Scînteia, septembrie 1970 (Anul 39, nr. 8533-8562)

1970-09-01 / nr. 8533

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS „Dresorul“ dresat La cinematograful din Sadu (Gorj) începuse să ruleze fil­mul „Mina cu briliante“. Deo­dată, un spectator, trezindu-se „mîngliat“ pe mină de un şarpe lung de 60 cm, a sărit ca ars în picioare. Cei aflaţi in preajma sa au intrat in panică. Cum pă­trunsese şarpele în sala de spec­tacole ? In cîteva minute s-a lămurit întreg misterul. Fusese adus de tînărul Constantin Ciu­­clea căruia îi plăcea să umble cu asemenea „podoabe“, făcind pe dresorul. A primit imediat un proces verbal cu o amendă de 300 lei. Să se mai „dreseze“ şi el puţin înainte de a intra în­­tr-o sală de spectacole ! O­ile nu cunoşteau mersul trenurilor... De multă vreme, pe raza co­munei Jirlău (Brăila) nu se mai semnalase nici măcar picior de lup. De aceea, ciobanul Ion Pu­­tinică era încredinţat că misi­unea lui este cum nu se poate mai uşoară. Intr-o zi, şi-a luat turma şi a dus-o pe o păşune situată în apropierea unei linii ferate. In timp ce el stătea fru­mos la umbră deasă, oile au urcat pe terasamentul de cale ferată şi au fost surprinse de un tren care a dat iama prin ele. Seara, păstorul s-a întors la stînă cu 26 de oi lipsă. Multe zile de aici înainte nu va fluie­ra decit a... pagubă ! N­ota 10! Toamna — spune o veche zi­cală — se numără bobocii. Pro­fesorii clasei a XII-a B, de la liceul „Ion Neculce“ din Capi­­­tală, au efectuat această operaţie cu cîteva zile mai înainte, după cea de-a doua sesiune a exame­nului de admitere în învăţămân­­tul superior. Douăzeci şi doi, din cei douăzeci şi trei de elevi ai clasei, au devenit cu adevărat... „boboci“. Trei la medicină, unul la universitate şi ceilalţi la dife­rite institute cu profil tehnic. Câţiva dintre ei — Gheorghe Zbăganu şi Tudor Aron — cu rezultate excepţionale : locul în­­tii pe lista admişilor ! Amintind că şi cel de-al 23-lea se pregă­teşte pentru a intra în rândul co­legilor săi, le adresăm tradiţio­nala felicitare. Atît lor, cit şi cadrelor didactice care le-au asigurat obţinerea acestor re­zultate. T­rai, neneacă... Cind citiţi aceste rînduri, Alia Nicodim, fostă salariată a Agen­ţiei Internaţionale O.N.T.-Bucu­­reşti, contemplă cerul printre gratii şi, îmbrăcată intr-un deux­­proces vărgat, proprietatea sta­tului, îşi deapănă amintirile. Concediul petrecut în Elveţia, contractarea unui apartament proprietate personală în valoare de 235 000 de lei, bijuteriile de zeci de mii de lei, mobila nouă, „Casa de Mode“ unde a lăsat vreo 40 000 de lei... Cum s-au destrămat toate ca un vis ! Nu peste mult timp își va primi pe­deapsa. Nu vor fi alături de ea, în boxa acuzaţilor, fostul direc­tor al Agenţiei, Vasile Băloiu, şi nici fosta contabilă şefă, Maria Hodea, a căror neglijenţă i-a permis delapidatoarei să-şi însu­şească­ din avutul obştesc 600 000 de lei. Fapta lor a intrat sub prevederile unui decret de am­nistie. Dar rămîne, totuşi, un a­­devăr : că sub ochii lor închişi un singur ins a putut fura mai bine de o jumătate de milion de lei. Măcar acum au învăţat că trebuie să-i deschidă ? La 78 de ani, 1000 km pe bicicletă Acum trei ani, pensionarul Ion A. Olaru din Breaza, str. Gării nr. 83, care împlinise pe atunci 75 de ani, a parcurs cu bicicleta circa 600 km în 6 zile. Intr-un circuit pe Valea Oltului și Valea Prahovei, în ziua de 28 august a.c., s-a întors acasă dintr-un circuit mai lung. De data aceas­ta, în 12 zile, urmînd itinerariul Breaza - Ploieşti - Buzău - Foc­şani - Bacău - Suceava - V. Dor­­nei - Tg. Mureş - Sighişoara - Braşov - Breaza, a străbătut o distanţă de peste 1 000 km. După cum se vede, deşi şi-a mărit substanţial cursa, ciclistul a reu­şit să-şi păstreze viteza. La 78 de ani, e de o constanţă remar­cabilă. Ii dorim să o păstreze în continuare. Rubrică redactată de : Dumitru U­RCOB Gheorghe DAVID cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" Acţiune în cunoştinţă de cauză Participarea largă a oamenilor muncii la viaţa politică a ţării, la rezolvarea treburilor obşteşti — tră­sătură definitorie a societăţii noas­tre socialiste — nu poate fi conce­pută fără informarea lor politică multilaterală, la zi. La 8 luni de la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, care a stabilit ca popularizarea, expli­carea şi dezbaterea largă a prin­cipalelor hotăriri, măsuri şi legi a­­doptate de partid şi de stat să con­stituie sarcini permanente ale orga­nelor şi organizaţiilor de partid, ale celorlalte organizaţii de masă şi ob­şteşti — ne-am propus, în cursul unui raid prin judeţele Galaţi, Ia­lomiţa, Brăila, să reliefăm modul concret în care se realizează acest important deziderat. Contribuţia pe care informarea politică o are la crearea unei ima­gini de ansamblu, profunde, asupra unei măsuri sau a unui eveniment depinde, în mare măsură, de prompti­tudinea cu care sunt aduse acestea la cunoştinţa maselor. Ne-a bucurat să constatăm că, la puţină vreme după apariţia în presă a unor documente de partid, hotă­­rîri sau legi, în judeţele amintite s-au organizat instruiri cu secretarii comitetelor de partid, cu locţiitorii lor, avînd drept temă popularizarea şi dezbaterea acestora. Despre mo­dul in care au fost concepute aceste acţiuni ne-a vorbit tovarăşul Dumi­tru Răileanu, şeful secţiei de pro­pagandă a Comitetului judeţean de partid Galaţi. „Considerînd că pe diverse căi — radio, televiziune, presă, — aceste documente sunt cu­noscute, am indicat ca Informările pe marsiunea lor să nu se rezume la repetarea textului acestora, ci să ex­plice pe larg semnificaţia lor politi­că, să evidenţieze sarcinile care re­vin fiecărui colectiv de muncă, să ducă la mobilizarea anuplă a cetăţe­nilor la rezolvarea problemelor ime­diate şi de perspectivă“. In multe locuri, informarea politi­că a avut asemenea caracteristici. La C.A.P. Vlădeşti, judeţul Galaţi, de pildă, unde s-a dezbătut legea orga­nizării producţiei şi a muncii în a­­gricultură, s-a relevat, alături de în­semnătatea acesteia pentru îmbună­tăţirea activităţii în sectorul agrar, înalta responsabilitate ce revine coo­peratorilor în Îndeplinirea exemplară a tuturor sarcinilor de muncă, în a­­sigurarea unei folosiri chibzuite, cu maximum de randament, a milioane­lor materiale şi băneşti de care d’S­­pun. Merită subliniat faptul că aici, ca şi la Lebliu-sat şi Scîoteia — ju­deţul Ialomiţa, Umb­ăn­eşti, Trieşti şi Nămoloasa — judeţul Galaţi, s-a de­monstrat prin propuneri concrete privind construirea unor sere, spe­cializarea şi profilarea producţiei, sporirea rentabilităţii fiecărui hec­tar de pămînt s.a., că noua lege a impulsionat iniţiativa unităţilor a­­gricole, a cooperatorilor înşişi. Deosebit de operativ, multe comi­tete de partid , printre care cele ale municipiului Călăraşi, oraşului Feteşti, comunelor Ţăndărel şi Bucu, judeţul Ialomiţa, pentru a numi doar cîteva , şi-au alcătuit planuri de popularizare a propriilor măsuri şi sarcini. Din păcate, manifestările rutiniere, practicile greoaie, inerţia reduc încă, în destule locuri, efectele pozitive ale activităţii de informare politică. Mai sunt încă organe de partid ca cele din comunele Lieşti, Costache Negri, din judeţul Galaţi, care nu întreprind nimic pentru explicarea unui document sau a unei legi, pen­tru discutarea unui eveniment nou, pînă cind nu sosesc de la centrul de judeţ indicaţiile, punctajele de idei, tematicile orientative, conferinţele. In informarea politică a oamenilor muncii, organele şi organizaţiile de partid folosesc în principal expune­rile şi conferinţele — sistem, desi­gur, util, dar care se cere a fi com­pletat cu alte forme mai interesan­te, mai dinamice, care să stabilească un contact mai direct cu auditoriul. In judeţele amintite am întîlnit o atentă preocupare pentru găsirea unor modalităţi vii, convingătoare, apte să sporească eficienţa activită­ţilor informative. In comunele Plopu şi Tichileşti, judeţul Brăila, Dor Mărunt şi Dragalina, judeţul Ia­lomiţa, de pildă, serile de calcul, ca şi serile de întrebări şi răspunsuri, avînd ca temă documentele Plenarei din 17—19 martie a.c. şi programele naţionale pentru irigaţii şi dezvolta­rea zootehniei, s-au bucurat de o reuşită deplină, marcată atît de cla­rificarea problemelor generale, cît, mai ales, de propunerile privind e­­xecutarea unor lucrări de îndiguiri, desecări şi defrişări pe plan local, îmbunătăţirea raselor de animale ş.a. „O modalitate de Informare ce dă bune rezultate o constituie simpo­zionul — ne spunea tovarăşul Petcu Ioan, şeful sectorului muncă politică de masă al Comitetului judeţean Ia­lomiţa al P.C.R. Ca argument aduc simpozioanele desfăşurate sub titlul „Cadran internaţional“ la Slobozia, Amara şi Combinatul chimic din Călăraşi, unde la cunoştinţa oameni­lor au fost aduse cele mai recente evenimente din viaţa politică non­însemnări despre activitatea unor comitete de partid în domeniul informării politice dială, poziţia partidului nostru faţă de acestea. Explicaţiile privind vi­zitele tovarăşului Nicolae Ceauşescu in Franţa, ale altor conducători de partid şi de stat peste hotare, decla­raţiile guvernului român faţă de si­tuaţia din Orientul Apropiat, din Rhodesia şi Indochina, au constituit, în acelaşi timp, un prilej de mani­festare a deplinei adeziuni a oame­nilor muncii la politica realistă pro­movată pe plan extern de partidul și statul­­nostru. Nu mai trebuie demonstrat că cu­prinderea unei sfere cît mai largi de oameni este un imperativ al muncii de informare politică. Or, în acest domeniu, este încă loc pentru mai bine. Prea multe acţiuni se des­făşoară doar la nivel de judeţ sau de municipiu, îngustîndu-se, astfel, masa participanţilor. Nu peste tot se face informarea pînă în ultimele verigi ale unităţilor industriale şi agricole. Se întreprinde încă foarte puţin pentru cei neîncadraţi în for­mele organizate ale invăţămîntului de partid. Trebuie arătat că, totuşi, atunci cind se caută modalităţi şi forme noi, se ivesc iniţiative intere­sante. Aşa, de pildă, comitetul de partid al Combinatului siderurgic din Galaţi — unitate industrială dintre ai cărei muncitori foarte mulţi lo­cuiesc în mediul rural — a organizat în comunele unde aceştia sunt mai numeroşi — Panciu, Tudor Vladimi­­rescu, Oancea, Răşcani etc. — depla­sări ale unor brigăzi artistice şi ştiinţifice, formaţii culturale, ca şi a unor lectori care au vorbit oameni­lor despre aspecte actuale ale poli­ticii partidului şi statului nostru. Este binecunoscut că intre calita­tea informării politice şi competenţa­­ celor care o fac există o strînsă re­laţie. De aceea, conducerea partidului a recomandat ca această muncă să fie încredinţată unor oameni bine pregătiţi — membri ai comitetelor de partid şi ai consiliilor populare ju­deţene şi municipale, cadre de con­ducere ale unităţilor industriale şi agricole, ale diferitelor instituţii etc. — care să aducă în informările ce le fac gradul de experienţă, înţelegere şi cunoaştere proprii omului investit cu mari răspunderi. Am constatat că a sporit în măsură apreciabilă nu­mărul activiştilor de partid şi de stat care popularizează şi explică docu­mentele de partid, folosind prilejul deplasărilor pe teren, al participării la adunări de partid etc. Dar, după cum a reieşit din unele analize făcute la comitetele judeţene de partid amin­tite, ca şi din discuţiile pe care le-am purtat aici, un număr destul de mare de expuneri şi conferinţe nu erau decit simple reproduceri ale textu­lui documentelor de­ partid, fără să reliefeze importanţa lor teoretică şi practică. De asemenea, mai sunt lec­tori şi propagandişti care merg în faţa cetăţenilor cu un text prefa­bricat pe care îl parcurg fără a se întreba dacă un asemenea material corespunde sau nu problemelor cu care este confruntat auditoriul. De a­­ceea, îmbunătăţirea permanentă a pregătirii lectorilor, perfecţionarea metodologiei activităţii lor, selectarea pentru această muncă a unor oameni pasionaţi, care posedă bogate cunoş­tinţe politice, trebuie să constituie una din principalele preocupări ale organelor şi organizaţiilor de partid. Am notat, în acest sens, cîteva reuşite schimburi de experienţă şi consfătuiri care au avut loc în ul­tima vreme in judeţul Ialomiţa, in municipiile Brăila şi Galaţi. In pre­zenţa celor ce activează in propa­ganda de partid, s-au desfăşurat utile dialoguri pe tema : „Munca politico­­ideologică în sprijinul realizării sar­cinilor de producţie“. Cu acest pri­lej, au fost scoase în relief cîteva idei deosebit de valoroase intre care: imperativul antrenării în munca de informare politică a întregului activ de partid, cerinţa ca expunerile, conferinţele, întreaga gamă a mijloa­celor muncii politice de masă să se axeze pe probleme de stringentă ac­tualitate ale dezvoltării economiei noastre, să evidenţieze, amănunţit, convingător, prevederile esenţiale cu­prinse in documentele de partid etc. Rezultă, aşadar, că informarea politică poate fi perfecţionată, îmbo­găţită prin folosirea unor forme şi metode noi, variate, directe, prin uti­lizarea judicioasă şi continua ridicare a pregătirii cadrelor chemate să o desfăşoare. Numai astfel ea va deveni o pîrghie însemnată în activizarea conştiinţei oamenilor muncii, în creş­terea spiritului lor de iniţiativă şi combativitate, un mijloc de sporire continuă a legăturilor partidului cu masele largi populare. Silviu ACHIM La Piatra Neamţ (Foto : Gh. Vintilă) (Urmare din pag. I) deplasăm deci la complexul central. — Deseară, s-ar putea să vină cineva acasă pentru un televizor defect . — în­cercăm noi. — Deseară, aţi spus? Im­posibil. Sintem­ foarte aglo­merați. Miine după-a­­miază. Glasul responsabilului, trădînd parcă ceva în ne­regulă, ne determină să cercetăm registrul de co­menzi. Ce constatăm ? Cinci lucrări înscrise, trei tehnicieni plecaţi pentru ele. — Nu credeţi că produc­tivitatea muncii e scăzută şi, de aici, suferă şi de­servirea ? — întrebăm pe preşedintele B. Negură, care ne însoţea. — Fac ei mai multe lu­crări, sunt sigur, dar nu-i putem controla. Aleargă după reparaţii în particu­lar, după ciubuc... De altfel, ne-am putut convinge că modul defec­tuos de organizare a mun­cii şi de urmărire a depla­sărilor pe teren a lucrăto­rilor creează un teren deo­sebit de fertil pentru încăl­cări ale disciplinei in muncă, pentru o producti­vitate scăzută. Ni s-a spus astfel, de către şeful de unitate, că unul dintre lu­crători se află la anumite adrese, pentru ca de fapt, cautîndu-l, să constatăm că avea un cu totul alt „plan de bătaie“. „Veniţi peste citva timp la noi, ne spune la despăr­ţire preşedintele B. Negură, şi o să vedeţi servicii aşa cum scrie la carte“. Fără îndoială, angajamentul luat îl apreciem cum se cuvine ; nu putem însă să nu re­marcăm că necesitatea unor servicii prompte la domi­ciliu nu a apărut de azi, de ieri. A fost suficient timp şi pînă acum pentru organizarea lor corespunză­toare. Faptul că aceste ser­vicii au fost lăsate oarecum la voia întîmplării demon­strează înainte de toate in­suficienta preocupare a coo­peraţiei meşteşugăreşti din Suceava, a Uniunii jude­ţene, faţă de nevoile popu­laţiei, imobilismul in or­ganizarea reţelei pentru a­­sigurarea unor forme co­respunzătoare de deservire la toate categoriile de ser­vicii. Iaşi. Din biroul preşedin­telui cooperativei „Presta­­ţiunea“, S. Solomon, repe­tăm testul descris mai sus. Sunăm la mai multe cen­tre de reparaţie. Dînd do­vadă de solicitudine, o bună parte dintre cei care răs­pund, ne înregistrează co­manda şi pornesc imediat spre adresa indicată. Din păcate însă, ne-­a fost dat să constatăm şi aici fapte nedorite. Contrar indicaţii­lor primite, unii lucrători pretindeau fie să achităm in prealabil taxa de de­plasare — deci să trecem mai întii pe la unitate — fie să transportăm aparatul defect la atelier. „Defec­ţiunile — remarca preşe­dintele cooperativei­­­• se datoresc numai şi numai unor cauze subiective. Nu există nici un motiv demn de luat în seamă pentru a justifica o proastă deser­vire“. Ne deplasăm la coopera­tiva „Constructorul“. Solici­tasem in prealabil, prin te­lefon, o reparaţie la insta­laţia electrică. Deşi am pre­cizat că lucrarea ar fi foarte urgentă, că din firele de pe pereţii camerelor ar ieşi fum, am fost sfătuiţi să ne păstrăm totuşi calmul, să ne deplasăm la sediul coopera­tivei şi să facem o cerere (nu ştim dacă nu cumva trebuia timbrată...). Dacă e o lucrare mai mare, e po­sibil ca preşedintele să o aprobe — ni s-a spus în continuare — şi apoi, dacă „mai e loc în plan“, va veni cineva acasă să facă... devi­zul (!?). — De ce sînt tratate cu atîta indiferenţă lucrările de intervenţie ? — între­băm pe preşedintele Nico­­lae Constantinescu. — Pentru că, pur şi sim­plu, nu are rost să ne legăm la cap dacă nu ne doare. Avem şi aşa suficiente lu­crări mari, cu care acope­rim şi uneori, depăşim pla­nul, incit nu văd de ce ar mai fi nevoie să angajăm şi lucrări mărunte. Pentru astea e cam multă alergă­tură. Preferăm să înlocuim toată instalaţia electrică de la o casă decit să reparăm, te miri ce, un metru de ca­blu ars. — Şi cetăţenii cărora li se­­ arde doar un metru de ca­blu, ce fac ? — Se descurcă ei. Mai o cunoştinţă, mai electricianul de la întreprindere — lu­crurile se aranjează. La in­stalaţiile sanitare credeţi cumva că se procedează altfel . — Am solicitat, la cele trei centre de montat gea­muri, înlocuirea unui geam spart. Peste tot am fost sfă­tuiţi să aducem fereastra la atelier. Nu credeţi că res­ponsabilii unităţilor au ne­socotit indicaţiile cooperati­vei ? — Nicidecum. Doar nu credeţi că noi suntem­ ha­malii clienţilor. De ce să care meseriaşii noştri în spate geamurile cetăţeni­lor ? Noi le montăm. N-au decit să le transporte ei ! Noi nici nu avem tarif pen­tru deplasarea la domiciliul clientului... — Orice serviciu, după cum vă este cunoscut, se plăteşte. De ce nu aţi soli­citat stabilirea unei taxe şi pentru transport ? In alte sectoare există asemenea tarife. — Nu ne interesează. în­casăm destul şi fără ele. Dacă însă ni s-ar da o ma­şină... am mai putea anali­za problema. Am pus capăt aici, a­­cestui dialog penibil. Nu ne venea să credem că am dis­cutat cu un preşedinte de cooperativă, cu un cadru de SERVICIUL LA DOMICILIU conducere din cooperaţia meşteşugărească — organi­zaţie a cărei raţiune de a fi este servirea conştiin­cioasă, atentă a populaţiei. Mentalitatea al cărei purtă­tor de cuvînt s-a făcut N. Constantinescu — întîlnită, din păcate şi în alte sectoa­re — nu face altceva decit să aducă grave prejudicii de­servirii cetăţeneşti, presti­giului unităţilor din reţeaua UCECOM. O contribuţie de loc neglijabilă la perpe­tuarea unei atari mentali­tăţi o aduc, credem, indica­torii de plan adeseori mi­nimi, comod realizabili. In asemenea situaţii, planul nu mai reprezintă un instru­ment de cointeresare, de mobilizare a tuturor forţe­lor — şi, deci, de îmbună­tăţire a nivelului serviciilor prestate către populaţie. După cum se ştie, în pre­zent are loc definitivarea viitorului plan cincinal şi la capitolul deservirii popu­laţiei, acţiune care se în­scrie tocmai pe linia măsu­rilor de îmbunătăţire hotă­­rîtă a activităţii unor sec­toare de larg interes cetă­ţenesc. Este de aşteptat ca, prin diversificarea gamei de servicii, prin depistarea şi valorificarea unor noi po­sibilităţi de sporire a gra­dului de satisfacere a ne­voilor populaţiei, sarcina de deservire să fie sporită. Există suficiente mijloace pentru aceasta. Printre ele se numără și ameliorările posibile ale serviciilor la domiciliu. „HUBERTUS“ - numele unei noi unităţi clujene cu specific vinătoresc Reţeaua comercială a Clu­jului s-a îmbogăţit cu o nouă unitate cu specific vinătoresc — „Hubertus“ — găzduită în­­tr-o clădire originală, la rea­lizarea căreia fantezia arhi­tecţilor s-a împletit armonios cu măiestria artiştilor plastici. Totul este îmbietor, vădind bun gust şi preocupare pen­tru a oferi publicului un cadru cît mai reconfortant şi prepa­rate din cele mai delicioase. Aici se pot servi mîncăruri din vînat de iepure, căprioare, fa­zani şi mistreţi. Unitatea reco­mandă, în special, preparatele casei : „căprioară ” la Huber­tus* şi cîrnaţi de mistreţ, în­soţite de nelipsitele vinuri albe şi negre, seci şi demiseci. Să nu omitem însă esenţialul : menţinerea perseverentă a profilului restaurantului, a bu­nului său renume, servirea i­­reproşabilă, varietatea şi cali­tatea meniurilor. Pentru toate aceste motive, restaurantul „Hubertus“ prezintă cel mai înalt grad de rentabilitate din reţeaua comercială clujeană. SCI­NT El A — marţi 1 septembrie 1970 • Lipsa de apă care există uneori in Capitală se datoreşte, printre altele, şi faptului că mari cantităţi se irosesc prin scurgerile ce se produc în instala­ţiile defecte din unele apartamente. Dar nu-i mai puţin adevărat că aceste defecţiuni nu se pot înlătura operativ, întrucît din magazinele comerciale din Capitală lipsesc cu desăvârşire piese pentru instalaţiile sanitare. Am umblat zile în şir să cumpăr nişte flotoare şi garnituri inelare pentru bateriile de baie şi spălător, dar căutarea a fost za­darnică. Mi s-a spus că asemenea piese nu se mai aduc de mai mult timp în magazine. In acest caz, ne adresăm întreprinderii de canal, apă. Dar, de cele mai multe ori, a­­pelurile noastre nu sunt recepţio­nate sau intervenţiile întreprinde­rii amintite întirzie. Iată un şir de deficienţe care, dacă nu vor fi înlăturate, vor genera în conti­nuare scurgeri lăturalnice din ro­binetul alimentării cu apă a Ca­pitalei. Romeo DUMITRESCU Bucureşti • In cartierul I. C. Frimu din o­­raşul nostru locuiesc sute de cetă­­ţeni, majoritatea constructori. Ce-i drept, aici există unele unităţi co­merciale : alimentară, unitate de legume-fructe, un restaurant. In schimb nu este nici un oficiu poş­tal sau ghişeu C.E.C., cu toate că sunt condiţii de amenajare a aces­tora. Pentru asemenea servicii tre­buie să ne deplasăm kilometri în­tregi pînă in centrul oraşului. Şi încă o chestiune care dă multă bătaie de cap locuitorilor cartieru­lui , magazinele comerciale se în­chid la orele 18,30, cu toate că mun­citorii ies din serviciu la 19,30. Toate acestea au fost sesizate in nenumărate rînduri organelor lo­cale. Dar noi am zis, noi am auzit­­ Florea TESTULEASA Cîmpulung-Argeș • încă din primăvara anului tre­­­­cut am comandat întreprinderii de industrie locală din Slatina un cap­­ de motor pentru moara din Pre­­­deşti. Dar nici pînă azi întreprin­­­­derea nu şi-a îndeplinit obligaţiile­­ asumate. Tot ceea ce am reuşit să­­ aflăm, în urma repetatelor noastre , demersuri, este că piesa a fost­­ turnată, însă nu şi prelucrată. De ce ? Nu se ştie. Am trimis la Sla­tina adrese peste adrese şi delegaţi.­­ In zădar. Ni s-a răspuns doar cui.. * amînări. In timpul acesta, moara * nu poate funcţiona, cetăţenii au de * întâmpinat greutăţi, fiind obligaţi * să bată drumuri către alte mori din­­ alte localităţi. Este de neînţeles atitudinea con­ducerii întreprinderii slătinene, care, deşi şi-a asumat nişte obli­­gaţii, nu şi le mai respectă. * Marin BĂLĂCI , responsabilul morii­­ din Predeşti-Dolj­­ • Am cumpărat, anul trecut, de­­ la magazinul de specialitate din­­ oraşul Dej un aparat de radio „Car- i dée-5“. A funcţionat un timp şi de­­ vreo două luni şi mai bine stă la­­ reparat. Tovarăşii de la cooperativă­­ l-ar repara bucuroşi, dar trebuie­­ să-i înlocuiască tubul electronic, iar­­ la atelierul din Dej nu sosesc ase-­­ menea piese de schimb. Am făcut două drumuri la București, am în­cercat să procur tubul de la maga-­­ zinul „Dioda“, dar n-am găsit. De ce oare uzinele „Electronica“ din­­ București nu se interesează și de asigurarea pieselor de schimb ne­cesare reparării aparatelor pe care le produce ? Problema o consider destul de im­portantă şi rezolvarea ei cred că nu suferă amînare. Dumitru VAIDA comuna Rugoseşti, judeţul Cluj • In imobilul situat pe str. Şte­fan cel Mare nr. 408 din Brăila locuim mai multe familii. De vreo două luni de zile, în urma insisten­ţelor noastre repetate, întreprin­derea de gospodărie locativă a ho­tărât să înceapă reparaţiile la acest imobil. Au venit meşterii, au în­ceput lucrările. Dar dacă n-au reu­şit să termine reparaţia, în schimb au dezvelit casa şi au demontat in­stalaţiile sanitare, iar acum, prin acoperiş plouă ca afară ! Şi, după această ispravă, au plecat fără să spună un cuvînt, cu toate că expli­caţiile nu ne-ar fi consolat cu ni­mic. Am reclamat din nou la I.G.L. Dar fără ecou. Oare acesta o fi sistemul de lucru al respectivei în­treprinderi ? Ghiţă PETCU Brăila • Pe distanţa Cîmpina-Brebu circulă zilnic zeci de maşini. De la Brebu şi pină la Petriceanca, date de 7 kilometri, însă, localnicii sunt obligaţi să meargă pe jos. De ce? Pentru că întreprinderea de trans­porturi auto Cîmpina nu poate pre­lungi traseul din cauză că podul de trecere peste un pîriu este în con­strucţie de foarte mult timp. S-a cărat pietriş, s-au adus şi alte ma­teriale, cetăţenii s-au oferit să dea o mină de ajutor la construirea po­dului. Numai Consiliul popular al comunei Brebu nu ia nici o iniţia­tivă. Ion BRATU Cîmpina NOI MODELE DE MAROCHINĂRIE Pentru contractările cu co­merţul din ultimul trimestru al acestui an, marochinerii din Sibiu şi Sebeş au pregătit o colecţie de peste 270 modele. Ea cuprinde genţi de voiaj, poşete, sacoşe, valize, cor­doane, genţi de umăr tine­reşti, în forme trapez, dreptun­ghiulare etc. şi în culori vii (predomină combinaţiile din roşu, alb, bleumarin, bej, ver­nil). Printre noutăţi se re­marcă : valizele pliante din e­­cosez, pe suport din policlo­­rură de vinil, sacoşele de piaţă din gutiplast, cu posibi­lităţi de pliere, precum şi di­­ferite portmonee şi truse pentru cusut, în formate ele­gante, cu sisteme de închi­dere originale. Toate aceste noi articole de marochinerie, realizate de Combinatul de pielărie şi Încălţăminte din Sibiu, poartă amprenta căută­rilor pentru continua adaptare la cerinţele modei. La realiza­rea lor au fost utilizate mate­riale noi, flexibile, în presaje și culori diferite. Vinzări de autoturisme prin Consignaţia Sub auspiciile Ministerului Comerţului Interior, cu începe­re din luna august a fost re­glementată problema vînză­­rii-cumpărării de autoturisme proprietate personală. Unită­ţile de consignaţie ale comer­ţului de stat din oraşele Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Iaşi, şi Piteşti primesc spre vînzare autoturisme, ofe­rind proprietarilor latitudinea stabilirii preţului. Autoturismele sunt parcate în puncte comerciale stabile, special amenajate, prezentînd avantajul că pot fi văzute tot timpul. La cererea cumpărătorului, personalul calificat aflat la dispoziţia unităţilor de consig­naţie efectuează prezentarea şi probele de motor, oferă consultaţii privind caracteristi­cile şi tipul fiecărui autosfe­­rism în parte. De asemenea, unităţile de consignaţie se în­grijesc de toate formalităţile de vînzare-cumpărare, adu­­cînd şi pe această cale în­lesniri şi scurtarea timpului de incheiere a tranzacţiilor.

Next