Scînteia, aprilie 1970 (Anul 39, nr. 8383-8412)

1970-04-01 / nr. 8383

PREZENTA ACTIVĂ, NEMIJLOCITĂ A SPECIALIŞTILOR PE ŞANTIERELE DE IRIGAŢII cerinţă imperioasă a realizării programului adoptat de plenara C.C. al P.C.R. Recenta plenară a Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român a aprobat Programul naţional pri­vind gospodărirea raţională a resur­selor de apă, extinderea lucrărilor de irigaţii, îndiguiri, desecări şi de com­batere a eroziunii solului în Repu­blica Socialistă România în anii 1971—1975 şi prevederile generale de perspectivă pînă în 1985. Este un program grandios, care urmăreşte ca, prin gospodărirea raţională a poten­ţialului hidrologic al ţării, să se ob­ţină producţii agricole­ mari şi care să fie sustrase condiţiilor climaterice şi altor factori natu­rali care influenţează recolta. Pro­gramul se încadrează in măsurile stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului privind creşterea sub­stanţială a producţiei agricole în ve­derea îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei cu produse alimentare, asigurării materiei prime pentru industrie şi creării de dispo­nibilităţi pentru export. Lucrările de mare amploare care vor fi executate au un rol deosebit nu numai pen­tru dezvoltarea agriculturii, ci şi pen­­tru progresul întregii economii naţio­na Trla VL­ -al, deoarece vor asigura dezvol­­area economică mai accentuată a nor zone care nu s-au putut dez­­olta corespunzător. Iată de ce pentru afăptuirea programului de irigaţii, îndiguiri şi desecări, pentru com­baterea eroziunii solului şi gos­podărirea apelor, în viitorul cinci­nal se vor aloca 35 miliarde lei. în cadrul acţiunilor de mari pro­porţii cuprinse în acest program, un loc important îl ocupă extinderea iri­gaţiilor. Realizarea unor lucrări com­plexe de irigaţii se impune nu numai pentru că o mare parte din suprafaţa agricolă a ţării este afectată de se­cetă, ci şi pentru a răspunde unor cerinţe ale dezvoltării intensive a agriculturii. Programul pre­vede ca, în următorii 15—20 ani, să fie irigată o suprafaţă de 5—5,5 milioane hectare. In perioada cinci­nalului următor, de exemplu, ur­mează să se amenajeze 1,2—1,5 mi­lioane de hectare, din care 1,2 mili­oane hectare în sisteme mari, restul suprafeţelor fiind amenajări gos­podăreşti din surse locale. Progra­-m."O. f .Ot.. fie a întregii suprafeţe cultivate cu legume, amenajarea unei suprafeţe de 23 000 hectare orezării, extinderea suprafeţelor irigate în vii şi livezi, creşterea ponderii suprafeţelor iriga­te la culturile furajere pe 50 la sută din terenurile întreprinderilor agri­cole de stat şi 30 la sută în coopera­tivele agricole, extinderea suprafeţe­lor irigate la porumb, soia, orz, lu­cerna, floarea-soarelui, fasole, sfeclă de zahăr şi cartofi. Prin executarea acestor lucrări se prelimină ca pe tere­nurile irigate producţia să crească, în medie la hectar, cu 3 000 kg la porumb, 1 000 kg la floarea-soarelui, 12 000 kg la sfecla de zahăr, 7 000 kg la fîn de lucerna, 1 600 kg la grîu. Sporul de producție corespunzător culturilor fu­rajere, transformat în unități nutriti­ve, potrivit calculelor făcute, va pu­tea asigura o producție de 770 000 tone carne în greutate vie. Prelucra­rea producţiei suplimentare de floa­rea-soarelui şi sfeclă de zahăr va a­­sigura în plus peste 200 000 hectolitri ulei şi 230 000 tone zahăr. Iată, deci, ce temeiuri stau la baza programului naţional de extindere a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi îndeosebi * ■ ivîgStinor. * i i • •_ . 4 Tn cuvîntarea la plenară, tovarăşul Nicolae Ceaușescu sublinia : ..O dată adoptate aceste programe, este ne­cesar să luăm toate măsurile pen­tru realizarea lor în practică. Ministerului Agriculturii și Silvi­culturii, organelor agricole le re­vine sarcina de a asigura organizarea şi îndrumarea permanentă a întregii activităţi, de transpunere în viaţă a acestor sarcini. Aceasta impune lichi­darea hotărîtă a lipsurilor ce s-au manifestat în munca acestor organe, creşterea răspunderii lor şi întărirea disciplinei în muncă. In realizarea acestui mare program naţional sar­cini de mare răspundere revin, desi­gur, oamenilor muncii , cooperato­rilor, inginerilor şi tehnicienilor. De asemenea, este necesar ca Uniunea Naţională şi uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie să considere realizarea în sectorul cooperatist a acestor măsuri drept o sarcină primordială“. In activitatea de extindere a iriga­ţiilor a fost acumulată în ultimii ani o experienţă bună, după cum au existat şi greşeli care au dus la scumpirea costurilor, la întîrzierea dă­rii în producţie, la exploatarea nera­­ţională a unor sisteme de irigaţii. De aceste lipsuri vom ţine seama pen­tru ca, în viitor, să fie înlătu­rate. în mod deosebit ne vom ocupa de eliminarea hotărîtă atît a greşe­­*­ loc. de proiectare, cit şi a­ celor fie * cStaÎMţit!."*■ ’ / ' li. I U Realizarea unor sisteme de iriga­ţii eficiente din punct de vedere eco­nomic, care să corespundă cel mai bine condiţiilor naturale din fiecare zonă, impune îmbunătăţirea activită­ţii de proiectare. Pînă acum au exis­tat multe neajunsuri în această privinţă. Proiectele erau întoc­mite de proiectanţi pe baza stu­diilor făcute de alţii, fără ca ei să vadă măcar terenul. Pentru a se rea­liza in cele mai bune condiţii pro­gramul de irigaţii, evitîndu-se lip­surile şi greşelile săvîrşite în trecut, vom descentraliza activitatea de pro­iectare. în cadrul acestei acţiuni, peste o mie cadre de specialitate care lucrează la I.S.P.I.F.C.A. au fost tre­cute in cadrul unităţilor teritoriale de execuţie, la care s-au organizat sec­toare de proiectare. Continuîndu-se acţiunea de descentralizare a activi­tăţii de proiectare, alte 300 cadre vor fi transferate la unităţile de exe­cuţie. In acest fel, în anul 1970 circa (Continuare în pag. a IlI-a) Ing. Barbu POPESCU adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii ! Tinereţe­­ ! de fum ! După cum singur mărturisea, îşi purtase adolescenţa ca pe-o cumplită povară. Adolescent — îmi spunea — nici copil, nici tînăr, nici în car, nici în căruţă. Numai datorii şi nici un drept. Era firesc, mai adaugă el, s-aştepte tinereţea ca pe-o salvare. Bine-ai venit ! Nu­mai că, din prima clipă a confundat tinereţea cu o vârstă a năzbâtiilor, a bravurilor de prost gust şi-a trîndăvelii. Cea dinţii ambiţie a lui de tînăr a fost să-l servească pe taică-său cu o ţigară. Să vadă cum reacţionează bătrînul. Dacă mai îndrăzneşte să-i ia pachetul şi să-l arunce. Ia, tată, o ţigară bună, stai să-ţi dau şi-un foc ! — şi bătrînul a luat ţigara şi-au pufăit împreună, ca doi bărbaţi. Zice că ăsta a fost bo­tezul lui de tînăr, aşa a intrat în rînd cu oamenii, aşa i s-a recunoscut independenţa — şi-n ziua aceea, de bucurie, s-a îmbătat învăţătura şi celelalte au trecut pe planul doi — apoi, şi nu după multă vreme, pe-al zecelea plan. Cit­eşti tînăr, a decis el, trebuie să-ţi trăieşti tinereţea, că şi ea trece. Dar tinereţea se cere pusă in valoare, alt­fel n-are nici un haz. Trebuie să le dovedeşti tu­turor că eşti şi voinic şi isteţ. Nimeni nu-ţi rezistă. O încăierare pentru o fată, ori pentru nişte bani, ori numai pentru o vorbă în doi peri — este oricînd bine­venită. Doi pumni bine plasaţi — şi cei de pe margine PICĂTURA DE CERNEALA aplaudă — el se şi vedea purtat pe braţe ca un erou. Al­teori, nu-i nevoie de pumni, ci de abilitate. Parcă eşti ait om cind izbuteşti să tragi pe cineva pe sfoară. Nici pă­rinţilor nu le strică, din cind în cînd, cite o lecţie de abilitate tinerească. Dă-mi, tată, două sute de lei, ca să mă-nscriu la un curs de antrenori. Toată plăcerea-i ca bătrînul să opună o rezistenţă dîrză, la-nceput, pen­tru ca să-ţi poţi dovedi abilitatea pînă la capăt. De la o zi la alta, micile bravuri de acest fel se a­­dună, clină, poate, impresia de trăire intensă. Nu mai sesizezi rămînerile-n urmă faţă de ceilalţi tineri care învaţă, merg Înainte, se modelează cu adevărat, cu seriozitate, pentru viaţă, iar cînd ţi se atrage aten­ţia asupra lor, ridici din umeri : Ei, şi ce contează ? Lăsaţi, că recuperez eu... De la o vreme, tot mai pu­ţini te aplaudă, de pe margini, dar asta, îţi spui, nu din vina ta, ci dintr-a lor, ei, nu tu, ei au îmbătrînit înainte de vreme şi s-au întors la treburi, s-au ,,în­hămat" la treburi, parcă ţi-e şi milă de ei. Şi oftezi : De, sînt şi oameni care nu ştiu să-şi trăiască tinereţea, într-o zi o să le pară rău, cumplit de rău­­ — şi devii eroul unor noi peripeţii, la fel de penibile, ca şi cele de pînă acum. Şi tot aşa, falsa tinereţe conduce încet, încet — dar cîteodată şi brusc, violent — la periferia societăţii. Din peripeţii penibile nu se poate trăi. Ele nu-ţi asigură un loc la facultate, nu-ţi asigură o meserie, numai fai­mă proastă şi neîncrederea celorlalţi. Iar din „abilită­ţile“ exersate asupra unui părinte naiv cresc altele, care duc, se ştie unde... Omul despre care-am adus vorba constatase şi el, la douăzeci şi patru de ani, că şi-a amăgit tinereţea. Foştii lui colegi — „îmbătrîniţii" — absolviseră facul­tăţi, şcoli de meserii, îşi trăiau bucuriile pentru fie­care zi trăită. El nu avea decit peripeţiile pe care ni­meni nu se gîndea să i le echivaleze cu o diplomă. Şi-abia acum era dispus să te dea dreptate celor care-i spuseseră că viitorul se pregăteşte în adolescenţă şi-n tinereţe. Abia acum... Şi regreta că tatăl îi primise ţi­gara pe care el, „maturul“, i-o oferise cu dezinvoltură. De ce nu i-o refuzase ? Ah, de ce ? ! Nicolae ŢIC PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8383 Miercuri 1 aprilie 1970 8 PAGINI-40 BANI PAGINA A V-A OMUL FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU EL ÎNSUSI... • MUNCA — CINSTEA - MODESTIA, BLA­ZONUL DEMNITĂŢII UNEI FAMILII MUN­CITOREŞTI • UNUL „NU ŞI-A ÎNCHIPUIT", ALTUL „N-A CREZUT"........ADICĂ EXACT OAMENI CUM AVEA NEVOIE GESTIONA­RUL NECINSTIT • E NEVOIE DE UN BIS­TURIU ASCUŢIT — ŞI NU ŞTIRE ! PAGINA A VI-A DIN LUMEA STIINTEI SI TEHNICII IN ZIARUL DE AZI: • Sfîrşit de an în învă­­ţămîntul de partid la sate • Distincţii care îndeamnă la obţinerea unor rezultate superi­oare în sporirea pro­ducţiei agricole • Ca­lificarea muncitorilor, pregătirea tuturor ca­drelor să anticipeze pu­nerea în funcţiune a noilor fabrici! LA PORŢILE DE FIER LANSAREA­ ROTORULUI TURBINEI NR. 2 TR. SEVERIN. (Co­respondentul „Scrileii). Consemnam, la 14 mar­tie a.c., finalizarea cu succes a operaţiei de introducere, în interio­rul statorului, a roto­rului generatorului e­­lectric nr. 1 de la Hidrocentrala de pe Dunăre. Iată că, recent, după alte 15 zile, mon­­torii de la Porţile de Fier au raportat un nou rezultat de seamă : lan­sarea rotorului în ca­mera turbinei nr. 2 s-a încheiat în bune con­diţii. In legătură cu acest eveniment, tov. Ion Szakacs, inginer şef adjunct al şantie­rului Energo-montaj de la Porţile de Fier, ne-a spus : Operaţia de lan­sare a rotorului turbi­nei nr. 2 a decurs nor­mal, potrivit graficelor. Rotorul despre care vorbim are o greutate de circa 380 tone şi, la lansarea lui, o contri­buţie deosebită au a­­dus-o Ing. Valeriu Per­­şinaru, şeful de lot cen­trală, şi maiştrii Nicolae Nicolae și Ovidiu Si­­mionescu. Repere ale viitorului in prezentul Harghitei Călătoria între Miercurea- Ciuc şi Odorheiul Secuiesc, prin Vlăniţa, prefigurează viitorul industrial al Har­ghitei — judeţ al cărui contur triunghiular, alungit temeinic spre septentrionul ţării, include obîrşiile ma­rilor noastre rîuri, peisaje montane spectaculoase și un subsol fastuos, a cărui den­sitate minerală înnobilează din timpuri imemoriale iz­voarele. Imaginea sub în­semnele căreia se desfășoa­ră călătoria persistă în a fi aceea a începuturilor, fie că este vorba de peisaj ca a­­tare, fie că ne referim la noile structuri economice pe care constructorii din Har­ghita le implantează în a­­cest peisaj. Cu toate aces­tea, o lume care se naşte este o lume care va dăinui şi, în aceste rînduri, ne-am străduit să surprindem toc­mai reperele prin care unul dintre judeţele ţării îşi de­fineşte permanenţele viito­rului său socialist, destinul generos pe care i l-au pre­figurat documentele celui de-al X-lea Congres al par­tidului. Din acest punct de vedere, un apel succint la trecut ni se pare a fi indis­pensabil. Judeţul Harghita, conform ultimelor date statistice, realizează doar o mică parte din producţia glo­bală industrială a ţării, moştenire a trecutului, cînd această regiune se număra printre cele mai rămase în urmă. Călătorim între Mier­­curea-Ciuc şi Odorheiul Se­cuiesc, pe o rută cu care bunăstarea nu s-a prea în­vrednicit să cocheteze o­­dinioară. Ne aflăm, cu alte cuvinte, in zona de tangen­ţă a fostelor judeţe Odor­­hei şi Ciuc, pe teritoriul cărora, în al patrulea de­ceniu al acestui secol, exis­tau numai şapte întreprin­deri aşa-zise „industriale“ : o rafinărie de spirt şi o fa­brică de piele la Odorhei, o fabrică de fier la Miercu­­rea-Ciuc, o societate anoni­mă pentru industria lemnu­lui şi a morăritului la Ciuc- Sîn Martin şi o alta, pe ac­ţiuni, la Valea Ghimeşului- Lunca de Jos, un ferăstrău cu aburi la Gheorghieni şi unul la Valea Strîmbă. Din­colo de aceste modeste în­treprinderi, teritoriul actual al judeţului îşi afirma exis­tenţa în realitatea de altă­dată a ţării numai prin vir­tuţile ceramicii de Corund şi prin calităţile curative ale apei de Borsec. Coborîm prin Topliţa, prin Ditrăul făuritorilor de mobilă, prin Gheorghienii producătorilor de cherestea şi descindem în Miercurea- Ciuc. In acest început exu­berant de primăvară care aici, la 800 de metri deasu­pra nivelului mării, se ma­nifestă în forme specifice climatului alpin, structura modernă a fabricii de trico­taje din reşedinţa judeţu­lui Harghita, proiectată la capacitatea de 1 milion de bucăţi tricotaje pe an, ne întîmpină asemeni unui simbol al noilor acceleraţii economice şi sociale de pe aceste meleaguri. In paralel, pe fundalul înceţoşat al înălţimilor din împrejurimi, fabrica de con­fecţii din aceeaşi localitate, ale cărei cicluri de produc­ţie se disting printr-o re­marcabilă fluenţă, continuă să adauge noi procente sur­plusului de producţie pre­conizat , planurile anticipa­te de angajamente se în­deplinesc cu succes. Astfel, in însuşi Centrul adminis­trativ al unui judeţ altădată lipsit de posibilitatea de a-și dezvălui resursele de creativitate economică — pînă nu de mult remarcin­­du-se aproape exclusiv prin activitatea combinatului de exploatare și industrializare a lemnului — noi energii umane își găsesc valorifi­carea în perimetrul dinamic al industrializării socialiste. Realitatea aceasta, care marchează profund destinul locuitorilor de astăzi ai ju­deţului Harghita, determină nemijlocit şi schimbări ca­litative în structura forţelor de muncă, altădată latente şi insuficient valorificate, modificări de substanţă des­făşurate organizat, metodic, pe liniile de forţă ale unor planuri ştiinţifice ce modi­fică transversal şi longitu­dinal peisajul uman al în­tregului judeţ. Pentru că ar fi nedrept să ne referim doar la peisajul natural al ţinutului... In zgomotul ga­terelor care împînzesc văi­le, de-a lungul întinselor galerii ale minelor de cu­pru din Bălan, în preajma haldelor de cărbuni ale Luetei şi in umbra furnale­lor din Vlăhiţa viaţa, con­­sfitntr. BSBipnPor recepţi­o­­nează din plin mutaţiile io­nice pe care le determină noile structuri social-econo­­mice. Participarea însufleţi­tă la această operă comună, menită să ducă la o nouă înflorire frumoasele melea­guri ale Harghitei, cimen­tează şi mai puternic prie­tenia frăţească dintre oame­nii muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi. Măr­turie, printre altele, stau faptele şi sentimentele nu­meroşilor mei interlocutori, între care şeful de brigadă minieră Orban Gheorghe din cadrul secţiei Harghita, maistrul Acaţiu Fülöp de la Combinatul minier Bălan, strungarul Daniel Farkas de la Uzina de fier, şoferul Tuliu Tuga. Mihai PELIN (Continuare în pag. a IV-a) Intr-una din secțiile Combinatului de industrializare a lemnului din Golăutaș Întoarcerea delegaţiei P.C.R. de la Londra Delegaţia Partidului Comunist Ro­mân, condusă de tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., care, la in­vitaţia Partidului Comunist din Marea Britanie, a făcut o vizită în această ţară, s-a înapoiat marţi seara în Capitală. Din delegaţie au făcut parte tova­răşii Alexandru Sencovici, membru al C.C. al P.C.R., şi Ştefan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întîmpinată de tova­răşii Virgil Trofin, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Balalia şi Ion Savu, membri ai C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Uniunii Democrate de Stingă din Grecia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, a primit pe tovarăşii Antonis Brillakis, Haralambos Drakopoulos şi Nikos Karas, mem­bri ai Comitetului Executiv al Uniunii Democrate de Stingă din Grecia (E.D.A.). La primire au participat tova­răşii Paul Niculescu-Mizil, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Convorbirea care a avut loc cu acest prilej s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească. ESENŢA PROBLEMEI iNTRUNEŞTE CONCORDANŢA PĂRERILOR: înfăptuirea securităţii europene este o necesitate imperioasă Convorbiri cu Mario PEDINI, Carlo GALLUZZi si Luciano DE PASCALIS In paginile ziarului nostru s-au publicat opinii in problemele secu­rităţii europene ale unui mare număr de oameni politici — reprezentanţi ai unor partide de diferite nuanţe sau membri ai guvernelor — ale frunta­şilor vieţii publice şi culturale din diferite ţări europene. In continuare, publicăm astăzi declaraţiile făcute co­respondentului nostru la Roma de unele personalităţi marcante ale vieţii politice din Italia : MARIO PEDINI, deputat din partea partidului demo­­crat-creştin, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe ; CAR­LO GALLUZZI, membru al Direc­ţiunii partidului comunist, responsa­bilul secţiei externe a P.C.I., şi LUCIANO DE PASCALIS, membru al Direcţiunii partidului socialist, şeful secţiei externe a P.S.I. Dată fiind diversitatea concepţiilor ideolo­gice, a orientărilor politice, este ine­rent ca in unele sau în altele dintre problemele abordate să se exprime puncte de vedere deosebite sau opi­nii care nu ar putea fi împărtăşite in unele probleme, cum­ ar fi modul de a concepe proiectata conferinţă europeană, ordinea ei de zi, partici­parea unor ţări din afara continentu­lui, rolul marilor puteri sau al tota­lităţii statelor, mari sau mici, dialog general-european sau de la bloc la bloc, pregătirea conferinţei, proble­ma dacă ea să fie condiţionată de rezolvarea prealabilă a unor proble­me divergente sau ca ea să nete­zească drumul spre o asemenea re­zolvare. Important este faptul că, pe dea­supra acestor deosebiri, spinaie con­cordă intr-o serie de aspecte funda­mentale, asupra ESENŢEI PROBLE­MEI — NECESITATEA IMPERIOA­SA A ÎNFĂPTUIRII SECURITĂŢII EUROPENE SI ORGANIZĂRII ÎN ACEST SCOP A CONFERINŢEI GENERAI,-EUROPENE, conferinţă a cărei raţiune de a fi este tocmai aceea de a oferi cadrul desfăşurării dialogului, al confruntării părerilor deosebite în scopul de a se ajunge, pe calea discuţiilor, la concluzii co­mune, la înţelegere şi acorduri. EXISTĂ TEMEIURI CARE POT DA SUBSTANŢĂ REALĂ UNEI CONFERINŢE EURO­PENE Mario PEDINI a declarat intre altele : — Conferinţa pentru securitatea eu­ropeană reprezintă o iniţiativă de e­­videntă importanţă şi care trezeşte Convorbire realizată de N. PUICEA (Continuare in pag. a VII-a) De la primul la ultimul punct din programul de lucru al O.N.T.: CĂLITĂ­TEASERVICIILM! Noul sezon turistic — da­că ar fi să judecăm şi după „presiunea“ soarelui — ba­te la uşă. Numeroase lo­curi pitoreşti vor fi iarăşi asaltate de acel flux con­tinuu de oameni — fie ve­niţi de peste hotare, fie plecaţi dintr-un colţ sau altul al ţării — amatori să facă cunoştinţă cu realiză­rile, cu frumuseţile şi co­morile, atît de diverse şi de bogate, ale patriei noas­tre. In acest moment, cind la „statul major“ al turis­mului se fac ultimele re­petiţii generale, am solici­tat tovarăşului ALEXAN­DRU SOBARU, preşedin­tele Oficiului Naţional de Turism, o caracterizare an­ticipată a stagiunii turis­tice 1970. — Anul 1970 — a ţinut să precizeze preşedintele O.N.T. — va fi un an de „vîrf“ al turismului nos­tru. Noi l-am conceput şi pregătit ca etapă impor­tantă în realizarea unor substanţiale sporuri canti­tative şi mai ales calita­tive. — Ce fapte demon­strează, concret, această orientare ? — Volumul activităţilor pe care le va presta O.N.T. se ridică, in acest an, la circa 3,5 miliarde lei, ca urmare a eforturilor fă­cute pentru investigarea mai atentă atît a pieţei ex­terne, cit şi a solicitărilor interne. Spre exemplu, în urma prospectării pieţei in­ternaţionale, a examinării preferinţelor pentru o for­mă sau alta de turism, es­timăm că ţara noastră va primi in 1970 circa 2,3 mi­lioane de vizitatori — din care 1 milion vor fi turişti­­automobilişti — cu aproape 500 000 mai mulţi decit a­­nul trecut. Şi nu e vorba doar de o simplă estima­re. Operaţia de contractare pentru acea categorie de turişti, care vor sosi in mod organizat in ţara noas­tră este efectuată in pro­cent de peste 90 la sută.­­ Ce indică, la acest capitol, „pulsul“ pieţei tu­ristice interne ? — In colaborare cu cei­lalţi organizatori ai turis­mului — sindicatele, U.T.C., CENTROCOOP şi consi­Convorbire cu Alexandru SOBARU, preşedintele Oficiului Naţional de Turism biile populare judeţene — contăm pe atragerea în flu­xul intern a peste 6 milioa­ne de drumeţi, din care peste 50 la sută vor fi de­serviţi numai de unităţile O.N.T. Circulaţia turistică in România va antrena deci, pe ansamblul anului 1970, peste 8 milioane de per­soane.­­ Statistica, bazată pe prospectare şi calcul es­timativ, este promiţătoa­re, dar şi anga­jantă. Toc­mai aceasta ne îndeamnă să vă întrebăm in ce mă­sură se asigură corelarea ei cu capacităţile de ca­zare de care dispune O.N.T. Avem In vedere faptu­l că anul trecut, in citeva cazuri, oaspeţii au fost primiţi in hoteluri care se aflau încă in... construcție. Convorbire realizată de Constantin PRIESCU (Continuare in pag. a II-a)

Next