Scînteia, ianuarie 1970 (Anul 39, nr. 8295-8323)
1970-01-03 / nr. 8295
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute încheiem un nou an, bogat în evenimente, fapte şi împliniri ale poporului român în construirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde consecinţe asupra viitorului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării ţării, de întărire continuă a bazei tehnicomateriale a noii orînduiri, de perfecţionare a relaţiilor de producţie şi a întregii organizări sociale , în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea ţării, care a prilejuit trecerea în revistă a transformărilor radicale petrecute în structura societăţii româneşti, în modul de viaţă al poporului, în existenţa naţiunii noastre socialiste ; el a marcat jubileul perioadei in care poporul român, liber şi stăpîn pe destinele sale, a înălţat luminosul edificiu al socialismului. In acest an, munca entuziastă, minunata capacitate de creaţie a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii şi-au găsit întruchiparea în noi realizări pe tărîmul producţiei de bunuri materiale şi spirituale, în îndeplinirea cu succes a prevederilor planului de stat, în creşterea avuţiei naţionale. Partidul şi guvernul au desfăşurat o intensă activitate pentru îmbunătăţirea organizării economiei şi sporirea eficienţei acesteia, pentru valorificarea tot mai largă a marilor resurse ale orînduirii noastre socialiste. S-au înălţat, pe întreg cuprinsul ţării, noi fabrici şi uzine, şcoli şi aşezăminte de sănătate, lăcaşuri de cultură şi locuinţe. Pe baza succeselor obţinute în dezvoltarea economiei, s-au putut asigura noi măsuri pentru creşterea nivelului de trai al poporului, între care un loc important l-a ocupat majorarea salariilor la principalele categorii de salariaţi. Pentru toate aceste succese de seamă, pentru munca eroică consacrată progresului patriei socialiste, vă adresez, dragi compatrioţi, cele mai calde felicitări. Ne îndreptăm acum cu toţii privirile spre anul 1970. In faţa noastră stă datoria de a pune în valoare la un nivel şi mai înalt potenţialul material şi uman al societăţii, de a munci şi mai intens pentru a duce mai departe opera de construcţie socialistă — în interesul creşterii bunăstării poporului, al înfloririi multilaterale a patriei. Mersul nostru înainte pe drumul progresului şi civilizaţiei cere eforturi mari din partea fiecărui cetăţean. Este însă mai presus de orice îndoială că eroica noastră clasă muncitoare, ţărănimea cooperatistă, intelectualitatea, toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate, animaţi de un profund patriotism, de devotament neţărmurit pentru cauza socialismului, vor cuceri noi victorii în măreaţa operă pe care o întreprind sub conducerea partidului, vor îndeplini şi depăşi planul pe 1970 — ultimul an al cincinalului— creînd astfel condiţiile pentru transpunerea în viaţă a programului trasat de Congresul al X-lea. In primele rînduri ale acestei clocotitoare activităţi, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort şi mai multă răspundere, se vor afla, desigur, puternicul nostru activ de partid şi de stat, cei aproape două milioane de comunişti din patria noastră. Stimaţi tovarăşi, In acest an, partidul şi statul nostru au desfăşurat o intensă activitate internaţională, aducîndu-şi contribuţia la efortul general pentru destindere şi pace. A sporit şi mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toate meridianele globului, prestigiul ei pe arena mondială, în viaţa internaţională a continuat să se dezvolte cursul pozitiv, spre înţelegere şi colaborare ; realitatea a confirmat încă o dată justeţea politicii externe a ţării noastre îndreptată spre crearea unui climat de încredere şi cooperare între popoare. In pofida încercărilor cercurilor imperialiste de a opri procesul progresist al evoluţiei societăţii contemporane, popoarele îşi afirmă tot mai imperios voinţa de a se dezvolta libere şi stăpîne pe soarta lor, de a trăi în pace şi înţelegere, pe baza deplinei egalităţi în drepturi; opinia publică înaintată se ridică tot mai hotărît împotriva politicii de forţă şi dominaţie, a dictatului şi agresiunii. Pe continentul nostru s-a accentuat curentul favorabil înfăptuirii securităţii europene ; masele populare, numeroşi oameni politici — inclusiv cercuri guvernante — se pronunţă pentru o consfătuire consacrată realizării acestui deziderat major al popoarelor europene, de o însemnătate deosebită pentru înfăptuirea păcii generale. Desigur, în lumea actuală mai există încă puncte de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam şi conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta impune fiecărei ţări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stingerea tuturor focarelor de război, pentru instaurarea păcii pe toate continentele. Ca ţară socialistă, România va continua să pună în centrul politicii sale externe raporturile multilaterale cu celelalte state socialiste, va acţiona consecvent pentru unitatea sistemului socialist, a mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Ţara noastră va continua, totodată, să-şi amplifice legăturile cu toate statele, fără deosebire de orînduire social-politică, sporindu-şi participarea la schimbul internaţional de valori, la dezvoltarea colaborării şi cooperării mondiale, pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, a respectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să păşim cu încredere şi optimism în noul an. Poporului român îi sunt deschise măreţe perspective de muncă şi creaţie, de progres şi prosperitate. Ne exprimăm, de asemenea, convingerea că forţele progresului de pretutindeni, uriaşul front antiimperialist mondial vor dobîndi noi victorii în lupta grandioasă pentru realizarea aspiraţiilor înaintate ale omenirii, pentru împlinirea idealurilor de bunăstare şi pace ale popoarelor. Desfăşurarea evenimentelor creează premise ca anul 1970 să marcheze noi înfăptuiri pe calea destinderii, a securităţii în Europa şi în lume. In aceste clipe solemne ale tradiţionalei sărbători de Anul Nou, urez, din toată inima, în numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, tuturor cetăţenilor patriei noastre — muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă şi cultură, femei şi bărbaţi, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — viaţă lungă, sănătate şi fericire, împlinirea dorinţelor, cu mai multe satisfacţii personale, mari succese în munca închinată înfloririi patriei, făuririi măreţului ei viitor comunist ! La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni ! Telegramă Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba Tovarăşului OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba ~ HAVANA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri, al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist din Cuba, Guvernului Revoluţionar şi poporului cubanez, cu prilejul celei de-a XI-a aniversări a „Zilei eliberării“ — ziua naţională a Republicii Cuba — calde felicitări şi cele mai bune urări de succes în activitatea pusă în slujba dezvoltării libere, independente şi prospere a ţării dv. Reafirmăm convingerea noastră că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre ţările, partidele şi popoarele noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8295 Sîmbătă 3 ianuarie 1970 4 PAGINI 30 — BANI LA MIEZUL UNEI NOPŢI DE BUCURE ?1 „FOCURI NESTINSE“ 1970 PRIMIT CU OPTIMISM PE PĂMÂNTUL ROMÂNIEI SOCIALISTE Interviu acordat de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Nicolae Ceauşescu ziarului „The Yomiuri Shimbun" din Tokio ÎNTREBARE : După părerea noastră, una din caracteristicile vieţii internaţionale actuale este cursul spre destindere, spre coexistenţă paşnică. Omenirea este animată de dorinţa ca acest curs să consemneze noi progrese îndeceniul în care intrăm. Apreciind eforturile României pentru promovarea unui climat de conlucrare paşnică intre popoare şi asigurarea păcii în lume, am dori să cunoaştem, domnule preşedinte, opinia dumneavoastră în legătură cu evoluţia viitoare a vieţii internaţionale, cu politica ce ar răspunde cel mai bine cerinţelor destinderii, progresului şi păcii in deceniul următor. RĂSPUNS : Intr-adevăr, este evident că evoluţia vieţii internaţionale din ultima perioadă se caracterizează prin afirmarea tot mai hotărîtă a voinţei popoarelor de a trăi în pace, de a conlucra fructuos, într-un climat de destindere şi securitate. Desigur, cercurile imperialiste încearcă să promoveze în continuare o politică de dominaţie, să perpetueze plăgile colonialismului şi neocolonialismului ; toate acestea constituie factori care acţionează în sens negativ în viaţa internaţională, în direcţia înveninării atmosferei şi împiedicării destinderii şi colaborării. Desfăşurarea cursului pozitiv al situaţiei internaţionale cere tuturor statelor — mari sau mici — să-şi aducă contribuţia la eliminarea focarelor de tensiune şi încordare, de animozitate şi neîncredere, la instaurarea unei conlucrări şi cooperări paşnice între popoare. La baza relaţiilor dintre toate statele trebuie să stea, după părerea noastră, principiile — larg recunoscute de popoare şi care dobîndesc tot mai mulţi aderenţi, inclusiv în cercurile guvernante, din numeroase ţări — ale independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, colaborării reciproc avantajoase. Viaţa demonstrează că respectarea acestor principii este condiţia sine qua non a păcii, a destinderii; orice ştirbire a acestui tot dialectic, inseparabil, de norme internaţionale, poate determina convulsii grave în Interviul a fost publicat la 1 ianuarie 1970 în cotidianul japonez „The Yomiuri Shimbun“, care apare într-un tiraj de 5,5 milioane exemplare, precum şi în ziarul japonez de limbă engleză „The Daily Yomiuri“. relaţiile interstatale, poate genera oricînd conflicte, inclusiv înfruntări armate. Esenţa acestui complex de principii este în ultimă instanţă respectarea dreptului sacru, inalienabil al fiecărui popor de a dispune liber şi nestingherit de propria-i soartă, de a urma calea dezvoltării social-politice care răspunde cel mai bine voinţei şi intereselor sale vitale, de a promova o politică externă în conformitate cu aspiraţiile de pace ale omenirii, de a participa cu drepturi egale la viaţa comunităţii popoarelor lumii. înfăptuirea neabătută a acestui deziderat deschide largi posibilităţi pentru soluţionarea litigiilor internaţionale, pentru dezvoltarea unor relaţii normale între state şi instaurarea unei păci durabile. In ce priveşte măsurile concrete ce ar trebui luate pentru a transforma cît mai repede în realitate asemenea posibilităţi, politica ce ar răspunde cel mai bine cerinţelor destinderii şi progresului — aceasta ar trebui să se concretizeze în intensificarea relaţiilor şi contactelor între state, a colaborării reciproc avantajoase, în renunţarea cu desăvîrşire la folosirea forţei în viaţa internaţională şi la amestecul în treburile interne ale altor state. O mare însemnătate ar avea, de asemenea, încetarea cursei înarmărilor — în special a înarmărilor atomice care comportă un uriaş pericol pentru securitatea şi civilizaţia umană — lichidarea împărţirii lumii în blocuri militare opuse, renunţarea la orice presiuni şi demonstraţii militare menite să intimideze popoarele. O măsură extrem de importantă în direcţia destinderii ar constitui-o realizarea securităţii pe continentul european, organizarea unei conferinţe general-europene consacrată acestui deziderat a cărui înfăptuire ar însemna orizontul politic internaţional nu numai în Europa, ar sluji nu numai popoarelor de pe acest continent, ci ar exercita o înrîurire salutară asupra relaţiilor între statele de pe toate continentele, asupra climatului politic mondial. Un rol sporit în înfăptuirea aspiraţiilor de pace ale popoarelor, în respectarea dreptului internaţional, revine, după părerea noastră, Organizaţiei Naţiunilor Unite- O importanţă deosebită pentru îndeplinirea sarcinilor de mare răspundere ce îi revin are realizarea universalităţii acestei organizaţii, restabilirea drepturilor legitime ale R.P. Chineze la O.N.U., reprezentarea în Organizaţia Naţiunilor Unite a noi state. Unul din obiectivele principale ale forţelor progresiste trebuie să fie lichidarea oricăror forme de dominaţie colonială sau neocolonială, sprijinirea statelor recent eliberate pentru a-şi consolida independenţa, a-şi dezvolta economia, ştiinţa şi cultura, lichidînd decalajul care le desparte de ţările avansate ale lumii. Este o chestiune de profundă echitate ca toate popoarele să poată păşi pe calea progresului, să poată beneficia de cuceririle civilizaţiei moderne şi, în acest mod, să poată participa activ la colaborarea internaţională, la lupta generală pentru pace şi destindere. In aceste direcţii majore, de importanţă vitală, îşi desfăşoară tot mai larg eforturile popoarele iubitoare de pace, forţele înaintate da pe toate continentele. Pornind da la aceste considerente — şi răspunzind astfel întrebării dumneavoastră — apreciez dintr-o perspectivă optimistă evoluţia omenirii în deceniul următor. Cred în capacitatea forţelor păcii şi progresului de a imprima vieţii internaţionale un curs sănătos, spre destindere, securitate şi pace. Este neîndoios că omenirea progresistă va reuşi, pînă la urmă, să-şi impună idealurile de libertate, independenţă şi progres, să întroneze în viaţa internaţională relaţii de colaborare fructuoasă, de prietenie, stimă şi încredere între popoare. ÎNTREBARE! La cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, dumneavoastră aţi declarat că România va duce în continuare o politică de promovare a înţelegerii şi de dezvoltare a cooperării economice cu toate statele lumii, indiferent de sistemul lor social-politic. Din păcate, în lume au loc multe incidente care pot pune in primejdie colaborarea și pacea. Se pare că războiul din Vietnam se apropie de sfîrşit, dar perspectivele convorbirilor de la Paris nu pot fi considerate încă pe deplin optimiste. Care este opinia dumneavoastră în legătură cu căile de soluţionare a conflictului din Vietnam ? RĂSPUNS ? Unul din elementele fundamentale ale politicii externe promovate de ţara noastră este dezvoltarea largă a colaborării internaţionale. Fireşte, ca ţară socialistă, România pune în centrul politicii sale relaţiile multilaterale cu statele socialiste , de care se simte legată prin comunitatea de orînduire, de ideologie şi ţeluri; în acelaşi timp, ţara noastră îşi extinde relaţiile cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pe baza principiilor pe care le-am amintit mai sus. (Continuare în pag. a IlI-a) Anului 1970 i s-a hărăzit din prima zi o agendă bogată. Cetăţenii ţării l-au întîmpinat cu încredere şi optimism, conştienţi de marile perspective de muncă şi creaţie, progres şi prosperitate deschise în faţa României socialiste. Milioane de urări au exprimat năzuinţele lor de pace, convingerea că forţele ce acţionează în lume pentru împlinirea idealurilor de progres şi bună înţelegere între popoare vor dobîndi noi succese. Noaptea de debut a lui 1970 a fost pregătită cu un puternic prolog epistolar începînd din 29 decembrie, numai pe întinsul Capitalei s-au distribuit 1,5 milioane corespondenţe, de 4-5 ori mai multe decit într-o zi de rînd a vechiului ’09 Telegrame, la fel, în proporţie încincită. Tolbele factorilor au fost de trei ori mai pline, numărul acestora mai mare, iar mulţi au făcut 1—2 curse în plus. Iată-i pe unul din aceşti eroi anonimi , vîrsta lui Ilie Sîrbu se numără și după numărul mesajelor transmise. In noaptea revelionului era de mult trecut de 4 milioane, și ne-a spus: — După 31 de ani de serviciu, mă pregătesc acum să intru în prima cursă a lui 1970. Mi-au trecut prin mîini mii de felicitări. N-am văzut multe din construcţiile noi ale ţării, dar am văzut în aceşti ultimi ani zeci de mii de adrese noi răsărind ca din pămînt — cartiere întregi, pe care Capitala nu le avea înainte — am admirat din an un an imprimate mai frumoase, culori mai vii, scrisuri mai limpezi, urări mereu plinede încredere. E felul meu de a observa înflorirea ţării iubite, creşterea cetăţenilor ei. Noaptea sortării milioanelor de urări a fost intrerupta intre orele 23,30—24, de către cel de la cartare (locul de distribuire a corespondenţei), pentru un mic pahar, după care a continuat iureşul de triere a celor 410 000 mesaje primite în noaptea respectivă. Tablourile de comandă ale centralelor telefonice au avut o iluminaţie deplină — toate beculeţele aprinse — şi firele au fost încărcate pînă la incandescenţă de cuvintele fierbinţi schimbate de-a lungul şi de-a latul ţării : — La mulţi ani ! La mai mare ! Succese în muncă ! Sănătate ! Fericire ! Să avem pace ! Să ne clădim ţara in linişte şi să ne bucurăm de roadele muncii noastre ! Momentul culminant al nopţii a fost atins cu cîteva minute înainte de schimbarea anului, cînd întreaga suflare a ţării a ascultat la televizoare sau la radio cuvîntul de urare rostit de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat. De la tranzistoarele aflate în funcţie pe şantierul gigant al Porţilor de Fier, pînă la televizoarele instalate în vîrf de munte, milioanele de cetăţeni ai ţării au văzut sau ascultat în acele cîteva minute o urare încărcată cu propriile lor năzuinţe — ale lor, ale tuturor — au trăit momentul maxim de comunicare între toţi cetăţenii ţării, momentul cînd s-a exprimat hotărîrea întregului popor de a munci cu energie şi devotament pentru împlinirea cuceririlor sale de pînă acum, pentru înfrîngerea greutăţilor, pentru prosperitatea ţării, a tuturor cetăţenilor ei, răsfrînntă amplu în toate faţetele societăţii noastre, în nivelul economiei (Continuare in pag. a II-a) Un loc intre zeci de mii. Revelionul a fost bogat sărbătorit între fruntariile țării. (In fotografie: aspect de la restaurantul „Cişmigiu” din Bucureşti) Foto : S. Cristian