Scînteia, august 1970 (Anul 39, nr. 8503-8532)

1970-08-01 / nr. 8503

500000 DE HECTARE — atît trebuie însă­mînţat cu culturi duble — ÎN CÎTEVA ZILE! • Experienţa fruntaşilor, cooperativele agricole din judeţul BRĂILA au realizat planul de în­să­mînţa­re a culturilor duble în proporţie de 108 la sută, cele din judeţele IALOMIŢA 95 la sută, ILFOV — 80 la sută. • Ce aşteaptă organele agricole din judeţele DOLJ, BIHOR, TELEORMAN, TIMIŞ, unde nu s-a realizat nici jumătate din planul de însămînţare a culturilor duble ? In această perioadă, cea mai ur­gentă sarcină in agricultură este realizarea integrală a planului de in­săminţare a culturilor duble ,şi,­­ în­deosebi, a porumbului. In condiţiile "acestei veri, cinci solul este' mcoffipe­­rabil mai bine saturat cu apă decit în alţi ani. însăminţarea porumbului , cultură dublă asigură realizarea unei producţii sporite — cerinţă deosebit de importantă pentru dimi­nuarea daunelor provocate de inun­daţii, prin obţinerea unor recolte suplimentare de pe aceleaşi terenuri de pe care s-au strîns culturile tim­purii. Unele comitete judeţene de partid şi organe agricole n-au înţeles insă situaţia particular specifică din acest an şi, ca urmare, au lăsat să se piardă mult timp fără să acţioneze energic pentru grăbirea semănatului porumbului în cultură dublă. Din datele centralizate la Ministe­rul Agriculturii şi Silviculturii re­zultă că pînă în ziua de 31 iulie a.c. in întreprinderile agricole de stat au fost realizate numai 59 la sută din su­prafeţele prevăzute cu culturi duble, iar în cooperativ­ele agricole doar 48 la sută. Mai sunt de insămînţat peste 300 000 ha cu porumb şi alte culturi duble — ceea ce necesită efectuarea unui mare volum de lucrări într-un timp foarte scurt. Ţinînd seama de timpul înaintat, de condiţiile climatice extrem de favorabile se impune ca, în citeva zile, să se facă totul pentru însămin­­ţarea integrală a suprafeţelor prevă­zute cu porumb şi alte culturi în fiecare judeţ şi în fiecare unitate agricolă. Totodată, este necesar să fie luate măsuri pentru intensificarea recoltării griului, astfel ca să nu se piardă nimic din producţie, pentru prevenirea oricăror sustrageri, pen­tru organizarea transportului rapid si depozitarea cerealelor la timp şi­­ in bune condiţii. (Citiţi în pag. a lll-a rai- j­dul-anchetă organizat în judeţele Constanţa, Bu- i­zău şi Maramureş). După două luni, VEŞTI DIN ZONELE LOVITE DE INUNDAŢII FABRICILE ŞI UZINELE — nu de mult sub ape — PRODUC ASTĂZI DIN PIN! Foto : ,11. Andreescu Printr-un efort excepţional, prin mobilizarea de către partid şi stat a unor uriaşe resurse materiale şi umane, fabricile şi uzinele — puterea şi averea poporului — lovite de inundaţii şi-au reluat activitatea. Acţiu­nea energică şi perseverentă pentru intrarea cit mai grabnică în produc­ţie a unităţilor industriale este factorul fundamental al operei de recon­strucţie, un element de importanţă capitală atît pentru îndeplinirea cu succes a planului pe acest an, cit şi pentru normalizarea întregii vieţi economice şi sociale în zonele calamitate, înfăţişăm mai jos citeva aspecte din munca şi lupta dirză a colec­tivelor acestor întreprinderi. Un mare succes: Combinatul chimic­ Tirnăveni produce mai mult decât înaintea calamităţii în urma calamităţilor, toate insta­laţiile Combinatului chimic din Tir­năveni au fost scoase, practic, din funcţiune sau distruse. Sprijinul pen­tru refacere a venit, operativ şi sub­stanţial, de pretutindeni. In mod or­ganizat, combinatele şi unităţile din Borzeşti, Piteşti, Rimnicu Vîlcea, Craiova, Tg.-Mureş, Făgăraş şi Să­­vineşti au trimis oameni şi materiale pentru refacere şi normalizare. De a­­semenea, pe tot Ampul cit s-a lucrat la repunerea in funcţiune a instala­ţiilor, specialiştii din cadrul Direc­ţiei generale mecano-energetice din M.I.Ch. au lucrat efectiv la repararea obiectivelor şi reţelelor energetice, a aparaturii de măsură şi control. In acelaşi timp, la refacerea unor cup­toare au participat cadre de speciali­tate din cadrul întreprinderilor Mi­nisterului Industriei Materialelor de Construcţii. (Continuare în pag. a VII-a) Uzina textilă „Tîrnava“ din Mediaş . Invadată de puhoiul apelor miloase, această linie de ringuri şi-a reluat activitatea normală la 1 iulie Maiestăţii Sale Imperiale MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Şahinşahul Iranului TEHERAN In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu per­sonal exprim Maiestăţii Voastre Imperiale, poporului iranian, tuturor celor care au avut de suferit de pe urma cutremurului din provinciile Gorgan şi Khorassan sentimentele noastre de profundă compasiune. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului HANS PETER TSC­HU­Dl Preşedintele Confederaţiei Elveţiene BERNA Sărbătoarea naţională a Confederaţiei Elveţiene îmi oferă plăcutul prilej ca, în numele Consiliului de Stat şi al meu personal, să adresez Excelenţei Voastre şi membrilor Consiliului Federal cordiale felicitări, iar poporului elveţian prieten cele mai bune urări de pace şi prospe­ritate. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România PAGINA A VI-A JAPONIA — itinerare citadine reportaj de Ioan GRIGORESCU PROLETARI DIN TOATE UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAÂN Anul XXXIX Nr. 8503 Sîmbătă 1 august 1970 8 PAGINI — 40 BANI IN INTIMPINAREA MARII SĂRBĂTORI 23 August 1944 - 23 August 1970 : 26 de ani de muncă liberă, avîntată, pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru înflorirea socialistă a României. în acest nou august aniversar, în care se împli­nește și un an de la cel de-al X-lea Congres al P.C.R., oamenii muncii de la oraşe şi sate înscriu noi izbînzi în realizarea obiectivelor stabilite de partid. Din nu­meroasele realizări ale poporului înfăţişăm azi în PA­GINA a V-a o imagine simbolică - aceea a drumului de lumină, de energie al ţării. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a primit pe conducătorul delegaţiei guvernamentale a R. P. D. Coreene Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, l-a primit vineri la amia­ză, la Mangalia-Nord, pe tovarăşul Zong Zun Thek, membru supleant al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, vice-preşedinte al Cabinetului de Mi­niştri al R.P.D. Coreene, conducă­torul delegaţiei guvernamentale coreene aflate în vizită în ţara noastră. La primire au luat parte tova­răşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Grigore Bîrgăoanu, vi­cepreşedinte al Comisiei guverna­mentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică. Au fost de faţă Kang Jung Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti, şi Zan Song Nam, vice­preşedinte al Comitetului pentru relaţiile economice cu străinătatea, în cursul convorbirii cordiale, prieteneşti, care a avut loc cu a­­ceastă ocazie, s-a exprimat de am­bele părţi satisfacţie pentru evolu­ţia continuă, favorabilă, a relaţiilor de prietenie şi colaborare statorni­cite între partidele şi popoarele ce­lor două ţări socialiste, dorinţa co­mună de dezvoltare şi pe viitor a acestor relaţii, bazate pe principiile internaţionalismului socialist, inde­pendenţei şi respectului reciproc, neamestecului în treburile interne. Abordîndu-se unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale, s-a subliniat voinţa celor două partide şi popoare de a milita pentru întă­rirea unităţii ţărilor socialiste, a colaborării dintre ele, în interesul cauzei socialismului şi păcii in lume. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat cu acest prilej solidarita­tea deplină a poporului român cu lupta dreaptă a poporului coreean pentru unificarea pe cale paşnică a patriei sale. După primire, tovarăşul Nicolae­ Ceauşescu a reţinut la dejun pe oaspetele coreean și celelalte per­soane oficiale. NOAPTEA, PRIN BUCUREŞTI. 9 * SOMNUL ADÎNC al serviciilor de utilitate publică Ne-am ales ca temă a a­­cestui raid-anchetă servicii­le publice ce stau noaptea în Capitală la dispoziţia cetăţenilor. Ne-am situat în postura unui călător sosit în Bucureşti noaptea, la o oră tîrzie, cu trenul sau autoturismul. Ce pretinde călătorul de la aceste servi­cii şi în ce măsurării sunt satisfăcute necesităţile ? E ora 23.30. Sosim în Ca­pitală cu autoturismul... Ne imaginăm că la ciţiva km de oraş maşina are o pană şi ne vedem obligaţi să ce­rem ajutorul unui serviciu de depanări. Reperăm in a­­propiere un post telefonic şi formăm numărul salvator — „03“. Telefonista de ser­viciu (nr. 35) ne dă drept număr al ..Ciclonului“ 16 24 50. Ora 23,55. Sunăm timp de 5 minute. Zadar­nic. Cerem iar la 03 numă­rul ..Ciclonului“ — poate am înţeles greşit ! Primim ace­laşi răspuns, reluăm apelul — cu acelaşi rezultat - nu răspunde nimeni. Intrigaţi, ne-am deplasat la ..Ciclop“ Aici, ofiţerul de serviciu ne lămureşte că numărul res­pectiv s-a schimbat de... 4 luni. Chiar dacă am fi ştiut numărul, soluţia era insă aceeaşi : „Trageţi pe dreap­ta şi aşteptaţi dimineaţa“. Aflăm că „Ciclopul“ n-are schimb de noapte. De ce ? Conducerea întreprinderii consideră că noaptea nu se pot produce defecţiuni teh­nice la maşini ? ...Ne imaginăm că pe respectivul călător, după a­­vatarurile sterile de mai sus îl doare capul şi doreş­te să găsească o farmacie. De data aceasta apelăm la serviciul special de infor-­ maţii telefonice — 05. (tele­fonista nr. 439). — Vă rog, adresa unei farmacii de noapte ! — Ce număr aveţi ? — Sunt pe stradă, la un telefon public ! — Regretăm, nu vă pu­tem răspunde decit la un telefon particular sau co­­municîndu-ne numărul dv. de cont pentru a vă taxa informaţia... Ne lăsăm pă­gubaşi, ...amînăm durerea de cap şi o pornim pe străzi, în căutarea unei far­macii deschise. Pe şoseaua Ştefan cel Mare, intrebînd din om în om, descope­rim în sfirşit farmacia nr. 9, care, după cum era scris pe uşă: „asigură serviciul de urgenţă in tot cursul nopţii“. Cum il asigură ? Găsim obloane­le trase. E în inventar... în Capitală sunt — după cite aflăm — numai 9 unităţi farmaceutice cu pro­gram de noapte. Destul de puţine faţă de întinderea oraşului, faţă de solicitări. Ar fi fost, desigur, normal ca în timpul cînd o asemenea unitate se află in inventar să se atribuie alteia funcţia de serviciu de noapte. Tot normal ar fi fost ca res­pectiva farmacie, care si-a ,,declinat“ temporar ser­vierte, să indice, afişînd vi­zibil la uşă, care este uni­tatea cea mai apropiată cu D N pertru R. DFMBOVICIANU (Continuare in pag. a Il-a) © O gustare caldă este o cerinţă de nesatis­­făcut ? © Excursie în căutarea... unui anti­nevralgic • Durerile de dinţi şi defecţiu­nile maşinilor sunt „interzise" noaptea... • Nu deranjaţi visele plăcute ale hotelieri­lor de serviciu „Celei dea 16-Conferinţe internaţionale împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen - Censuikio“ In numele poporului roman şi al Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România am deose­bita plăcere să adresez un cald salut participanţilor la cea de-a 16-a Conferinţă internaţională împotriva bombelor atomice şi­­cu hidrogen. Activităţile desfăşurate de „Consiliul japonez împotriva bombelor atomice şi cu hidro­gen“ — Gensuikyo — constituie un însemnat aport la lupta po­poarelor împotriva planurilor a­­­gresive ale imperialismului şi a politicii sale de dominaţie, pen­tru înfăptuirea dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nuclea­re, pentru asigurarea unui climat de pace, colaborare şi securitate internaţională. Este convingerea noastră fermă că a sosit timpul să se acţioneze în modul cel mai hotărît pentru a pune capăt cursei înarmărilor, să se întreprindă măsuri practice în domeniul dezarmării generale şi, in primul rind, pentru distruge­rea armelor de nimicire în masă astfel incit fiecare popor să aibă certitudinea securităţii sale. Dînd expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, România, alături de forţele pro­gresiste şi democratice de pretu­tindeni, îşi va aduce şi în viitor contribuţia la această cauză no­bilă. Ea va milita în continuare pentru zădărnicirea politicii de război promovate de cercurile im­perialiste, pentru încetarea agre­siunii imperialismului american împotriva popoarelor din Indo­china, pentru stingerea focarelor de tensiune şi conflict existente la diferite regiuni ale lumii, pentru unirea în această luptă a tuturor forţelor antiimperialiste. Urez succes deplin lucrărilor conferinţei dumneavoastră şi fo­losesc acest prilej pentru a reafir­ma ataşamentul poporului român faţă de idealurile progresului so­cial, democraţiei, independenţei naţionale, păcii şi înţelegerii între popoare. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România CÂTRE COMITETUL EXECUTIV NAŢIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST DIN MAREA BRITANIE LONDRA Ne face o deosebită plăcere ca în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al comuniştilor şi al tuturor oamenilor muncii din România să vă adresăm dumneavoastră, tuturor comunişti­lor, clasei muncitoare britanice un cald salut tovărăşesc şi cordiale fe­licitări cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Co­munist din Marea Britanie. In decursul existenţei sale de o jumătate de secol, Partidul Comu­nist din Marea Britanie s-a afirmat ca un detaşament activ al luptei clasei muncitoare pentru democraţie, progres social şi pace, şi-a adus contribuţia, prin activitatea teoretică şi practică desfăşurată, la îmbo­găţirea continuă a tezaurului de experienţă al luptei revoluţionare. Ne bucură că Partidul Comunist din Marea Britanie depune eforturi sus­ţinute pentru întărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti in­ternaţionale, pentru promovarea unor bune relaţii, bazate pe stimă şi respect reciproc între partidele frăţeşti. Consemnînd cu satisfacţie evoluţia pozitivă, fructuoasă a relaţiilor tovărăşeşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Marea Britanie, ne exprimăm convingerea că ele se vor dezvolta şi mai puternic în viitor în interesul ambelor noastre partide şi popoare, al întăririi unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti, al cauzei socialismului şi păcii în lumea întreagă. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN

Next