Scînteia, decembrie 1969 (Anul 38, nr. 8264-8293)
1969-12-03 / nr. 8266
SARCINILE ŞI ANGAJAMENTELE BRAŞOVULUI Satisfacţie deplin motivată, hotărîre ca rezultatele bune să fie generalizate Lunile ce au trecut din acest an au confirmat pe deplin realismul angajamentelor luate în întrecerea socialistă dintre organizaţiile judeţene de partid, puterea lor de mobilizare a colectivelor de salariaţi din întreprinderile judeţului Braşov, a eforturilor generale în vederea valorificării rezervelor interne din fiecare unitate şi organizaţie economică Angajamentul pe întregul an de sporire a producţiei industriale s-a realizat în numai 7 luni, iar oamenii muncii din judeţ au închinat acest succes Congresului al X-lea al partidului, aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei. Tot ei au hotărît suplimentarea angajamentelor iniţiale la producţia globală şi la beneficii , la productivitatea muncii, nivelul de creştere s-a ridicat de la 1 la 1,4 la sută Bilanţul rezultatelor pe 10 luni dovedeşte că noile angajamente suplimentare sunt realizabile : la producţia globală, pe ansamblul industriei judeţului, planul s-a depăşit cu peste 367 milioane lei, la producţia marfă vândută şi încasată cu circa 310 mitroimei la livrările pentru export cu aproape 93 milioane lei, iar la beneficii, în trei trimestre, prevederile au fost întrecute cu 126 milioane lei. Important este că sporurile valorice obţinute au corespondent fizic, materializat, între altele, în 420 tractoare, 531 autocamioane, 45 000 rulmenţi, 3 686 tone îngrăşăminte chimice, (azotat, concentraţie sută la sută), 524 tone fenol, 2 358 tone amoniac comprimat, 3 500 tone ciment, 94 000 mp ţesături tip bumbac şi lină, 63 000 bucăţi tricotaje, 3 569 tone za Constantin CÎRŢÎNĂ Prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. Săr. La export, planul s-a depăşit cu 159 tractoare, 15 autocamioane, 1 600 mc cherestea, 300 tone fenol, diverse utilaje petroliere şi părţi de instalaţii etc. Intr-o măsură considerabilă, baza acestor succese constă în creşterea productivităţii muncii, sarcina de plan la acest indicator fiind depăşită, realizîndu-se în zece luni angajamentul luat pe întregul an. Şi în domeniul investiţiilor s-au consemnat rezultate deosebite ; pînă în prezent au fost date în exploatare 23 noi obiective, din care unele înainte de temen. Există, de altfel, premise sigure că angajamentul anual de a devansa termenele de punere în funcţiune a 35 noi capacităţi de producţie va putea fi integral îndeplinit Şi dccese de seamă au fost obţinute şi în dermenira reducerii ponderii lucrărilor de construcţii-montaj în totalul investiţiilor, pondere care a fost diminuată cu 10,2 la sută, ceea ce echivalează cu aproape 70 milioane lei economii la fondurile de investiţii. în aceste evoluţii pozitive ale activităţii unor şantiere de investiţii se exprimă munca plină de abnegaţie a constructorilor, maiştrilor, inginerilor şi economiştilor, se regăsesc efectele Intervenţiei competente, energice şi oportune a comitetului judeţean de partid. Membrii comitetului judeţean de partid, ai biroului său, activiştii comisiei economice s-au ocupat în toată această perioadă, îndeaproape, de principalele obiective de investiţii Cu toate eforturile noastre, la finele celor 10 luni s-au înregistrat totuşi unele rămîneri lr, urmă pe anumite şantiere ca. de pil(Continuare în pag. a III-a) OPYTHIA FOLOSEŞTE CIRCUITE ELECTRONICE O CONGO SE VARSĂ ÎN MEDITERANA, UN BARAJ ÎNCHIDE STRÎMTOAREA BEHRING • CE COPIL VĂ DORIŢI : BĂIAT SAU FATĂ ? • MODELATORII VIITORULUI ŞI COORDONATELE ROMÂNIEI DIN MILENIUL III • LOCUINŢA ROTATIVĂ LA 10 IANUARIE 2011 VOTURI LA O.N.U.: ÎN MARTIE SĂ PLOUĂ SAU SĂ NINGĂ ? la chioșcuri și în librării ^ ® Pyth« ioîpsvitţi a» airiîuit* »ijîGtfOiwi:« Jp ® C«i e» ** v«*s î» Wi S*f i» tei) i«cK«f(l íferRjto«*1»« lll'SAiiiS ® Cs COBII yg III darIp UsjSt w Uii. ? * $ Modííírtooi viítoryiy, gp si nooriSaniuie ¥ J gcoláníííí a.n .yî!În to¡y! |,i , * tacuint» 'rotativă îi $V «ntfivotul d«' tftsi teve |Ș.’fe›t»B«to: cartofii du IU CărbuneV . * t» 19 ianuarie 2011 voi ia Q. N. U. * / '■% *«• mtfttf. ai pioos , S Cititi in ALMANAHUL ISCINTEIA 1970: PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8266 6 PAGINI -30 BANI Miercuri 3 decembrie 1969 Cu planul anual îndeplinit întreprinderea „Electrobanat“ din Timişoara şi-a îndeplinit sarcinile planului anual la producţia globală, marfă şi pentru export. Ing. Dumitru Grigorescu, directorul întreprinderii, apreciază că acest succes este rezultatul aplicării operative a măsurilor de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, elaborate de specialiştii întreprinderii. Pe această cale au fost asigurate condiţii tehnice pentru începerea, cu un an înainte de termen, a fabricaţiei corpurilor de iluminat fluorescent, ceea ce a echivalat cu o producţie globală de peste 80 milioane lei. Au fost, de asemenea, ex-tinse o serie de procedee tehnologice moderne de montaj pe bandă, cu ajutorul unor dispozitive pneumatice şi electromecanice, s-a organizat fabricarea produselor de serie mare în secţii integrate cu flux tehnologic continuu. In acelaşi timp s-a reanalizat eficienţa noilor investiţii productive pentru actualul cincinal, obţinîndu-se un spor de producţie de 290 milioane lei, faţă de 168 milioane lei, cit s-a prevăzut iniţial. Cea mai mare parte a acestui spor este datorată creşterii productivităţii muncii cu 53 la sută faţă de primul an, a actualului cincinal îmbunătăţirea calităţii produselor a avut ca efect sporirea cererilor pentru export ■Aserpres" Acest fabulos Oaş DESPRE ACEST colţ de pămint românesc aveam adunate in minte destul de bogate cunoştinţe ţinind de geografia, istoria, etnografia ţinutului. îmi prefiguram firea oamenilor, psihologia lor colectivă, mindria cu care işi zic simplu ,,eşan“. Şi-i cunoşteam pe aceşti oşeni pentru că, deşi nu le culcasem niciodată „Ţara“, nu de puţine ori i-am întilnit ca muncitori prin codrii Carpaţilor meridionali, sau artişti pe scenele unor prestigioase concursuri şi festivaluri folclorice. Eram familiarizat cu dispunerea aşezărilor de aici şi toponimia depresiunii, îmi erau cunoscute denumirile de adincă rezonanţă istorică Bacşă, Cămîrzana, Bixad, Certeze, Turţ. Tot astfel cum „sîmbra Oilor“ — termen de esenţă economică, avind înţeles de asociaţie, de întovărăşire a turmelor pe vremea păşunatului de vară, dar care a devenit cu timpul, şi mai ales astăzi, sinonim cu sărbătoarea populară specifică zonei — se integrase, alături de Tirgul de fete de pe muntele Găina şi fulgurantele nedei olteneşti. intre manifestările consemnînd valori tradiţionale nepieritoare Nu eram străin de unele particularităţi de grai de aici. Oşeanul spune pantalonilor săi de dimie ţesută in casă nu „nadragi“, ca in Reportaj de N Popescu- BOGDĂNEŞTI Transilvania, ci ca in Oltenia — „cioareci“, iar celor de pînză, largi cu două fuste de fată voinică (pitoresc element din vestimentaţia de vară a bărbaţilor), li se zice, ca în Teleorman, „gaci“. Casa oşeanul şi-o construieşte apropiat de tehnica bucovineană, văruind-o însă în tonuri de albastru violent, asemenea practicii din Mărginimea Sibiului, iar cuptorul de copt pilea şi-l face in bătătură, sub cerul liber, cum se procedează în Bărăgan. .Jocul lor, avea tropotită sub care parcă se îndoaie pămîntu! şi strigăturile ce-o însoţesc, ale tşenilor şi numai aie lor, ţişnind parcă din străfunduri de veacuri, ie aveam trainic incrustate In memorie, in suflet. Cunoşteam, zic, Ţara Oaşului, acest fabulos colţ de Românie, şi citind spre nordvest, de pe curmătura Maideni, o aveam sub ochi şi încercam să confrunt, să suprapun pe cea din minte, cu cea aievea înfăţişată. CĂTRE DEPRESIUNE — Oaşul fiind un fund de mare neted, închis de munţi ca un imens amfiteatru — şoseaua şerpuieşte lin şi ochiul avid de cunoaştere caută din toate unghiurile insolitul. Dar satele, aici la gura „Ţării“, nu au nimic deosebit. Munţii par piramide gigantice, ori turme de ele(Continuare în pag. a V-a) La o recentă conferinţă de presă cu factori responsabili ai comerţului cu legume şi fructe, la Întrebarea privind măsurile ce s-au luat pentru păstrarea şi valorificarea în condiţii corespunzătoare a abundentei recolte de mere, incit să se evite degradarea din locul unui răspuns precis şi direct s-a oferit altul, care lăsa să se întrevadă că o asemenea problemă nu există. In judeţul Neamţ, abia după mari insistenţe din partea conducerilor cooperativelor agricole, I.L.F. a luat măsuri pentru preluarea intregii recolte. Ca atare, au fost înmagazinate circa 1 580 tone de mere. Dar din cauza lipsei unor spaţii corespunzătoare, merele au fost depozitate pe unde s-a putut : în barăci, în magazii improvizate, in cabane forestiere şi chiar sub cerul liber. Vizitînd depozitele de la Piatra Neamţ şi Tîrgu Neamţ, am constatat că spaţiile sunt blocate nu numai cu merele destinate consumului în stare proaspătă, ci şi cu cele prevăzute pentru industrializare. Ca atare, nu au putut fi create condiţii pentru conservarea în mod corespunzător a merelor de calitate superioară. N-are fost oare mai înţelept ca merele destinate prelucrării să fie transportate direct la centrele de industrializare din Roman, Tîrgu Neamţ şi Piatra Neamţ ? Depozitate în asemenea condiţii, o mare cantitate de mere putrezesc sau se carbonizează, producînd pagube însemnate, iar în depozite se menţine o permanentă stare de alarmă. „Nu ştim ce să mai facem — ne-a spus Nicolae Chiticaş, şeful depozitului din Piatra Neamţ. Sîntem nevoiţi să Piatra Neamţ, ca şi in cele din Bicaz, Tîrgu Neamţ. Roman sunt oferite consumatorilor mere necorespunzătoare, pe deasupra şi la preţuri neconcordante cu calitatea Tovarăşul Nicolae Dorin, directorul I.L.F Piatra Neamţ, se plingea câ ude calitate slabă ? Cu ce altceva decit cu mere depreciate îşi îmbie, de pildă, magazinul specializat din centrul complexului „Unic" din Piatra Neamţ cumpărătorii? în mod paradoxal, in acest timp la centrul de industrializare, îngrijorează cîtuşi de puţin — ne-a declarat tovarăşul Petre Mitroi, vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului popular judeţean. Fiţi sigur că n-o să aruncăm nici un măr ; ceea ce se va cere se va consuma, ce nu, vom da la prelucrare. Deocamdată, consumatorii preferă să cumpere de la producători, preţul fiind mai mic. Repetăm deci întrebarea : oare în situaţia actuală, cînd mari cantităţi de fructe se degradează în depozite sau chiar se aruncă — întrucit aceasta este realitatea — nu ar fi mai indicat ca I.L.F. — care au acest drept — să desfacă pe piaţă cantităţi mai mari, la preţuri mai mici ? (fireşte, în limita plafoanelor stabilite şi în funcţie de calitate şi de condiţiile pieţei). Că aşa ar trebui procedat ni se confirmă şi la Comitetul pentru preţuri. Ceea ce frînează efectiv vînzarea la I.L.F. — in condiţiile ofertei mari a producătorilor — este rigiditatea întreprinderilor de legume şi fructe, care nu minuiesc cu destulă operativitate pîrghiile de elasticitate ce le stau la îndemină in cadrul regimului actual de preţuri. De altfel, Gh. BALTA Al. MUREŞAN corespondenţii „Scînteii* (Continuare in pag. all-a) DELEGAŢIA DE PARTID ŞI DE STAT A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, A PLECAT LA MOSCOVA Marţi la amiază a părăsit Capitala, plecind spre Moscova, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român președintele Consiliului de Stat a! Republicii Socialiste România, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din RSt Bulgaria, R.S. Cehoslova, că. RD Germană, R. P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară şi U.R.S.S. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C al Propreşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa erau prezenţi tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă V. S. Tihunov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) La sosire pe aeroportul Şeremetievo din Moscova Sosirea la Moscova MOSCOVA 2. — Corespondentul Agerpres, L. Duţă, transmite : Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, Republica Socialistă România, R. P. Ungară şi U.R.S S., a sosit marţi seara la Moscova. La aeroportul Şeremetievo, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Şelepin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., K. Rusakov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, și membri ai ambasadei. RITM INTENS LA PORŢILE DE FIER La hidroagregatul nr. 1 al Centralei electrice de la Porţile de Fier a fost fixat pe fundaţie primul din cele şase sectoare ale generatorului. A fost, de asemenea, încheiată operaţia de protecţie anticorozivă la toate subansamblele componente ale primului hidroagregat şi se află în stadiu avansat de montaj aparatul director al turbinei nr. 1. După cum ne informează inginerul-şef adjunct al şantierului energomontaj, Ilie Mircea, pînă in prezent la rotorul primei turbine s-au realizat 80 la sută dintre operaţiile de asamblare, iar la rotorul generatorului — peste 40 la sută, lucrările desfăşurindu-se în ritmul prevăzut în grafice. Şi la alte obiective ale centralei ritmul de lucru este susţinut La hidroagregatul nr 2, de exemplu, se execută protecţia anticorozivă la ultimele subansamble, iar la agregatele nr. 5 şi 6, ce vor fi înzestrate în întregime cu echipament românesc, s-au montat statoarele şi piesele înglobate un beton la turbine. Aceste operaţii au început şi la turbina nr. 3 (Agerpres) Mărul care... strică merele UN PROVERB IGNORAT DE I.L.F. DIN JUDEŢELE NEAMŢ ŞI BISTRIŢA-NASAUD pierdem timp şi să cheltuim mulţi bani cu sortarea repetată a fructelor, înregistrăm pierderi serioase Le-am cumpărat cu 2,50 lei şi le dăm, pînă la urmă, la Vinalcool pentru ţuică, cu 0,45 lei kg“. Şi, în timp ce In depozite merele se strică, in unităţile de desfacere a legumelor şi fructelor din oraşul uitâţile specializate desfac cantităţi minime. Din cele 600 de tone prevăzute a fi desfăcute in această perioadă, au fost vindute doar 67 de tone. I-am pune insă o Întrebare directorului de la I.L.F. : de ce să vină consumatorii in magazin, din moment ce aici nu i se oferă decit un singur soi de mere, şi acelea aflat la cîteva sute de metri depărtare, se dau spre prelucrare mere din soiul Parmen auriu, de o calitate superioară. In pofida insă a neliniştii şi îngrijorării pe care le manifestă lucrătorii din depozite şi magazine, la centrul judeţului domneşte o linişte deplină. — Situaţia merelor nu na ÎN ZIARUL DE AZI: • Actualitatea — criteriu al valorii politice a învăţămîntului tip partid © In administraţia locală: Prin creşterea autonomiei la un spor de eficacitate © Unde prinde rădăcini tradiţia de a fi mereu în frunte ? Pe solul fertilizat de ordine, disciplină, răspundere • Picătură cu picătură se face... risipa fluviu PAGINA A IV-A OMUL FATĂ IN FATĂ CU EL ÎNSUȘI... • DIALOG DESPRE MEDIUL ETIC „BUN CONDUCĂTOR" DE IDEALURI © DOBINDA NEOMENIEI LA O MOȘTENIRE „PAPATA" • POSTA PAGINII