Scînteia, aprilie 1970 (Anul 39, nr. 8383-8412)
1970-04-01 / nr. 8383
PREZENTA ACTIVĂ, NEMIJLOCITĂ A SPECIALIŞTILOR PE ŞANTIERELE DE IRIGAŢII cerinţă imperioasă a realizării programului adoptat de plenara C.C. al P.C.R. Recenta plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat Programul naţional privind gospodărirea raţională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigaţii, îndiguiri, desecări şi de combatere a eroziunii solului în Republica Socialistă România în anii 1971—1975 şi prevederile generale de perspectivă pînă în 1985. Este un program grandios, care urmăreşte ca, prin gospodărirea raţională a potenţialului hidrologic al ţării, să se obţină producţii agricole mari şi care să fie sustrase condiţiilor climaterice şi altor factori naturali care influenţează recolta. Programul se încadrează in măsurile stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului privind creşterea substanţială a producţiei agricole în vederea îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei cu produse alimentare, asigurării materiei prime pentru industrie şi creării de disponibilităţi pentru export. Lucrările de mare amploare care vor fi executate au un rol deosebit nu numai pentru dezvoltarea agriculturii, ci şi pentru progresul întregii economii naţiona Trla VL -al, deoarece vor asigura dezvolarea economică mai accentuată a nor zone care nu s-au putut dezolta corespunzător. Iată de ce pentru afăptuirea programului de irigaţii, îndiguiri şi desecări, pentru combaterea eroziunii solului şi gospodărirea apelor, în viitorul cincinal se vor aloca 35 miliarde lei. în cadrul acţiunilor de mari proporţii cuprinse în acest program, un loc important îl ocupă extinderea irigaţiilor. Realizarea unor lucrări complexe de irigaţii se impune nu numai pentru că o mare parte din suprafaţa agricolă a ţării este afectată de secetă, ci şi pentru a răspunde unor cerinţe ale dezvoltării intensive a agriculturii. Programul prevede ca, în următorii 15—20 ani, să fie irigată o suprafaţă de 5—5,5 milioane hectare. In perioada cincinalului următor, de exemplu, urmează să se amenajeze 1,2—1,5 milioane de hectare, din care 1,2 milioane hectare în sisteme mari, restul suprafeţelor fiind amenajări gospodăreşti din surse locale. Progra-m."O. f .Ot.. fie a întregii suprafeţe cultivate cu legume, amenajarea unei suprafeţe de 23 000 hectare orezării, extinderea suprafeţelor irigate în vii şi livezi, creşterea ponderii suprafeţelor irigate la culturile furajere pe 50 la sută din terenurile întreprinderilor agricole de stat şi 30 la sută în cooperativele agricole, extinderea suprafeţelor irigate la porumb, soia, orz, lucerna, floarea-soarelui, fasole, sfeclă de zahăr şi cartofi. Prin executarea acestor lucrări se prelimină ca pe terenurile irigate producţia să crească, în medie la hectar, cu 3 000 kg la porumb, 1 000 kg la floarea-soarelui, 12 000 kg la sfecla de zahăr, 7 000 kg la fîn de lucerna, 1 600 kg la grîu. Sporul de producție corespunzător culturilor furajere, transformat în unități nutritive, potrivit calculelor făcute, va putea asigura o producție de 770 000 tone carne în greutate vie. Prelucrarea producţiei suplimentare de floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr va asigura în plus peste 200 000 hectolitri ulei şi 230 000 tone zahăr. Iată, deci, ce temeiuri stau la baza programului naţional de extindere a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi îndeosebi * ■ ivîgStinor. * i i • •_ . 4 Tn cuvîntarea la plenară, tovarăşul Nicolae Ceaușescu sublinia : ..O dată adoptate aceste programe, este necesar să luăm toate măsurile pentru realizarea lor în practică. Ministerului Agriculturii și Silviculturii, organelor agricole le revine sarcina de a asigura organizarea şi îndrumarea permanentă a întregii activităţi, de transpunere în viaţă a acestor sarcini. Aceasta impune lichidarea hotărîtă a lipsurilor ce s-au manifestat în munca acestor organe, creşterea răspunderii lor şi întărirea disciplinei în muncă. In realizarea acestui mare program naţional sarcini de mare răspundere revin, desigur, oamenilor muncii , cooperatorilor, inginerilor şi tehnicienilor. De asemenea, este necesar ca Uniunea Naţională şi uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie să considere realizarea în sectorul cooperatist a acestor măsuri drept o sarcină primordială“. In activitatea de extindere a irigaţiilor a fost acumulată în ultimii ani o experienţă bună, după cum au existat şi greşeli care au dus la scumpirea costurilor, la întîrzierea dării în producţie, la exploatarea neraţională a unor sisteme de irigaţii. De aceste lipsuri vom ţine seama pentru ca, în viitor, să fie înlăturate. în mod deosebit ne vom ocupa de eliminarea hotărîtă atît a greşe* loc. de proiectare, cit şi a celor fie * cStaÎMţit!."*■ ’ / ' li. I U Realizarea unor sisteme de irigaţii eficiente din punct de vedere economic, care să corespundă cel mai bine condiţiilor naturale din fiecare zonă, impune îmbunătăţirea activităţii de proiectare. Pînă acum au existat multe neajunsuri în această privinţă. Proiectele erau întocmite de proiectanţi pe baza studiilor făcute de alţii, fără ca ei să vadă măcar terenul. Pentru a se realiza in cele mai bune condiţii programul de irigaţii, evitîndu-se lipsurile şi greşelile săvîrşite în trecut, vom descentraliza activitatea de proiectare. în cadrul acestei acţiuni, peste o mie cadre de specialitate care lucrează la I.S.P.I.F.C.A. au fost trecute in cadrul unităţilor teritoriale de execuţie, la care s-au organizat sectoare de proiectare. Continuîndu-se acţiunea de descentralizare a activităţii de proiectare, alte 300 cadre vor fi transferate la unităţile de execuţie. In acest fel, în anul 1970 circa (Continuare în pag. a IlI-a) Ing. Barbu POPESCU adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii ! Tinereţe ! de fum ! După cum singur mărturisea, îşi purtase adolescenţa ca pe-o cumplită povară. Adolescent — îmi spunea — nici copil, nici tînăr, nici în car, nici în căruţă. Numai datorii şi nici un drept. Era firesc, mai adaugă el, s-aştepte tinereţea ca pe-o salvare. Bine-ai venit ! Numai că, din prima clipă a confundat tinereţea cu o vârstă a năzbâtiilor, a bravurilor de prost gust şi-a trîndăvelii. Cea dinţii ambiţie a lui de tînăr a fost să-l servească pe taică-său cu o ţigară. Să vadă cum reacţionează bătrînul. Dacă mai îndrăzneşte să-i ia pachetul şi să-l arunce. Ia, tată, o ţigară bună, stai să-ţi dau şi-un foc ! — şi bătrînul a luat ţigara şi-au pufăit împreună, ca doi bărbaţi. Zice că ăsta a fost botezul lui de tînăr, aşa a intrat în rînd cu oamenii, aşa i s-a recunoscut independenţa — şi-n ziua aceea, de bucurie, s-a îmbătat învăţătura şi celelalte au trecut pe planul doi — apoi, şi nu după multă vreme, pe-al zecelea plan. Citeşti tînăr, a decis el, trebuie să-ţi trăieşti tinereţea, că şi ea trece. Dar tinereţea se cere pusă in valoare, altfel n-are nici un haz. Trebuie să le dovedeşti tuturor că eşti şi voinic şi isteţ. Nimeni nu-ţi rezistă. O încăierare pentru o fată, ori pentru nişte bani, ori numai pentru o vorbă în doi peri — este oricînd binevenită. Doi pumni bine plasaţi — şi cei de pe margine PICĂTURA DE CERNEALA aplaudă — el se şi vedea purtat pe braţe ca un erou. Alteori, nu-i nevoie de pumni, ci de abilitate. Parcă eşti ait om cind izbuteşti să tragi pe cineva pe sfoară. Nici părinţilor nu le strică, din cind în cînd, cite o lecţie de abilitate tinerească. Dă-mi, tată, două sute de lei, ca să mă-nscriu la un curs de antrenori. Toată plăcerea-i ca bătrînul să opună o rezistenţă dîrză, la-nceput, pentru ca să-ţi poţi dovedi abilitatea pînă la capăt. De la o zi la alta, micile bravuri de acest fel se adună, clină, poate, impresia de trăire intensă. Nu mai sesizezi rămînerile-n urmă faţă de ceilalţi tineri care învaţă, merg Înainte, se modelează cu adevărat, cu seriozitate, pentru viaţă, iar cînd ţi se atrage atenţia asupra lor, ridici din umeri : Ei, şi ce contează ? Lăsaţi, că recuperez eu... De la o vreme, tot mai puţini te aplaudă, de pe margini, dar asta, îţi spui, nu din vina ta, ci dintr-a lor, ei, nu tu, ei au îmbătrînit înainte de vreme şi s-au întors la treburi, s-au ,,înhămat" la treburi, parcă ţi-e şi milă de ei. Şi oftezi : De, sînt şi oameni care nu ştiu să-şi trăiască tinereţea, într-o zi o să le pară rău, cumplit de rău — şi devii eroul unor noi peripeţii, la fel de penibile, ca şi cele de pînă acum. Şi tot aşa, falsa tinereţe conduce încet, încet — dar cîteodată şi brusc, violent — la periferia societăţii. Din peripeţii penibile nu se poate trăi. Ele nu-ţi asigură un loc la facultate, nu-ţi asigură o meserie, numai faimă proastă şi neîncrederea celorlalţi. Iar din „abilităţile“ exersate asupra unui părinte naiv cresc altele, care duc, se ştie unde... Omul despre care-am adus vorba constatase şi el, la douăzeci şi patru de ani, că şi-a amăgit tinereţea. Foştii lui colegi — „îmbătrîniţii" — absolviseră facultăţi, şcoli de meserii, îşi trăiau bucuriile pentru fiecare zi trăită. El nu avea decit peripeţiile pe care nimeni nu se gîndea să i le echivaleze cu o diplomă. Şi-abia acum era dispus să te dea dreptate celor care-i spuseseră că viitorul se pregăteşte în adolescenţă şi-n tinereţe. Abia acum... Şi regreta că tatăl îi primise ţigara pe care el, „maturul“, i-o oferise cu dezinvoltură. De ce nu i-o refuzase ? Ah, de ce ? ! Nicolae ŢIC PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8383 Miercuri 1 aprilie 1970 8 PAGINI-40 BANI PAGINA A V-A OMUL FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU EL ÎNSUSI... • MUNCA — CINSTEA - MODESTIA, BLAZONUL DEMNITĂŢII UNEI FAMILII MUNCITOREŞTI • UNUL „NU ŞI-A ÎNCHIPUIT", ALTUL „N-A CREZUT"........ADICĂ EXACT OAMENI CUM AVEA NEVOIE GESTIONARUL NECINSTIT • E NEVOIE DE UN BISTURIU ASCUŢIT — ŞI NU ŞTIRE ! PAGINA A VI-A DIN LUMEA STIINTEI SI TEHNICII IN ZIARUL DE AZI: • Sfîrşit de an în învăţămîntul de partid la sate • Distincţii care îndeamnă la obţinerea unor rezultate superioare în sporirea producţiei agricole • Calificarea muncitorilor, pregătirea tuturor cadrelor să anticipeze punerea în funcţiune a noilor fabrici! LA PORŢILE DE FIER LANSAREA ROTORULUI TURBINEI NR. 2 TR. SEVERIN. (Corespondentul „Scrileii). Consemnam, la 14 martie a.c., finalizarea cu succes a operaţiei de introducere, în interiorul statorului, a rotorului generatorului electric nr. 1 de la Hidrocentrala de pe Dunăre. Iată că, recent, după alte 15 zile, montorii de la Porţile de Fier au raportat un nou rezultat de seamă : lansarea rotorului în camera turbinei nr. 2 s-a încheiat în bune condiţii. In legătură cu acest eveniment, tov. Ion Szakacs, inginer şef adjunct al şantierului Energo-montaj de la Porţile de Fier, ne-a spus : Operaţia de lansare a rotorului turbinei nr. 2 a decurs normal, potrivit graficelor. Rotorul despre care vorbim are o greutate de circa 380 tone şi, la lansarea lui, o contribuţie deosebită au adus-o Ing. Valeriu Perşinaru, şeful de lot centrală, şi maiştrii Nicolae Nicolae și Ovidiu Simionescu. Repere ale viitorului in prezentul Harghitei Călătoria între Miercurea- Ciuc şi Odorheiul Secuiesc, prin Vlăniţa, prefigurează viitorul industrial al Harghitei — judeţ al cărui contur triunghiular, alungit temeinic spre septentrionul ţării, include obîrşiile marilor noastre rîuri, peisaje montane spectaculoase și un subsol fastuos, a cărui densitate minerală înnobilează din timpuri imemoriale izvoarele. Imaginea sub însemnele căreia se desfășoară călătoria persistă în a fi aceea a începuturilor, fie că este vorba de peisaj ca atare, fie că ne referim la noile structuri economice pe care constructorii din Harghita le implantează în acest peisaj. Cu toate acestea, o lume care se naşte este o lume care va dăinui şi, în aceste rînduri, ne-am străduit să surprindem tocmai reperele prin care unul dintre judeţele ţării îşi defineşte permanenţele viitorului său socialist, destinul generos pe care i l-au prefigurat documentele celui de-al X-lea Congres al partidului. Din acest punct de vedere, un apel succint la trecut ni se pare a fi indispensabil. Judeţul Harghita, conform ultimelor date statistice, realizează doar o mică parte din producţia globală industrială a ţării, moştenire a trecutului, cînd această regiune se număra printre cele mai rămase în urmă. Călătorim între Miercurea-Ciuc şi Odorheiul Secuiesc, pe o rută cu care bunăstarea nu s-a prea învrednicit să cocheteze odinioară. Ne aflăm, cu alte cuvinte, in zona de tangenţă a fostelor judeţe Odorhei şi Ciuc, pe teritoriul cărora, în al patrulea deceniu al acestui secol, existau numai şapte întreprinderi aşa-zise „industriale“ : o rafinărie de spirt şi o fabrică de piele la Odorhei, o fabrică de fier la Miercurea-Ciuc, o societate anonimă pentru industria lemnului şi a morăritului la Ciuc- Sîn Martin şi o alta, pe acţiuni, la Valea Ghimeşului- Lunca de Jos, un ferăstrău cu aburi la Gheorghieni şi unul la Valea Strîmbă. Dincolo de aceste modeste întreprinderi, teritoriul actual al judeţului îşi afirma existenţa în realitatea de altădată a ţării numai prin virtuţile ceramicii de Corund şi prin calităţile curative ale apei de Borsec. Coborîm prin Topliţa, prin Ditrăul făuritorilor de mobilă, prin Gheorghienii producătorilor de cherestea şi descindem în Miercurea- Ciuc. In acest început exuberant de primăvară care aici, la 800 de metri deasupra nivelului mării, se manifestă în forme specifice climatului alpin, structura modernă a fabricii de tricotaje din reşedinţa judeţului Harghita, proiectată la capacitatea de 1 milion de bucăţi tricotaje pe an, ne întîmpină asemeni unui simbol al noilor acceleraţii economice şi sociale de pe aceste meleaguri. In paralel, pe fundalul înceţoşat al înălţimilor din împrejurimi, fabrica de confecţii din aceeaşi localitate, ale cărei cicluri de producţie se disting printr-o remarcabilă fluenţă, continuă să adauge noi procente surplusului de producţie preconizat , planurile anticipate de angajamente se îndeplinesc cu succes. Astfel, in însuşi Centrul administrativ al unui judeţ altădată lipsit de posibilitatea de a-și dezvălui resursele de creativitate economică — pînă nu de mult remarcindu-se aproape exclusiv prin activitatea combinatului de exploatare și industrializare a lemnului — noi energii umane își găsesc valorificarea în perimetrul dinamic al industrializării socialiste. Realitatea aceasta, care marchează profund destinul locuitorilor de astăzi ai judeţului Harghita, determină nemijlocit şi schimbări calitative în structura forţelor de muncă, altădată latente şi insuficient valorificate, modificări de substanţă desfăşurate organizat, metodic, pe liniile de forţă ale unor planuri ştiinţifice ce modifică transversal şi longitudinal peisajul uman al întregului judeţ. Pentru că ar fi nedrept să ne referim doar la peisajul natural al ţinutului... In zgomotul gaterelor care împînzesc văile, de-a lungul întinselor galerii ale minelor de cupru din Bălan, în preajma haldelor de cărbuni ale Luetei şi in umbra furnalelor din Vlăhiţa viaţa, consfitntr. BSBipnPor recepţionează din plin mutaţiile ionice pe care le determină noile structuri social-economice. Participarea însufleţită la această operă comună, menită să ducă la o nouă înflorire frumoasele meleaguri ale Harghitei, cimentează şi mai puternic prietenia frăţească dintre oamenii muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi. Mărturie, printre altele, stau faptele şi sentimentele numeroşilor mei interlocutori, între care şeful de brigadă minieră Orban Gheorghe din cadrul secţiei Harghita, maistrul Acaţiu Fülöp de la Combinatul minier Bălan, strungarul Daniel Farkas de la Uzina de fier, şoferul Tuliu Tuga. Mihai PELIN (Continuare în pag. a IV-a) Intr-una din secțiile Combinatului de industrializare a lemnului din Golăutaș Întoarcerea delegaţiei P.C.R. de la Londra Delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care, la invitaţia Partidului Comunist din Marea Britanie, a făcut o vizită în această ţară, s-a înapoiat marţi seara în Capitală. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Alexandru Sencovici, membru al C.C. al P.C.R., şi Ştefan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Balalia şi Ion Savu, membri ai C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Uniunii Democrate de Stingă din Grecia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit pe tovarăşii Antonis Brillakis, Haralambos Drakopoulos şi Nikos Karas, membri ai Comitetului Executiv al Uniunii Democrate de Stingă din Grecia (E.D.A.). La primire au participat tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Convorbirea care a avut loc cu acest prilej s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească. ESENŢA PROBLEMEI iNTRUNEŞTE CONCORDANŢA PĂRERILOR: înfăptuirea securităţii europene este o necesitate imperioasă Convorbiri cu Mario PEDINI, Carlo GALLUZZi si Luciano DE PASCALIS In paginile ziarului nostru s-au publicat opinii in problemele securităţii europene ale unui mare număr de oameni politici — reprezentanţi ai unor partide de diferite nuanţe sau membri ai guvernelor — ale fruntaşilor vieţii publice şi culturale din diferite ţări europene. In continuare, publicăm astăzi declaraţiile făcute corespondentului nostru la Roma de unele personalităţi marcante ale vieţii politice din Italia : MARIO PEDINI, deputat din partea partidului democrat-creştin, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe ; CARLO GALLUZZI, membru al Direcţiunii partidului comunist, responsabilul secţiei externe a P.C.I., şi LUCIANO DE PASCALIS, membru al Direcţiunii partidului socialist, şeful secţiei externe a P.S.I. Dată fiind diversitatea concepţiilor ideologice, a orientărilor politice, este inerent ca in unele sau în altele dintre problemele abordate să se exprime puncte de vedere deosebite sau opinii care nu ar putea fi împărtăşite in unele probleme, cum ar fi modul de a concepe proiectata conferinţă europeană, ordinea ei de zi, participarea unor ţări din afara continentului, rolul marilor puteri sau al totalităţii statelor, mari sau mici, dialog general-european sau de la bloc la bloc, pregătirea conferinţei, problema dacă ea să fie condiţionată de rezolvarea prealabilă a unor probleme divergente sau ca ea să netezească drumul spre o asemenea rezolvare. Important este faptul că, pe deasupra acestor deosebiri, spinaie concordă intr-o serie de aspecte fundamentale, asupra ESENŢEI PROBLEMEI — NECESITATEA IMPERIOASA A ÎNFĂPTUIRII SECURITĂŢII EUROPENE SI ORGANIZĂRII ÎN ACEST SCOP A CONFERINŢEI GENERAI,-EUROPENE, conferinţă a cărei raţiune de a fi este tocmai aceea de a oferi cadrul desfăşurării dialogului, al confruntării părerilor deosebite în scopul de a se ajunge, pe calea discuţiilor, la concluzii comune, la înţelegere şi acorduri. EXISTĂ TEMEIURI CARE POT DA SUBSTANŢĂ REALĂ UNEI CONFERINŢE EUROPENE Mario PEDINI a declarat intre altele : — Conferinţa pentru securitatea europeană reprezintă o iniţiativă de evidentă importanţă şi care trezeşte Convorbire realizată de N. PUICEA (Continuare in pag. a VII-a) De la primul la ultimul punct din programul de lucru al O.N.T.: CĂLITĂTEASERVICIILM! Noul sezon turistic — dacă ar fi să judecăm şi după „presiunea“ soarelui — bate la uşă. Numeroase locuri pitoreşti vor fi iarăşi asaltate de acel flux continuu de oameni — fie veniţi de peste hotare, fie plecaţi dintr-un colţ sau altul al ţării — amatori să facă cunoştinţă cu realizările, cu frumuseţile şi comorile, atît de diverse şi de bogate, ale patriei noastre. In acest moment, cind la „statul major“ al turismului se fac ultimele repetiţii generale, am solicitat tovarăşului ALEXANDRU SOBARU, preşedintele Oficiului Naţional de Turism, o caracterizare anticipată a stagiunii turistice 1970. — Anul 1970 — a ţinut să precizeze preşedintele O.N.T. — va fi un an de „vîrf“ al turismului nostru. Noi l-am conceput şi pregătit ca etapă importantă în realizarea unor substanţiale sporuri cantitative şi mai ales calitative. — Ce fapte demonstrează, concret, această orientare ? — Volumul activităţilor pe care le va presta O.N.T. se ridică, in acest an, la circa 3,5 miliarde lei, ca urmare a eforturilor făcute pentru investigarea mai atentă atît a pieţei externe, cit şi a solicitărilor interne. Spre exemplu, în urma prospectării pieţei internaţionale, a examinării preferinţelor pentru o formă sau alta de turism, estimăm că ţara noastră va primi in 1970 circa 2,3 milioane de vizitatori — din care 1 milion vor fi turiştiautomobilişti — cu aproape 500 000 mai mulţi decit anul trecut. Şi nu e vorba doar de o simplă estimare. Operaţia de contractare pentru acea categorie de turişti, care vor sosi in mod organizat in ţara noastră este efectuată in procent de peste 90 la sută. Ce indică, la acest capitol, „pulsul“ pieţei turistice interne ? — In colaborare cu ceilalţi organizatori ai turismului — sindicatele, U.T.C., CENTROCOOP şi consiConvorbire cu Alexandru SOBARU, preşedintele Oficiului Naţional de Turism biile populare judeţene — contăm pe atragerea în fluxul intern a peste 6 milioane de drumeţi, din care peste 50 la sută vor fi deserviţi numai de unităţile O.N.T. Circulaţia turistică in România va antrena deci, pe ansamblul anului 1970, peste 8 milioane de persoane. Statistica, bazată pe prospectare şi calcul estimativ, este promiţătoare, dar şi angajantă. Tocmai aceasta ne îndeamnă să vă întrebăm in ce măsură se asigură corelarea ei cu capacităţile de cazare de care dispune O.N.T. Avem In vedere faptul că anul trecut, in citeva cazuri, oaspeţii au fost primiţi in hoteluri care se aflau încă in... construcție. Convorbire realizată de Constantin PRIESCU (Continuare in pag. a II-a)