Scînteia, aprilie 1970 (Anul 39, nr. 8383-8412)

1970-04-08 / nr. 8390

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Cu ou si cu otet Neverificînd starea tehnică a maşinii, şoferul Vasile Butuc a plecat cu autoduba TV 22 B 508 la Urziceni. Transporta 20 000 de ouă la întreprinderea de colectare şi valorificare a produselor din localitate. Lipsa de prevedere l-a costat. Unul din cauciucurile maşinii s-a spart şi autoduba a fost proiectată cu întreaga încărcătură într-un copac de pe marginea şoselei. Aproape 5000 de ouă s-au făcut... omletă. Acum urmează operaţia.......cu ou şi cu oţet“. De-a vînătorul, prin casă Marin Dicu din Roşiorii de Vede se întorsese acasă de la o vinătoare. Şi-a scos arma şi a lăsat-o încărcată la îndemîna copiilor. Fiul său, în virstă de zece ani, a luat-o... să se joace. A îndreptat arma spre sora lui şi a apăsat pe trăgaci. Numai printr-un miracol a scăpat cu viaţă, împuşcată in faţă, ea a fost transportată de urgenţă la spital. Va păstra insă vreme îndelungată urmele acestei întîmplări. Acum credem că vînătorul a învăţat, în sfîrşit, cum... nu-şi păstreze arma ! Cu duhul blîndeţii ? Comisiile de judecată au fost investite cu atribuţii sporite pentru apărarea avutului obştesc. Cum înţeleg unele dintre ele (de exemplu, cele de la „Antrefrig“ şi întreprinderea de produse alimentare din Capitală) să-şi îndeplinească aceste îndatoriri ? Procuratura sectorului 3 a analizat cîteva cazuri „soluţionate“ de ele. La „Antrefrig“, Titu Tudor a sustras o însemnată cantitate de produse din întreprindere. Comisia de judecată l-a amendat cu o sută de lei, pentru ca ulterior şi această „sancţiune“ să fie... anulată . Nicolae Dima a compărut de două ori în faţa amintitei comisii, pentru culpe de aceeaşi natură. Prima dată a fost amendat formal, iar a doua oară... iertat, deşi recidiva atrăgea după sine răspunderea penală ! Tot cu duhul blîndeţii au fost trataţi şi unii salariaţi necinstiţi de la întreprinderea de produse alimentare (de pildă, Tudor Tănase şi Marin Manase). Să ne mai întrebăm de ce tocmai la aceste unităţi, într-un timp destul de scurt, s-au ivit peste 70 de acte de sustragere din avutul obştesc ? Caui putere la păscut Primăvară. O dată cu timpul frumos au ieşit la soare şi... autoturismele. Pe magistrala Nord- Sud, din Capitală, zeci şi zeci de autoturisme parcate. Pe trotuare, pe spaţiile verzi ! Numai pe locurile de parcare — nu. Intre strada Poteraşi şi bd. Mărăşeşti am numărat nu mai puţin de 14 autoturisme aşezate pe iarbă verde, în vreme ce pe terenul de parcare erau cel puţin 20 de locuri libere. Se prea poate ca proprietarii autoturismelor în cauză să se simtă mai bine cu ele... la scară, decit la o distanţă de 200 m, dar în felul acesta iarba va fi „mîn- ită“ de roțile cailor putere. Asediat cu... vitriol Intr-o dimineaţă, Alexandru Popa din str. Lacul Potelu nr. 15, sectorul 5, n-a mai putut ieşi din casă. Locuinţa sa se afla, pur şi simplu, în mijlocul unui lac de... acid sulfuric ! De unde atîta vitriol ? A sesizat cazul la Inspectoratul sanitar de stat al municipiului Bucureşti. Cercetările făcute la faţa locului au dezlegat imediat misterul : bazinul subteran (aflat in apropiere) al întreprinderii chimice „Victoria“ s-a degradat intr-o asemenea măsură, incit acidul sulfuric curge din el ca dintr-un izvor. Celor vinovaţi le-au fost aplicate amenzile de rigoare şi s-au dat dispoziţii pentru desfiinţarea imediată a bazinului. Dar dispoziţiile au rămas dispoziţii, in vreme ce izvorul înaintează şi... arde tot ce întîlneşte. Cum nu-i ies in cale şi cei ce nu vor să-l astupe ? Să-i ardă un pic şi pe ei ! Rubrică redactată de : Dumitru URCOB Gheorghe DAVID cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" DUPĂ CERINŢELE ŞI GUSTUL SĂTEANULUI Răsfoiam paginile îngălbenite de vreme ale dosarelor aflate la cooperativa de consum din Drăgăneşti- Vlaşca. Se perindau prin faţa ochilor zeci de cifre ce oglindeau dezvoltarea în timp a cooperativei. Am reţinut datele anului 1963 , volumul mărfurilor vîndute populaţiei — 4 132 000 lei ; al achiziţiilor — 93 000 lei ; unităţi de desfacere — 15 ; unităţi prestatoare de servicii — 0. Cu vădită satisfacţie, preşedintele cooperativei ne oferă din carnetul său datele la zi. Drăgăneşti—Vlaşca 1970 : volumul vînzărilor — 25 450 000 lei ; al achiziţiilor — 560 000 lei ; unităţi de desfacere — 31 , 14 unităţi prestatoare de servicii. Situaţia comunelor Peretu, Ţigăneşti, Videle, Zimnicea, Bragadiru sau Piatra este asemănătoare, definind prefacerile ce au avut loc pe planul deservirii populaţiei săteşti în judeţul Teleorman, ca de altfel in întreaga ţară. In judeţul Teleorman, sarcinile de plan pe trimestrul I s-au îndeplinit la toţi indicatorii cu 10 zile mai devreme. Eforturile care au stat la baza acestor succese s-au canalizat pe mai multe direcţii. Pînă anul trecut, fundamentarea planului se făcea în mod empiric : se luau realizările medii ale ultimilor 2—3 ani, se aplica procentul de creştere comunicat de la forurile centrale şi cu asta totul se termina. Era calea cea mai uşoară, ce nu cerea bătaie de cap planificatorilor. Rămîneau însă în acest fel multe rezerve nefolosite, iar corelaţia dintre sarcini şi posibilităţi nu era peste tot respectată. Urmările nu intîrziau să se arate. „Economia“ de forţe ce se făcea la lansarea planului costa incomparabil mai mult în cursul anului, cînd trebuia să se facă fel de fel de mobilizări, analize, intervenţii fără a se obţine întotdeauna rezultatele scontate. De data aceasta s-a procedat invers : atenţia a fost concentrată în primul rînd la fundamentarea planului, care a fost corelat în fiecare sat şi cătun cu posibilităţile existente, printr-o analiză aprofundată. In această muncă a fost antrenat nu numai serviciul de planificare, cum se proceda in trecut, ci toate compartimentele uniunii judeţene, conducerile de cooperative.După ce au fost consultaţi titularii de plan şi planul a fost aprobat, sarcinile s-au defalcat pînă la ultimul lucrător, astfel încît fiecare să cunoască concret ce are de făcut. Rezultatul ? Sarcina de plan sporită, primită de la Centrocoop pentru acest an, nu numai că a fost acoperită, dar au fost scoase la iveală o serie de rezerve necunoscute pînă atunci. Conducerile de cooperative, cea a uniunii judeţene şi-au dat seama că perpetuarea formelor învechite de muncă, practicile — ce-i drept comode — folosite pînă nu de mult nu mai pot garanta îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor. Toţi voiajorii comerciali au fost trecuţi din schema întreprinderii cu ridicata în cea a cooperativelor, pentru a-i lega nemijlocit de activitatea din cooperativele de care răspund. Dată fiind răspîndirea unităţilor de desfacere pe raza judeţului, ceea ce face dificilă deplasarea cu regularitate a gestionarilor la întreprinderea cu ridicata, s-a organizat o expoziţie mobilă pe o maşină, care circulă pe la toate magazinele din judeţ, prezentind mostrele mărfurilor disponibile. In tîrguri, oboare, pieţe a fost extins comerţul mobil. S-a organizat şi o caravană ce este prezentă în toate aceste puncte. Pentru ca mărfurile oferite cumpărătorilor să răspundă cererii, începînd cu luna ianuarie a acestui an, cu sprijinul organelor locale comunale, se organizează consfătuiri cu cetăţenii în care aceştia sunt consultaţi asupra sortimentului de mărfuri. Astfel de consfătuiri au avut loc la Salcia, Bălăci, Videle, Zimnicea, Drăgăneşti-Vlaşca etc. Pînă nu de mult, expoziţiile de prezentare se rezumau doar la producţia de artă culinară. Acum ele au fost extinse şi la produsele industriale. La o asemenea expoziţie, organizată de curînd la Videle, s-a reuşit ca într-o singură zi să se desfacă de aproape trei ori mai multe mărfuri decât, în mod inrent. In sectorul de achiziţii, primul trimestru s-a încheiat cu o depăşire de 28 la sută, sarcina de plan fiind realizată nu numai global, dar şi în structură pe fiecare produs în parte. Pentru fondul central al statului s-au cumpărat suplimentar peste 700 000 ouă, cu 169 la sută mai multă carne de pasăre etc. Reuşita muncii a fost asigurată de faptul că sarcinile de achiziţii au fost dezbătute în fiecare consiliu sătesc, stabilindu-se obligaţiile precise ale fiecărui achizitor şi nu numai global pe cooperative. Tot la fel se urmăreşte şi îndeplinirea planului. Acest mod de lucru a avut darul să conducă la o mai mare mobilizare a forţelor. De asemenea, s-a stabilit ca înşişi lucrătorii din cooperative, cadrele de conducere să participe efectiv la acţiunea de achiziţionare a produselor prin deplasarea pe teren de douătrei ori pe săptămînă. Un alt sector de activitate de o deosebită importanţă pentru cooperaţia de consum îl constituie prestările de servicii. Volumul mediu al încasărilor de la un locuitor urmează să se dubleze în acest an, sarcină ce pare realizabilă, judecind după rezultatele primului trimestru. Au fost înfiinţate în aproape toate comunele profilele de bază — croitorie, cizmărie, frizerie — acţiune ce se va încheia în întreg judeţul pînă la sfîrşitul lunii aprilie. In urma unei analize ce a avut în vedere nivelul cerinţelor şi eficienţa economică, s-au dezvoltat şi alte profile : tîmplărie, pietrărie, cojocărie, împletituri din răchită, reparaţii radio- T.V., foto etc. Cele 8 sifonării date în folosinţă în acest trimestru acoperă necesarul tuturor comunelor. De asemenea, s-a dezvoltat reţeaua de unităţi de reparaţii a obiectelor de uz casnic şi gospodăresc prin înfiinţarea în această perioadă a încă 11 unităţi. Sporul de încasări din prestări de servicii pe care cooperatorii şi l-au propus se va realiza însă nu atît prin extinderea reţelei, cît prin consolidarea unităţilor existente. In ultimii ani, pe harta judeţului Teleorman au apărut şi complexe comerciale noi, unităţi noi de deservire. La realizarea lor, un aport substanţial au avut membrii cooperatori, prin contribuţie voluntară bănească, în muncă şi materiale. La Stejaru şi Vătaşi, spre exemplu, a fost construit cite un magazin ce s-a realizat cu numai 118 000 lei şi respectiv 128 000 lei, in loc de 400 000 lei, citeste valoarea de deviz, ca urmare tocmai a contribuţiei cetăţenilor. In comunele Siliştea şi Săceni magazinele au fost construite integral prin contribuţie voluntară. In acest an urmează să se ridice alte cinci asemenea unităţi. Tot cu contribuţia sătenilor, la Tătărăştii de Sus şi Siliştea Nouă s-au construit în 1969 două brutării, iar în acest an vor apărea altele în Tătărăştii de Jos şi Smîrdioasa. Costul lor este de numai 80 000—90 000 lei, în loc de 600 000 lei, cît prevăd devizele. — De un real folos în activitatea noastră a fost sprijinul primit din partea organelor locale de partid şi de stat, a Centrocoop, arăta Florian Florescu, preşedintele U.J.C.C. Teleorman. Faptul că la analizele ce le-am făcut periodic cu membrii cooperatori în sate şi comune au participat membri ai biroului comitetului judeţean de partid, cadre de conducere din consiliul popular judeţean, vicepreşedinţi ai Centrocoop a constituit un însemnat ajutor şi imbold în munca lucrătorilor noştri. Pentru prima dată în acest an sarcinile cooperaţiei de consum au fost dezbătute în cadrul consiliilor populare comunale. Eforturile consemnate de noi în judeţul Teleorman sunt caracteristice in mare parte pentru întreaga reţea a cooperaţiei de consum. Rezultatele dobîndite trebuie să constituie un imbold în activitatea de viitor pentru traducerea în fapt a sarcinilor ce vor fi stabilite de cel de-al V-lea Congres al cooperaţiei de consum, pe linia aprovizionării satelor, a bunei deserviri a populaţiei din mediul rural. Mihai IONESCU Din experienţa cooperaţiei de consum a judeţului Teleorman „Instrucţiuni - circulare“, „adrese - circulare“ şi „circulare - circulare“ Evoluînd în pas cu cerinţele economice, legislaţia financiară a proliferat, an de an, numeroase reglementări care ating astăzi cifre impresionante. Nesistematizate la vremea cuvenită, aceste dispoziţii silesc lucrătorul din sfera activităţii financiare la o adevărată explorare prin maldăre de acte normative, „ciupind“ dintr-unul un termen, din altul un tarif şi aşa mai departe, pînă izbuteşte să încadreze în litera legii situaţia respectivă. „In activitatea pe care o desfăşor ca economist în cadrul Centralei de achiziţii şi contractări Centrocoop — ne scrie tovarăşul Constantin Graur — nu o dată mi-a fost dat să întîlnesc situaţii şi suprasituaţii provocate de „bombardamentul“ cu circulare, instrucţiuni şi precizări venite de la organele financiare. Aşa stînd lucrurile, nu este de mirare faptul că în unităţile noastre numărul lucrătorilor din servicii şi birouri, ocupaţi cu activităţi financiar-contabile şi „ancoraţi" prin sute de hîrtii la masa de lucru, este mai mare decît al celor cu activitate operativă de îndrumare şi control pe teren, în unităţile subordonate, cînd în realitate raportul ar trebui să fie invers“. In continuare, autorul scrisorii relatează situaţia declanşată de „îndreptarul pentru întocmirea regulamentului tip de ordine interioară“, aprobat de fostul Consiliu Central al Sindicatelor, în 1957, care, printre altele, stabileşte în art. 3, 7, 9 modalităţi pentru transmiterea debitelor angajaţilor, efectuarea reţinerilor asupra debitelor şi remiterea sumelor reţinute, în baza acestui îndreptar. Ministerul Finanţelor a emis instrucţiunile 2076 din 30 VIII 1957, referitoare la înscrierea debitelor pentru plăţi în rate în nota de lichidare. Au urmat indicaţiile 1534/1967, emise împreună cu Ministerul Justiţiei, privind reţinerile sumelor datorate ca pensii de întreţinere, apoi indicaţiile 1527/1969. La mai puţin de un an, la 6 II 1970, acelaşi minister a emis precizările nr. 60 394, care fac trimiteri la numeroase alte legi, ordine şi dispoziţii, printre care formularul tipizat 4.13, îndreptarul tip pentru întocmirea regulamentului de ordine interioară, instrucţiunile Ministerului Finanţelor în legătură cu evidenţa conturilor sintetice etc“. „Urmarea — precizează autorul scrisorii — a fost aceea că, pentru sistemul cooperaţiei de consum, numai în acest caz a fost necesar ca orga- I nele de resort din Centrocoop să emită ’ încă 4 decizii şi circu- tare, încît funcţiona- , rul în cauză trebuie să cunoască sau să aibă pe masa de lucru un număr foarte mare de acte normative pentru a soluţiona o speţă, ’ iar dacă se află cum- va pe teren, trebuie să-şi aducă cu sine un car de dosare cu in-strucţiuni“. Pornind pe firul ce- lor relatate în această scrisoare, din discuţii- ' le purtate cu specia- lişti din Ministerul Fi- i nanţelor, a reieşit că actele normative a- mintite au fost emise pentru aplicarea con- k cretă pe ramură a u- nor înnoiri legislative menite să aducă regle- I mentări adecvate eta- pei actuale. Pînă aici, e nimic de zis. Existen-ţa acestor instrucţiuni şi circulare ar fi, deci, justificată. Este insă ( la fel de justificată ) emiterea acestora în- tr-un lanţ care conti- nuă aproape de 20 de ani ? Credem că nu ! Este limpede că men- tinerea dispersării dis- pozițiilor legale în a- J tîtea „exemplare“ face să treneze activitatea financiară. Soluţia ? Aducerea la zi, unificarea și sis- tematizarea regiemen- tărilor privind activi- ^ tătea financiară. D. N. POPESCU SOVATA în ajunul sezonului cald TG. MUREŞ (corespondentul „Scinteii“). Renumita staţiune balneoclimaterică Sovata are în aceste zile aspectul unui adevărat şantier. Planul de sistematizare, modernizare şi dezvoltare a staţiunii acordă prioritate lacului Ursu, în vederea punerii cît mai depline în valoare a potenţialului său terapeutic. Pe baza proiectului de execuţie, elaborat de Direcţia teritorială de gospodărire a apelor din Sibiu, au început lucrările de amenajare a lacului. Toate obiectivele prevăzute în proiect — crearea unor lacuri de atenuare pentru sedimentarea aluviunilor prin construirea unor baraje pe piratele Auriu şi Topliţa, canalele deversoare şi de ocolire, conductele de aducţiune a apei dulci din pîrîul Sebeş şi altele — urmăresc menţinerea temperaturii lacului. S-a început şi amenajarea zonei din jurul lacului, aici urmînd a se executa lucrări hidrotehnice şi de consolidare a taluzurilor abrupte, plantaţii şi împăduriri. Pe malul lacului Ursu se apropie de sfirşit şi construcţia unui restaurant cuprinzînd săli de consumaţie cu 120 de locuri. Complexul este completat cu o sală de jocuri, bar de zi, ring de dans şi altele. Totodată, în centrul oraşului Sovata se ridică hanul turistic „Ursul negru“, construit de cooperaţia de consum, care urmează să fie dat în folosinţă in luna iulie. Acesta va cuprinde 25 de camere, restaurant, cofetărie şi unități-anexă ale acestora, iar în preajmă va fi amenajat un loc de parcare. Cu toate calităţile recunoscute ale mobilei, rezultat al îmbunătăţirilor aduse în ultimii ani, atît din punct de vedere funcţional cît şi estetic, cumpărătorii reclamă adesea în scrisorile pe care le trimit redacţiei unele defecţiuni care le provoacă nemulţumiri. „Anul trecut — ne scrie minerul Tudor Oancea din Lupeni — am cumpărat o garnitură de mobilă „Irina“, produsă la C.E.I.L.Turnu-Severin. Mobila era preambalată. Ajuns cu ea acasă, am constatat cu stupoare că dulapului îi lipsea un picior, iar somiera avea arcurile... obosite“. Cam de aceleași surprize a avut parte şi Zoe Păduraru din Bucureşti : „Dormitorul „Solea“ pe care l-am cumpărat cu trei luni în urmă avea defecţiuni şi la dulap, şi la anexă, şi la studio“. O imagine mai exactă asupra deficienţelor de acest gen îşi poate forma oricine la unităţile de reparaţii în termen de garanţie. — Anul trecut, doar centrul nostru a efectuat peste 1 700 (!) de reparaţii — ne pune în temă tov. B. Stark, responsabilul unităţii din str. Bărăţiei 38. Iar în acest an suntem, pînă acum, la a 250-a comandă de remediere a unor defecte dintre cele mai diverse : frizuri, rupturi la somiere, noduri vicioase, furnire dezlipite, sertare blocate, uşi scoase din balamale, petepe luciul mobilei, broaşte şi balamale necorespunzătoare, tapiserie „umflată“ etc. Ele vorbesc despre modul cum înţeleg unii producători să-şi onoreze răspunderile faţă de consumatori. La Ministerul Comerţului Interior aflăm cam acelaşi lucru în legătură cu problema în discuţie. „Fabricile de mobilă trimit comerţului numeroase garnituri cu defecte. Este vorba mai ales de studiourile „Irina“ şi „Elegant“, dulapurile „Solea“, bucătăriile „Modul“, camerele-studio „Mugur“, sufrageriile „Astor“, bibliotecile „Doina“. Din această cauză — ne-a declarat inginerul principal G. Şerbănescu — anul trecut, comerțul a fost nevoit să refuze industriei mobilă în valoare de zeci de milioane lei. Pentru repararea garniturilor defecte, fabricile au trimis la Bucureşti 51 de tîmplari, care au lucrat 908 zile, transformînd depozitul nostru din Militari într-un veritabil atelier meşteşugăresc“. Nu trebuie trecut cu vederea însă nici faptul că unele stricăciuni ale mobilei se produc chiar în depozitele comerţului, din cauza neglijenţei in manipulare şi păstrare. Aşadar, în comerţ, pe lingă mobila de bună calitate, îşi fac loc numeroase garnituri cu tot felul de cusururi. Care sunt cauzele acestei situaţii nefireşti ? Ne deplasăm la C.I.L.Pipera, unitate căreia, anul trecut, i s-au refuzat de către comerţ un număr însemnat de bucătării „Modul“, iar in primele două luni ale acestui an — 30 de biblioteci „Dana“. — Este adevărat că pe poarta fabricii au mai ieşit şi unele garnituri cu defecte — recunoaşte Aurel Rizea, directorul general al combinatului. Noi am purtat discuţii cu reprezentanţii comerţului, după care am luat o serie de măsuri. In ultimul timp, calitatea produselor noastre s-a îmbunătăţit. In continuare, directorul general ne relatează o serie de cauze cu caracter oarecum obiectiv — deficienţe în cooperarea cu alte unităţi, neritmicitate în aprovizionare şi slaba calitate a unor materii prime , ca şi altele, privind lipsurile proprii, de ordin organizatoric. Printre acestea din urmă se numără slaba calculate a unor muncitori, neritmicitatea producţiei în secţii, slabul control exercitat de C.T.C. la unele faze de fabricaţie. Iată deci că punctele nevralgice ale calităţii unor produse sunt cunoscute. De ce nu se acţionează mai ferm în vederea înlăturării lor ? — Din păcate, deficienţele enumerate sunt reale — recunoaşte ing. C. Bălăceanu, şeful serviciului mobilă din Ministerul Industriei Lemnului. Trebuie menţionat că, recent, problema calităţii a fost discutată şi în cadrul unei consfătuiri ţinute la Arad cu cadrele de conducere ale tuturor întreprinderilor de mobilă. Cu acest prilej a reieşit că cel mai supărător neajuns al activităţii din anul 1969, cu repercusiuni directe asupra calităţii, l-a constituit neritmicitatea producţiei. De exemplu, în martie, anul trecut, C.E.I.L.Constanţa a realizat în decada întîi numai 5 la sută din planul lunar, iar în decadele a doua şi a treia — 29 la sută şi, respectiv, 86 la sută. In aceste condiţii, de lucru „în asalt“, respectarea parametrilor de calitate devine îndoielnică. — Cum au acţionat serviciile ministerului pentru a curma o asemenea stare de lucruri ? — Încă de anul trecut, printr-un ordin al conducerii M.I.L., s-au trasat sarcini precise in scopul înlăturării deficienţelor constatate. Instrucţiunile au fost, apoi, reînnoite. — Dar mobila cu defecte a continuat totuşi să apară în magazine — remarcăm noi. — Aceasta se datoreşte, evident, şi slabului nostru control asupra felului în care au fost aplicate măsurile adoptate. Pe viitor însă vom acţiona cu toată fermitatea. După cum se vede, promisiuni. Dar, în actuală etapă de dezvoltare şi modernizare a economiei naţionale, în care a fost adoptată o lege privind asigurarea şi controlul calităţii produselor, simplele promisiuni nu mai satisfac pe nimeni şi nici nu sunt în măsură să remedieze situaţia. Mobila de calitate necesită, deci, implicit, o muncă de calitate pe toate verigile procesului de fabricaţie. Combinatele, organele de îndrumare din subordinea Ministerului Industriei Lemnului au datoria de a lua măsuri ferme pentru a bara drumul spre magazine al mobilei cu defecte, determinînd ca la fiecare loc de muncă să fie pusă în concordanţă activitatea cu cerinţele şi exigenţele îndreptăţite ale cumpărătorilor. Dumitru MINCUIESCU „Noduri • la vicioase ocolite de rindeaua exigenţei Pe urmele scrisorilor privind defectele unor garnituri de mobilă — Intr-adevăr, e desfăcută ! Desen de Eugen TARU SCINTEIA — miercuri 8 aprilie 1970 Noul hotel turistic din Craiova LA SEMNALELE ZIARULUI „SCURTĂRI" NECESARE DUPĂ UN AN DE... 13 LUNI „In nr. 8348 al ziarului din 25 februarie 1970 a apărut articolul intitulat „Anul cu 13 luni al constructorilor de locuinţe reşiţeni“, în care, pe bună dreptate, se sesizează şi se critică faptul că, la finele anului trecut, s-au recepţionat şi raportat ca terminate un număr de locuinţe, care practic nu erau în situaţia de a putea fi date in folosinţă, ni se răspunde din partea Comitetului judeţean de partid Caraş-Severin. In cursul lunii ianuarie, comitetul judeţean de partid a făcut un control aprofundat in toate sectoarele de activitate ale întreprinderii judeţene de construcţii-montaj, cu care ocazie a constatat că într-adevăr au existat o seamă de greutăţi cum sunt : aprovizionarea cu unele materiale, în special de instalaţii, plecarea acasă în perioada de iarnă a unui însemnat număr de muncitori care s-au înapoiat la lucru cu multă întîrziere şi altele. S-au constatat însă şi o seamă de lipsuri privind organizarea producţiei şi a muncii, folosirea utilajelor şi a materialelor etc. care s-au repercutat în mod negativ în realizarea planului de punere în funcţiune a locuinţelor. Concluziile care s-au desprins au făcut obiectul unor ample dezbateri într-o şedinţă cu activul de partid şi cadrele tehnice cu munci de răspundere din întreprindere, stabilindu-se măsuri concrete care să ducă la înlăturarea deficienţelor. S-au luat măsuri severe de sancţionare a celor vinovaţi de dezinformare. Mulţumind ziarului pentru critica justă făcută şi ajutorul acordat în combaterea unor tendinţe nesănătoase în ceea ce priveşte respectarea disciplinei de plan, informăm redacţia că vom urmări îndeaproape aplicarea măsurilor stabilite pentru îmbunătăţirea activităţii în realizarea investiţiilor la consiliul popular judeţean şi prevenirea oricăror tendinţe de încălcare a disciplinei de plan". O dată cu aceste rînduri a sosit la redacţie şi răspunsul direcţiei de construcţii din C.S.E.A.L. in care se arată, printre altele : „Pentru anul in curs şi comitetul nostru a luat măsuri de a intensifica activitatea de îndrumare şi sprijinire a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Caraş-Severin pentru o mai bună organizare în îndeplinirea sarcinilor de plan şi în asigurarea disciplinei raportării realizărilor“. După cum se vede, anul 1970 promite să intre pe un făgaş bun şi pentru constructorii reşiţeni. ÎNCEPUTUL PROMIŢĂTOR VA FI CONTINUAT Ca urmare a articolului „La un restaurant ca şi la altul, la un bufet ca şi la toate“. Direcţia generală comercială a municipiului Bucureşti ne aduce la cunoştinţă că aspectele semnalate sunt juste, în sensul că sunt încă multe unităţi de alimentaţie publică care nu oferă consumatorilor o gamă largă şi variată de preparate culinare. In continuarea scrisorii primite sunt prezentate o serie de acţiuni şi măsuri iniţiate de direcţia generală comercială şi trusturile comerciale cum ar fi : organizarea în luna februarie a decadei bucătăriei româneşti, în martie luna preparatelor culinare, în aprilie luna trufandalelor, introducerea la o serie de unităţi a pâinii de casă, a specialităţii unităţii sau bucătarului-şef, creşterea numărului de sortimente cu specific tradiţional, organizarea de schimburi de experienţă, concursuri pe meserii, şcolarizarea, instruirea şi promovarea cadrelor tinere etc., măsuri menite să contribuie la îmbunătăţirea activităţii din sectorul de alimentaţie publică. In acelaşi scop, se arată în încheierea scrisorii, direcţia generală comercială a întocmit un plan cu o serie de obiective menite să contribuie la diversificarea reţelei, a sortimentului de preparate şi a activităţii sectorului de alimentaţie publică în general Aşteptăm ca începutul bun care se manifestă în prezent, prezentat de altfel şi într-un recent articol pe această temă, apărut in coloanele ziarului nostru, să constituie un punct de plecare, iar planul de măsuri de care se aminteşte in scrisoare să fie tradus cît mai grabnic in viaţă in folosul bunei deserviri a populaţiei. MĂSURI OPERATIVE Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Buzău ne comunică că „problemele ridicate de articolul „Azi lipseşte una, mîine alta şi mai întotdeauna spiritul comercial“ au fost analizate cu toţi factorii responsabili, stabilindu-se măsuri operative. Astfel, la cooperativa din Smeeni a fost trimis un colectiv de lucrători din cadrul uniunii judeţene a cooperaţiei de consum şi ai întreprinderii comerciale care au analizat stocurile de mărfuri existente, stabilind sortimentele care lipseau din unităţi şi existau în depozite, pentru care s-au întocmit comenzi ce au fost onorate imediat. Acţiuni asemănătoare au fost extinse şi la alte cooperative. Pentru a preveni lipsa din magazine a unor mărfuri de cerinţă zilnică (sare, petrol, chibrituri, sticle de lampă, zahăr, orez, ţigări) s-a stabilit ca necesarul să fie comunicat întreprinderilor comerciale de către magazine ori de cîte ori este nevoie şi în mod obligatoriu cu cîteva zile înainte de data planificată pentru aprovizionare. Pentru o serie de produse s-au luat măsuri de impulsionare a livrărilor de către furnizori, de obţinere a unor repartiţii suplimentare, de dezvoltare a capacităţilor de depozitare la unităţile cu amănuntul din localităţile supuse izolării pe timp de iarnă. Cu privire la prezentarea gestionarilor la depozite s-a dat indicaţia ca aceştia să se poată prezenta în afara datelor prevăzute în grafic, ori de cite ori este nevoie. In privinţa merceologilor voiajori, ne preocupăm să obţinem încadrarea lor în schema cooperativelor de consum şi nu în cea a întreprinderilor comerciale, aşa cum este ea în prezent, pentru ca aceştia să fie mai strîns legaţi de activitatea din cooperative“. In încheiere, se mulţumeşte redacţiei pentru sprijinul acordat, precizindu-se că aspectele semnalate au fost dezbătute şi in cadrul conferinţei judeţene a cooperaţiei de consum ce a avut loc recent, ca şi la şedinţa de instruire cu preşedinţii consiliilor populare comunale.