Scînteia, noiembrie 1969 (Anul 38, nr. 8234-8263)
1969-11-19 / nr. 8252
PAGINA 2 SONTEIA — miercuri 19 noiembrie 1969 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE (Urmare din pag. I) Faptul că in activitatea sa miliţia se sprijină pe participarea largă a cetăţenilor rezultă şi din acele prevederi ale proiectului care precizează că organele miliţiei colaborează cu organele şi organizaţiile de stat şi obşteşti, cu organele presei, radioului, televiziunii şi cinematografiei în scopul creării unei puternice opinii împotriva celor care încalcă legile, pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi contravenţiilor, apărarea avutului obştesc şi personal, a tuturor valorilor orînduirii noastre socialiste. Proiectul de lege stabileşte sarcini de cooperare a miliţiei cu celelalte unităţi şi organe ale M.A.I., C.S.S. şi M.F.A. în îndeplinirea unor atribuţii privind securitatea statului, paza frontierei de stat, apărarea locală antiaeriană şi a altor atribuţii prevăzute de lege. Pornind de la faptul că aplicarea şi respectarea întocmai a legalităţii in activitatea miliţiei şi, în general, realizarea sarcinilor ce-i sunt încredinţate de partid şi guvern sunt direct condiţionate de nivelul politicoideologic, de pregătirea profesionaljuridică şi de cultură generală a cadrelor, în proiect s-a stabilit că pregătirea personalului militar se face în şcoli militare de ofiţeri, de maiştri militari şi subofiţeri, centre şi cursuri de perfecţionare şi că pentru satisfacerea necesarului de specialişti ce nu pot fi pregătiţi în şcolile militare, pot fi angajaţi absolvenţi ai institutelor civile de învăţământ superior. Avînd convingerea că proiectul de lege ce-l supun dezbaterii dv. creează miliţiei un cadru organizatoric şi funcţional corespunzător actualelor exigenţe ale organizării aparatului de stat, că oferă posibilităţi superioare de desfăşurare a activităţii miliţiei cu rezultate mai bune, mai eficiente, propun adoptarea lui de către Marea Adunare Naţională, în Raportul Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi al Comisiei juridice la acest proiect de lege, prezentat de deputatul Dumitru Bulaliu, preşedintele Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat, se menţionează că cele două comisii au examinat şi discutat, în şedinţele din 13 şi 15 mai, precum şi in cele din 16 august, 13 şi 17 noiembrie 1969. Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea miliţiei. Intemeindu-se pe ideea, subliniată In Raportul Comitetului Central al Partidului Comunist Român prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al X-lea Congres, că organelor de miliţie le revin importante sarcini atît în apărarea cuceririlor revoluţionare ale clasei muncitoare, ale întregului popor, cit şi în asigurarea ordinii şi muncii paşnice a naţiunii noastre, proiectul de lege cuprinde dispoziţii destinate să îmbunătăţească activitatea acestor organe, să lichideze cauzele care au generat unele stări de lucruri din trecut şi să asigure îndeplinirea în cele mai bune condiţii a rolului lor în societate. Cea mai puternică chezăşie că ţelurile urmărite prin proiectul de lege îşi vor găsi o consecventă şi deplină aplicare în viaţa de fiecare zi a societăţii noastre o constituie dispoziţia potrivit căreia miliţia este chemată să înfăptuiască politica partidului şi statului în domeniul său de activitate, avînd sarcina de a contribui la apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului, a muncii sale paşnice de construcţie socialistă, a ordinii de drept statornicire în România, a libertăţii şi demnităţii personale, precum şi la educarea persoanelor în spiritul respectării legilor şi a regulilor de convieţuire socială. Din acest punct de vedere, comisiile subliniază că proiectul de lege reglementează in aşa fel atribuţiile miliţiei, încît garantarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor este strict respectată şi concretizată în forme organizatorice adecvate. Pe linia aceloraşi preocupări, proiectul de lege introduce dispoziţii avînd drept scop să îmbunătăţească cadrul legal pentru participarea la îndeplinirea sarcinilor miliţiei, a organizaţiilor oamenilor muncii şi a cetăţenilor. O dispoziţie deosebit de importantă, oglindind sfera tot mai largă de raporturi sociale în care se afirmă in ţara noastră democratismul socialist, este aceea care stabileşte că miliţia se sprijină pe concursul larg al oamenilor muncii. Ţinînd seama de faptul că, pe plan local, organele puterii de stat sunt consiliile populare, proiectul de lege prevede relaţiile de subordonare a organelor de miliţie atît faţă de consiliul popular şi comitetul său executiv, cit şi faţă de organul de miliţie ierarhic superior. Comisia pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi Comisia juridică — a arătat în încheiere vorbitorul , propun adoptarea acestui proiect în forma ce v-a fost înfăţişată. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul deputatul Simion Dobrovici, Prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, care a spus, printre altele : Dezbaterea în actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale a proiectului legii de organizare şi funcţionare a miliţiei este o nouă dovadă a preocupării partidului şi statului pentru perfecţionarea continuă şi ridicarea calitativă a activităţii organelor de stat, la nivelul exigenţelor etapei edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate — obiectiv fundamental pus de Congresul al X-lea al P.C.R. în faţa întregului nostru popor. Proiectul reflectă o concepţie superioară, partinică, cu privire la necesitatea imperioasă a întăririi legalităţii socialiste, a apărării cu fermitate a proprietăţii obşteşti — temelia de neclintit a orînduirii noastre — a drepturilor şi intereselor legale ale cetăţenilor, cu privire la rolul miliţiei în educarea cetăţenilor in spiritul respectului faţă de lege şi regulile de convieţuire socială. Conduse şi îndrumate de către organele de partid, organele miliţiei desfăşoară o activitate susţinută pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Proiectul de lege prevede obligaţia miliţiei de a contribui la înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru, prevederi care corespund pe deplin indicaţiilor Congresului al X-lea, care a subliniat necesitatea creşterii rolului conducător al partidului în toate sectoarele de activitate. Comitetul judeţean de partid Vrancea urmăreşte ca organele de miliţie din judeţ să-şi desfăşoare activitatea sub conducerea nemijlocită a partidului, în care scop îndrumează, controlează şi analizează munca acestora, asigurînd aplicarea neabătută a legilor, respectarea întocmai a legalităţii socialiste. In acelaşi timp, comitetul judeţean acordă o atenţie deosebită educării şi pregătirii politice şi profesionale a cadrelor de miliţie. Vorbitorul a arătat că noua lege implică răspunderi sporite nu numai organelor de miliţie, ci şi comitetelor judeţene de partid, consiliilor populare judeţene, care vor trebui să ia astfel de măsuri Incit să fie evitate cu desăvîrşire orice ilegalităţi şi abuzuri. Prevăzînd sarcini referitoare la combaterea infracţiunilor, încălcărilor legii, abaterilor de la normele de convieţuire socială, de asigurare a siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, miliţia este chemată să contribuie nu numai la apărarea intereselor generale ale statului, ale colectivităţii, dar şi la apărarea vieţii, a integrităţii corporale, a drepturilor, libertăţilor, demnităţii, personalităţii şi avutului fiecărui cetăţean. Prevederile din proiect privitoare la atragerea şi folosirea sprijinului maselor largi de oameni ai muncii, a colectivităţii în apărarea ordinii de drept, în întărirea legalităţii socialiste, oglindesc trăinicia noilor relaţii sociale, încrederea în calităţile morale ale omului de tip nou. Vorbitorul a subliniat importanţa prevederii din proiect referitoare la colaborarea organelor de miliţie cu organele şi organizaţiile de stat care activează în domeniul presei. In cuvîntul său, deputatul Ioan Benkö, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Mureş, a arătat că, aşa cum rezultă din proiectul de lege, sarcini de mare răspundere revin miliţiei în asigurarea menţinerii ordinii publice, în respectarea regulilor de covieţuire socială în municipii, oraşe, comune şi în apărarea proprietăţii socialiste. Tocmai de aceea, aş dori să remarc faptul că am reţinut în mod deosebit acea prevedere din proiect în care se stabileşte că miliţia, în realizarea acestei importante sarcini, colaborează cu organizaţiile economice, întreprinderile, instituţiile de stat, cu organizaţiile cooperatiste, precum şi cu celelalte organizaţii obşteşti şi se sprijină pe concursul larg al oamenilor muncii. In această privinţă, în judeţul Mureş s-au organizat controale preventive, analize în comun a încălcărilor de lege şi a cauzelor lor, stabilindu-se în acelaşi timp măsuri corespunzătoare pentru prevenirea acestora. Această colaborare a organelor de miliţie cu instituţii şi organizaţii obşteşti s-a dovedit eficientă, ea a contribuit la scăderea numărului infracţiunilor şi a abaterilor de la legile ţării. Legătura cu masele este un principiu fundamental al activităţii miliţiei, una din condiţiile esenţiale ale îndeplinirii cu succes a sarcinilor sale. Intervenţia activă a cetăţenilor în apărarea legalităţii socialiste este o dovadă grăitoare a creşterii rolului maselor, a opiniei publice, care condamnă faptele antisociale şi participă la prevenirea şi combaterea lor. In acest sens vorbitorul a relevat însemnătatea prevederii din proiectul de lege, potrivit căreia în municipii, oraşe sau comune se pot organiza, de către organele miliţiei, grupe de sprijin formate din cetăţeni care se bucură de stimă şi respect în rîndurile locuitorilor şi care în mod voluntar se oferă să sprijine miliţia pentru menţinerea ordinii publice, precum şi pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi contravenţiilor. Consiliile populare şi comitetele lor executive, folosind formele organizatorice variate de antrenare a maselor la conducerea treburilor locale, au datoria să mobilizeze locuitori, pentru apărarea legalităţii socialiste, crearea unei opinii de masă împotriva oricărei manifestări care nu se încadrează în eforturile constructive ale poporului muncitor. Consider, de asemenea, că este de datoria, consiliilor populare şi a comitetelor lor executive să analizeze sistematic starea legalităţii, luînd măsurile cele mai corespunzătoare pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii organelor de miliţie. In acest sens, ele vor trebui să asigure condiţii materiale necesare, să sprijine dotarea acestora cu aparatură tehnică, ştiinţifică şi alte mijloace pentru desfăşurarea activităţii lor la un nivel calitativ superior. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea miliţiei. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul florea DumitreSCU, Ministrul finanţelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. In general — a spus vorbitorul — se poate afirma că unităţile economice şi bugetare s-au preocupat îndeaproape, într-o măsură tot mai mare de administrarea şi gestionarea corespunzătoare a valorilor materiale şi băneşti ce le-au fost încredinţate. Totuşi, trebuie arătat că activitatea gestionară nu a ţinut pasul cu necesităţile şi cerinţele actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre. Sunt cazuri cînd normele privind gestionarea bunurilor nu se respectă, nu se fac la timp inventarierile, ori se fac superficial, nu se ţine la zi şi corect evidenţa bunurilor, nu se asigură depozitarea şi paza lor în condiţii corespunzătoare, iar uneori sunt angajaţi gestionari nepregătiţi sau chiar cu antecedente penale, toate acestea favorizînd producerea de pagube La cele arătate se adaugă şi faptul că reglementările în vigoare, corespunzătoare condiţiilor de acum un deceniu cînd au fost introduse, nu mai răspund exigenţelor de astăzi. Sistemul garanţiilor materiale a devenit ineficient datorită faptului că in timp ce valoarea medie a gestiunilor s-a mărit considerabil, cuantumul garanţiilor s-a menţinut la acelaşi nivel totodată, sistemul actual nu permite folosirea garanţiilor pentru acoperirea pagubelor decit în cazul desfacerii contractului de muncă sau trecerii gestionarului în altă funcţie. De asemenea, actualele dispoziţii legale nu reglementează în măsura cerută răspunderea conducătorilor de întreprinderi şi a altor angajaţi, astfel încît practic, foarte rar a fost antrenată responsabilitatea celor care trebuiau să se îngrijească în primul rînd de păstrarea avutului obştesc şi de folosirea lui cit mai judicioasă. Obiectivele esenţiale ale reglementărilor propuse sunt asigurarea unui aparat gestionar corespunzător, perfecţionarea sistemului garanţiilor, Întărirea răspunderii materiale. Menţinînd şi accentuînd interdicţia angajării ca gestionari a persoanelor condamnate pentru unele infracţiuni, proiectul stabileşte şi anumite limite de vîrstă şi studii. Pe de altă parte, noua reglementare prevede ca gestiunile complexe, de o anumită natură sau de valori mai mari, să fie încredinţate numai acelor persoane care au absolvit liceul sau o şcoală profesională şi care au un anumit stagiu in munca de gestionar. Un alt obiectiv al proiectului de lege îl constituie perfecţionarea sistemului de garanţii, ca instrument de educare a gestionarilor şi de prevenire a pagubelor. Proiectul prevede că gestionarii vor fi obligaţi să constituie o garanţie în numerar care va fi de minimum un salariu şi maximum trei salarii lunare ale gestionarului, în funcţie de valoarea bunurilor încredinţate şi de specificul gestiunii, spre deosebire de prezent cînd garanţia este stabilită In sumă fixă. In afară de această garanţie, ce se constituie în numerar, proiectul prevede şi constituirea unor garanţii suplimentare, pentru gestiuni mai complexe şi de valoare mare. Garanţiile au menirea să influenţeze pozitiv comportarea gestionarului, să-i ţină trează atenţia asupra necesităţii de a păstra şi gospodări cu grijă bunurile încredinţate, de a le feri de pierderi, degradare sau sustragere. Dacă se produc totuşi pagube, folosirea garanţiilor este calea care facilitează acoperirea pagubelor respective. Apare deci evident că instituţia garanţiilor, atît a celor în numerar cit şi a celor suplimentare, îmbină interesele gestionarilor, cu cele ale colectivităţii. La constituirea garanţiilor, proiectul prevede o serie de înlesniri. Astfel, garanţiile in numerar vor putea fi constituite treptat prin reţinerea unei cote de 10 la sută din salariu. Ele vor fi consemnate la C.E.C., revenind de drept gestionarilor cînd nu mai îndeplinesc această funcţie, dacă nu sunt de acoperit pagube. In ceea ce priveşte garanţiile suplimentare, acestea vor putea fi constituite în bunuri mobile şi imobile proprietate a gestionarului sau a altor persoane, precum şi chiar sub formă de chezăşie asumată de acestea din urmă. Pentru ambele feluri de garanţii se vor putea acorda, în anumite cazuri, reduceri sau scutiri Un al treilea obiectiv al proiectului de lege supus dezbaterii Marii Adunări Naţionale este întărirea răspunderii în domeniul gestionar şi îndeosebi a celei materiale. O dispoziţie nouă din proiectul de lege priveşte tragerea la răspundere a conducătorilor de organizaţii socialiste şi a altor salariaţi, solidar cu gestionarul care a produs paguba, dacă acesta a fost angajat fără respectarea condiţiilor de vîrstă, studii şi stagiu şi a prevederilor referitoare la antecedentele penale. Aceeaşi răspundere o vor avea şi cei vinovaţi de nerespectarea dispoziţiilor privind constituirea de garanţii, în limita garanţiei neconstituite. Ţinînd seama că unii gestionari creează intenţionat plusuri în gestiune, îndeosebi prin înşelarea cumpărătorilor, cu scopul de a-şi însuşi aceste plusuri, s-a considerat necesară sancţionarea penală a formării de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase. Oricît de bine ar fi construită o lege, ea nu produce efectele scontate decit în măsura în care este aplicată cu rigurozitate, in toate verigile economiei şi pe toate treptele ierarhice. Este deci de datoria ministerelor şi organelor centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare, conducerilor de unităţi economice şi bugetare să vegheze la respectarea legii, să instruiască temeinic întregul aparat gestionar, să urmărească ridicarea continuă a nivelului său de pregătire profesională şi a conştiinţei sale socialiste. Totodată, sunt necesare în fiecare unitate măsuri care să asigure ţinerea corectă a evidenţelor, efectuarea la timp şi cu exigenţă a inventarierilor, depozitarea corespunzătoare a bunurilor materiale, păstrarea în siguranţă a mijloacelor băneşti, asigurarea pazei, întărirea controlului în toate compartimentele de activitate. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii şi al Comisiei juridice. Acestea au examinat, în zilele de 25 octombrie, 13 şi 17 noiembrie 1969, proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. Comisiile i se spune in raport — au constatat că reglementarea propusă corespunde sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului privind apărarea şi dezvoltarea proprietăţii socialiste. In urma analizei şi discuţiilor care au avut loc în şedinţe, membrii comisiilor au făcut unele propuneri de îmbunătăţire a prevederilor proiectului de lege supus Marii Adunări Naţionale pentru dezbatere şi adoptare, acceptate de iniţiator şi incluse în textul de lege care vă este prezentat. Astfel, în ce priveşte garanţiile suplimentare, s-a propus şi acceptat ca ele să poată fi constituite şi în numerar. De asemenea, s-a prevăzut dreptul conducătorilor de organizaţii socialiste de a scuti, după aprecierea lor, pe gestionarii în funcţiune, de constituirea garanţiilor suplimentare. In ceea ce priveşte constituirea garanţiei in numerar, s-a propus şi acceptat să se facă prin reţinere din salariu sau din cîştigul mediu, şi numai în cazul în care nu se pot efectua reţineri gestionarul să fie obligat să depună ratele în contul garanţiei. Prin aceasta se legiferează o practică larg răspîndită şi se contribuie la o simplificare importantă a formelor de constituire a garanţiilor în numerar. Comisia economico-financiară şi Comisia juridică îşi exprimă convingerea că punerea în aplicare a prevederilor proiectului de lege va asigura o mai bună gestionare a mijloacelor materiale şi valorice aparţinînd organizaţiilor socialiste, cit şi creşterea preocupării pentru apărarea avutului obştesc. Considerînd că proiectul de lege supus dezbaterii corespunde scopului pentru care el a fost elaborat, Comisia economico-financiară şi Comisia juridică propun Marii Adunări Naţionale adoptarea lui în forma in care este prezentat In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, a luat cuvîntul deputatul Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, care a arătat : Reglementările legale în vigoare cu privire la răspunderea angajaţilor organizaţiilor socialiste care au atribuţii in legătură cu gestionarea bunurilor, prezintă o serie de neajunsuri şi imperfecţiuni. Astfel, actuala reglementare nu cuprinde norme eficiente pentru răspunderea conducătorilor organizaţiilor socialiste, care datorită neglijenţei sau superficialităţii, angajează gestionari necorespunzători. Totodată, nu sunt stabilite răspunderi concrete pentru cei care nu iau măsuri de prevenire a pagubelor. In acest sens, vă rog să-mi permiteţi să amintesc cîteva exemple din judeţul Satu Mare. La unităţile cooperaţiei de consum mai există în prezent Însemnate pagube nerecuperate care se datoresc faptului că peste 25 la sută din gestionarii cooperativelor săteşti au fost angajaţi în funcţie fără verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de studii şi stagiu, obligatorii la angajare. Semnificativ este şi cazul celor două şantiere de la Satu Mare şi Negreşti-Oaş, ale Trustului , construcţii-montaj din Cluj, unde avutul obştesc a fost păgubit de către salariaţi cu antecedente penale. Valori materiale de mii de lei s-au degradat la magazia de ambalaje a Oficiului legume-fructe din Satu Mare, unde nu s-au asigurat condiţii corespunzătoare de depozitare a bunurilor gestionate. In toate aceste cazuri, conducătorii organizaţiilor socialiste nu au fost Insă traşi la răspundere şi obligaţi la plata pagubelor cauzate, solidar cu gestionarii necorespunzători, sau pentru cazurile in care nu s-au îngrijit să creeze condiţii corespunzătoare de depozitare, păstrare şi conservare a bunurilor materiale. Sunt şi cazuri In care, deşi conducătorii unor organizaţii socialiste au dispus salariaţilor subordonaţi luarea măsurilor necesare pentru păstrarea în bune condiţii a valorilor materiale, aceştia însă nu le-au dus la îndeplinire şi nu au fost obligaţi la plata pagubelor cauzate avutului obştesc, ca urmare a neglijenţei lor. Mai trebuie să arătăm, că tot din cauza lipsei unei reglementări legale corespunzătoare, întîmpinăm serioase dificultăţi în recuperarea pagubelor cavizate avutului obştesc datorită constituirii unor garanţii în numerar la un nivel care este mai mult simbolic. Astfel, în prezent in comerţul de stat, limita maximă a garanţiei în numerar pe care trebuie s-o constituie gestionarii este de 2 000 lei, chiar cînd unitatea gestionată are un rulaj lunar de sute de mii sau milioane de lei. In plus, timp de mai mulţi ani, garanţiile suplimentare în bunuri materiale constituite de gestionari, în cazul producerii de pagube, nu au putut fi valorificate, deoarece Ministerul Finanţelor nu a elaborat normele de evaluare prevăzute în H.C.M. 792/1960, pentru astfel de valorificări, decit abia in ultimul timp. Subliniind Însemnătatea deosebită pe care o va avea aplicarea prevederilor cuprinse In proiectul de lege, ne revine tuturor sarcina de a crea o opinie de masă împotriva celor care nu Înţeleg să instaureze cea mai fermă disciplină şi ordine in toate sectoarele de activitate şi a lua măsuri împotriva acelora care intenţionat, din neglijenţă sau superficialitate aduc pagube avutului obştesc. La acelaşi punct al ordinii de zi, Eleonora Nilca,director general al Combinatului textil din Cisnădie, a arătat că o bună parte din pagubele aduse unităţilor socialiste se datorează unor fapte săvîrşite de gestionari, cu intenţie sau din neglijenţă. Bunăoară, în judeţul Sibiu pagubele aduse de gestionari prin infracţiuni se ridică în acest an la sume importante, care puteau fi folosite la lărgirea activităţii economice şi social-culturale a judeţului. Tocmai din aceste motive consider că este binevenit proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. Proiectul de lege perfecţionează cadrul legal actual şi creează premise pentru apărarea şi consolidarea avutului obştesc, stabilind norme precise privind angajarea de gestionari calificaţi, cinstiţi şi cu simţ gospodăresc. Este binevenită prevederea expresă, potrivit căreia se interzice angajarea în funcţia de gestionar a persoanelor condamnate pentru diferite infracţiuni prin care s-a adus atingerea avutului obştesc. Intr-adevăr, după aplicarea timp de 12 ani a reglementărilor actuale privitoare la gestionari, se constată că majoritatea daunelor grave aduse avutului obştesc au fost săvîrşite de gestionari cu antecedente penale. Asemenea practici se intîlnesc şi In industrie. In calitate de director general al Combinatului textil din Cisnădie, vreau să arăt că nouă, tuturor conducătorilor de unităţi economice, ne revin răspunderi mari în aplicarea dispoziţiilor legii pe care o dezbatem astăzi Aceasta ne obligă la exigenţă şi spirit de răspundere în selecţionarea celor cărora le încredinţăm gestionarea bunurilor materiale. Apreciez in mod deosebit că noile prevederi creează posibilitatea ca, de la bun inceput, să se poată preveni angajarea ca gestionari a unor elemente necinstite, care să mînuiască bunuri aparţinînd organizaţiilor socialiste. Proiectul de lege stabileşte că atît conducătorii, cit şi ceilalţi salariaţi vinovaţi de angajare, trecerea sau menţinerea unei persoane cu antecedente penale In funcţia de gestionar, să răspundă In mod solidar cu gestionarii pentru pagubele aduse de aceştia. Prevederea este cit se poate de judicioasă, Intrucît, In felul acesta, cei chemaţi să angajeze, pe de o parte, se vor strădui să găsească elementele cele mai corespunzătoare, iar pe de altă parte, pagubele cauzate vor putea fi recuperate. Iată deci că un binecunoscut proverb care spune „cine nu deschide ochii, deschide punga* îşi găseşte expresie în prezentul proiect de lege prin prevederea care stabileşte răspunderea integrală şi solidară a conducătorilor din unităţi asupra pagubelor aduse de gestionarii cu antecedente penale In continuare, PardSCHIV BeneSCU, Preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al sindicatelor, a subliniat că proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea in legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste, constituie un important factor de stimulare a apărării proprietăţii socialiste, un puternic stimulent al creşterii simţului de răspundere al tuturor celor care gestionează bunuri aparţinînd organizaţiilor socialiste. Apreciez în mod deosebit prevederea din proiectul de lege prezentat cu privire la constituirea unor garanții corespunzătoare ca factor de întărire a răspunderii mînuitorilor de bunuri materiale şi alte valori. Stabilirea unor criterii diferenţiate de constituire ■ garanţiilor în numerar, în raport cu cîştigul realizat şi valoarea bunurilor gestionate, este nu numai o problemă de echitate, dar ceea ce este mai important, creează un mijloc sigur de recuperare ■ prejudiciilor aduse avutului obştesc. Conţinutul realist al proiectului de lege pe care II dezbatem se reflectă pregnant şi nu prevederile care asigură un sistem elastic de constituire a garanţiilor, acordînd ministerelor şi celorlalte organe centrale dreptul de a stabili garanţii sub minimum, mergind plnă la scutire, ori garanţii suplimentare. In aceeaşi idee se Înscrie prevederea care uşurează Instituirea garanţiei, prin utilizarea nu numai a posibilităţilor de garantare ale gestionarului, ci şi prin participarea unor terţe persoane care îşi asumă obligaţia de ascoperi eventualele pagube. Merită, de asemenea, subliniate, pentru conţinutul lor realist şi concret, reglementările din proiect care urmăresc evitarea posibilităţilor de creare a unor garanţii formale, recuperarea operativă a eventualelor pagube cauzate de gestionari, precum şi preîntâmpinarea obţinerii de venituri ilicite de către aceştia. Este locul să arătăm aici că aplicarea noii legi se va realiza cu atît mai eficient cu cit va avea sprijinul organizaţiilor de masă şi obşteşti, fiind binecunoscut rolul colectivităţii in asigurarea respectării legilor şi combaterea manifestărilor antisociale. Sindicatele, avînd sarcina de mare răspundere de a organiza şi exercita controlul obştesc, trebuie să intervină eficient şi pe viitor în aplicarea şi respectarea legii, prin crearea unei largi opinii de masă, combătînd atitudinile retrograde de nepăsare şi indolenţă sau tendinţele de căpătuială manifestate de unii gestionari de bunuri materiale, creînd astfel un climat favorabil de răspundere pentru apărarea proprietăţii obşteşti, militînd pentru ridicarea pe o treaptă superioară a cinstei şi demnităţii umane, in spiritul eticii socialiste. Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole. In continuare, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Naţională a adoptat Legea privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul justiţiei, Adjad Dimitriu, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind executarea pedepselor. Pentru dezvoltarea multilaterală a societăţii noastre socialiste, — a spus vorbitorul — partidul şi guvernul pornesc de la premisa că, o data cu creşterea forţelor de producţie, trebuie asigurată perfecţionarea continuă a relaţiilor de producţie, a întregului ansamblu de relaţii sociale. Măsurile stabilite în acest sens prin documentele de partid, şi îndeosebi prin cele ale Congresului al X-lea, asigură creşterea rolului statului în conducerea întregii activităţi sociale, exercitarea la un nivel tot mai înalt a funcţiilor sale, lărgirea şi adîncirea continuă a democraţiei, desfăşurarea întregii activităţi cu stricta respectare a normelor de drept, consfinţite prin autoritatea organului suprem al puterii de stat. In opera de înnoire şi perfecţionare a întregii noastre legislaţii prin adaptarea ei la stadiul actual de dezvoltare, un loc important îl ocupă legislaţia penală. Noul Cod penal prevede că pedeapsa este o măsură de constrîngere care se aplică infractorilor, în raport cu periculozitatea socială a faptelor comise. Totodată, Codul penal prevede că executarea pedepselor se face în condiţiile stabilite de lege. In aces scop s-a întocmit proiectul de lege privind executarea pedepselor, pe care, din însărcinarea Consiliului de Miniştri, vi-l supun spre examinare şi adoptare. Proiectul cuprinde dispoziţii referitoare la locurile de deţinere, regimul executării pedepselor, organizarea muncii condamnaţilor şi liberarea condiţionată, precum şi unele măsuri speciale privind minorii şi femeile. Pedeapsa închisorii se execută în locuri de deţinere anume organizate, la care condamnaţii sunt repartizaţi după natura infracţiunii, durata pedepsei şi comportarea lor, în timpul executării pedepsei Închisorii, condamnaţii sunt obligaţi să presteze o muncă utilă, munca constituind factorul principal pentru reeducarea lor, în vederea formării unei atitudini corecte a acestora faţă de ordinea de drept şi de regulile de convieţuire socială. Reeducarea celor condamnaţi este realizată şi prin calificarea sau recalificarea lor intr-o meserie, prin acţiunile cultural-educative desfăşurate la locurile de deţinere, prin posibilitatea ce le este acordată de a primi cărţi, ziare şi reviste, precum şi prin stimularea celor disciplinaţi, stăruitori în muncă, care dau dovezi temeinice de îndreptare. Astfel, pentru aceştia, proiectul prevede, spre deosebire de reglementarea actuală, că pot presta muncă fără pază în afara locului de deţinere sau pot fi folosiţi pentru supravegherea altor condamnaţi la locurile de muncă. In cadrul regimului prevăzut pentru executarea pedepselor, proiectul stabileşte obligaţiile pe care le au condamnaţii şi drepturile ce le sunt acordate. Condamnaţii sunt obligaţi să respecte programul zilnic, disciplina şi ordinea interioară, să se comporte cu grijă faţă de bunurile proprietate socialistă. O instituţie importantă a Codului penal, derivînd din concepţia asupra pedelspei, este aceea a liberării condiţionate. In aplicarea dispoziţiilor care reglementează această instituţie, proiectul fixează criterii pentru calcularea părţii de pedeapsă ce poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate. Pentru condamnaţii minori se asigură condiţii speciale de educare, in,struire şi calificare în muncă. Ei continuă învăţămîntul general obligatoriu şi li se creează posibilitatea de a dobîndi o pregătire profesională, potrivit cu gradul de şcolarizare şi aptitudinile lor. O atenţie deosebită se dă condiţiilor în care se execută măsura arestării preventive, stabilindu-se dispoziţii speciale referitoare la locurile de deţinere, la separarea de cei condamnaţi a celor arestaţi preventiv, la dreptul acestora de a lua contact cu apărătorul ales sau desemnat din oficiu şi la posibilitatea prestării de către ei a unei munci utile. Proiectul mai cuprinde dispoziţii privitoare la executarea pedepsei cu moartea, amenzii penale şi pedepselor complimentare, la paza condamnaţilor şi accesul la locurile de deţinere. Pentru aplicarea prevederilor expuse, sarcini deosebite revin organelor de la locurile de deţinere, care vor trebui să-şi desfăşoare întreaga activitate potrivit legii şi în vederea realizării scopurilor sale, ca şi procurorilor cu atribuţii de supraveghere a respectării legalităţii în activitatea acestor organe. De asemenea, preşedinţii tribunalelor judeţene sau judecătorii delegaţi de aceştia vor trebui să-şi îndeplinească cu exigenţă şi simţ de răspundere atribuţiile noi ce le-au fost încredinţate prin legea de organizare judecătorească, de a verifica legalitatea deţinerii şi modul de executare a pedepselor privative de libertate. Deputatul Mihail Ghelmegea ţ| vicepreşedinte al Comisiei juridice, prezentînd raportul acestei comisii la proiectul de lege în discuţie, a menţionat că acesta se înscrie pe linia generală a perfecţionării legislaţiei, corespunzător dezvoltării actuale a societăţii noastre socialiste, şi asigură aplicarea, în mai bune condiţii, a dispoziţiilor referitoare la executarea pedepselor, prevăzute în Codul penal sub Codul de procedură penală. Prin reglementarea propusă, a arătat raportorul, se creează condiții mai favorabile pentru atingerea scopului pedepsei ca măsură de constrîngere şi, mai ales, ca mijloc de reeducare a condamnatului. Proiectul de lege reflectă umanismul orînduirii noastre socialiste, caracterizat prin grija faţă de om, şi asigură formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi de regulile de convieţuire socială. Spre deosebire de actuala reglementare se prevăd cote sporite ce revin condamnatului din remuneraţia muncii sale, stimulîndu-se şi în acest mod eforturile acestuia în vederea reeducării. Pe lingă stimulente şi recompense, în noua reglementare sunt mai amplu şi mai bine determinate o serie de drepturi, printre care dreptul la odihnă, la asistenţă medicală, dreptul de petiţionare, de a primi vizite, pachete cu alimente, cărţi, ziare, reviste, sume de bani şi de a purta corespondenţă. Sub aspectul social şi umanitar, articolul 14 al proiectului prevede că după punerea în libertate, condamnaţii vor fi încadraţi în muncă. Trebuie subliniat faptul că o atenţie deosebită este acordată minorilor condamnaţi, pentru care se prevăd condiţii speciale de deţinere, de muncă şi de pregătire cultural-educativă. Analizînd prevederile cuprinse în proiect. Comisia juridică a Marii Adunări Naţionale a făcut propuneri de îmbunătăţire a redactării unor dispoziţii care, fiind acceptate, au fost introduse în textul ce vă este prezentat De asemenea, comisia, ţinînd seama de faptul că pentru aplicarea prevederilor înscrise în proiectul de lege în discuţie este necesar un timp mai îndelungat în vederea pregătirii condiţiilor corespunzătoare, a propus, iar iniţiatorul a acceptat, ca data intrării sale în vigoare să fie 1 ianuarie 1970. Astfel fiind, Comisia juridică propune Marii Adunări Naţionale să adopte Proiectul de lege privind executarea pedepselor, în forma în care v-a fost înfăţişat In cadrul dezbaterilor ce au urmat ■ luat cuvîntul deputatul NICESCU, Preşedintele Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste România, care a relevat că proiectul de lege privind executarea pedepselor vine să întregească acel ansamblu armonios pe care îl formează noua legislaţie penală — codurile penale şi de procedură penală — în baza cărora organele specializate de stat sunt chemate să contribuie la combaterea eficace a infracţiunilor şi la apărarea intereselor şi valorilor sociale ocrotite de orânduirea noastră. Din examinarea dispoziţiilor sale rezultă cu claritate că regimul de executare a pedepselor privative de libertate pe care îl instituie nu aduce atingere concepţiei socialiste despre om, despre posibilitatea perfecţionării sale morale şi spirituale, ci, dimpotrivă, recunoaşte, chiar şi celor ce au săvîrşit fapte periculoase pentru societate, drepturile inerente persoanei umane, concomitent cu posibilitatea de a se îndrepta şi a se reintegra în viaţa socială ca elemente folositoare. Executarea pedepsei privative de libertate se întemeiază pe obligaţia condamnaţilor de a presta o muncă utilă, bineînţeles dacă sunt apţi pentru aceasta, pe acţiunea educativă desfăşurată la locul de deţinere, pe respectarea de către condamnaţi a disciplinei muncii şi a ordinii interioare, pe stimularea şi recompensarea celor stăruitori în muncă şi care dau dovezi temeinice de îndreptare O atenţie deosebită se acordă în proiect organizării în locurile de deţinere a unor condiţii de muncă adecvate procesului de reeducare a condamnaţilor şi dobîndirii unei calificări profesionale. Dispoziţia potrivit căreia munca celor condamnaţi este remunerată, intr-un procent mărit faţă de cel prevăzut în prezent, cointeresează pe condamnat la rezultatele muncii sale şi prin aceasta la însuşi procesul de reeducare urmărit prin executarea pedepsei. Sunt demne de relevat prevederile care stabilesc condiţiile în care, după executarea, unei părţi din pedeapsă, condamnatul ce a dat dovezi temeinice de îndreptare poate fi liberat condiţionat. Un rol stimulator este chemat să-l joace prevederea din proiect referitoare la creşterea progresivă a numărului de zile socotite a fi executate in raport cu procentele de îndeplinire a normelor de muncă. Trebuie subliniat însă că pedeapsa celui care este liberat condiţionat urmează să fie socotită executată in întregime numai in cazul in care, în intervalul de timp de la liberare și pînă la împlinirea duratei pedepsei, nu mai comite vreo infracţiune în caz contrar, el va trebui să execute pe lîngă pedeapsa ce i se va aplica pentru noua infracţiune şi restul de pedeapsă ce mai avea de executat inmomentul liberării. Dispoziţiile proiectului sunt menite să contribuie alături de cele ale codurilor penal şi de procedură penală la întărirea legalităţii socialiste şi a ordinii de drept în ţara noastră. Deputatul Gheorghe Pop,primvicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Maramureş, a evidenţiat faptul că importantelor legi adoptata in sesiunile precedente ale Marii Adunări Naţionale — Codul penal, Codul de procedură penală, legea privind comisiile de judecată, legea privind contravenţiile şi altele — urmează a li se adăuga şi legea privind executarea pedepselor. Examinînd acest proiect de lege apreciez că el conţine importante prevederi, care au ca scop final reeducarea celor care au săvîrşit fapte penale şi prevenirea săvîrşirii de infracţiuni. Mi-au atras în mod deosebit atenţia prevederile prin care se asigură reeducarea condamnaţilor prin muncă, creîndu-se acestora posibilitatea calificării într-o anumită meserie sau completarea pregătirii şcolare. In acest fel, ei pot deveni oameni utili societăţii noastre. , In problema reeducării condamnaţilor, proiectul de lege nu se mărginește numai la prevederea unor măsuri pentru perioada executării pedepsei, ci instituie obligația pentru organele de stat competente de a se îngriji de încadrarea în muncă a celor care şi-au executat pedeapsa. Printr-o astfel de reglementare, cel care a executat o pedeapsă privativă de libertate nu este lăsat în afara societăţii noastre, fără ocupaţie şi posibilităţi de existenţă, expus tentaţiei de a săvîrşi noi infracţiuni. După cum este cunoscut — şi exemple de acest fel se pot da şi din judeţul nostru — reîncadrarea în muncă a foştilor deţinuţi întîmpină deseori dificultăţi, generate de insuficienta grijă a organelor locale însărcinate cu repartizarea forţei de muncă, precum şi de neîncrederea manifestată faţă de aceştia de unii conducători de unităţi. Obligativitatea asigurării unui loc de muncă conform pregătirii, prevăzută în proiectul de lege, prezintă o deosebită importanţă, ea fiind o expresie a grijii statului faţă de om, o garantare a dreptului la muncă, asigurat de Constituţia ţării, pentru toţi membrii societăţii. Munca de reeducare începută în locurile de deţinere este necesar să fie continuată şi după eliberarea deţinuţilor, în care scop conducătorii unităţilor socialiste, unde sînt repartizaţi foştii condamnaţi care au executat pedeapsa, trebuie să-i încadreze în producţie, ţinînd seama da pregătirea profesională ori de calificarea obţinută la locul de deţinere şi, bineînţeles, de dispoziţiile legale referitoare la condiţiile cerute pentru angajarea în anumite munci sau exercitarea anumitor profesii. Consider că un rol deosebit de important trebuie să-l aibă şi colectivele de muncă în care sunt repartizaţi cei puşi în libertate. Vorbitorul a arătat în încheiere că consiliile populare din judeţ vor lua toate măsurile pentru traducerea în viaţă şi îndeplinirea îndatoririlor ce le revin din noua lege. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind executarea pedepselor. In şedinţa de marţi dimineaţa, deputaţii au adoptat, de asemenea, modificările în componenţa unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale — punct prevăzut în ordinea de zi. La propunerea Biroului M.A.N.. In locul deputatului Florea Dumitrescu, care îndeplineşte funcţia de ministru al finanţelor, deputatul Virgil Pîrvu a fost ales membru al Comisiei economicofinanciare. In locul deputatului Angelo Miculescu, care îndeplineşte funcţia de ministru al agriculturii şi silviculturii. Marea Adunare Naţională a ales pe deputatul Dumitru Coliu ca membru al Comisiei pentru agricultură şi silvicultură. La amiază, şedinţa plenară a luat sfirşit. Tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a anunţat că, în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările actualei sesiuni vor continua in comisii permanente, care vor examina celelalte proiecte de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Reluarea lucrărilor în şedinţe plenare va fi anunţată din timp. * După încheierea şedinţei plenare, comisiile permanente , economico-financiară , pentru agricultură şi silvicultură ; pentru învăţămint, ştiinţă şi cultură pentru sănătate, muncă şi prevederi sociale; juridică s-au întrunit în şedinţe de lucru. (Agerprest