Scînteia, iunie 1970 (Anul 39, nr. 8442-8471)
1970-06-01 / nr. 8442
PAGINA 2 . „Pentru sprijinul primit ne vom dovedi prin fapte recunoştinţa!“ La redacţie continuă să sosească scrisori în care se exprimă adînca recunoştinţă faţă de partid şi Guvern pentm măsurile prevăzute în recenta hotărîre privind ajutorarea populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale. UN MARE AJUTOR — SA NE RECLĂDIM CĂMINUL ŞI VIAŢA Cind am văzut ce distrugeri a putut să lase Someşul în urmă, după ce şi-a retras apele, nici nu ştiam de ce să ne apucăm mai întîi. Doream din tot sufletul să facem totul la loc cum a fost, dar parcă ni se părea peste puterile noastre. Se dusese pe apă munca a mii şi mii de oameni, truda lor de ani şi ani de zile. Casa mea s-a prăbuşit datorită unei alunecări de teren. Priveam în jur şi mă întrebam cum să ne refacem fiecare rostul, cum să ne reclădim căminele, să reparăm fabricile, să reconstruim satele şi oraşele devastate de ape. îmbărbătarea pe care ne-a adus-o In acele momente grele partidul, îndemnurile tovarăşului Nicolae Ceauşescu în timpul vizitelor prin zonele sinistrate ne-au sădit în Inimi nădejdea şi încrederea în puterile noastre. Am înţeles că voinţei noastre de a reface şi reconstrui tot ce s-a distrus i se adaugă voinţa puternică a întregului popor care este hotărît să nu dea nici un pas înapoi de la programul stabilit de partid pentru dezvoltarea în continuare a ţării. In recuperarea pierderilor hotărîtor este deci felul cum ne vom face fiecare datoria la locul nostru de muncă, cum vom munci pentru a îndeplini sarcinile de plan pe anul acesta, cum vom folosi rezervele de care dispunem pentru realizarea unor depășiri cit mai mari. Eforturile mari pe care le face acum statul pentru ca în zonele lovite de calamităţi viaţa să reintre in cursul normal — incluzînd construirea peste plan în acest an a 5 000 de apartamente din contribuţia statului în oraşele care au avut de suferit, sprijinul puternic pe care îl acordă refacerii locuinţelor a zeci de mii de sinistraţi — vor avea o eficienţă cu atît mai mare cu cit fiecare întreprindere, fiecare unitate economică îşi va spori potenţialul productiv. Aşa gîndesc şi ceilalţi muncitori alături de care lucrez. De aceea, sînt sigur că şi colectivul combinatului nostru, in ciuda pagubelor suferite, va găsi resurse pentru a intra în cadrenţa dinainte şi chiar pentru a depăşi sarcinile ce-i revin. Ne vom înzeci eforturile, vom lucra în schimburi prelungite şi, pe echipe, duminica, vom munci fără preget ca pînă la sfîrşitul anului să obţinem maximum de spor la producţia pe care o poate da combinatul. Acesta este răspunsul pe care suntem hotărîţi să-l dăm prin fapte ajutorului substanţial pe care-l primim din partea statului. Andrei KATANA, muncitor. Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului Gherla VOM FI DIN NOU „ACASĂ“ La noi, in Lipova, au rămas fără adăpost 376 familii. Apele au distrus o bună parte din oraş, au pustiit întreprinderi, magazine, drumuri, tot ce au întîlnit. Acum apele s-au retras. Casa mea şi a altor şase vecini s-au surpat. Mărturisesc că în acele ceasuri, după ce abia izbutisem să fug din casa inundată fără a putea lua nimic cu mine, au fost clipe cind m-au surprins teama, neliniştea. Mă uitam în jur şi mă cuprindea o jale fără seamăn. Oriunde ţi se opreau privirile numai prăpăd şi nenorocire. Nu era lumină electrică, apă de băut, în fabrici maşinile, utilajele erau acoperite de un strat gros de nămol, materia primă distrusă, zeci de case nimicite, podurile luate de ape, șoselele și căile ferate scoase din uz. Mă gîndeam : cit timp va trece pînă ce vor fi iar toate ca înainte ? Nu aveam nici o îndoială că partidul, statul ne vor ajuta ca întotdeauna la greu dar, o spun sincer, distrugerile şi pagubele sunt atît de mari încît nu credeam că ajutorul va fi atît de masiv şi atît de grabnic. Măsurile luate imediat de organele locale de partid şi de stat, la care s-au adăugat convoaiele cu alimente şi îmbrăcăminte sosite din toate colţurile ţării ne-au dat posibilitatea să biruim greutăţile din primele zile după inundaţii. Acum, hotărîrea cu privire la sprijinirea sinistraţilor ne va da posibilitatea să ne refacem locuinţele distruse. Vom fi din nou „acasă“. In oraş au şi sosit însemnate cantităţi de ciment, cărămidă, sticlă şi cherestea, aşa că in scurt timp cei cărora stihiile le-au distrus casele vor începe să-şi construiască altele trainice, pe care nu le vor mai putea distruge apele învolburate ale Mureşului. Vom răspunde acestui sprijin generos aşa cum se cuvine — întreaga noastră energie şi capacitate o vom pune fără preget în slujba recuperării cit mai grabnice a daunelor pricinuite de inundaţii economiei naţionale, ne vom încorda toate forţele pentru ca — învingînd toate greutăţile — planul de stat pe acest an să fie realizat integral. Peter SAUER Lipova — str. Dragalina nr. 6 SATUL VA FI MAI FRUMOS, COOPERATIVA MAI PUTERNICĂ In copilărie am auzit bătrini povestind cu spaimă de urgia pe care o pricinuiseră mari cutremure sau inundaţii. Era pe atunci un lucru socotit firesc că cei loviţi de asemenea nenorociri nu mai aveau puterea să se ridice pînă la sfîrşitul vieţii, înţelegem cu toţii că acele potrivnicii şi răzvrătiri ale firii, oricît de cumplite, nu au atins nici pe departe grozăvia urgiei care s-a abătut acum din senin asupra noastră tocmai cind pornisem să ne ridicăm din nevoi, să punem temelii trainice belşugului. Şi iată că acum, deşi distrugerile sînt înspăimîntătoare, nimeni nu e cuprins de deznădejde. Ba, dimpotrivă, am fost siguri că partidul, statul nu ne vor lăsa la greu. Şi aşa s-a întîmplat. Cind luptam din greu să scăpăm de furia apelor vitele, rezervele cooperativei, ce puteam lua cu noi din casele inundate, au venit tovarăşii de la partid, armata şi ne-au ajutat să micşorăm pagubele. Cele peste 160 familii sinistrate din comuna Vadeni au fost găzduite în satul Cazasu. Nu vom uita niciodată mina ce ne-a fost întinsă la ceas greu. Acum, de cînd am citit în ziare Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la ajutorarea sinistraţilor, s-au înseninat feţele tuturor in sat. Vom folosi gospodăreşte ajutorul statului în aşa fel ca în cel mai scurt timp să reclădim grajdurile şi saivanele cooperativei, să refacem avutul obştesc nimicit de ape, să reclădim satul, casele noastre mai frumoase decit au fost. Consiliul popular ne-a şi pus la dispoziţie celor sinistraţi loturi de case. Cu materialele rămase de la casa dărîmată şi cu cele pe care le voi procura pe baza înlesnirilor acordate voi începe fără întârziere să-mi refac gospodăria. Şi, în acelaşi timp, alături de ceilalţi cooperatori, voi răspunde sprijinului statului prin muncă neobosită pentru ca să smulgem de pe fiecare palmă de pămînt o recoltă cit mai bună şi astfel să asigurăm refacerea pierderilor suferite de cooperativa noastră agricolă şi cantităţile de produse alimentare necesare muncitorilor, populaţiei de la oraşe, al căror sprijin frăţesc l-am simţit din plin în ceasurile grele prin care am trecut. Oboadă STELIAN ţăran cooperator, C.A.P. Vădeni, județul Brăila Documente emoţionante ale eroismului şi solidarităţii umane In aceste zile, reporterii cinematografici au consemnat pe peliculă mărturii dramatice de pe fronturile bătăliei cu natura dezlănţuită. După o primă şi succintă sinteză în imagini a proporţilor inimaginabile ale dezastrului (filmul „Barajul voinţei“), pe ecrane rulează un nou documentar, aducînd noi relatări din judeţele atît de greu încercate : „Ore tragice, ore eroice“. Există, în acest film, imagini care demonstrează cu tragică elocvenţă cit de teribilă e forţa devastatoare a apelor. Vedem ceea ce nu vom uita niciodată : un peisaj pînă ieri înfloritor transformat în cîteva ore în ruină, ca după un cataclism. Nu ne propunem însă să insistăm aici asupra acestor imagini de coșmar, care se repetă în film, imbrăcînd mereu alte dramatice întruchipări, pe măsură ce reportajul trece de la un judeţ la altul, de la un oraş la altul, de la un sat la altul. Memoria peliculei a înregistrat — o dată cu năvala implacabilă a puhoaielor şi cu pagubele colosale provocate de inundaţii — reacţiile oamenilor, ale celor loviţi de calamităţi şi ale celor angrenaţi în operaţiunile de salvare, eroismul şi dîrzenia celor care au ţinut piept urgiei, admirabila solidaritate umană manifestată in tot timpul uriaşei Încleştări. Şi tocmai in aceste aspecte — ale convertirii tragicului in eroic — rezidă semnificaţia filmului la care ne referim. Cîteva episoade reliefează imensa concentrare de energii angrenate în această luptă. Vedem şi înţelegem ce înseamnă a înălţa diguri subasaltul apelor, ce înseamnă a apăra ogoarele, ce înseamnă a desnămoli întreprinderi industriale. Pretutindeni unde este posibi, maşinile, mijloacele mecanizate intervin masiv. Oamenii însă sunt omniprezenţi, şi abnegaţia, dăruirea, tenacitatea şi solidaritatea lor apare, pe ecran, ca o forţă de neînfrânt. Nu-i cunoaştem pe uaitarii, muncitorii ţăranii surprinşi inacţiune de obiectivele aparatelor de filmat şi a ECRAN căror fiinţă respiră o extraordinară încordare. Comentariul subliniază însă că fermentul acestei reacţii lucide şi eroice de apărare au fost comuniştii. Prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care, însoţit de alţi conducători de partid şi de stat, a vizitat zonele sinistrate, dînd indicaţii pentru limitarea pagubelor şi pentru prevenirea distrugerilor acolo unde apa ameninţă să se reverse, mobilizează energiile, îmbărbătează, oferă certitudinea că va fi făcut totul pentru ca urmările dezastrului să fie lichidate în timpul cel mai scurt. Şi iată imagini emoţionante de solidaritate, convoaie cu ajutoare pentru judeţele lovite de calamităţi , imagini de o mare spontaneitate, reliefate de patetismul comentariului şi sugerînd începutul unei noi bătălii — o bătălie grea şi de durată: bătălia reconstrucţiei. ...In sala de cinematograf publicul participă, răscolit, la relatările operatorilor studioului „Alexandru Sahia“. Filmul (montat în regia lui Ion Visu şi comentat de Eugen Mândrie) este impresionant şi mobilizator, are rezonanţa unui apel bărbătesc la conştiinţa întregii ţări şi a fiecărui cetăţean de a evalua cu luciditate dificultăţile care stau acum în faţa naţiunii şi de a participa, cu toate resursele, la biruirea lor. Aceeaşi concluzie o impun şi reportajele filmate ale televiziunii, care — zi de zi — au informat operativ opinia publică asupra calamităţilor, au prezentat dramatismul operaţiunilor de sălvare, surprinzînd pe peliculă tulburătoare relatări ale unor martori oculari. Semnificativ, pe micul ecran au fost prezente şi imagini filmate de cineaşti amatori din localităţile lovite de ape. Participînd intens la operaţiunile de salvare, pilotul Ion Lehoţchi n-a uitat să-şi ia şi aparatul de filmat — iar imaginile prinse de el, precum şi de alţi cineamatori, au completat mărturile cinematografice prezentate la televiziune. Acele mărturii care — ca şi cele ale realizatorilor filmului „Ore tragice, ore eroice“ — sunt un omagiu adus eroismului şi demnităţii celor care au ştiut să infrîngă furia apelor şi să biruie propria lor durere, depăşind tragismul unor împrejurări fără precedent în istoria poporului român. D. COSTIN PE OGOARE (Urmare din pag. I) distruse de furia apelor și efectuarea lucrărilor agricole. Şelimbăr este una din cooperativele agricole cu 700 hectare inundate. Aici se reciştigă hectar cu hectar. Sute de cooperatori lucrează cu dîrzenie pentru a diminua pagubele. Ei au săpat 5 km canale pentru scurgerea apei. După prima zi cu soare, 700 cooperatori au venit la muncă pe toată durata zilei-lumină, cu hotărîrea de a obţine un plus de recoltă pe terenurile neafectate de inundaţie. Peste tot, acolo unde nu pot intra tractoarele, se prăşeşte cu sapa, iar acolo unde nici cu sapa nu se poate intra, din cauza umidităţii, se smulg buruienile cu mina. Consiliul de conducere al cooperativei şi specialiştii unităţii s-au sfătuit operativ asupra posibilităţilor de a mări producţia şi veniturile băneşti. O deosebită atenţie se acordă refacerii zootehniei. In cîteva săptămîni de cinci a fost începută, o îngrăşătorie pentru 1 200 porci a ajuns la acoperiş. Toate materialele, cu excepţia cimentului, au fost procurate din resursele cooperativei fără să se cheltuiască nici un ban. Materialul lemnos a fost adunat prin tăierea arborilor răzleţi de pe păşune. Greu lovite de inundaţie, cooperativele agricole din zona Mediaşului revin treptat la o activitate normală. După inundaţiile din 14 şi 24 mai, terenurile de pe valea Tîrnavei arată ca o imensă masă de nămol cenuşiu, acolo unde, cu cîteva săptămîni in urmă, unduiau lanurile cooperativelor Tirnava, Brateiu şi altele. In zilele cumplite ale revărsărilor, cooperatorii din Dirlozi au dat nenumărate exemple de abnegaţie şi dăruire, uneori şi-au riscat viaţa pentru a salva ci mai multe din bunurile obşteşti. Cu o mare doză de risc, preşedintele cooperativei din Hoghilag, împreună cu ciţiva cooperatori, a salvat, dintre meandrele Tîrnavei, 184 vaci. Dacă ar fi întîrziat cel mult o oră, animalele ar fi fost înecate. Multe asemenea fapte, vor rămîne neşterse în amintirea oamenilor. La întrebarea : cu ce aţi început refacerea după inundaţie ? Ion Călbureanu, preşedintele cooperativei agricole Mediaş, a răspuns că „planul de bătaie“ a fost stabilit punct cu punct, într-o adunare generală extraordinară, ţinută luni, 25 mai, a doua zi după ultima inundaţie. Prima şi cea mai urgentă măsură : recuperarea a ceea ce mai era posibil din bunurile risipite de apă. Cu gîndul de a salva ce se mai poate din avutul obştesc, unii cooperatori au scormonit nămolul pînă spre Copşa Mică, adunînd mii de spalieri, scinduri, butoaie, tocuri de răsadniţe. O suprafaţă de 70 hectare unde se cultiva legume este acum un cimp de nămol. Dar in acelaşi timp această zonă este şi un cîmp de bătaie, unde oamenii depun eforturi extraordinare pentru a lărgi porţiunile cultivate, pas cu pas. O dată cu razele soarelui, peste tot, mecanizatorii şi cooperatorii nu-şi precupeţesc eforturile pentru a reface agricultura, a înlătura daunele. C BORDEIANU TOTUL PENTRU REFACERE. TOTUL PENTRU NORMALIZARE1 ÎN UZINE SI FABRICI MCA iilRJITA PENTRU HARFA RĂNILOR PROVOCATE DE IMAţii dej Se lucrează la întreaga Fabrica de mobilă din Dej şi-a reînceput activitatea la numai trei zile de la retragerea apelor. In timpul inundaţiilor s-a înregistrat o restanţă de producţie de peste 1,1 milioane lei. Dat fiind obligaţiile mari pe care le are întreprinderea la export s-a întocmit un plan operativ şi concret de recuperare a rămînerilor în urmă. Din proprie iniţiativă, muncitorii, maiştrii, inginerii din schimburile I şi II au lucrat cite 10 ore pe zi şi chiar mai mult, cit şi în zilele de duminică. In felul acesta, întreaga restanţă a fost recuperată pină la data de 30 mai. — Recuperarea restanţei in timp scurt — remarcă inginerul-şef Nicolae Cojanu — ne dă răgazul cuvenit pentru depăşirea substanţială a sarcinilor de plan. In primul trimestru noi am fabricat cu 550 garnituri de mobilă peste prevederi. Prevederile producţiei de export le-am depăşit cu peste 1 128 000 lei valută. Asta, să zic aşa, ne-a prins bine. întreruperea din cauza inundaţiei nu ne-a pus în dis capacitate facultate faţă de clienţii externi şi interni. La Combinatul de celuloză şi hirtie-Dej paguba de producţie se cifrează la 550 tone celuloză şi peste 300 tone hirtie. O dată cu retragerea apelor, unitatea a intrat în revizia planificată — prilej de a înlătura efectele inundaţiei şi a repara întregul utilaj la nivel calitativ. — Acest lucru — ne spune directorul tehnic, Andrei Lazăr — are o mare însemnătate. Combinatul fiind planificat pentru acest an cu o producţie cu 800 tone celuloză şi 1000 tone hirtie peste capacitatea proiectată, recuperarea pierderilor se poate face numai în condiţile unei funcţionări ireproşabile a tuturor instalaţiilor şi a unei organizări superioare a producţiei şi a muncii. Am primit un ajutor neprecupeţit din partea specialiştilor trimişi de combinatele de hârtie şi celuloză din ţară. Vineri s-a apăsat pe toate butoanele de pornire ale maşinilor şi instalaţiilor. Funcţionează ireproşabil. O certitudine că restanţele vor fi recuperate neîntîrziat. arad Pentru recuperarea producţiei restante Zidurie ridicate la intrarea în uzine, la ferestre, pentru ca, în caz de inundaţii, să oprească pătrunderea apelor în fabrici, au fost demolate ; electromotoarele, tablourile de comandă, maşinile cu program şi etiajele au fost remontate şi produc acum la capacitatea lor nominală. La uzina de vagoane unde, în zilele cînd producţia a fost întreruptă, oamenii fiind pe diguri în lupta cu furia apelor, s-au consemnat restanţe în valoare de peste 12 milioane lei, se munceşte in prezent cu toate forţele pentru recuperarea acestora, se caută noi posibilităţi pentru suplimentarea producţiei. — Am trăit clipe grele, dar le-am depăşit — ne spunea ing. Teodor Pantoş, directorul uzinei de vagoane. In uzina noastră toată producţia nerealizată va fi recuperată neîntîrziat, în mod integral. Colectivul nostru, harnicul nostru colectiv, care a lucrat din răsputeri ziua, iar noaptea înălţa digurile, a hotărît să lucreze duminice şi în schimburi prelungite pentru a ajunge cu producţia „la zi“. De la Mircea Groza, secretarul comitetului de partid al uzinei, am aflat că întregul colectiv, însufleţit de comunişti, va da in mod suplimentar o producţie în valoare de peste 17 000 000 lei şi va lucra voluntar, pînă la finele anului, cite o zi pe lună, ceea ce echivalează cu o producţie ce măsoară 4 milioane lei. Pierderi destul de însemnate s-au consemnat şi in alte întreprinderi. In unităţie Combinatului textil din Arad s-au pierdut aproape 3,5 milioane lei, deoarece nu s-au realizat 800 000 mp ţesături fine, 70 000 bucăţi tricotaje, 54 tone fire şi confecţii textile. Am fost la uzinele „30 Decembrie", unde l-am întîlnit pe maistrul Constantin Dănuţ. El ne-a relatat: „De cîteva zile, uzina produce cu întreaga capacitate şi vom recupera cit mai repede restanţele“. In secţia catifea, în afară de sarcinile lor obişnuite, muncitorii de aici aveau de îndeplinit alte Îndatoriri , lucrau la recondiţionarea celor peste 130 000 ml catifea primite de la fabrica „Tirnava“ din Mediaş, care a avut mult de suferit de pe urma inundaţiilor. Am avut şi o scurtă convorbire cu tov. Gheorghe Simon, şeful secţiei de coordonare şi sinteză economică a Comitetului judeţean Arad al P.C.R., care ne-a spus : „Arădenii au muncit eroic nu numai la apărarea oraşului, ci şi la normalizarea activităţii economice a acestuia. Pagubele, in valoare de peste 37 milioane lei, vor fi recuperate repede. Intr-o zi, în Arad se obţine o producţie de peste 20 milioane lei. Duminica trecută — 24 mai — s-au realizat suplimentar produse care însumează 15 milioane lei“. DUMINICĂ—MUNCITORI IN HAINA DE LUCRU (Urmare din pag. I) • A doua duminică declarată „zi a muncii" a reunit la danele portului maritim, pe şantiere, în fabrici şi uzine, pe ogoare, mii de oameni ai muncii din JUDEŢUL CONSTANŢA. In port, echipele de docheri şi mecatori au continuat operaţiunile de încărcare-descărcare pe un mare număr de nave româneşti şi străine, manipulînd în această zi peste 50 000 tone de ciment, oţel-beton, bumbac, zahăr, minereuri şi alte mărfuri. La fabrica de ciment din Medgidia, ziua de duminică a consemnat încheierea reparaţiilor capitale planificate la moara de ciment nr. 12 şi la cuptorul de clincher nr. 3. In JUDEŢUL PRAHOVA au lucrat din plin colectivele uzinelor aparţinind Centralei industriale de utaj petrolier, precum şi cele din intreprindere producătoare de materiale de construcţii. Efortul acestor colective s-a materializat in realizarea de producţii la nivelul zilelor obişnuite, în unele locuri de muncă obţinîndu-se chiar recorduri de productivitate. Ca urmare, valoarea producţiei înregistrate in această zi depăşeşte 5 000 000 lei — sumă care se adaugă celor aproape 130 000 000 lei producţie suplimentară realizată de oamenii muncii din această parte a ţării în primele 5 luni ale anului. In 117 unităţi economice, secţii şi sectoare de producţie din JUDEŢUL HUNEDOARA, au fost ieri prezenţi la lucru circa 44 000 salariaţi. în acelaşi timp, in cooperativele agricole din judeţ s-a lucrat intens la curăţirea terenurilor ce au fost inundate, la reînsămînţări şi la întreţinerea culturilor. La sfirşitul zilei, rezultatele au fost îmbucurătoare. La întreprinderea minieră Hunedoara, bunăoară, s-au realizat circa 2 100 tone concentrat de fier, 1 700 tone calcar şi dolomită metalurgică, circa 100 tone talc şi aproape 5 000 tone minereu de fier brut. Apele s-au retras, iar pămînturile au început sa zvirte Lucrările de pregătire a terenului se fac greu : două tractoare trebuie să tragă un plug. În cooperativa agricolă din Luduş, judeţul Mureş, pe terenurile proaspăt arate a început semănatul . Foto : Agerpres SCINTEIA-luni 1 iunie 1970 Ieri, ca şi duminica trecută, cei peste 10 000 de salariaţi ai uzinei „23 August" din Capitală au fost prezenţi la lucru. Pînă la încheierea schimbului doi s-a realizat o producţie în valoare de circa 3,5 milioane lei, ceea ce ridică volumul producţiei suplimentare realizate, în ultimele două duminici, la peste 7 milioane lei. În fotografie : instantaneu de muncă din secţia montaj-locomotive Foto : M. Andreescu „Va veni vremea cînd totul va fi cum a fost..." La Alba Iulia, refacerea orașului — o cauza a tuturor Pe meleagurile Albei greu incercate de furia oarbă a apelor, oamenii muncesc cu eroism pentru a readuce viața la normal. A mai rămas ceva din atmosfera de veghe, de nesomn, de luptă dîrză pe digurile de la marginea oraşului. Pe străzi megafoanele mai anunţă din cînd în cind cotele apelor. Dar Mureşul scade treptat, centimetru cu centimetru, apele au reintrat în matcă. Acum întreaga populaţie îşi încordează eforturile pentru a şterge urmele calamităţii. La consiliul popular judeţean, tovarăşul Sofronie Munteanu, prim-vicepreşedinte, ne pune în faţă o listă lungă cu pagubele prezumtive în sectorul gospodăriei edilitare : patru poduri cu pilonii sfărâmaţi ; 7,66 km de cale ferată măturată de ape ; 10,3 km de cale ferată avariată ; 7,21 km de drumuri cu asfaltul smuls ; 3 km de reţea electrică cu stîlpii doborîţi la pămînt. Pe străzile din Alba Iulia, din Blaj, Ocna Mureşului, Unirea, Noşlac şi alte localităţi zac dărîmăturile a zeci şi zeci de case. Va fi necesară multă muncă, multă răbdare, pînă cînd totul va fi repus pe picioare, aşa cum a fost. Umăr la umăr, locuitorii din judeţul Alba au pornit la treabă. Sub ameninţarea repetării atacului apelor — după o luptă acerbă, de 7 zile şi 7 nopţi — s-a redeschis, cu 3 zie mai devreme decit prevăzuseră specialiştii, linia Ocna Mureş — Războieni. A fost refăcut, totodată, terasamentul liniei ferate Teiuş — Coşlariu. Acum se lucrează intens la repararea podurilor de la Vinţu de Jos, la refacerea şoselei dintre Aiud şi Ciumbrud, la restabirea liniilor de telefon. De-a lungul Mureşului, şantierele se înlănţuie ca un şirag. La Alba Iulia echipe de electricieni cutreieră neobosit, peste orele de program, casele avariate, verifică instalaţiile şi readuc treptat lumina in locuinţele sinistraţilor. 170 motopompe scot în permanenţă apa rămasă încă pe străzile Olteniei, Siretului, Plevnei din cartierele Albei. Unele dintre aceste motopompe au sosit grabnic din judeţele Ilfov, Sibiu şi Vîlcea, însoţitorii lor nu le părăsesc nici noaptea , dorm alături de ele sau mai bine zis aţipesc furaţi de somn. S-a asigurat aprovizionarea cu apă potabilă a oraşului. Uzina funcţionează din plin. Cablurile telefonice au fost reparate. La Ocna Mureşului echipa de instalatori condusă de maistrul A. Măgurean repară gratuit — după terminarea programului — instalaţiile de gaz metan, alţi muncitori lucrează la reconstruirea conductei de apă. Echipe de tineri, elevi, numeroşi cetăţeni, umăr la umăr, curăţă străzie, înlătură molozul, caută să redea oraşului vechea faţă. încetul cu Încetul viaţa intră în coordonatele sale normale. In cartierele sinistrate din Alba Iulia s-au redeschis 18 magazine din cele 22 inundate. Din depozitele cu mărfuri ale organizaţiilor comerciale se scot şi acum mărfuri năpădite de apă. O notă bună pentru tinerii oraşului, al căror aport şi comportament în aceste zile ne umple inimile de bucurie şi mindrie. Iată-i la lucru prin depozitele ICOMCOOP. Elevii de la şcolile profesionale şi de la liceul „Horia, Cloşca şi Crişan“ au scos 9 000 saci de iută, care ameninţau să se încingă şi i-au întins la uscat. Tot ei au scos şi mobra plină de mii din depozitul O.C.L. şi au salvat mii de perechi încălţăminte, mii de metri ţesături şi multe altele. Am avut o discuţie privind aprovizionarea cu mărfuri a populaţiei — cu Mihăilă Drăghici, vicepreşedinte al consiiului popular judeţean, şi cu Ion Barbu, directorul direcţiei comerciale judeţene. „La Alba Iulia au fost inundate zeci de magazine şi depozite pline cu mărfuri — ne-au informat interlocutorii noştri. Temporar oraşele Ocna Mureş, Blaj şi alte localităţi au fost izolate de restul ţării. In aceste zie de tragică încleştare cu stihiile naturii am primit un ajutor substanţial de la organele comerciale din judeţele Sibiu, Vîlcea, Cluj, care au trimis încontinuu convoaie de maşini cu alimente. In prezent, datorită eforturilor proprii, a ajutorului primit de la judeţele limitrofe, CENTROCOOP şi Ministerul Comerţului Interior reuşim să asigurăm o aprovizionare normală a populaţiei. S-au putut forma şi stocuri importante de produse alimentare de strictă necesitate care ne-au permis ca în perioada critică să distribuim — în mod suplimentar — populaţiei prin reţeaua comercială 37 de tone preparate de carne, 34 tone conserve de carne, 21 tone untură, 80 tone ulei, 12 tone lapte praf, 155 000 sticle cu apă minerală etc. Eforturile pentru asigurarea unei bune aprovizionări sunt conjugate cu preocupările pentru refacerea unităţilor comerciale avariate. Am socotit uIE să organizăm în cartierele calamitate din Alba Iulia şi în alte localităţi ale judeţului unităţi speciale care desfac produse agroalimentare mult solicitate. Aceste unităţi sunt deschise cu maximum de urgenţă. Reţeaua noastră comercială trebuie să ofere sinistraţilor care au căpătat locuinţe numeroase mărfuri de strictă necesitate : aragazuri, butelii şi alte obiecte de uz casnic indispensabile refacerii gospodărilor. De asemenea, vom dezvolta secţiile de prestări de servicii, pentru a satisface volumul mare de reparaţii la domiciliu. Avem toată încrederea că prin munca locuitorilor noştri, cu ajutorul neprecupeţit pe care-l primim din partea întregii ţări, ajutor care ne emoţionează şi îmbărbătează, vom reuşi în scurtă vreme să ştergem urmele tragicei calamităţi care s-a abătut asupra noastră“. Refacerea căilor de comunicaţie, repararea instalaţiilor, locuinţelor, aşezămintelor culturale şi comerciale — intr-un cuvînt — ansamblul lucrărilor edilitar-gospodăreşti se desfăşoară cu calm şi hotărire. Locuitorii judeţului Alba luptă pentru refacere, pentru întregirea vechii imagini a caselor, oraşelor şi satelor. Lozinca este : NORMALIZARE. „Va veni — spun ei — şi ziua cînd totul va fi aşa cum a fost înainte de venirea apelor. Ba chiar mai frumos“. Ambrozia MUNTEANU