Scînteia, iulie 1970 (Anul 39, nr. 8472-8502)

1970-07-01 / nr. 8472

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN al comitetului central al partidului comunist român Anul XXXIX Nr. 8472 Miercuri 1 iulie 1970 8 PAGINI — 40 BANI IERI, ŞAHINŞAHUL IRANULUI, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR, IMPREUNA cu preşedintele CONSILIULU­I DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, a VIZITAT CRAIOVA­­10 . După cum este cunoscut, timp două zile Şahinşahul Iranului soţia sa au fost oaspeţi ai lu­p­­ului Mării Negre, dar şi, împreună cu preşedintele nsiliului de Stat al Rept­­cii Socialiste România, Nicolae Buşescu, Şahinşahul Mohammad za Pahlavi Aryamehr a vizitat aiova. Au sosit, de asemenea, la aiova vicepreşedintele Consiliu­­de Stat Emil Bodnaraş şi afi­­lităţile române ataşate pe lingă­ul statului iranian — Constantin Itescu, secretar al Consiliului de it, Pavel Silard, ambasadorul mâniei la Teheran, general-loco­­tent Constantin Popa, locţiitor şefului Marelui Stat Major, pre­ia şi Ardeshir Zahedi, mi­­strul afacerilor externe al Ira­­lui, Solt­an Sanandaji, am­­sadorul Iranului la Bucureşti, alte per’.sroemici iranienST-vare-î iese Şahinşah. Drapele ale celor două ţări îm­­dobeau străzile străvechii cetăţi banilor, iar portretele Şa­­îşahului şi al soţiei sale erau ex­­se în vitrinele magazinelor. Şi, reînţeles, subiectul la ordinea zi­­al volubililor craioveni era sosi­­a în urbea lor a celor doi şefi de it. Discuţiile se centrau in­­­iabil asupra semnificaţiei un­­nirii dintre şeful statului ro­­ân şi şeful statului iranian,­upra bunelor relaţii stator­­cite între Iran şi România. Rmânia şi Iranul au un limbaj num în foarte importante pro­­eme ale contemporaneităţii: res­­ictarea suveranităţii şi indepen­­enţei, respectul reciproc, colabo­­re reciproc avantajoasă. Am­­­nte de dorinţa de a sluji cauza­ţelegerii în viaţa internaţională, imânia şi Iranul acţionează pen­ti cooperarea şi prietenia între spoarele lumii şi oferă, prin ceea întreprind în planul relaţiilor laterale, un model de colaborare între state cu orînduiri sociale diferite. Exprimînd sentimentele de ade­vărată prietenie şi stimă ale în­tregii populaţii a acestui mare oraş al ţării, care este Craiova, zeci de mii de cetăţeni i-au întîm­­pinat în vizita lor pe suveranul Iranului şi pe preşedintele Con­siliului de Stat cu explozive mani­festări de bucurie, cu flori, cu u­­rale, Constantin Băbălău, preşedintele Consiliului popular al judeţului Dolj, primarul municipiului Cra­iova, Ion Zăvăleanu, precum şi alte notabilităţi locale prezente la aeroport, au adresat Şahinşahului şi preşedintelui Consiliului de Stat urări de bun venit pe meleagurile olteneşti. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestăţii Sale Şahinşahul Ira­nului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi preşedintelui Nicolae Ceauşescu buchete de flori. In uralele şi aplauzele craiove­­nilor veniţi în întîmpinare la ae­(Continuare în pag. a III-a» In timpul vizitei la uzina „Electroputere" Foto : Gh­. Vintilă Preocupare pentru perfecţionarea calitativă a activităţii în întreprinderi şi centrale industriale De cîteva zile, consiliile de admi­nistraţie ale centralelor industriale şi comitetele de direcţie ale întreprin­derilor au început să dezbată — în şedinţe de lucru lărgite — cifrele de plan pe 1971. Dezbaterile în a­­ceste organe de conducere colectivă — cu participarea reprezentanţilor organizaţiilor de partid, organizaţii­lor obşteşti, comisiilor economice, ca­drelor cu munci de răspundere din secţii şi principalele compartimente — se înscriu în procesul promovat cu consecvenţă de partid, în ultimii ani, de adîncire a practicilor demo­craţiei socialiste în viaţa economică şi socială a ţării, de participare tot mai largă a oame­nilor muncii la ac­tivitatea de condu­cere a economiei, proces corespunză­tor stadiului actual de dezvoltare a so­cietăţii noastre. Actualele dezba­teri au o semnifi­caţie aparte. Ele au loc la mijlocul unui an de legătură între două cinci­nale, an care va marca înfăptuirea măreţului program trasat de Congre­sul al IX-lea şi, totodată, pregătirea c îndiţi­r­­ nece­­­sare trecerii la realizarea hotărîri­­lor Congresului al X-lea al par­tidului. In aceste condiţii este firesc ca, concomitent cu dez­baterea sarcinilor de plan pe 1971, să se examineze în mod aprofun­dat mersul îndeplinirii planului pe şase luni din acest an şi, în pers­pectivă, pînă la sfîrşitul anului, în­trucât îndeplinirea întocmai a planu­lui pe 1970 şi pe întreg actualul cin­cinal constituie o bază trainică de la care se va porni la înfăptuirea sar­cinilor anului viitor şi ale cincinalu­lui 1971—1975. Atit la Combinatul siderurgic din Hunedoara, cit şi la uzina chimico­­metalurgică „Neferal“ din Capitală, dezbaterea a început prin a se relie­fa că primul semestru al acestui an s-a încheiat cu rezultate bune. La Combinatul siderurgic din Hunedoa­ra s-a realizat peste prevederile pla­nului o producţie­­globală în valoare de 58 milioane lei şi o producţie­­marfă de aproape 80 milioane lei. Au fost­ produse suplimentar 6 500 tone de cocs metalurgic, peste 55 000 tone de minereu aglomerat, aproape 10 000 tone de oţel şi mai mult de 3 300 tone de laminate finite. Toate contractele economice cu beneficiarii interni au fost onorate la termen, iar exporturile au fost suplimentate cu peste 80 milioane lei. La uzina „Ne­feral“ din Capitală, care şi-a reali­zat planul semestrial la producţia globală încă de la 23 iunie, produc­tivitatea muncii a depăşit-o pe cea planificată cu 2,04 la sută, cheltuie­lile la o mie de lei producţie-marfă au fost­ exact cu­ cele planificate, pla­nul la producţia-marfă a fost reali­zat în proporţie de 103,5 la sută, iar cel al producţiei-marfă vîndute li încasate — de 101,8 la sută. Deşi bilanţul amintit este rodnic, dezbaterile din comitetele de direc­ţie au arătat că planul de producţie pe întregul an va putea fi realizat la toţi indicatorii, că angajamentele a­­sumate în întrecerea socialistă pe a­­cest an vor fi întocmai respectate nu­mai prin intensificarea eforturilor, prin aplicarea unor noi măsuri teh­nice şi organizatorice. De la această premisă s-a pornit, în ambele şedin­ţe, la analizarea cifrelor de plan pe 1971, a posibilităţilor de îndeplinire a lor. Faţă de rezultatele care se prelimina pentru 1970, in 1971 siderurgiştii hunedoreni vor avea de realizat o producţie de cocs mai mare cu 66 000 tone, de o­­ţel­­ cu 79 000 tone, iar de laminate cu 30 000 tone, o creştere superioară fiind prevăzută la laminatele din oţeluri aliate. La uzina „Neferal“, sarcinile pe 1971 se pot rezuma la o creştere a volumului producţiei globale de 10 la sută faţă de reali­zările preliminate pentru anul în curs şi la reducerea cu 13,5 lei a cheltuielilor la o mie de lei produc­­ţie-marfă. Ambele comitete de direcţie şi-au pus întrebarea : ce măsuri trebuie să fie luate în vederea îndeplinirii în­tocmai a acestor sarcini — după cum au subliniat toţi participanţii la dezbateri — deosebit de mobiliza­toare ? Şi trebuie spus din capul locului că acestei întrebări i s-a dat un răspuns cit se poate de precis. La Combinatul siderurgic Hune­doara, creşterile prevăzute vor putea fi asigurate, potrivit opiniei partici­panţilor la dezba­teri, prin aprovi­zionarea ritmică cu fier vechi, de cali­tate corespunză­toare, prin îmbu­nătăţirea activităţii de întreţinere me­canică şi electrică a laminoarelor şi reducerea la mini­mum, pe această cale, a staţionărilor accidentale, prin crearea unor stocuri judicios di­mensionate de ma­terii prime şi ma­teriale pentru lu­nile de iarnă, prin pregătirea minu­ţioasă şi din timp a tuturor repara­ţiilor planificate, în aşa fel incit durata lor să fie simţitor scur­tată, prin înzecirea eforturilor pen­tru reducerea consumurilor spe­cifice de materii prime, materiale şi de energie, precum şi pentru îmbu­nătăţirea calităţii produselor, prin utilizarea integrală şi cit mai efi­cientă a fondului de timp de muncă. Adoptarea de măsuri pentru creş­terea gradului de utilizare a capa­cităţilor de producţie, a agregatelor şi instalaţiilor, atragerea în circuitul economic a utilajelor nefolosite a reţinut atenţia participanţilor la dez­bateri. In acest sens, în cuvîntul lor, numeroşi membri ai comitetului de direcţie de la combinatul hunedorean, printre care inginerii Gheorghe Pa­vel, Iosif Pîrvu, C. Zapis, Gheorghe Rădulescu, Ioan Niţă şi alţii, au sub- Ing. Adrian PRODAN Sabin IONESCU (Continuare în pag. a VI-a) Comitetele de direcţie şi consiliile de administraţie dezbat sarcinile de producţie pentru anul viitor I LA POSTURILE DE RADIO ŞI­­ ŞI TELEVIZIUNE­­. ASTĂZI, 1 IULIE, ÎN JURUL OREI 9:45, POSTURILE NOASTRE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE PLECAREA DIN CAPITALĂ A MAIESTĂŢILOR LOR IM­PERIALE - ŞAHINŞAHUL IRANULUI, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR, ŞI ÎMPARATEASA FARAH. Excelenţei Sale ROLAND MICHENER Guvernator general al Canadei OTTAWA Cu ocazia sărbătoririi Zilei naţionale a Canadei vă adresez: Exce­lenţă, în numele meu şi al poporului român, felicitări şi cele mai căl­duroase urări de sănătate şi fericire pentru dv. personal, de pace şi prosperitate pentru poporul canadian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Colonel MICHEL MICOMBERO Preşedintele Republicii Burundi In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal vă adresez, Excelenţă, cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Burundi, felicitări cordiale şi urări pentru fericirea dumneavoastră personală și progresul poporului burundez. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România IN ZIARUL DE AZI: • Ecoul chemării cooperatorilor din Teleorman • Din noua recoltă, nici un bob risipit! • Structuri noi în învăţămîntul superior de arhitectură • Centenarul „Asociaţiei generale a muncitorilor din Aradu­ • Omul faţă în faţă cu el însuşi... • Faptul divers • Sport NOI UTILAJE MINIERE SATU-MARE (Corespondentul „Scînteii“) , întreprinderile Grupului de uzine pentru uti­laj minier Satu-Mare şi-au di­versificat şi amplificat, în ul­tima vreme, gama utilajelor miniere pentru construcţii şi de alte destinaţii industriale. Astfel, la uzina „Unio“ — Satu- Mare a fost realizat un tip de transportor mobil cu bandă de 10 metri, fiind pe cale de a fi asimilate și transportoare cu bandă de 6 și 8 metri. De remarcat că, pentru prima oară în acest an, toate tipu­rile de transportoare sunt do­tate cu electrotamburi, cu dia­metru de 270, 320, 400, 500 mm, realizaţi tot în uzină, care în­locuiesc sistemul vechi şi mai greoi al capului de acţionare a transportoarelor. Tot în cursul acestui an vor fi asi­milaţi şi electrotamburi de di­mensiuni mai mari. O altă u­­nitate a grupului — U.U.M. din oraşul Dr. Petru Groza — a realizat recent electrocarul de 3 tone, un produs care con­tribuie, alături de altele (e­­lectrostivuitoare, transpalete electrice), la îmbunătăţirea profilării acestei uzine in fa­bricarea de utilaje pen­tru transportul uzinal. La U.M.M.U.M. — Baia Mare sunt, de asemenea, în curs de exe­cuţie utilaje noi, ca instalaţia cu lanţ pentru antrenarea va­­goneţilor în circuit, sita rota­tivă pentru staţia de alimen­tare cu apă, dumperul pitic de 0,8 mc cu descărcare hi­draulică şi alte asemenea mij­loace tehnice.

Next