Scînteia, septembrie 1970 (Anul 39, nr. 8533-8562)
1970-09-01 / nr. 8533
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRI IT. UIJI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8533 Marți 1 septembrie 1970 6 PAGINI — 30 BANI Industria noastră cheltuieşte incă prea mult pentru partea materială a fiecărui produs O importantă sarcină pusă de partid în faţa ministerelor, a centralelor, a întreprinderilor, în faţa fiecărui inginer sau muncitor este reducerea continuă a ponderii cheltuielilor materiale în structura preţului de cost A devenit efortul pentru îndeplinirea acestei sarcini o acţiune generală, metodică şi eficientă ? Obiectiv de mare importanţă economică, reducerea continuă, sistematică, a cheltuielilor materiale de Producţie prezintă o semnificaţie cu totul aparte în actuala etapă de dezvoltare şi modernizare a economiei noastre naţionale. Prin acuitatea şi implicaţiile sale, ea depăşeşte sfera intereselor unei întreprinderi sau alteia. Este binecunoscut că sporirea venitului naţional şi, pe această bază, creşterea bunăstării oamenilor muncii, se află într-o directă proporţionalitate cu preţul de cost al produselor, cu volumul cheltuielilor materiale. Cu cit aceste cheltuieli sunt mai mici, cu atît sporeşte valoarea nou creată în produsul social total, cu atît sînt mai mari posibilităţile de dezvoltare şi modernizare a economiei, de ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc. Tocmai din acest motiv, Plenara C.C. al P.C.R. din iulie anul curent, a stabilit un program pentru reducerea cheltuielilor de producţie şi a consumurilor de materiale. Esenţială pentru diminuarea cheltuielilor de fabricaţie este crearea unei puternice opinii colective de masă, în favoarea gospodăririi cu grija cuvenită a resurselor şi valorilor materiale puse la dispoziţia întreprinderilor, administrării judicioase, cit mai rentabile a acestora. Dezvoltarea unei asemenea opinii de masă este cu atît mai necesară cu cit, în preţul de cost al produselor, cheltuielile materiale deţin o pondere covîrşitoare. în acest an, pe ansamblul economiei naţionale, materiile prime, materialele, combustibilul, energia şi amortismentul mijloacelor tehnice deţin o pondere de 80,1 la sută în totalul preţului de cost. Bineînţeles, de la o ramură industrială la alta, această pondere variază. O pondere relativ ridicată deţin aceste cheltuieli şi în valoarea producţiei marfă exprimată în preţuri cu ridicata. Sub acest unghi de vedere, în industrial republicană (Continuare în pag. a III-a) cheltuielile materiale ajung,"'in'Ticesi' an, la o proporţie de 86,7 la sută. Este vorba, deci, de un domeniu, mai exact de un capitol important al costurilor de fabricaţie, a cărui pondere ridicată dovedeşte cu elocvenţă de ce este necesară o analiză permanentă a evoluţiei cheltuielilor materiale de producţie, de ce trebuie căutate căile cele mai adecvate pentru continua lor diminuare. Importanţa reducerii cheltuielilor materiale de producţie este bine ilustrată printr-un simplu calcul aritmetic : în unitățile industriei metalurgice, bunăoară, diminuarea acestor cheltuieli doar cu un singur procent echivalează cu o economie anuală certă de 300 milioane lei. Extinzînd calculul, este concludent să arătăm că, la nivelul anului 1970, diminuarea cu numai un procent a ponderii cheltuielilor materiale în produsul social ar spori venitul naţional cu aproape 3 miliarde lei, iar la nivelul anului 1975 cu aproximativ 8 miliarde Iei. Deci, surse suplimentare de fonduri necesare dezvoltării economiei naţionale, ridicării nivelului de trai. Desigur, mijloacele prin care pot fi reduse cheltuielile materiale de producţie în fiecare întreprindere, fără să se afecteze cu nimic calitatea produselor, sunt variate. O discuţie în acest sens nu poate să înceapă totuşi fără a menţiona, cu deosebire, valorificarea superioară a resurselor materiale, prin asimilarea de produse noi, perfecţionarea proceselor tehnologice, înlăturarea, pe cit posibil, a deşeurilor, a produselor declasate etc. Este concludentă în acest sens comparaţia dintre combina de recoltat păioase C-3 şi combina autopropulsată C-12, construite la uzina „Semănătoarea“ din Capitală. Volumul de manoperă folosită pentru obţinerea combinei C-12 Dan MATEESCU IN PAGINA A III-A • CALITATEA SEMĂNATULUI - GARANŢIE A VIITOAREI RECOLTE DE GRÎU (ancheta noastră în Judeţul Olt) * Tribuna experienţei înaintate: REZULTATE MERITORII, DAR ŞI NOI POSIBILITĂŢI MESAJUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT Al REPUBLICII SOCIALIŞTI ROMÂNIA, NICOLAI CEAUŞESCU, adresat participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii In numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socialiste România şi al meu personal, adresez participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii, care îşi începe astăzi lucrările la Bucureşti, un salut cordial. România este bucuroasă să acorde — pentru a doua oară — ospitalitate acestui înalt for ştiinţific internaţional, care reuneşte savanţi şi cercetători de prestigiu dintr-un însemnat număr de ţări ale lumii. In epoca noastră, caracterizată prin profunde şi continui prefaceri înnoitoare, ştiinţa este un aliat de nelipsit al popoarelor în lupta pentru o viaţă mai bună. In acest cadru, ştiinţele medicale au, prin însuşi obiectul lor, un rol de o covîrşitoare însemnătate, fiind chemate să contribuie la apărarea sănătăţii şi vieţii celui mai preţios fond al societăţii — omul. Fără îndoială, cunoaşterea preocupărilor umaniste ale savanţilor şi cercetătorilor din trecut, a uriaşelor investiţii de gîndire şi de strădanii ale omenirii în lupta împotriva bolilor şi a durerii, constituie un factor preţios în eforturile care se depun pentru a soluţiona cu succes problemele complexe ale medicinii contemporane. Apreciem de aceea in mod deosebit această întîlnire a dumneavoastră, menită să aducă noi contribuţii, cunoaştereadoctrinelor şi practicilor medicale din trecut, să înlesnească, pe această bază, obţinerea de noi progrese în medicina zilelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apărarea sănătăţii oamenilor este o cauză comună a tuturor popoarelor, un domeniu în care savanţii şi cercetătorii din toate ţările lumii pot colabora fructuos, cu bune rezultate. In acest spirit este orientată activitatea oamenilor de ştiinţă şi a tuturor slujitorilor pe tărîmul medicinii din patria noastră, activitate căreia statul, guvernul ţării se străduiesc să-i creeze condiţii tot mai bune de desfăşurare. Avem convingerea că abordarea în cadrul congresului dumneavoastră a temei relaţiilor medicale ale României cu alte ţări — aşa cum se prevede în ordinea de zi a reuniunii , va înlesni mai buna cunoaştere şi punere în lumină a realizărilor şi a vocaţiei umaniste a medicinii româneşti, dornică să conlucreze strîns cu şcolile medicale de pretutindeni în lupta pentru ocrotirea sănătăţii individului şi a colectivităţii, pentru împlinirea înaltelor deziderate de bunăstare şi fericire, de progres şi pace ale popoarelor. Prin însăşi natura ei, medicina slujeşte vieţii, ocrotirii sănătăţii omului, păcii şi, ca atare, ea este profund interesată ca popoarele să trăiască în pace, ca umanitatea să fie apărată de urgiile războiului, ca în lume să se instaureze relaţii de înţelegere şi colaborare între toate naţiunile. Progresul ştiinţelor, inclusiv al medicinii, este strîns legat de dezvoltarea largă a raporturilor multilaterale dintre savanţii şi cercetătorii de pretutindeni, intensificarea cooperării dintre toate statele pe baza deplinei egalităţi în drepturi, a respectului independenţei şi suveranităţii fiecărui popor. Urez succes deplin lucrărilor celui de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii, exprimîndu-mi convingerea că el va reprezenta un moment important în dezvoltarea ştiinţelor medicale, în întărirea colaborării internaţionale a oamenilor de ştiinţă. Intre Someş şi Rodna Ce stagiu aveţi un Întreprindere ? l-am întrebat într-o doară, fără vreo intenţie anume, pe Vasile Paşcu om încă tînăr, dar considerat de mult timp printre „stîlpii“ Fabricii de hirtie din Prundul Bîrgăului. — Sint cincisprezece ani de cînd am venit să învăţ meserie. Dar dacă e să vă spun adevărul adevărat — și a clipit hitru, adulmecind parcă Inevitabila nedumerire ce mi se va așterne pe chip — păi să tot fie vreo două sute de ani de cînd lucrez în fabrica asta... Butada lui Vasile Pascu are mai mult decit un miez de adevăr. Urcînd înapoi, în amontele timpului, pînă la a şasea sau a şaptea generaţie, vom găsi mereu cite un Paşcu in atelierele „morii de hîrtie“ din Prundul Bîrgăului, una dintre cele mai vechi întreprinderi de acest gen din ţara noastră (piatra de temelie-a fost pusă in 1768 ; acum doi ani s-a sărbătorit, cu toată solemnitatea cuvenită, bicentenarul !). Familia lui, ca şi alte familii ai căror ultimi descendenţi ii întîlneşti astăzi în întreprindere, ilustrează nu numai o impresionantă statornicie şi fidelitate, dar şi — intr-un mod a- Reportaj de Victor BÎRLĂDEANU proape simbolic — însăşi evoluţia tehnologiei de fabricaţie a hîrtiei de-a lungul ultimelor două secole. Bunicul lui Vasile Paşcu a lucrat, acum aproape un secol, la una dintre cele mai grele şi mai prost plătite operaţiuni pe care le comporta producerea hîrtiei din zdrenţe (căci acestea erau pe atunci materia primă). Tatăl lui Vasile Pascu a apucat vremea cînd „moara“, transformată de-acum in „manufactura de hirtie“, începuse să utilizeze ca materie primă lemnul. Prin Vasile, familia aceasta din Valea Bîrgăului urcă o treaptă calitativ nouă ; pătrunde în era tehnologiilor înalte , Vasile s-a calificat în meseria modernă de maşinist la instalaţia de deshidratare. Stăpineşte cu un ochi sigur — cu firescul cu care tatăl său conducea atelajele ce cărau buşteni din pădure — un angrenaj complex de a cărui precisă funcţionare depinde, în bună măsură, întreaga producţie a fabricii. Şi ar mai fi ceva de spus : Vasile Paşcu — care, din cei 33 de ani ai săi, 15 i-a petrecut aici, între valţuri şi holendere — e legat de „întreprinderea sa“ (căci aşa o consideră, şi pe bună dreptate !) nu numai prin ascendenţă. Soţia lui e şi ea muncitoare aici, om de bază la finisaj. Dintre cei 11copii ai socrului său — care si el a lucrat mai toată viata in fabrică — numai doi „s-au înstrăinat“, au pornit să înveţe alte meserii. Prin urmare, numele Pascu desemnează aici ceva mai mult şi mai profund decit un muncitor valoros şi entuziast , semnifică înrădăcinarea şi trăinicia, temei al desăvîrşirii profesionale şi umane, semnifică ideea superioară de dinastie a muncii. Gîndindu-mă la această familie şi la destinul ei, mi-am amintit că, într-o zi am zărit — în inima masivului muntos al Bîrgăului, sub cupolele de lavă împietrită ale piscurilor zimţate de brădet întunecat, pe străvechiul drum al Tihuţei, care lega odinioară cetatea meşteşugărească a Bistriţei de capitala Moldovei, Suceava — o privelişte ce m-a impresionat cu forţa de şoc a marilor şi neaşteptatelor simboluri. In mijlocul unei poiene golaşe trona un brad de o înălţime şi o formă nemaiîntilnite. îndeosebi forma era aceea care izbea privirea prin superbul ei inedit: maiestuosul edificiu al copacului semă(Continuare în pag. a V-a) SERVICIUL LA DOMICILIU-copilul de pripas al cooperativelor meşteşugăreşti Ziarul nostru a publicat cu puţin timp în urmă o anchetă din sectorul serviciilor de urgenţă la domiciliul clienţilor al cooperaţiei meşteşugăreşti din Capitală. Consemnam, cu acea ocazie, că prin constituirea unui dispecerat central, încadrat cu meseriaşi de diferite specialităţi, se poate solicita telefonic intervenţia depanatorilor. Noua formulă organizatorică, recent adoptată, vine să umple un gol mult timp resimţit în reţeaua de servicii din Bucureşti. Care este însă situaţia în ţară ? Ne-am ales ca teren de investigaţie două importante municipii : Suceava şi Iaşi. Ne aflăm — Împreună cu preşedintele cooperativei „Constructorul“ — în cabinetul preşedintelui cooperativei „Unirea“ din Suceava. Supunem unui test telefonic unităţile de reparaţii în dorinţa de a căpăta un răspuns cit mai concludent la întrebarea : Este, oare, nivelul servirii pe măsura cerinţelor populaţiei, este el, oare, mulţumitor, aşa cum au apreciat cei doi preşedinţi ? — Alo, staţia auto-service ? Sunt cu maşina în faţa hotelului. Motorul nu vrea să pornească. — Nu-i nimic, vi-1 reparăm noi. Aduceţi maşina la atelier. — Dar cum ? Doar v-am spus că motorul nu porneşte. — Căutaţi vreun camion să vă remorcheze. — Aveţi cumva o staţie getax... pentru autocamioane ? — Vă rog ! Noi suntem auto-service ! Remorcatul vă priveşte. — Nu s-ar putea să trimiteţi un mecanic ? — Cum aşa, să răcească ? Nu vedeţi că afară plouă ? „Vai, vai, vai — exclamă preşedintele cooperativei ..Unirea“, Bruno Negură, doar le-am spus cum trebuie să procedeze. Au toate condiţiile pentru o bună servire“. — Alo, cooperativa „Constructorul“ ? Ţeava din peretele de la baie s-a spart. N-am cum să opresc apa. Trimiteţi, vă rog, urgent, un instalator, mi se inundă apartamentul ! — Tovarăşe, aţi greşit adresa. Aici e cooperativa „Constructorul“ (!). Noi nu ne ocupăm cu aşa ceva... De data aceasta a fost rîndul preşedintelui Dumitru Ibănescu să exclame. Şi tot la fel cum făcuse cel de la „Unirea“ : „Doar le-am spus...“ Pentru a solicita intervenţia unui depanator de televizoare nu am mai putut folosi telefonul. Motivul ? In Suceava, nici un centru de reparaţie cu acest profil nu are telefon. Ne Mihai IONESCU (Continuare in pag. a II-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşii Emilio Sereni, Alfredo Reichlin şi Adalberto Mimicei, membri ai Direcţiunii P. C. Italian Luni, 21 august, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, i-a primit pe tovarăşii Emilio Sereni, membru al Direcţiunii P.C. Italian, director al revistei „Critica marxistă“, Alfredo Reichlin, membru al Direcţiunii P.C. Italian, şef de secţie la C.C. al P.C.I., Adalberto Minucci, membru al Direcţiunii P.C. Italian, prim-secretar al Comitetului Federaţiei P.C.I. din Torino, care se află la odihnă în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Ştefan Andrei, primadjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In timpul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate unele probleme interesînd cele două partide. Cu acest prilej s-a exprimat satisfacţia pentru relaţiile de stimă, respect şi solidaritate internaţionalistă existente între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Italian, s-a reafirmat dorinţa de a dezvolta in continuare aceste raporturi corespunzător intereselor celor două partide, ale popoarelor român şi italian, ale unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ale cauzei, socialismului şi păcii in lume. Delegaţia Partidului Social-Democrat din Finlanda Luni după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit delegaţia Partidului Social-Democrat din Finlanda, condusă de tovarăşul Kalevi Sorsa, secretarul general al partidului, care se află în vizită în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Din delegaţie fac parte tovarăşii Silvi Siltanen, membră a Comitetului Executiv, preşedinta Uniunii femeilor social democrate, din Finlanda, Volho Halme, membru al Comitetului Executiv al P.S.D.F. şi M. Seppalainen, redactor de politică externă al ziarului „Suomen- Sosialidemokraatti“. La întîlnire au participat tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Voitec, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Colegiului Central de Partid, Ştefan Andrei prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Discuţiile care au avut loc cu acest prilej s-au referit la întări- rea şi dezvoltarea în continuare a relaţiilor dintre cele două partide şi a raporturilor politice, economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale dintre România şi Finlanda. Totodată, s-a efectuat un schimb de păreri în legătură cu unele probleme ale situaţiei actuale din Europa şi din lume, ale mişcării muncitoreşti internaţionale. Convorbirile s-au desfăşurat într-o ambianţă cordială, prietenească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu televiziunii austriece Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, luni la amiază, un grup de ziarişti de la televiziunea austriacă. La primire a fost de faţă tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat ziariştilor austrieci un interviu, referindu-se la unele aspecte ale construcţiei socialismului în România şi ale politicii externe a statului nostru. (Agerpres) AZI, LA BUCUREŞTI, SAVANŢI DIN ÎNTREAGA LUME SE INTILNESC In cadrul unei reuniuni ştiinţifice de mare prestigiu Congresul internaţional de fizică AMPERE In Capitala României are loc astăzi deschiderea lucrărilor celui de-al XVI-lea Congres international de fizică AMPERE — avind ca temă cercetările ce se efectuează în domeniul rezonanţelor magnetice şi fenomenelor asociate. Această manifestare ştiinţifică internaţională de prestigiu se desfăşoară sub inaltul patronaj al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Faptul acesta onorează cel de-al XVI-lea Congres internaţional AMPERE şi subliniază sprijinul substan-Prof. dr. docent Ioan URSU preşedintele Comitetului internaţional de organizare a congresului ţial pe care 11 acordă cercetării ştiinţifice partidul şi guvernul nostru, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Importanţa deosebită a celui de-al XVI-lea Congres AMPERE derivă din faptul că îşi va consacra lucrările şi dezbaterile unui domeniu de mare actualitate în fizica atomică şi nucleară, care a contribuit nemijlocit la realizarea unor descoperiri şi aplicaţii de o recunoscută valoare ştiinţifică şi practică. Fiind vorba de o reuniune consacrată unei dezbateri ştiinţifice de strictă specialitate, voi încerca să explic in cîteva cuvinte tematica şi obiectul acestui congres. In esenţă, rezonanţele magnetice reprezintă un ansamblu de metode de investigare, ce se bazează pe fenomenul absorbţiei de energie de către atomii substanţei supuse cercetării, atunci cind aceasta este introdusă intr-un cîmp magnetic constant şi intr-un cîmp electromagnetic variabil. Cîmpul magnetic constant are rolul de a „ordona“ nivelurile energetice ale electronilor şi nucleelor ce constituie atomii substanţei, iar cel electromagnetic de a furniza energia de absorbţie. In anumite condiţii, numite „de rezonanţă“, absorbţia de energie atinge o valoare maximă. Fenomenul de rezonanţă magnetică al unui atom este influenţat în mod esenţial de mediul in care acesta se găseşte situat. De aceea, orice modificare apărută in structura materialului de cercetat, ca, de exemplu, defecte produse prin iradiere, impurităţi străine etc, are ca efect o modificare corespunzătoare a absorbţiei de rezonanţă. Ţinem să remarcăm că, dintr-un domeniu care la început era considerat strict o cercetare fundamentală, au rezultat neaşteptate aplicaţii practice. Astfel, metodele de rezonanţe magnetice şi-au găsit largi aplicaţii in fizica şi tehnologia semiconductorilor, a aliajelor metalice şi a cristalelor impurificate controlat. Ultimele au condus la construcţia generatorilor cuantici de tip laser şi maser care, după cum se ştie, au vaste aplicaţii. Am mai aminti, in mod special, cercetările referitoare la materialele nucleare supuse iradierii cu particule încărcate, neutre sau cu radiaţii gama, in condiţiile in care sunt utilizate in reactori nucleari şi altele. Congresul al XVI-lea AMPERE va dezbate, in cadrul celor trei sesiuni (Continuare in pag. a IV-a) IN ZIARUL DE AZI: • Acţiune în cunoştinţa de cauza • Reclamaţii, sesizări, răspunsuri • Sunt cunoscute aptitudinile elevului admis în şcoala profesională ? • La sala Dalles - lucrări ale artiştilor din trei judeţe