiat, în mare, socotelile Ei aşteaptă din zi în zi, în funcţie de punctualitatea furnizorilor de utilaje, să încheie execuţia şi să plece pe alte şantiere Ce fac constructorii şi montorii de pe şantierul FABRICII DE PRODUSE CERAMICE DE LA URZICENI? Intr-o însorită zi de toamnă, i-am găsit angajaţi intr-un impresionant iureş Execuţia fabricii este mult înttrziată şi, acum, ei încearcă să recupereze restanţa Una din liniile de fabricaţie este terminată cea de-a doua (In special ustătoriile) ______ Ioan ERHAN (Continuare in pag. a IlI-a) opinii A FI înseamnă A FI ÎNAINTE ! Mihnea GHEORGHIU Limbajul nevertebrat poate face minuni de ingeniozitate superfluă, dar in absenţa structurilor, in afara ideii, a sevei lui substanţiale, rămîne un miracol trist şi gol din care a dispărut vigoarea de a exista, care traversează de sute şi mii de ani, prin liiada şi prin drama elizabethană, toată inteligenţa artistică a lumii şi încercările ei de a comunica celor prezenţi, sau viitori, o concepţie particulară sau universală despre condiţia umană. A merge mai departe cu tine pe scara edificiului spiritual al umanităţii e sinonim cu a urca A fi mereu Înainte, pe aceste niveluri-etape ale progresului înseamnă a fi în avangardă. Situată pe o treaptă necesarmente superioară, arta şi cultura naţională şi universală spre care merge socialismul ocupă azi în Istoria culturilor o poziţie căreia i se potriveşte foarte exact termenul combatant de avangardă, ca una care îşi asumă libertatea şi responsabilitatea de a fi ceea ce trebuie să fie, deoarece nivelurile lăsate-n urmă sunt tot atîtea etape ale unui drum istoriceşte obligatoriu care se numeşte devenire. A împăca „fiinţa cu devenirea, mutabilitatea cu identitatea“ este sarcina filozofilor şi a poeţilor. Am cunoscut, pe citeva meridiane, valoarea pe care artiştii adevăraţi, în lupta cu timpul, o acordă progresului social şi estetic, revoluţiei, în America Latină, în Extremul Orient, în Africa şi în cele mai multe din ţările continentului nostru, dar nu mai puţin în Statele Unite ale Americii, fruntaşii cei mai renumiţi ai artei de avangardă au ales „stingă" ca opţiune politică şi socialismul ca ţel şi concepţie despre progresul omenirii. In multe ţări capitaliste, politizarea artei şi culturii contemporane înaintate nu numai că a încetat de peste un deceniu să se disimuleze in terminologii ambigue, dar poţi recunoaşte azi un fel de „a fi la zi" oricui acceptă deschis că arta fără politică e demodată înregistrăm fenomenul ca atare și nu vom urmări aici să-i analizăm aspectele multiple și nu toate exclusiv pozitive. Dar el există. (Continuare In pag. a IV-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8234 Sîmbătă 1 noiembrie 1969 6 PAGINI -30 BANI In pagina a iv-a • ANCHETA PEDAGOGICA : ŢINUTA LECŢIEI DE ŞTIINŢE SOCIALE IN LICEU • EPIGONISM ŞI „AER MINOR" ÎN PROZA • PE SCENA TEATRULUI NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE" : „ALIZUNA" ÎN PAGINA A ll-A La fondul central — cantități cât mai mari de produse agricole! 45 DE COOPERATIVE DIN JUDEȚUL BRĂILA SUPLIMENTEAZĂ CONTRACTELE! PARALELA 45 POPAS LA POARTA BĂRĂGANULUI @ CONDEIUL DE FOC • A AVEA O UZINĂ IN SERVIETĂ DINTRE ŞTIINŢĂ, ARTĂ ŞI FLER • ASPRIMEA POATE FI ARGUMENT ? • MARELE DEMARAJ • JUBILEUL ALB îmi plac porţile. Mă tot întrebam de ce tipsia Bărăganului, această republică a soarelui, nu-şi ridică odată şi odată porţile pe care le merită. Buzăul trecutelor decenii, oraş al negustorilor, nu era o poartă pe măsura acestui teritoriu de largă respiraţie. Tîrgul cu iz de dugheană, cheltuit în alergătură măruntă, nu putea sugera galopul anotimpurilor prin delta griului. Bărăganului îi trebuia un pridvor nişte stîlpi de acaret pe măsura gigantismului său şi trebuiau nişte porţi care să-l exprime, să-i dea adîncime de zare. Nişte solide porţi de intrare. Şi unde să fie acestea dacă nu la Intorsură, lingă ultima treaptă a marilor arene de piatră pe care le aşază, cumva solemnstatuar. Carpaţii convulsionaţi iu arc. Porţile pe care le revendicam încep să existe acum. Pe măsură ce se ridică, acestea dau o altă vibraţie şi un alt chip spaţiului de tranziţie dintre Meridionali şi Cîmpia Română. Sunt porţi cu semnificaţii şi alcătuiri felurite. Una e de LEMN, sugerează migraţia pădurilor din Nehoiul spre gaterele prelucrătoare. Poarta de OŢEL ne conduce intr-o lume a metalului domesticit, precipitat in filamente (uzina de sîrmă) Zeul chimiei şi-a pus în această răscruce de vînturi un templu, fierbe răşini, naşte bunuri diurne, ridicînd un energic steag de POLIETILENA (fabrica de mase plastice) Se înalţă la ora de faţă poarta de STICLĂ a acestui ţinut (fabrica de geamuri). In sfîrşit, sfecla de ZAHAR îşi are otel citadelă şi poartă, «r miraculos alambic ce decantează dulceaţa pămtntului, o preschimbă în cristale (fabrica de zahăr). Ţi-i mai mare dragul să pătrunzi în continentul griului trecînd prin asemenea porţi ale industriei. Şi invers. Cînd revii din vînt, din soare torid, din crivăţ, din beţia de grine unde s-au dizolvat demult punctele cardinale, e reconfortant să dai peste nişte stîlpi de civilizaţie industrială Prin alăturare, cele două naturi dau măsura întregului. Astfel gîndesc aci, la Buzău, anume in peisajul cel mai iradiant al acestui oraş, o prelungire sudvestică înfiptă ca o aripă orgolioasă în spaţiul Paralelei 45, pe care îl examinăm. Mă uit la noile „porţi“ Două îmi surîd in acest popas : aleg forţa oţelului şi dulceaţa zahărului ★ Şi fleacul ăsta de sîrmă poate incita fantezia Un ipotetic interlocutor mă intimpină, să zicem, astfel : Cu struna de oţel pe care o produce anual această uzină s-ar putea bobina planeta pe la ecuator de citeva ori. S-ar putea îmbrăca in plasă de sirma Sfinxul din Bucegi dimpreună cu colosalul său postament de bazalt. S-ar putea remorca, intr-un singur convoi, toate vasele care circulă pe luciul Dunării, de la origini pînă la vărsare. S-ar putea lansa, desigur, smeul hexagonal a! necheltuitei noastre copilării, planîndu-l printr-o singură smucire a firului metalic, prin munţii Lunei S-ar putea... Nu. Destul Umbletul pe sîrmă istoveşte (chiar şi in scris) prin riscurile pe care le comportă ..Şi ne menţinem pe solul realităţilor Sirma este articolul prozaic, de maximă universalitate, care nu rabdă speculaţiuni. Se rupe. Rostul său e să lege, să întărească, să ordoneze, să facă priză, să temeinescească materie, să realizeze structuri. Este un liant al lucrurilor Acest monolog Interior mi-l trezeşte aţa industriilor privită la ea acasă. Sub copertinele halelor pe care le străbat se dezvoltă o energie prelucrătoare care „înghite" peste 100 000 tone metal anual. Agregate de mare valoare productivă „torc“ firul de sîrmă in cel mai strict înţeles al cuvîntului. ii trec prin foc şi prin apă, îl coc şi-l răscoc, îi înmoaie in acizi şi băi de zincare, îi tensionează in chip şi formă, preparîndu-l pentru cele mai felurite dimensiuni şi nuanţate întrebuinţări. Ca să se distribuie într-un registru larg, de la firul de 0,25 pînă la 8 milimetri, oţelul e supus unor „cazne“ şi modificări, pe care ciceronele meu, inginerul Valentin Dihoru, mi le relatează cu un fast care incintă şi dezarmează. Ata industrială se adună in colaci. Iată sîrma-oglindă. Sirma neagră. Sirma albă. Sirma tare mată. Sirma de cuie Sîrmă zincată. Sîrmă pentru construcţii fier-beton Dacă te gîndeşti bine, aproape că nu există domeniu de viaţă materială unde banalul produs să n-aibă acces, unde acesta să nu fie solicitat cu stăruinţă şi continuitate. Este chiar marele atu al modernei, uzine de la poalele Bărăganului, vatră de mare interes naţional, una dintre cele mai mari de pe continent. Dar să ignorăm (deocatodată) dimensiunile şi elementul cantitatea să examinăm calitatea. Un anume produs al fabricii rezumă, cu o mare forţă de expresie, acest dezideratcheie. E vorba de condeiul acela industrial care se numeşte electrod de sudură Vergeaua care iscă flacără şi coase metalul, aici se produce. Este un produs de elită. Un produsbiazom în numita vergea coboară un mare număr de substanţe din tabloul lui (Continuare In pag. a V-a) reportaj de Pop SIMION Cadru dintr-un film de epocă ? Nu este trenul din 1869 care a repetat ieri dimineata — In peisajul feroviar 1969 — prima cursa Bucuresti — Giurgiu BUCUREŞTI— GIURGIU DUPĂ 100 DE ANI 195 de minute în ritmul feroviar al anului 1869 Ieri dimineaţă, Gara de Nord a fost pentru o jumătate de oră scena unui spectacol neobişnuit Mii de călători s-au oprit plini de curiozitate in dreptul liniei 14, pe care se afla parat cel mai vechi tren din ţară. Trenul care, in urmă cu un secol, la 31 octombrie 1869, a parcurs distanţa Bucureşti-Giurgiu. Prima impresie era aceea că te afli în faţa unui tren din basme, un tren al copilăriei Al copilăriei noastre, dar şi al copilăriei tehnicii pentru că, privind acest tren cu vagoanele lui minuscule, cu locomotiva sa pitorească, era imposibil să nu te gindeşti, că, odată, şi trenurile au fost „copii", ca şi avioanele, ca şi vapoarele... Dar, din această meditaţie mă trezeşte cornul de vinătoare şi strigătul conductorului : „Poftiţi in vagoane !“ Invitaţia n-are nevoie de amplificare prin megafon, intrucit lungimea totală a trenului nu depășește 25—30 de Paul DIACONESCU (Continuare in pag. a V-a) LEGEA BUNULUI GOSPODAR DE LA I.L.F. „Nimic nu se pierde, totul se conservă“ • DIN PRODUSE SORTITE DEGRADĂRII — BENEFICII IN VALOARE DE MILIOANE • EXPERIENȚĂ VALOROASA IN DOMENIUL SEMIINDUSTRIALIZARII SI CONSERVĂRII LEGUMELOR SI FRUCTELOR SE IMPUNE A FI NEINTIRZIAT EXTINSĂ Bătălia pentru recoltarea legumelor şi fructelor din această toamnă bogată se apropie de final, In cele ce urmează nu ne propunem să încheiem insă un bilanţ, o situaţie statistică, însemnările de faţă urmăresc cu totul altceva. Se ştie foarte bine că, in fiecare an, după recoltare, în livezi şi grădini rămîn mari cantităţi de legume şi fructe. De ce sunt lăsate acolo ? Producătorii motivează că produsele respective nu întrunesc condiţiile de calitate cerute de piaţă. Aşa şi este. Totuşi, in repetate rînduri s-a demonstrat că aceste produse pot fi valorificate convenabil prin industrializare sau conservare. De aceea, socotim că este un sacrilegiu, o practică ce contravine spiritului gospodăresc tradiţional, o expresie a unei indolenţe cu nimic justificate risipirea acestor roade ale pămîntului, în care sint Înglobate muncă şi bani. Că lucrurile stau aşa e în afara oricăror îndoieli. Dar că risipa poate fi evitată e tot atit de sigur, după cum o dovedesc numeroase exemple, din păcate încă prea puţin cunoscute. Pornind de la observaţia că toată toamna camioanele au cărat spre depozite cantităţi enorme de legume şi fructe, dorim să răspundem la întrebarea : ce se întîmplă cu această marfă după ce a fost depozitată ? Fireşte, se poate răspunde şi in citeva cuvinte : după depozitare, marfa e triată ! o parte rămine in stop pentru iarnă, iar altă parte ia imediat drumul pieţei Aşa se şi petrec lucrurile în majoritatea întreprinderilor de legume şi fructe Iată însă că depozitul şi centrul de conservare a legumelor şi fructelor din Rm. Vîlcea ne oferă prilejul unui răspuns mai larg şi al unor comentarii mai ample. Ceea ce reţine atenţia la acest centru este vădita lui asemănare cu o fabrică de proporţii reduse „Acest punct de conservare şi industrializare a legumelor şi fructelor, a ţinut să precizeze, din capul locului, şeful unităţii respective, s-a născut din necesitatea de a reduce la maximum pierderile din recolta livezilor şi grădinilor. Noi preluăm de la cooperativele de producţie orice cantităţi de marfă Cumpărăm şi legume sau fructe de cea mai bună calitate, dar şi acele produse compromise, care nu mai întrunesc condiţiile cerute de piaţă. Odată intrată pa poarta Gh. GRAURE R. DIMBOVICEANU (Continuare în pag. a II-a) DIALOG FRUCTUOS ROMÂNO-OLANDEZ Aşezate in acelaşi spaţiu geografic european şi avînd multiple puncte de convergenţă in aspiraţiile lor de pace şi progres. România şi Olanda sunt animate de dorinţa de a-şi dezvolta legăturile prieteneşti dintre ele, cu convingerea că aceasta răspunde intereselor celor două popoare şi cauzei securităţii internaţionale. De aceea, prezenţa în ţara noastră în această săptămînă a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Olandei, Piet de Jong, şi a ministrului de externe, Joseph Luns, a fost salutată cu căldură şi simpatie de poporul român, care apreciază această vizită ca o contribuţie de seamă la dezvoltarea în continuare a relaţiilor românoolandeze înalţii oaspeţi olandezi au fost primiţi în timpul şederii lor în România de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. Cu ocazia acestei întrevederi, precum şi a convorbirilor oficiale cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi cu alţi membri ai guvernului român, s-a apreciat cu satisfacţie evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre România şi Olanda şi s-a manifestat preocuparea de a se explora noi posibilităţi în vederea adîncirii şi diversificării colaborării reciproc avantajoase. Aşa cum arăta tovarăşul Ion Gheorghe Maurer la dineul oferit în onoarea oaspeţilor, „cooperarea ■ devenit unul dintre comandamentele majore ale zilelor noastre, consecinţă logică a revoluţiei tehnico-industriale contemporane, a ritmului ei exploziv şi în continuă creştere, a marilor descoperiri şi creaţii ale geniului uman, a potenţialului sporit de care dispune producţia de bunuri materiale. Este imperios necesar — sublinia preşedintele Consiliului de Miniştri al României — ca uriaşele posibilităţi pe care le are astăzi omenirea să fie canalizate şi dirijate astfel incit să servească omului, progresului şi păcii”. Pe deasupra deosebirilor de orinduire socială, Olanda şi România au găsit în cursul anilor modalităţi viabile pentru a conlucra în diverse domenii de activitate, ceea ce s-a reflectat pozitiv atît asupra volumului schimburilor comerciale, care au crescut din 1966 de circa trei ori, cît şi asupra cooperării economice şi tehnice. Acordurile semnate în ultima vreme privind promovarea eco-Dumitru TINU (Continuare în pag. aVI-a) Telegrame Excelenţei Sale Domnului HOUARI BOUMEDIENNE Preşedintele Consiliului Revoluţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre şi poporului algerian prieten, cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, calde felicitări şi cele mai buna urări. Cu înaltă consideraţiune, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Ţin să vă exprim sincere mulţumiri pentru felicitările pe care aţi binevoit a le adresa cu ocazia celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze şi vă adresez bune urări. CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze