Scînteia, septembrie 1970 (Anul 39, nr. 8533-8562)
1970-09-01 / nr. 8533
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS „Dresorul“ dresat La cinematograful din Sadu (Gorj) începuse să ruleze filmul „Mina cu briliante“. Deodată, un spectator, trezindu-se „mîngliat“ pe mină de un şarpe lung de 60 cm, a sărit ca ars în picioare. Cei aflaţi in preajma sa au intrat in panică. Cum pătrunsese şarpele în sala de spectacole ? In cîteva minute s-a lămurit întreg misterul. Fusese adus de tînărul Constantin Ciuclea căruia îi plăcea să umble cu asemenea „podoabe“, făcind pe dresorul. A primit imediat un proces verbal cu o amendă de 300 lei. Să se mai „dreseze“ şi el puţin înainte de a intra într-o sală de spectacole ! Oile nu cunoşteau mersul trenurilor... De multă vreme, pe raza comunei Jirlău (Brăila) nu se mai semnalase nici măcar picior de lup. De aceea, ciobanul Ion Putinică era încredinţat că misiunea lui este cum nu se poate mai uşoară. Intr-o zi, şi-a luat turma şi a dus-o pe o păşune situată în apropierea unei linii ferate. In timp ce el stătea frumos la umbră deasă, oile au urcat pe terasamentul de cale ferată şi au fost surprinse de un tren care a dat iama prin ele. Seara, păstorul s-a întors la stînă cu 26 de oi lipsă. Multe zile de aici înainte nu va fluiera decit a... pagubă ! Nota 10! Toamna — spune o veche zicală — se numără bobocii. Profesorii clasei a XII-a B, de la liceul „Ion Neculce“ din Capitală, au efectuat această operaţie cu cîteva zile mai înainte, după cea de-a doua sesiune a examenului de admitere în învăţământul superior. Douăzeci şi doi, din cei douăzeci şi trei de elevi ai clasei, au devenit cu adevărat... „boboci“. Trei la medicină, unul la universitate şi ceilalţi la diferite institute cu profil tehnic. Câţiva dintre ei — Gheorghe Zbăganu şi Tudor Aron — cu rezultate excepţionale : locul întii pe lista admişilor ! Amintind că şi cel de-al 23-lea se pregăteşte pentru a intra în rândul colegilor săi, le adresăm tradiţionala felicitare. Atît lor, cit şi cadrelor didactice care le-au asigurat obţinerea acestor rezultate. Trai, neneacă... Cind citiţi aceste rînduri, Alia Nicodim, fostă salariată a Agenţiei Internaţionale O.N.T.-Bucureşti, contemplă cerul printre gratii şi, îmbrăcată intr-un deuxproces vărgat, proprietatea statului, îşi deapănă amintirile. Concediul petrecut în Elveţia, contractarea unui apartament proprietate personală în valoare de 235 000 de lei, bijuteriile de zeci de mii de lei, mobila nouă, „Casa de Mode“ unde a lăsat vreo 40 000 de lei... Cum s-au destrămat toate ca un vis ! Nu peste mult timp își va primi pedeapsa. Nu vor fi alături de ea, în boxa acuzaţilor, fostul director al Agenţiei, Vasile Băloiu, şi nici fosta contabilă şefă, Maria Hodea, a căror neglijenţă i-a permis delapidatoarei să-şi însuşească din avutul obştesc 600 000 de lei. Fapta lor a intrat sub prevederile unui decret de amnistie. Dar rămîne, totuşi, un adevăr : că sub ochii lor închişi un singur ins a putut fura mai bine de o jumătate de milion de lei. Măcar acum au învăţat că trebuie să-i deschidă ? La 78 de ani, 1000 km pe bicicletă Acum trei ani, pensionarul Ion A. Olaru din Breaza, str. Gării nr. 83, care împlinise pe atunci 75 de ani, a parcurs cu bicicleta circa 600 km în 6 zile. Intr-un circuit pe Valea Oltului și Valea Prahovei, în ziua de 28 august a.c., s-a întors acasă dintr-un circuit mai lung. De data aceasta, în 12 zile, urmînd itinerariul Breaza - Ploieşti - Buzău - Focşani - Bacău - Suceava - V. Dornei - Tg. Mureş - Sighişoara - Braşov - Breaza, a străbătut o distanţă de peste 1 000 km. După cum se vede, deşi şi-a mărit substanţial cursa, ciclistul a reuşit să-şi păstreze viteza. La 78 de ani, e de o constanţă remarcabilă. Ii dorim să o păstreze în continuare. Rubrică redactată de : Dumitru URCOB Gheorghe DAVID cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" Acţiune în cunoştinţă de cauză Participarea largă a oamenilor muncii la viaţa politică a ţării, la rezolvarea treburilor obşteşti — trăsătură definitorie a societăţii noastre socialiste — nu poate fi concepută fără informarea lor politică multilaterală, la zi. La 8 luni de la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, care a stabilit ca popularizarea, explicarea şi dezbaterea largă a principalelor hotăriri, măsuri şi legi adoptate de partid şi de stat să constituie sarcini permanente ale organelor şi organizaţiilor de partid, ale celorlalte organizaţii de masă şi obşteşti — ne-am propus, în cursul unui raid prin judeţele Galaţi, Ialomiţa, Brăila, să reliefăm modul concret în care se realizează acest important deziderat. Contribuţia pe care informarea politică o are la crearea unei imagini de ansamblu, profunde, asupra unei măsuri sau a unui eveniment depinde, în mare măsură, de promptitudinea cu care sunt aduse acestea la cunoştinţa maselor. Ne-a bucurat să constatăm că, la puţină vreme după apariţia în presă a unor documente de partid, hotărîri sau legi, în judeţele amintite s-au organizat instruiri cu secretarii comitetelor de partid, cu locţiitorii lor, avînd drept temă popularizarea şi dezbaterea acestora. Despre modul in care au fost concepute aceste acţiuni ne-a vorbit tovarăşul Dumitru Răileanu, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid Galaţi. „Considerînd că pe diverse căi — radio, televiziune, presă, — aceste documente sunt cunoscute, am indicat ca Informările pe marsiunea lor să nu se rezume la repetarea textului acestora, ci să explice pe larg semnificaţia lor politică, să evidenţieze sarcinile care revin fiecărui colectiv de muncă, să ducă la mobilizarea anuplă a cetăţenilor la rezolvarea problemelor imediate şi de perspectivă“. In multe locuri, informarea politică a avut asemenea caracteristici. La C.A.P. Vlădeşti, judeţul Galaţi, de pildă, unde s-a dezbătut legea organizării producţiei şi a muncii în agricultură, s-a relevat, alături de însemnătatea acesteia pentru îmbunătăţirea activităţii în sectorul agrar, înalta responsabilitate ce revine cooperatorilor în Îndeplinirea exemplară a tuturor sarcinilor de muncă, în asigurarea unei folosiri chibzuite, cu maximum de randament, a milioanelor materiale şi băneşti de care d’Spun. Merită subliniat faptul că aici, ca şi la Lebliu-sat şi Scîoteia — judeţul Ialomiţa, Umbăneşti, Trieşti şi Nămoloasa — judeţul Galaţi, s-a demonstrat prin propuneri concrete privind construirea unor sere, specializarea şi profilarea producţiei, sporirea rentabilităţii fiecărui hectar de pămînt s.a., că noua lege a impulsionat iniţiativa unităţilor agricole, a cooperatorilor înşişi. Deosebit de operativ, multe comitete de partid , printre care cele ale municipiului Călăraşi, oraşului Feteşti, comunelor Ţăndărel şi Bucu, judeţul Ialomiţa, pentru a numi doar cîteva , şi-au alcătuit planuri de popularizare a propriilor măsuri şi sarcini. Din păcate, manifestările rutiniere, practicile greoaie, inerţia reduc încă, în destule locuri, efectele pozitive ale activităţii de informare politică. Mai sunt încă organe de partid ca cele din comunele Lieşti, Costache Negri, din judeţul Galaţi, care nu întreprind nimic pentru explicarea unui document sau a unei legi, pentru discutarea unui eveniment nou, pînă cind nu sosesc de la centrul de judeţ indicaţiile, punctajele de idei, tematicile orientative, conferinţele. In informarea politică a oamenilor muncii, organele şi organizaţiile de partid folosesc în principal expunerile şi conferinţele — sistem, desigur, util, dar care se cere a fi completat cu alte forme mai interesante, mai dinamice, care să stabilească un contact mai direct cu auditoriul. In judeţele amintite am întîlnit o atentă preocupare pentru găsirea unor modalităţi vii, convingătoare, apte să sporească eficienţa activităţilor informative. In comunele Plopu şi Tichileşti, judeţul Brăila, Dor Mărunt şi Dragalina, judeţul Ialomiţa, de pildă, serile de calcul, ca şi serile de întrebări şi răspunsuri, avînd ca temă documentele Plenarei din 17—19 martie a.c. şi programele naţionale pentru irigaţii şi dezvoltarea zootehniei, s-au bucurat de o reuşită deplină, marcată atît de clarificarea problemelor generale, cît, mai ales, de propunerile privind executarea unor lucrări de îndiguiri, desecări şi defrişări pe plan local, îmbunătăţirea raselor de animale ş.a. „O modalitate de Informare ce dă bune rezultate o constituie simpozionul — ne spunea tovarăşul Petcu Ioan, şeful sectorului muncă politică de masă al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R. Ca argument aduc simpozioanele desfăşurate sub titlul „Cadran internaţional“ la Slobozia, Amara şi Combinatul chimic din Călăraşi, unde la cunoştinţa oamenilor au fost aduse cele mai recente evenimente din viaţa politică nonînsemnări despre activitatea unor comitete de partid în domeniul informării politice dială, poziţia partidului nostru faţă de acestea. Explicaţiile privind vizitele tovarăşului Nicolae Ceauşescu in Franţa, ale altor conducători de partid şi de stat peste hotare, declaraţiile guvernului român faţă de situaţia din Orientul Apropiat, din Rhodesia şi Indochina, au constituit, în acelaşi timp, un prilej de manifestare a deplinei adeziuni a oamenilor muncii la politica realistă promovată pe plan extern de partidul și statulnostru. Nu mai trebuie demonstrat că cuprinderea unei sfere cît mai largi de oameni este un imperativ al muncii de informare politică. Or, în acest domeniu, este încă loc pentru mai bine. Prea multe acţiuni se desfăşoară doar la nivel de judeţ sau de municipiu, îngustîndu-se, astfel, masa participanţilor. Nu peste tot se face informarea pînă în ultimele verigi ale unităţilor industriale şi agricole. Se întreprinde încă foarte puţin pentru cei neîncadraţi în formele organizate ale invăţămîntului de partid. Trebuie arătat că, totuşi, atunci cind se caută modalităţi şi forme noi, se ivesc iniţiative interesante. Aşa, de pildă, comitetul de partid al Combinatului siderurgic din Galaţi — unitate industrială dintre ai cărei muncitori foarte mulţi locuiesc în mediul rural — a organizat în comunele unde aceştia sunt mai numeroşi — Panciu, Tudor Vladimirescu, Oancea, Răşcani etc. — deplasări ale unor brigăzi artistice şi ştiinţifice, formaţii culturale, ca şi a unor lectori care au vorbit oamenilor despre aspecte actuale ale politicii partidului şi statului nostru. Este binecunoscut că intre calitatea informării politice şi competenţa celor care o fac există o strînsă relaţie. De aceea, conducerea partidului a recomandat ca această muncă să fie încredinţată unor oameni bine pregătiţi — membri ai comitetelor de partid şi ai consiliilor populare judeţene şi municipale, cadre de conducere ale unităţilor industriale şi agricole, ale diferitelor instituţii etc. — care să aducă în informările ce le fac gradul de experienţă, înţelegere şi cunoaştere proprii omului investit cu mari răspunderi. Am constatat că a sporit în măsură apreciabilă numărul activiştilor de partid şi de stat care popularizează şi explică documentele de partid, folosind prilejul deplasărilor pe teren, al participării la adunări de partid etc. Dar, după cum a reieşit din unele analize făcute la comitetele judeţene de partid amintite, ca şi din discuţiile pe care le-am purtat aici, un număr destul de mare de expuneri şi conferinţe nu erau decit simple reproduceri ale textului documentelor de partid, fără să reliefeze importanţa lor teoretică şi practică. De asemenea, mai sunt lectori şi propagandişti care merg în faţa cetăţenilor cu un text prefabricat pe care îl parcurg fără a se întreba dacă un asemenea material corespunde sau nu problemelor cu care este confruntat auditoriul. De aceea, îmbunătăţirea permanentă a pregătirii lectorilor, perfecţionarea metodologiei activităţii lor, selectarea pentru această muncă a unor oameni pasionaţi, care posedă bogate cunoştinţe politice, trebuie să constituie una din principalele preocupări ale organelor şi organizaţiilor de partid. Am notat, în acest sens, cîteva reuşite schimburi de experienţă şi consfătuiri care au avut loc în ultima vreme in judeţul Ialomiţa, in municipiile Brăila şi Galaţi. In prezenţa celor ce activează in propaganda de partid, s-au desfăşurat utile dialoguri pe tema : „Munca politicoideologică în sprijinul realizării sarcinilor de producţie“. Cu acest prilej, au fost scoase în relief cîteva idei deosebit de valoroase intre care: imperativul antrenării în munca de informare politică a întregului activ de partid, cerinţa ca expunerile, conferinţele, întreaga gamă a mijloacelor muncii politice de masă să se axeze pe probleme de stringentă actualitate ale dezvoltării economiei noastre, să evidenţieze, amănunţit, convingător, prevederile esenţiale cuprinse in documentele de partid etc. Rezultă, aşadar, că informarea politică poate fi perfecţionată, îmbogăţită prin folosirea unor forme şi metode noi, variate, directe, prin utilizarea judicioasă şi continua ridicare a pregătirii cadrelor chemate să o desfăşoare. Numai astfel ea va deveni o pîrghie însemnată în activizarea conştiinţei oamenilor muncii, în creşterea spiritului lor de iniţiativă şi combativitate, un mijloc de sporire continuă a legăturilor partidului cu masele largi populare. Silviu ACHIM La Piatra Neamţ (Foto : Gh. Vintilă) (Urmare din pag. I) deplasăm deci la complexul central. — Deseară, s-ar putea să vină cineva acasă pentru un televizor defect . — încercăm noi. — Deseară, aţi spus? Imposibil. Sintem foarte aglomerați. Miine după-amiază. Glasul responsabilului, trădînd parcă ceva în neregulă, ne determină să cercetăm registrul de comenzi. Ce constatăm ? Cinci lucrări înscrise, trei tehnicieni plecaţi pentru ele. — Nu credeţi că productivitatea muncii e scăzută şi, de aici, suferă şi deservirea ? — întrebăm pe preşedintele B. Negură, care ne însoţea. — Fac ei mai multe lucrări, sunt sigur, dar nu-i putem controla. Aleargă după reparaţii în particular, după ciubuc... De altfel, ne-am putut convinge că modul defectuos de organizare a muncii şi de urmărire a deplasărilor pe teren a lucrătorilor creează un teren deosebit de fertil pentru încălcări ale disciplinei in muncă, pentru o productivitate scăzută. Ni s-a spus astfel, de către şeful de unitate, că unul dintre lucrători se află la anumite adrese, pentru ca de fapt, cautîndu-l, să constatăm că avea un cu totul alt „plan de bătaie“. „Veniţi peste citva timp la noi, ne spune la despărţire preşedintele B. Negură, şi o să vedeţi servicii aşa cum scrie la carte“. Fără îndoială, angajamentul luat îl apreciem cum se cuvine ; nu putem însă să nu remarcăm că necesitatea unor servicii prompte la domiciliu nu a apărut de azi, de ieri. A fost suficient timp şi pînă acum pentru organizarea lor corespunzătoare. Faptul că aceste servicii au fost lăsate oarecum la voia întîmplării demonstrează înainte de toate insuficienta preocupare a cooperaţiei meşteşugăreşti din Suceava, a Uniunii judeţene, faţă de nevoile populaţiei, imobilismul in organizarea reţelei pentru asigurarea unor forme corespunzătoare de deservire la toate categoriile de servicii. Iaşi. Din biroul preşedintelui cooperativei „Prestaţiunea“, S. Solomon, repetăm testul descris mai sus. Sunăm la mai multe centre de reparaţie. Dînd dovadă de solicitudine, o bună parte dintre cei care răspund, ne înregistrează comanda şi pornesc imediat spre adresa indicată. Din păcate însă, ne-a fost dat să constatăm şi aici fapte nedorite. Contrar indicaţiilor primite, unii lucrători pretindeau fie să achităm in prealabil taxa de deplasare — deci să trecem mai întii pe la unitate — fie să transportăm aparatul defect la atelier. „Defecţiunile — remarca preşedintele cooperativei• se datoresc numai şi numai unor cauze subiective. Nu există nici un motiv demn de luat în seamă pentru a justifica o proastă deservire“. Ne deplasăm la cooperativa „Constructorul“. Solicitasem in prealabil, prin telefon, o reparaţie la instalaţia electrică. Deşi am precizat că lucrarea ar fi foarte urgentă, că din firele de pe pereţii camerelor ar ieşi fum, am fost sfătuiţi să ne păstrăm totuşi calmul, să ne deplasăm la sediul cooperativei şi să facem o cerere (nu ştim dacă nu cumva trebuia timbrată...). Dacă e o lucrare mai mare, e posibil ca preşedintele să o aprobe — ni s-a spus în continuare — şi apoi, dacă „mai e loc în plan“, va veni cineva acasă să facă... devizul (!?). — De ce sînt tratate cu atîta indiferenţă lucrările de intervenţie ? — întrebăm pe preşedintele Nicolae Constantinescu. — Pentru că, pur şi simplu, nu are rost să ne legăm la cap dacă nu ne doare. Avem şi aşa suficiente lucrări mari, cu care acoperim şi uneori, depăşim planul, incit nu văd de ce ar mai fi nevoie să angajăm şi lucrări mărunte. Pentru astea e cam multă alergătură. Preferăm să înlocuim toată instalaţia electrică de la o casă decit să reparăm, te miri ce, un metru de cablu ars. — Şi cetăţenii cărora li se arde doar un metru de cablu, ce fac ? — Se descurcă ei. Mai o cunoştinţă, mai electricianul de la întreprindere — lucrurile se aranjează. La instalaţiile sanitare credeţi cumva că se procedează altfel . — Am solicitat, la cele trei centre de montat geamuri, înlocuirea unui geam spart. Peste tot am fost sfătuiţi să aducem fereastra la atelier. Nu credeţi că responsabilii unităţilor au nesocotit indicaţiile cooperativei ? — Nicidecum. Doar nu credeţi că noi suntem hamalii clienţilor. De ce să care meseriaşii noştri în spate geamurile cetăţenilor ? Noi le montăm. N-au decit să le transporte ei ! Noi nici nu avem tarif pentru deplasarea la domiciliul clientului... — Orice serviciu, după cum vă este cunoscut, se plăteşte. De ce nu aţi solicitat stabilirea unei taxe şi pentru transport ? In alte sectoare există asemenea tarife. — Nu ne interesează. încasăm destul şi fără ele. Dacă însă ni s-ar da o maşină... am mai putea analiza problema. Am pus capăt aici, acestui dialog penibil. Nu ne venea să credem că am discutat cu un preşedinte de cooperativă, cu un cadru de SERVICIUL LA DOMICILIU conducere din cooperaţia meşteşugărească — organizaţie a cărei raţiune de a fi este servirea conştiincioasă, atentă a populaţiei. Mentalitatea al cărei purtător de cuvînt s-a făcut N. Constantinescu — întîlnită, din păcate şi în alte sectoare — nu face altceva decit să aducă grave prejudicii deservirii cetăţeneşti, prestigiului unităţilor din reţeaua UCECOM. O contribuţie de loc neglijabilă la perpetuarea unei atari mentalităţi o aduc, credem, indicatorii de plan adeseori minimi, comod realizabili. In asemenea situaţii, planul nu mai reprezintă un instrument de cointeresare, de mobilizare a tuturor forţelor — şi, deci, de îmbunătăţire a nivelului serviciilor prestate către populaţie. După cum se ştie, în prezent are loc definitivarea viitorului plan cincinal şi la capitolul deservirii populaţiei, acţiune care se înscrie tocmai pe linia măsurilor de îmbunătăţire hotărîtă a activităţii unor sectoare de larg interes cetăţenesc. Este de aşteptat ca, prin diversificarea gamei de servicii, prin depistarea şi valorificarea unor noi posibilităţi de sporire a gradului de satisfacere a nevoilor populaţiei, sarcina de deservire să fie sporită. Există suficiente mijloace pentru aceasta. Printre ele se numără și ameliorările posibile ale serviciilor la domiciliu. „HUBERTUS“ - numele unei noi unităţi clujene cu specific vinătoresc Reţeaua comercială a Clujului s-a îmbogăţit cu o nouă unitate cu specific vinătoresc — „Hubertus“ — găzduită într-o clădire originală, la realizarea căreia fantezia arhitecţilor s-a împletit armonios cu măiestria artiştilor plastici. Totul este îmbietor, vădind bun gust şi preocupare pentru a oferi publicului un cadru cît mai reconfortant şi preparate din cele mai delicioase. Aici se pot servi mîncăruri din vînat de iepure, căprioare, fazani şi mistreţi. Unitatea recomandă, în special, preparatele casei : „căprioară ” la Hubertus* şi cîrnaţi de mistreţ, însoţite de nelipsitele vinuri albe şi negre, seci şi demiseci. Să nu omitem însă esenţialul : menţinerea perseverentă a profilului restaurantului, a bunului său renume, servirea ireproşabilă, varietatea şi calitatea meniurilor. Pentru toate aceste motive, restaurantul „Hubertus“ prezintă cel mai înalt grad de rentabilitate din reţeaua comercială clujeană. SCINT El A — marţi 1 septembrie 1970 • Lipsa de apă care există uneori in Capitală se datoreşte, printre altele, şi faptului că mari cantităţi se irosesc prin scurgerile ce se produc în instalaţiile defecte din unele apartamente. Dar nu-i mai puţin adevărat că aceste defecţiuni nu se pot înlătura operativ, întrucît din magazinele comerciale din Capitală lipsesc cu desăvârşire piese pentru instalaţiile sanitare. Am umblat zile în şir să cumpăr nişte flotoare şi garnituri inelare pentru bateriile de baie şi spălător, dar căutarea a fost zadarnică. Mi s-a spus că asemenea piese nu se mai aduc de mai mult timp în magazine. In acest caz, ne adresăm întreprinderii de canal, apă. Dar, de cele mai multe ori, apelurile noastre nu sunt recepţionate sau intervenţiile întreprinderii amintite întirzie. Iată un şir de deficienţe care, dacă nu vor fi înlăturate, vor genera în continuare scurgeri lăturalnice din robinetul alimentării cu apă a Capitalei. Romeo DUMITRESCU Bucureşti • In cartierul I. C. Frimu din oraşul nostru locuiesc sute de cetăţeni, majoritatea constructori. Ce-i drept, aici există unele unităţi comerciale : alimentară, unitate de legume-fructe, un restaurant. In schimb nu este nici un oficiu poştal sau ghişeu C.E.C., cu toate că sunt condiţii de amenajare a acestora. Pentru asemenea servicii trebuie să ne deplasăm kilometri întregi pînă in centrul oraşului. Şi încă o chestiune care dă multă bătaie de cap locuitorilor cartierului , magazinele comerciale se închid la orele 18,30, cu toate că muncitorii ies din serviciu la 19,30. Toate acestea au fost sesizate in nenumărate rînduri organelor locale. Dar noi am zis, noi am auzit Florea TESTULEASA Cîmpulung-Argeș • încă din primăvara anului trecut am comandat întreprinderii de industrie locală din Slatina un cap de motor pentru moara din Predeşti. Dar nici pînă azi întreprinderea nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate. Tot ceea ce am reuşit să aflăm, în urma repetatelor noastre , demersuri, este că piesa a fost turnată, însă nu şi prelucrată. De ce ? Nu se ştie. Am trimis la Slatina adrese peste adrese şi delegaţi. In zădar. Ni s-a răspuns doar cui.. * amînări. In timpul acesta, moara * nu poate funcţiona, cetăţenii au de * întâmpinat greutăţi, fiind obligaţi * să bată drumuri către alte mori din alte localităţi. Este de neînţeles atitudinea conducerii întreprinderii slătinene, care, deşi şi-a asumat nişte obligaţii, nu şi le mai respectă. * Marin BĂLĂCI , responsabilul morii din Predeşti-Dolj • Am cumpărat, anul trecut, de la magazinul de specialitate din oraşul Dej un aparat de radio „Car- i dée-5“. A funcţionat un timp şi de vreo două luni şi mai bine stă la reparat. Tovarăşii de la cooperativă l-ar repara bucuroşi, dar trebuie să-i înlocuiască tubul electronic, iar la atelierul din Dej nu sosesc ase- menea piese de schimb. Am făcut două drumuri la București, am încercat să procur tubul de la maga- zinul „Dioda“, dar n-am găsit. De ce oare uzinele „Electronica“ din București nu se interesează și de asigurarea pieselor de schimb necesare reparării aparatelor pe care le produce ? Problema o consider destul de importantă şi rezolvarea ei cred că nu suferă amînare. Dumitru VAIDA comuna Rugoseşti, judeţul Cluj • In imobilul situat pe str. Ştefan cel Mare nr. 408 din Brăila locuim mai multe familii. De vreo două luni de zile, în urma insistenţelor noastre repetate, întreprinderea de gospodărie locativă a hotărât să înceapă reparaţiile la acest imobil. Au venit meşterii, au început lucrările. Dar dacă n-au reuşit să termine reparaţia, în schimb au dezvelit casa şi au demontat instalaţiile sanitare, iar acum, prin acoperiş plouă ca afară ! Şi, după această ispravă, au plecat fără să spună un cuvînt, cu toate că explicaţiile nu ne-ar fi consolat cu nimic. Am reclamat din nou la I.G.L. Dar fără ecou. Oare acesta o fi sistemul de lucru al respectivei întreprinderi ? Ghiţă PETCU Brăila • Pe distanţa Cîmpina-Brebu circulă zilnic zeci de maşini. De la Brebu şi pină la Petriceanca, date de 7 kilometri, însă, localnicii sunt obligaţi să meargă pe jos. De ce? Pentru că întreprinderea de transporturi auto Cîmpina nu poate prelungi traseul din cauză că podul de trecere peste un pîriu este în construcţie de foarte mult timp. S-a cărat pietriş, s-au adus şi alte materiale, cetăţenii s-au oferit să dea o mină de ajutor la construirea podului. Numai Consiliul popular al comunei Brebu nu ia nici o iniţiativă. Ion BRATU Cîmpina NOI MODELE DE MAROCHINĂRIE Pentru contractările cu comerţul din ultimul trimestru al acestui an, marochinerii din Sibiu şi Sebeş au pregătit o colecţie de peste 270 modele. Ea cuprinde genţi de voiaj, poşete, sacoşe, valize, cordoane, genţi de umăr tinereşti, în forme trapez, dreptunghiulare etc. şi în culori vii (predomină combinaţiile din roşu, alb, bleumarin, bej, vernil). Printre noutăţi se remarcă : valizele pliante din ecosez, pe suport din policlorură de vinil, sacoşele de piaţă din gutiplast, cu posibilităţi de pliere, precum şi diferite portmonee şi truse pentru cusut, în formate elegante, cu sisteme de închidere originale. Toate aceste noi articole de marochinerie, realizate de Combinatul de pielărie şi Încălţăminte din Sibiu, poartă amprenta căutărilor pentru continua adaptare la cerinţele modei. La realizarea lor au fost utilizate materiale noi, flexibile, în presaje și culori diferite. Vinzări de autoturisme prin Consignaţia Sub auspiciile Ministerului Comerţului Interior, cu începere din luna august a fost reglementată problema vînzării-cumpărării de autoturisme proprietate personală. Unităţile de consignaţie ale comerţului de stat din oraşele Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Iaşi, şi Piteşti primesc spre vînzare autoturisme, oferind proprietarilor latitudinea stabilirii preţului. Autoturismele sunt parcate în puncte comerciale stabile, special amenajate, prezentînd avantajul că pot fi văzute tot timpul. La cererea cumpărătorului, personalul calificat aflat la dispoziţia unităţilor de consignaţie efectuează prezentarea şi probele de motor, oferă consultaţii privind caracteristicile şi tipul fiecărui autosferism în parte. De asemenea, unităţile de consignaţie se îngrijesc de toate formalităţile de vînzare-cumpărare, aducînd şi pe această cale înlesniri şi scurtarea timpului de incheiere a tranzacţiilor.