Scînteia, ianuarie 1970 (Anul 39, nr. 8295-8323)

1970-01-03 / nr. 8295

Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute încheiem un nou an, bo­gat în evenimente, fapte şi împliniri ale po­porului român în construirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde conse­cinţe asupra viitorului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării ţării, de întărire continuă a bazei tehnico­­materiale a noii orînduiri, de per­fecţionare a relaţiilor de produc­ţie şi a întregii organizări sociale , în vederea făuririi societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea ţării, care a prilejuit trecerea în revistă a transformă­rilor radicale petrecute în struc­tura societăţii româneşti, în mo­dul de viaţă al poporului, în exis­tenţa naţiunii noastre socialiste ; el a marcat jubileul perioadei in care poporul român, liber şi stă­­pîn pe destinele sale, a înălţat lu­minosul edificiu al socialismului. In acest an, munca entuziastă, minunata capacitate de creaţie a clasei noastre muncitoare, a ţără­nimii şi intelectualităţii şi-au gă­sit întruchiparea în noi realizări pe tărîmul producţiei de bunuri materiale şi spirituale, în îndepli­nirea cu succes a prevederilor pla­nului de stat, în creşterea avuţiei naţionale. Partidul şi guvernul au desfăşurat o intensă activitate pentru îmbunătăţirea organizării economiei şi sporirea eficienţei a­­cesteia, pentru valorificarea tot mai largă a marilor resurse ale orînduirii noastre socialiste. S-au înălţat, pe întreg cuprinsul ţării, noi fabrici şi uzine, şcoli şi aşe­zăminte de sănătate, lăcaşuri de cultură şi locuinţe. Pe baza succe­selor obţinute în dezvoltarea eco­nomiei, s-au putut asigura noi măsuri pentru creşterea ni­velului de trai al poporului, între care un loc important l-a ocupat majorarea salariilor la principalele categorii de salariaţi. Pentru toate aceste succese de seamă, pentru munca eroică consacrată progresului patriei socialiste, vă adresez, dragi compatrioţi, cele mai calde feli­citări. Ne îndreptăm acum cu toţii privirile spre anul 1970. In faţa noastră stă datoria de a pune în valoare la un nivel şi mai înalt potenţia­lul material şi uman al societăţii, de a munci şi mai intens pentru a duce mai departe opera de construcţie socialistă — în interesul creş­terii bunăstării poporului, al înfloririi multila­terale a patriei. Mersul nostru înainte pe dru­mul progresului şi civilizaţiei cere eforturi mari din partea fiecărui cetăţean. Este însă mai presus de orice îndoială că eroica noas­tră clasă muncitoare, ţărănimea cooperatistă, intelectualitatea, toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate, animaţi de un profund patriotism, de devotament neţărmurit pentru cauza socialismului, vor cuceri noi vic­torii în măreaţa operă pe care o întreprind sub conducerea partidului, vor îndeplini şi de­păşi planul pe 1970 — ultimul an al cincina­lului— creînd astfel condiţiile pentru transpu­nerea în viaţă a programului trasat de Con­gresul al X-lea. In primele rînduri ale acestei clocotitoare activităţi, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort şi mai mul­tă răspundere, se vor afla, desigur, puternicul nostru activ de partid şi de stat, cei aproape două milioane de comunişti din patria noas­tră. Stimaţi tovarăşi, In acest an, partidul şi statul nostru au des­făşurat o intensă activitate internaţională, a­­ducîndu-şi contribuţia la efortul general pen­tru destindere şi pace. A sporit şi mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toate meridianele globului, prestigiul ei pe a­­rena mondială, în viaţa internaţională a continuat să se dez­volte cursul pozitiv, spre înţelegere şi cola­borare ; realitatea a confirmat încă o dată jus­teţea politicii externe a ţării noastre îndrepta­tă spre crearea unui climat de încredere şi cooperare între popoare. In pofida încercări­lor cercurilor imperialiste de a opri procesul progresist al evoluţiei societăţii contemporane, popoarele îşi afirmă tot mai imperios voinţa de a se dezvolta libere şi stăpîne pe soarta lor, de a trăi în pace şi înţelegere, pe baza depli­nei egalităţi în drepturi; opinia publică înain­tată se ridică tot mai hotărît împotriva poli­ticii de forţă şi dominaţie, a dictatului şi a­­gresiunii. Pe continentul nostru s-a accen­tuat curentul favorabil înfăptuirii securităţii europene ; masele populare, numeroşi oameni politici — inclusiv cercuri guver­nante — se pronunţă pentru o consfătuire consacrată realizării a­­cestui deziderat major al popoare­lor europene, de o însemnătate deosebită pentru înfăptuirea păcii generale. Desigur, în lumea actuală mai există încă puncte de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam şi conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta impune fiecărei ţări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stingerea tuturor focarelor de război, pen­tru instaurarea păcii pe toate con­tinentele. Ca ţară socialistă, România va continua să pună în centrul po­liticii sale externe raporturile mul­tilaterale cu celelalte state socia­liste, va acţiona consecvent pen­tru unitatea sistemului socialist, a mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale, a tuturor forţelor anti­­imperialiste. Ţara noastră va con­tinua, totodată, să-şi amplifice le­găturile cu toate statele, fără deo­sebire de orînduire social-politică, sporindu-şi participarea la schim­bul internaţional de valori, la dez­voltarea colaborării şi cooperării mondiale, pe baza principiilor su­veranităţii şi independenţei na­ţionale, egalităţii depline în drep­turi, neamestecului în treburile in­terne, avantajului reciproc, a res­pectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să păşim cu încredere şi optimism în noul an. Poporului român îi sunt des­chise măreţe perspective de mun­că şi creaţie, de progres şi pros­peritate. Ne exprimăm, de aseme­nea, convingerea că forţele pro­gresului de pretutindeni, uriaşul front an­­tiimperialist mondial vor dobîndi noi victorii în lupta grandioasă pentru realizarea aspira­ţiilor înaintate ale omenirii, pentru împlini­rea idealurilor de bunăstare şi pace ale popoa­relor. Desfăşurarea evenimentelor creează pre­mise ca anul 1970 să marcheze noi înfăptuiri pe calea destinderii, a securităţii în Europa şi în lume. In aceste clipe solemne ale tradiţionalei săr­bători de Anul Nou, urez, din toată inima, în numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, tuturor cetăţenilor patriei noas­tre — muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă şi cultură, femei şi bărbaţi, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţiona­lităţi — viaţă lungă, sănătate şi fericire, îm­plinirea dorinţelor, cu­ mai multe satisfac­ţii personale, mari succese în munca închinată înfloririi patriei, făuririi măreţului ei viitor comunist ! La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni ! Telegramă Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba Tovarăşului OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba ~ HAVANA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Con­siliului de Stat, Consiliului de Miniştri, al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist din Cuba, Gu­vernului Revoluţionar şi poporului cubanez, cu prilejul celei de-a XI-a aniversări a „Zilei eliberării“ — ziua naţională a Republicii Cuba — calde felicitări şi cele mai bune urări de succes în activitatea pusă în slujba dezvoltării libere, independente şi prospere a ţării dv. Reafirmăm convingerea noastră că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre ţările, partidele şi popoarele noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8295 Sîmbătă 3 ianuarie 1970 4 PAGINI 30 — BANI LA MIEZUL UNEI NOPŢI DE BUCURE ?1 „FOCURI NESTINSE“ 1­970 PRIMIT CU OPTIMISM PE PĂMÂNTUL ROMÂNIEI SOCIALISTE Interviu­ acordat de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Nicolae Ceauşescu ziarului „The Yomiuri Shimbun" din Tokio ÎNTREBARE : După părerea noastră, una din caracteristi­cile vieţii internaţionale actua­le este cursul spre destindere, spre coexistenţă paşnică. O­­menirea este animată de do­rinţa ca acest curs să con­semneze noi progrese în­­de­ceniul în care intrăm. Apreciind eforturile Româ­niei pentru promovarea unui climat de conlucrare paşnică intre popoare şi asigurarea păcii în lume, am dori să cu­noaştem, domnule preşedinte, opinia dumneavoastră în legă­tură cu evoluţia viitoare a vieţii internaţionale, cu politi­ca ce ar răspunde cel mai bine cerinţelor destinderii, progre­sului şi păcii in deceniul ur­mător. RĂSPUNS : Intr-adevăr, este evi­dent că evoluţia vieţii internaţio­nale din ultima perioadă se carac­terizează prin afirmarea tot mai hotărîtă a voinţei popoarelor de a trăi în pace, de a conlucra fruc­tuos, într-un climat de destinde­re şi securitate. Desigur, cercurile imperialiste încearcă să promove­ze în continuare o politică de do­minaţie, să perpetueze plăgile co­lonialismului şi neocolonialismu­­lui ; toate acestea constituie fac­tori care acţionează în sens nega­tiv în viaţa internaţională, în di­recţia înveninării atmosferei şi împiedicării destinderii şi colabo­rării. Desfăşurarea cursului pozi­tiv al situaţiei internaţionale cere tuturor statelor — mari sau mici — să-şi aducă contribuţia la eli­minarea focarelor de tensiune şi încordare, de animozitate şi neîn­credere, la instaurarea unei conlu­crări şi cooperări paşnice între po­poare. La baza relaţiilor dintre toate statele trebuie să stea, după păre­rea noastră, principiile — larg re­cunoscute de popoare şi care do­­bîndesc tot mai mulţi aderenţi, inclusiv în cercurile guvernante, din numeroase ţări — ale indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecu­lui în treburile interne, colaboră­rii reciproc avantajoase. Viaţa de­monstrează că respectarea acestor principii este condiţia sine qua non a păcii, a destinderii; orice ştirbi­re a acestui tot dialectic, insepara­bil, de norme internaţionale, poa­te determina convulsii grave în Interviul a fost publicat la 1 ianuarie 1970 în cotidianul japo­nez „The Yomiuri Shimbun“, care apare într-un tiraj de 5,5 milioane exemplare, precum şi în ziarul japonez de limbă en­gleză „The Daily Yomiuri“. relaţiile interstatale, poate genera oricînd conflicte, inclusiv înfrun­tări armate. Esenţa acestui com­plex de principii este în ultimă instanţă respectarea dreptului sa­cru, inalienabil al fiecărui popor de a dispune liber şi nestingherit de propria-i soartă, de a urma ca­lea dezvoltării social-politice care răspunde cel mai bine voinţei şi intereselor sale vitale, de a promo­va o politică externă în conformi­tate cu aspiraţiile de pace ale o­­menirii, de a participa cu drepturi egale la viaţa comunităţii popoa­relor lumii. înfăptuirea neabătută a acestui deziderat deschide largi posibilităţi pentru soluţionarea li­tigiilor internaţionale, pentru dez­voltarea unor relaţii normale între state şi instaurarea unei păci dura­bile. In ce priveşte măsurile concre­te ce ar trebui luate pentru a transforma cît mai repede în rea­litate asemenea posibilităţi, politi­ca ce ar răspunde cel mai bine cerinţelor destinderii şi progresu­lui — aceasta ar trebui să se con­cretizeze în intensificarea relaţii­lor şi contactelor între state, a co­laborării reciproc avantajoase, în renunţarea cu desăvîrşire la folo­sirea forţei în viaţa internaţională şi la amestecul în treburile in­terne ale altor state. O mare în­semnătate ar avea, de asemenea, încetarea cursei înarmărilor — în special a înarmărilor atomice care comportă un uriaş pericol pentru securitatea şi civilizaţia umană — lichidarea împărţirii lumii în blocuri militare opuse, renunţarea la orice presiuni şi demonstraţii militare menite să intimideze po­poarele. O măsură extrem de im­portantă în direcţia destinderii ar constitui-o realizarea securităţii pe continentul european, organiza­rea unei conferinţe general-euro­­pene consacrată acestui deziderat a cărui înfăptuire ar însem­na o­­rizontul politic internaţional nu numai în Europa, ar sluji nu nu­mai popoarelor de pe acest conti­nent, ci ar exercita o înrîurire sa­lutară asupra relaţiilor între sta­tele de pe toate continentele, asu­pra climatului politic mondial. Un rol sporit în înfăptuirea aspiraţiilor de pace ale popoarelor, în respec­tarea dreptului internaţional, revi­ne, după părerea noastră, Organi­zaţiei Naţiunilor Unite- O impor­tanţă deosebită pentru îndeplini­rea sarcinilor de mare răspundere ce îi revin are realizarea univer­salităţii acestei organizaţii, resta­bilirea drepturilor legitime ale R.P. Chineze la O.N.U., reprezentarea în Organizaţia Naţiunilor Unite a noi state. Unul din obiectivele principale ale forţelor progresiste trebuie să fie lichidarea oricăror forme de dominaţie colonială sau neocolonială, sprijinirea statelor recent eliberate pentru a-şi conso­lida independenţa, a-şi dezvolta e­­conomia, ştiinţa şi cultura, lichi­­dînd decalajul care le desparte de ţările avansate ale lumii. Este o chestiune de profundă echitate ca toate popoarele să poată păşi pe calea progresului, să poată benefi­cia de cuceririle civilizaţiei moder­ne şi, în acest mod, să poată par­ticipa activ la colaborarea interna­ţională, la lupta generală pentru pace şi destindere. In aceste direcţii majore, de im­portanţă vitală, îşi desfăşoară tot mai larg eforturile popoarele iubi­toare de pace, forţele înaintate da pe toate continentele. Pornind da la aceste considerente — şi răspun­­zind astfel întrebării dumneavoas­tră — apreciez dintr-o perspectivă optimistă evoluţia omenirii în de­ceniul următor. Cred în capacita­tea forţelor păcii şi progresului de a imprima vieţii internaţionale un curs sănătos, spre destindere, secu­ritate şi pace. Este neîndoios că omenirea progresistă va reuşi, pînă la urmă, să-şi impună idealurile de libertate, independenţă şi pro­gres, să întroneze în viaţa interna­ţională relaţii de colaborare fruc­tuoasă, de prietenie, stimă şi în­credere între popoare. ÎNTREBARE! La cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, dumnea­­voastră aţi declarat că Româ­nia va duce în continuare o politică de promovare a înţe­legerii şi de dezvoltare a coo­perării economice cu toate statele lumii, indiferent de sis­temul lor social-politic. Din păcate, în lume au loc multe incidente care pot pune in primejdie colaborarea și pa­cea. Se pare că războiul din Vietnam se apropie de sfîrşit, dar perspectivele convorbirilor de la Paris nu pot fi conside­rate încă pe deplin optimiste. Care este opinia dumneavoas­tră în legătură cu căile de so­luţionare a conflictului din Vietnam ? RĂSPUNS ? Unul din elemen­tele fundamentale ale politicii ex­terne promovate de ţara noastră este dezvoltarea largă a colaborării internaţionale. Fireşte, ca ţară so­cialistă, România pune în centrul politicii sale relaţiile multilaterale cu statele socialiste , de care se simte legată prin comunitatea de orînduire, de ideologie şi ţeluri; în acelaşi timp, ţara noastră îşi extin­de relaţiile cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pe baza principiilor pe care le-am amintit mai sus. (Continuare în pag. a IlI-a) Anului 1970 i s-a hărăzit din prima zi o agendă bo­gată. Cetăţenii ţării l-au întîmpinat cu încredere şi optimism, conştienţi de ma­rile perspective de muncă şi creaţie, progres şi pros­peritate deschise în faţa României socialiste. Mili­oane de urări au exprimat năzuinţele lor de pace, con­vingerea că forţele ce ac­ţionează în lume pentru împlinirea idealurilor de progres şi bună înţelegere între popoare vor dobîndi noi succese. Noaptea de debut a lui 1970 a fost pregătită cu un puternic prolog epistolar­­ începînd din 29 decembrie, numai pe întinsul Capita­lei s-au distribuit 1,5 mili­oane corespondenţe, de 4-5 ori mai multe decit într-o zi de rînd a vechiului ’09 Telegrame, la fel, în pro­porţie încincită. Tolbele factorilor au fost de trei ori mai pline, numărul a­­cestora mai mare, iar mulţi au făcut 1—2 curse în plus. Iată-i pe unul din aceşti eroi anonimi , vîrsta lui Ilie Sîrbu se numără și după numărul mesajelor trans­mise. In noaptea revelio­nului era de mult trecut de 4 milioane, și ne-a spus: — După 31 de ani de serviciu, mă pregătesc acum să intru în pri­ma cursă a lui 1970. Mi-au trecut prin mîini mii de felicitări. N-am văzut multe din con­strucţiile noi ale ţării, dar am văzut în aceşti ultimi ani zeci de mii de adrese noi răsărind ca din pămînt — cartiere întregi, pe care Capitala nu le avea înainte — am admirat din an un an imprimate mai frumoa­se, culori mai vii, scrisuri mai limpezi, urări mereu pline­­de încredere. E felul meu de a observa înflori­rea ţării iubite, creşterea cetăţenilor ei. Noaptea sortării milioa­nelor de urări a fost intrerupta intre orele 23,30—24, de către cel de la cartare (locul de distribuire a coresponden­ţei), pentru un m­ic pahar, după care a continuat iu­reşul de triere a celor 410 000 mesaje primite în noaptea respectivă. Tablou­rile de comandă ale centra­lelor telefonice au avut o iluminaţie deplină — toate beculeţele aprinse — şi fi­rele au fost încărcate pînă la incandescenţă de cuvin­tele fierbinţi schimbate de-a lungul şi de-a latul ţării : — La mulţi ani ! La mai mare ! Succese în muncă ! Sănătate ! Fericire ! Să avem pace ! Să ne clădim ţara in linişte şi să ne bucurăm de roadele mun­cii noastre ! Momentul culminant al nopţii a fost atins cu cîteva minute înainte de schimba­rea anului, cînd întreaga suflare a ţării a ascultat la televizoare sau la radio cu­­vîntul de urare rostit de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consi­liului de Stat. De la tranzistoarele afla­te în funcţie pe şantierul gigant al Porţilor de Fier, pînă la televizoarele insta­late în vîrf de munte, mi­lioanele de cetăţeni ai ţării au văzut sau ascultat în acele cîteva minute o urare încărcată cu propriile lor năzuinţe — ale lor, ale tu­turor — au trăit mo­mentul maxim de co­municare între toţi cetă­ţenii ţării, momentul cînd s-a exprimat hotărîrea în­tregului popor de a munci cu energie şi devotament pentru împlinirea cuceriri­lor sale de pînă acum, pen­tru înfrîngerea greutăţilor, pentru prosperitatea ţării, a tuturor cetăţenilor ei, răsfrînntă amplu în toa­te faţetele societăţii noas­tre, în nivelul economiei (Continuare in pag. a II-a) Un loc intre zeci de mii. Revelionul a fost bogat sărbătorit între fruntariile țării. (In fotografie: aspect de la restaurantul „Cişmigiu” din Bucureşti) Foto : S. Cristian

Next