Scînteia, noiembrie 1969 (Anul 38, nr. 8234-8263)
1969-11-08 / nr. 8241
^ PROLETARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8241 Sîmbătă 8 noiembrie 1969 6 PAGINI —30 BANI ______________11 _______________________________\ EXPERIENŢA PRIMELOR TREI TRIMESTRE DEMONSTREAZĂ: „Examenul“ rentabilizării poate fi trecutcu succes prin mobilizarea perseverentă a resurselor proprii Continutnd bătălia pentru realizarea planului, colectivele din numeroase întreprinderi își concentrează In aceste luni eforturile pentru a încheia anul 1969 cu rezultate cit mai bune la toţi indicatorii planului, inclusiv la cei care oglindesc economicitatea, rentabilitatea producţiei. In cadrul acţiunii de rentabilizare a producţiei în fiecare întreprindere şi a fiecărui produs s-au obţinut în acest an o serie de rezultate pozitive, ceea ce a contribuit la diminuarea substanţială a pierderilor din economie, la sporirea considerabilă a acumulărilor băneşti şi, în mod firesc, la creşterea eficienţei economice în majoritatea sectoarelor de activitate. In sectorul industriei chimice, de pildă, în acest an, aproape 40 de întreprinderi au ajuns la stadiul de a realiza efectiv toate produsele cu beneficii. Lor li se adaugă un mare număr de unităţi care, deşi la unele sortimente înregistrează încă pierderi, pe ansamblul lor obţin beneficii Trebuie remarcat, în acest sens că la combinatele de îngrăşăminte cu azot din Piatra Neamţ şi, respectiv, din Tîrgu Mureş, unde toate produsele sunt rentabile, beneficiile planificate, în valoare de zeci şi zeci de milioane lei, s-au îndeplinit şi depăşit sistematic. Ca urmare a unor măsuri tehnico-organizatorice energice, au mai rentabilizat sortimentale ce se realizau cu pierderi — începînd din 1969 — şi chimiştii de la Tîrnăveni şi Govora. In mare parte, a fost redus numărul sortimentelor nerentabile şi la întreprinderile chimice din Borzeşti şi Făgăraş. Bunăoară, prin îmbunătăţirea proceselor tehnologice, aplicarea unor soluţii şi reţete noi de fabricaţie, 7 din cele 8 produse nerentabile anul trecut la Făgăraş se realiează acum cu beneficii. S-au recuperat, astfel, peste cinci milioane lei, subvenţii anuale acordate din bugetul statului. Fapt este că în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a eliberării ţării, unităţile Ministerului Industriei Chimice au dat peste plan beneficii în valoare de circa 400 milioane lei Concomitent însă, pe ansamblul ministerului amintit, sunt întreprinderi — inclusiv cele producătoare de celuloză şi hîrtie, care au trecut la Ministerul Industriei Lemnului — care mai lucrează cu pierderi de zeci de milioane lei. Paradoxal este că unităţi cu acelaşi profil şi instalaţii, cu o producţie asemănătoare obţin rezultate economice şi financiare cu totul diferite. Este cazul combinatelor din Piatra Neamţ, Tîrgu Mureş şi Craiova, primele două lucrînd permanent cu beneficii, iar ultimul cu pierderi. Atît la Craiova, cît şi la Piatra Neamţ se produc îngrăşăminte azotoase, în ambele locuri este folosită aceeaşi materie primă. Dar, în timp ce la Piatra Neamţ tona de azotat de amoniu se realizează cu 738 lei, la Craiova ea costă 1 254 lei. Comparaţia este şi mai grăitoare dacă vom releva şi un alt aspect. La fiecare tonă de produs, chimiştii din Piatra Neamţ obţin un beneficiu de 362 lei. Dincolo, la Craiova, dimpotrivă. Pentru aceeaşi tonă de produs se pierde 154 lei Şi astfel, în acest an, primii au dat peste plan beneficii însumînd circa 15 milioane lei, iar ceilalţi continuă să consemneze pierderi mari, materiale şi băneşti. Aceasta fiind situaţia „în mare“ a evoluţiei rentabilităţii şi a pierderilor planificate în unele întreprinderi ale industriei chimice, să ne oprim mai întîi cu analiza la „POLICOLOR“ din Bucureşti — întreprindere nouă, modernă, dotată cu utilaje şi instalaţii de o înaltă tehnicitate. In Ioan VLANGA (Continuare în pag. a Hl-a) ANCHETĂ ECONOMICĂ IN ÎNTREPRINDERI CHIMICE Șl DIN INDUSTRIA CELULOZEI Șl HÎRTIEI Utilajele de construcție modernă, gradul ridicat de automatizare asigură laminorului de tablă groasă de la Combinatul siderurgic Galaţi realizarea unei înalte productivităţi a muncii Foto : Gh. Vinţilă Succese de seamă în realizarea planului Activitatea depusă de întreprinderile industriale din judeţul Bacău s-a materializat, în 10 luni, în realizarea unei producţii marfă vîndută şi încasată care depăşeşte sarcinile de plan cu peste 34 milioane Iei. In perioada amintită s-au produs, peste prevederi, 977 tone cauciuc sintetic, 66 tone polistiren, 694 tone hîrtie, 5 464 mc cherestea răşinoase şi foioase, 55 000 mp ţesături din lină, 5 000 perechi încălţăminte şi altele. In judeţul Neamţ se consemnează depăşirea sarcinilor de plan pe primele 10 luni ale anului, de către industrie, cu 155 milioane lei la producţia marfă vîndută şi încasată. Cele mai bune rezultate le-au obţinut uzinele de fibre şi îngrăşăminte cu azot şi Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului din Piatra Neamţ. (Agerpres) INDEPLININDU-ŞI O ÎNALTĂ ÎNDATORIRE CETĂŢENEASCĂ ŢĂRANII COOPERATORI DIN JUDEŢUL CONSTANŢA AU HOTARIT: vindem statului peste prevederile contractuale 38000 tone porumb, 3830 tone floarea - soarelui, 1920 tone fasole, 2400 tone grîu Cu multă satisfacţie organizaţia judeţeană de partid raportează conducerii partidului, personal dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, rezultatele obţinute de harnicii lucrători ai ogoarelor judeţului Constanţa in direcţia sporirii producţiilor agricole şi realizarea sarcinilor privind contribuţia la fondul centralizat al statului. Mecanizatorii, muncitorii întreprinderilor agricole de stat, ţărănimea cooperatistă, răspunzînd indicaţiilor cuprinse în scrisoarea adresată de conducerea partidului pentru a munci mai hotărît pentru progresul agriculturii, pentru sporirea producţiei vegetale şi animale, se străduiesc să le traducă cît mai grabnic în fapte. Agricultura judeţului Constanţa, aşa cum este cunoscut, dispune de însemnate posibilităţi pentru sporirea producţiei agricole, pentru a-şi aduce o contribuţie tot mai mare la dezvoltarea economiei şi creşterea venitului naţional, la ridicarea nivelului de trai al întregului popor. Acestea sunt rodul politicii înţelepte a partidului nostru, a sprijinului multila teral acordat agri- ———————— culturii din această parte a ţării, a preţioaselor dumneavoastră indicaţii date în nenumărate rînduri cu prilejul vizitelor făcute în judeţul nostru. Miile de tractoare care brăzdează astăzi ogoarele judeţului de la un capăt la altul, cantităţile sporite de îngrăşăminte chimice şi seminţe de sol, numărul însemnat de specialişti care lucrează în unităţile agricole, investiţiile deosebit de mari făcute de stat pentru amenajarea sistemului de irigaţii Carasu şi pentru înfăptuirea altor obiective, la care se adaugă :entuziasmul,priceperea şi hărnicia in muncă a oamenilor, au făcut să sporească rodnicia pămîntului ; în sectorul C.A.P., la floarea-soarelui s-a obţinut o producţie medie de 1 830 kg/ha, iar la porumb vom încheia recoltatul cu o producţie de circa 3 900 kg/ha. Roadele acestei toamne bogate constituie pentru lucrătorii ogoarelor, pentru noi toţi, un prilej de manifestare a recunoştinţei pentru tot ceea ce aţi făcut ca agricultura judeţului să prospere, pentru ca viaţa oamenilor să fie din ce în ce mai îmbelşugată. .Răspunsul concret al eforturilor mari făcute de partid pentru dezvoltarea agriculturii judeţului nou-COMITETUL tru se materializează în angajamentele luate în cadrul adunărilor generale de ţărănimea noastră cooperatistă, de a livra la fondul central al statului, după constituirea fondului de furaje concentrate peste prevederile iniţiale, următoarele cantităţi disponibile : 38 000 tone porumb 3 830 tone floarea-soarelui 1 920 tone fasole ■ 2 400 tone grîu » Un exemplu concludent în această direcţie îl constituie ţăranii cooperatori din Cobadin, Comana, Tătaru, Biruinţa, Gîrliciu, Scărişoreanu şi alţii care, obţinînd producţii medii de peste 5 000 kg porumb boabe la hectar, au hotărît să livreze statului cantităţi mult sporite faţă de cele prevăzute prin plan. Aşa, de pildă, cooperatorii din Cobadin vor livra statului peste prevederi 1 393 tone porumb, cei din Comana 1 357 tone, din Tătaru 985 tone, Biruinţa 887 tone, Gîrliciu 746 tone şi Scărişoreanu 704 tone. Inţelegînd importanţa politică şi adînca răspundere cetăţenească, ţărănimea cooperatistă a livrat statului aproape în întregime cantităţile de produse cu care s-a angajat. Paralel cu recoltatul ultimelor suprafeţe de culturi de toamnă, oamenii muncii din agricultura judeţului nostru se preocupă să asigure condiţiile necesare pentru producţia agricolă a anului următor. In această perioadă preocuparea noastră este îndreptată în direcţia terminării executării arăturilor adinei de toamnă şi fertilizarea pămîntului, pînă cel mai tîrziu 25 noiembrie, amenajării unor noi suprafeţe pentru irigat, pregătirii producţiei de legume pe cele 6 000 ha prevăzute, asigurării condiţiilor pentru creşterea animalelor prin construirea unor complexe pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor. Comitetul judeţean de partid Constanţa asigură conducerea noastră de partid că va desfăşura o şi mai susţinută muncă politică de masă în rîndul oamenilor muncii din agricultură pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor care ne revin privind creşterea producţiei agricole şi asigurarea economiei naţionale cu cantităţi sporite de produse agro-alimentare. JUDEŢEAN CONSTANŢA AL P. C. R. Telegrama adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu ETALONUL PERFORMANȚELOR PE PLATFORMA BRÂU ® Demarajul înainte de termen — numitor comun al constructorului si beneficiarului © „Drumul critic" — cale optimă a eficientei părea la o privire superficială, că nimic nu se mai adaugă, nici un detaliu nu se mai schimbă în peisajul consacrat al Brazilor. Am trecut printre linii ferate şi am străbătut aleile tăcute, aleile parfumate, unde aromele se amestecă în aer arătînd că în turnurile de zeci de metri înălţime se produc procese chimice de mare fineţe şi varietate. Coloane lungi, înalte, forme de monumente de oţel alungite, tirbuşoane şi sfredele răsucindu-se cu trupul în ceaţă şi nori atrag toate privirile Noaptea, luminările de candelabra sfîrîie parcă pe claviatura unui pian a cărui coadă se pierde in cimpia Bărăganului. In timp ce unele instalaţii dogoresc asemenea unor gigantice radiatoare de calorifer, altele sunt îmbrăcate în manşoane de zăpadă chiar în miezul verilor toride Dacă n-ar exista acele săli închise acele săli în care se aude numai concertul aparatelor de măsură şi control, dacă n-ar exista acele saloane dotate cu peste douăzeci şi şase de mii de aparate şi elemente de automatizare numai la combinatul petrochimic. întregul peisaj metalic ar arăta altfel, ar fi mult mai animat, ar prezenta adevărate întreceri de alergări de la un turn la altul, de la o coloană la alta Am vedea oameni suind şi coborînd in goană scările, populînd estradele de oţel răsucind la volanele a sute şi mii de ventile, pentru a regla în permanenţă presiunea şi temperatura, focul şi gazele acestui complicat organism industrial. Noile arhitecturi multiplică la nesfîrşit aceleaşi forme, aceleaşi alcătuiri Peste tot, focul caută lihnit ţiţeiul spre a-i destrăma substanţele primare şi a-l determina să ia zeci de chipuri diferite Specialiştii de la Rafinăria Brazi ne înfăţişează creşterea, extinderea parcului de instalaţii şi rezervoare (Continuare în pag. a V-a) Am descris turlele de la Brazi ca pe nişte bobine imense, de pe care sunt trase firele şi fibrele sintetice. N-am uitat foliile de polietilene provenite din reactoare şi nici grăunţele transparente născute din gaze şi care cad din senin ca grindina din atmosferă, devenind, după stadii noi de prelucrare, fiole, vase, flori, roţi reportaj de Traian FILIP dinţate, tuburi, conducte, jucării din plastic imense „bucătării“ ale industriei noastre sunt instalate la marginea Ploieştilor şi de cîţiva ani ar BBBBBBBBBBBflBQBBBBBHBBBBBB CASE CARE... CIRCULA LA MIEZUL NOPTIi Argumente — dacă mai erau necesare — pentru creşterea răspunderii conducătorilor de şantiere in gospodărirea materialelor de construcţii Imaginaţi-vă următorul fapt : peste noapte clădirea pe care o vedeţi zilnic In faţa ferestrei a dispărut. Cu ziduri, cu uşi, cu acoperiş, cu temelie. Iar mai tirziu aflaţi că a fost furată de nişte hoţi dibaci care au reuşit s-o „subtilizeze" şi s-o mute în altă parte. Intimplarea aceasta vi s-ar părea, nu-i aşa, neverosimilă, aducind mai mult o povestire fantastică ? ! ...Decorul unui film „de atmosferă“. Abia s-a lăsat noaptea. Contururile clădirilor s-au estompat în neguri enigmatice. Vîntul răscoleşte şuierînd frunzişul copacilor. Cîteva camioane aşteaptă cu farurile stinse, în întuneric. Se aud voci şoptite. Să tragem puţin cu urechea la ce îşi spun personajele „peliculei“ noastre. — N-aţi avut timp, domnu’ Albu, să transportaţi cimentul ziua ? — Sînt aşa de ocupat, nici noaptea n-am răgaz ! După aceste cuvinte, omul cel ocupat, sub privirile admirative ale celuilalt, face semn şoferilor să dea o mînă de ajutor la încărcarea „mărfii“. In grabă, cu farurile stinse, maşinile ţîşnesc în noapte E timpul să oprim o clipă derularea filmului Nu de alta, dar e cazul să dezvăluim tocul acţiunii : depozitul .Farado“ al întreprinderii 8 construcţiimontaj Bucureşti. Dialogul avusese loc între paznicul de noapte şi însuşi... şeful depozitului Să reluăm însă filmul... După aproape o oră de mers, autocamioanele au oprit în faţa unei case în construcţie pe o stradă de la periferia Bucureştiului Cu puţin timp înainte de sosirea maşinilor, in faţa porţii ieşise un om care aruncase priviri bănuitoare în jur Cînd maşinile au oprit n-a rostit decit — E-n regulă ! Nu e nimeni... Cinci oameni grăbiţi au descărcat cimentul şi cheresteaua. — Poftim plata, domnu’ Albu... Şi un plic gros s-a strecurat, fîşîind discret, în buzunarul şefului de depozit Ion Albu In acea seară, fără ca nimeni să observe şi să intervină, se furaseră din averea respectivei întreprinderi cîteva zeci de mii de lei Hoţii au acţionat nestingherit, fără sfială Cine sînt aceştia ’ Procuratura municipiului Bucureşti a trimis în judecată o întreagă bandă de hoţi de materiale de construcţii de la întreprinderea m ins-moţii -mea, bandă condusă de gestionarul de depozit Ion Albu Gestionari şefi de echipă, şoferi, paznici au contribuit la crearea unei pagube de 110 000 lei numai în decurs de cîteva luni. Ion Albu, abilul şi experimentatul şef de bandă, ştia să răsplătească cum se cuvine serviciile şi tăcerea complice a celor care-i ajutau pe lucrătorii şantierului Stoica Bălăngeanu. Emil Constantinescu şi alţii, care i-au înlesnit laborioasa activitate nocturnă pe şoferii Mihai Aristar şi Nicolae Dumitru de la autobaza nr. 1 Colentina, detaşaţi pe şantier, care au transportat (cu foi de parcurs fictive) la adresele indicate de Ion Albu, cherestea şi cărămidă, oţel-beton şi ciment Singur apoi fără complici. I Albu a mai sfeterisit din depozit materiale în valoare de 5. 000 de lei Una peste alta, hoţiile, la care se adaugă şi pagubele produse de încărcarea transporturilor întreprinderii cu Radu GHEORGHIU (Continuare in pag. a II-a) IN ZIARUL DE AZI: 9 Efectele unei acţiuni viguroase pentru valorificarea rezervelor interne • „Capitole seci“ în realizarea planului de irigaţii • REPORTAJ PE GLOB Telegrame Excelenţei Sale Domnului SULEYMAN DEMIREL Primul ministru al Turciei ANKARA Am luat cunoştinţă cu multă satisfacţie că Excelenţa Voastră a fost chemată să-şi asume din nou înalta funcţie de prim-ministru al Turciei Cu acest prilej, vă rog să primiţi felicitările mele cordiale, împreună cu cele mai bune urări de fericire personală şi de succes în activitatea dumneavoastră. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Excelenţă şi stimate prieten, Am fost foarte mişcat de felicitările pe care mi le-aţi adresat cu ocazia numirii mele în calitate de prim-ministru al Maiestăţii Sale Regele. Ingăduiţi-mi să vă transmit, la rîndul meu, sincere urări de sănătate pentru dumneavoastră personal şi de prosperitate pentru poporul român. Primiţi vă rog, Excelenţă, expresia sentimentelor şi amintirilor mele cele mai bune împreună cu asigurarea înaltei mele consideraţiuni. DR. AHMED LARAKI Primul ministru al Regatului Maroc