Scînteia, octombrie 1970 (Anul 39, nr. 8563-8593)

1970-10-01 / nr. 8563

SCINTEIA — Joi 1 octombrie 1970 LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNĂ CÎT MAI REPEDE ŞI DE BUNĂ CALITATE! CU TOATE FORŢELE LA STRÎNGEREA ACTUALEI RECOLTE ŞI PREGĂTIREA CELEI VIITOARE Ne aflăm In plină campanie agriculă, cind sint de executat cele mai multe lucrări In comparaţie cu oricare altă perioadă a anului. Volumul mare de muncă la recoltarea porumbului şi a celorlalte culturi tîrzii, la pregătirea terenului şi însămînţarea griului, impune mai mult ca oricind o amplă concentrare a forţelor şi mijloacelor existente pentru grăbirea lucrărilor în aşa fel incit să nu se irosească nimic din actuala recoltă și să se pună baze solide celei viitoare. In această săptămînă lucrările agricole se aglomerează, intrucît a sosit timpul optim pentru trecerea masivă la însăminţarea griului — lucrare de maximă însemnătate de care depinde în cel mai inart grad realizarea unei producţii bogate în anul viitor. Potrivit datelor centralizate la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii rezultă că recoltarea porumbului — una din principalele lucrări agricole de sezon — s-a efectuat in proporţie de 39 la sută In întreprinderile agricole de stat și de 25 la sută in cooperativele agricole. In ultimul timp, în numeroase cooperative agricole se înregistrează rezultate bune la recoltatul porumbului și celorlalte culturi tîrzii, datorită muncii harnice a cooperatorilor, sprijinului pe care îl acordă mecanizatorii. Pină în ziua de 29 septembrie a.c., în judeţul Olt au fost recoltate 43 751 ha cu porumb, reprezentind 54 la sută din total. Pentru grăbirea recoltării porumbului se impune ca organele de partid şi agricole, conducerile unităţilor agricole socialiste să acorde principala atenţie organizării judicioase a muncii, antrenării masei largi a cooperatorilor la efectuarea lucrărilor, folosirii la întreaga capacitate a utilajelor şi mijloacelor de transport. Paralel cu, recoltatul ştiuleţilor trebuie să se intensifice eliberarea terenului de coceni pentru a da cale liberă tractoarelor in vederea executării arăturilor şi a celorlalte lucrări de pregătire pentru semănatul griului. Pentru echilibrarea balanţei furajere este nevoie să se însilozeze cantităţi cit mai mari de tulpini de porumb în stare suculentă, un amestec cu nutreţuri verzi din culturile duble, frunze şi colete de sfeclă, resturi legumicole etc, sau prin stropirea cu saramură sau melasă diluată pină la asigurarea umidităţii optime. Executarea concomitentă a acestor operaţiuni depinde de capacitatea de a organiza munca şi de a asigura utilizarea cu randament ridicat a tuturor forţelor şi mijloacelor de lucru. Pentru evitarea pierderilor este necesar să fie luate măsuri pentru terminarea recoltatului la floareasoarelui. Pînă în ziua de 29 septembrie această importantă lucrare s-a efectuat pe 99 la sută din suprafeţele cultivate în întreprinderile agricole de stat şi pe 87 la sută în cooperativele agricole. Există însă suprafeţe mari nerecoltate în cooperativele agricole din judeţele Arad şi Timiş, unde recoltatul s-a efectuat pe 24 la sută şi respectiv 41 la sută din suprafeţe. De maximă urgenţă este eliberarea terenului de tulpini şi executarea arăturilor acolo unde urmează să fie însămînţate culturi de toamnă. însăminţarea griului şi a celorlalte culturi de toamnă, la un nivel calitativ superior anilor precedenţi, depinde în foarte mare măsură de rapiditatea cu care se eliberează şi se pregătesc terenurile. La ultima teleconferinţă de la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii s-a indicat să se însămînţeze griul acolo unde s-au asigurat condiţiile optime, pe toate suprafeţele cu pat germinativ corespunzător. In mod deosebit este nevoie sa fie grăbite lucrările în unitățile situate in zona a treia și a doua, unde semănatul griului se efectuează cu aproximativ 10 zile mai devreme decit in sudul țării. Or, pînă în prezent, in zona a treia s-a însămînțat numai 15 la sută din suprafaţă cu griu, iar in zona a doua 16 la sută. Ce este necesar să se întreprindă acum în această direcţie ? In primul rînd să fie urgentate lucrările de pregătire pe toate terenurile destinate griului, să se acorde cea mai mare grijă calităţii lucrărilor, patului germinativ care influenţează într-o măsură hotărîtoare recolta anului viitor. Intrucît aceste lucrări se efectuează, în principal, cu mijloace mecanizate este nevoie de intervenţia hotărâtă a organelor agricole, a conducerilor I.A.S. şi I.M.A. pentru înlăturarea operativă a defecţiunilor la tractoare, utilizarea acestora pe întreaga durată a zilei lumină, şi chiar noaptea la arat, acolo unde sunt posibilităţi. O mare răspundere revine specialiştilor agricoli din I.A.S. şi cooperativele agricole care au datoria să manifeste exigenţă la calitatea fiecărei lucrări, să stabilească cu discernămînt, in funcţie de condiţiile locale, norma de săminţă necesară pentru asigurarea unei densităţi optime, adincimea de semănat etc., să vegheze ca pe fiecare hectar pentru grîu sau orz să nu se facă nici un rabat la calitate. Muncind cu hărnicie şi pricepere, folosind integral timpul de lucru şi mijloacele de care dispun, unităţile agricole de stat şi cooperativele agricole vor asigura strîngerea la timp şi fără pierderi a culturilor tîrzii, însăminţarea în condiţii optime a griului, orzului şi celorlalte culturi Organele de partid şi agricole sunt chemate să acorde un sprijin eficient unităţilor rămase în urmă, să rezolve pe loc deficienţele ivite, să ia măsuri pentru antrenarea tuturor forţelor şi mijloacelor de lucru, să asigure succesul campaniei agricole de toamnă. C. BORDEIANU Preocupări rodnice pentru economisirea metalului Un colectiv de la Uzina de reparaţii din Botoşani a avut ideea construirii unei maşini de injectat mase plastice, în vederea realizării unor piese de schimb, ansamble şi subansamble de utilaje. Cu ajutorul acestei maşini, pînă la sfîrşitul anului aici se vor realiza 34 sortimente, piese de schimb, accesorii pentru diverse maşini agricole, ceea ce va contribui la economisirea a 15 tone de metal, precum şi la reducerea preţului de cost al producţiei realizate. însăminţarea griului la cooperativa agricolă de producţie Movila Miresei, judeţul Brăila Cazul fabricii „Feroentail" din Ploieşti, pe care îl aducem in discuţie, este binecunoscut de către Centrala industrială de materiale de instalaţii şi echipament metalic din Capitală şi de Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini. Este vorba de o istorie complicată de promisiuni şi ezitări, de intenţii care se finalizează cu încetinitorul. Să derulăm tot filmul faptelor,, începând cu cîteva elemente care caracterizează starea de lucruri din fabrică. Aici, în decursul ultimilor ani s-au rebutat mii şi mii de tone de piese. Proporţia rebuturilor atinge încă un nivel incredibil de ridicat : de la 1 ianuarie şi pînă in prezent s-au rebutat 2 547 tone piese. In aceste condiţii, nu mai surprinde pe nimeni că la fiecare mie de lei producţie in loc să se obţină un anumit beneficiu, fabrica pierde 63 de lei. Intr-un cuvint se lucrează nerentabil, cu costuri exagerate. „O atare situaţie nu poate fi pe placul nimănui. Şi în primul rind al colectivului Insuşi — ne spune ing. Dumitru Enache, directorul fabricii. Comitetul nostru de direcţie nu a stat cu braţele încrucişate. Sub tirul dens al criticii organelor tutelare — uneori justificată, alteori gratuită — am căutat să facem ceva, să diminuăm rebutul. Şi in unele sectoare a scăzut binişor. —,,Ce aţi întreprins de fapt ? — Am apelat la fondurile bancare de mică mecanizare. Cu , circa 4 milioane lei, am instalat un sistem mecanizat de transport de la turnătorie la sectoarele prelucrătoare, am organizat producţia pe flux tehnologic In secţia de montare a radiatoarelor. In felul acesta am descongestionat, cit derit, suprafeţele de lucru din turnătorii, am putut organiza mai bine munca aici. Dar, oricîtă străduinţă am depune noi, lucrurile nu se pot îndrepta prea mult. — De ce ? — Pentru că este absolută nevoie să se întreprindă o serie de lucrări de modernizare, de dezvoltare a atelierelor, să se creeze condiţii de lucru corespunzătoare, mai ales în turnătorie. In acest sens, sprijinul centralei si al ministerului este absolut necesar. De altfel, acest sprijin ne-a fost promis de mult cu largheţe, dar in fapt ni s-a dat cu mare zgârcenie. Promisiunile, fie ele cit de multe, nu ne tin de cald... Pe scurt, la „Feroemail" se lucrează după tehnologii rudimentare, manual, spaţiile uzinale sunt exagerat aglomerate, normele de protecţia muncii nu pot fi respectate. „Asemenea condiţii de lucru influenţează atit nivelul productivităţii muncii, cit şi calitatea turnărilor" — ne spunea inginerul şef Constantin Moisescu. Toate aceste lucruri au fost analizate şi de organele de resort superioare, de către minister. Acum cîţiva ani s-a întocmit o documentaţie completă pentru construcţia unei uzine moderne pe profilul de producţie al „Feroemailului“. Contabilul şef, Iosif Slapanschi, ne-a informat că proiectarea noului obiectiv a costat aproape 850 000 lei. După ce proiectanţii au încasat banii, proiectul s-a aruncat in coş. Colectivul fabricii a rămas să lucreze in continuare cu preţul unui rebut ridicat, al unor mari pierderi băneşti. „ In anii din urmă au venit la noi mai multe comisii şi brigăzi de la judeţ şi de la centru, dar problemei modernizării producţiei noastre nu i s-au găsit soluţii operative. Văzînd că lucrurile rămin ca şi inainte, cadrele din conducerea fabricii s-au deplasat le minister, la centrală, la C.S.P. — Există obiecţii de principiu cumva la centrală sau la minister ? Directorul zîmbeşte amar. „Nu vă spuneam? Tocmai aici e nenorocirea : nimeni, dar absolut nimeni nu este împotrivă. Toată lumea ne dă dreptate...“. Am discutat in legătură cu această problema şi cu tovarăşul Ilie Uişu, primul-secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R. „Să arăt, mai întâi, în ce stadiu de rezolvare se află cazul fabricii „Feroemail". investiţia pentru anul 1971 şi următorii ani s-a stabilit la 112 milioane lei. Este perfectat totul. Şi lucrarea se găseşte în stadiul de discuţie la Comitetul de Stat al Planificării Aici, după cum am fost informat zilele trecute, iarăşi nu se găsesc soluţii. Deci se poate spune că rezolvarea problemei se află tot in faza de bune intenţii. Că orice intirziere este deosebit de dăunătoare s-a demonstrat faptic pentru a nu ştiu cita oară ! Nu înţeleg ce se tot aşteaptă“. Cind se va termina, oare, odiseea modernizării fabricii „Feroemail“ ? întrebarea am adresat-o atît unor cadre de răspundere din Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, cit şi din Centrala industrială de materiale de instalaţii şi echipament metalic. „ Studiul tehnico-economic privind modernizarea acestei fabrici a fost aprobat de către consiliul tehnico-ştiinţific al ministerului şi înaintat, pentru avizare, C.S.P.-ului în ziua de 21 august — ne spune tov. Ion Orbeşteanu, director adjunct în M.I.C.M. S-au ridicat nişte obiecţii pe care trebuie să le soluţioneze, de acum, centrala industrială. Care este răspunsul centralei ? — In principiu, la ora actuală s-au aprobat toate obiectivele ce vor fi realizate la „Feroentail“ in perioada 1971—1973 — precizează tov. E. Ulmanu, director general al C.I.M.I.E.M. Urmează ca în aceste zile proiectantul să dea un răspuns la cîteva probleme ridicate la avizare și in primele zile ale lunii octombrie să fie total perfectat sub aspect organizatoric, iar Incepînd cu anul viitor să concretizăm obiectivele modernizării fabricii ploieştene. Aici va fi realizată o hală nouă pentru fabricarea de tuburi de fontă pentru instalaţii, va fi îmbunătăţită tehnologia de turnare, descongestionată turnătoria veche, şi se va asigura încălzirea tuturor secţiilor de fabricaţie. Să se fi apropiat cu adevărat de sfîrşit istoria modernizări fabricii „Feroemail“ din Ploieşti ? Rămine de văzut ! Oricum, de la data obţinerii aprobării aşteptate, nu mai este admisă nici un fel de amînare a Începerii lucrărilor. Fiecare zi Intirziată, fiecare ezitare înseamnă pierderi care ating, in timp, milioane de lei, iar sute de tone de produse devin rebut, se aruncă, în condiţiile in care acestea sunt mult solicitate atit in ţară, cit şi la export. Acestaeste preţul „cascadei" tergiversărilor in care a fost înecată pînă acum problema modernizării acestei Întreprinderi şi credem că a sosit timpul — practic, era demult timpul — ca Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini şi centrala industrială de resort să acţioneze hotărit, decisiv, pentru ca lucrările să înceapă cit mai repede, cu convingerea că efortul economic făcut pentru modernizarea producţiei în această fabrică va fi recuperat cu certitudine, in cel mai scurt timp. Constantin CĂPRARU Viorel SALAGEAN DE CE SE ÎNVECHESC PROIECTELE DE MODERNIZARE la fabrica „feroemail“ din Ploieşti ÎN JUDEŢUL TULCEA » Însăminţarea griului este temeinic pregătită In judeţul Tulcea, epoca optimă pentru semănatul griului este între 1—20 octombrie. Iată de ce în raidul întreprins am urmărit sâ vedem in ce stadiu se află pregătirile care să asigure semănatul griului in cele mai bune condiţii. O primă constatare : datorită măsurilor luate pentru eliberarea din vreme a terenurilor destinate griului, cea mai mare suprafaţă din cea planificată pentru însăminţarea acestei culturi a fost arată, fertilizată şi pregătită pentru semănat. Că s-a lucrat cu răspundere la pregătirea unui bun pat germinativ pentru grîu, ne-am putut convinge la faţa locului pe tarlalele a numeroase cooperative agricole de producţie. La Izvoarele, la Horia, la Murighiol, la Valea Nucarilor, la Hamcearca, terenurile destinate griului îşi aşteaptă săminţa, patul germinativ pregătit lăsîndu-ţi impresia că oamenii vor semăna acolo arpagic. De remarcat faptul că în frunte se situează cooperativele care au de semănat suprafeţe mari cu griu : Beştepe, Isaccea, Nufărul, Nalbant, Corugea etc. In cîteva zile, întreagasuprafaţă destinată insămîntării griului in cooperativele agricole va fi gata pregătită pentru semănat. Mijloacele mecanice — şi in primul rind semănătorile — au fost revizuite si reparate, în multe locuri fiind transportate la capătul tarlalelor. In aceste zile se asigură transportul in cooperative al ultimelor cantităţi de săminţă selecţionată, de import. Intrucît este stabilit ca circa 12 000 de ha (din cele aproape 55 000 de ha ce vor fi ocupate cu griu) să fie insăminţate cu săminţă de import, este imperios necesar ca organele de resort centrale să urgenteze expedierea griului de săminţă în judeţul Tulcea. Cit priveşte recoltatul, dat fiind faptul că lucrările agricole s-au aglomerat şi se suprapun în această perioadă, este necesar ca organele agricole judeţene să acorde tot sprijinul pentru o mai bună organizare a muncii. Îndeosebi cooperativelor agricole de producţie rămase în urmă. Facem această observaţie intrucît situaţia recoltatului, deşi mai bună faţă de cea existentă anul trecut in aceeaşi perioadă, putea fi şi mai bună. La floareasoarelui, de pildă, cooperativele agricole strânseseră recolta pină In ziua de 29 septembrie de pe 91 la sută din suprafaţa ocupată cu această cultură. Dar în timp ce cooperative ca cele din Valea Nucarilor, Dăeni, Peceneaga, Jurilovca au Încheiat sau sunt pe terminate cu recoltatul florii-soarelui, altele mai au Încă desprins recolta de pe Însemnate suprafeţe. Faptul că judeţul Tulcea a moştenit o situaţie precară în ceea ce priveşte capacitatea de depozitare din bazele de recepţie, a creat săptămînă trecută unele greutăţi: spaţiile de depozitare fuseseră blocate, ceea ce a dus la imobilizarea mijloacelor de transport ale cooperativelor agricole de producţie care transportau săminţă in bază. Măsurile luate de direcţia agricolă judeţeană (folosirea autocamioanelor de la I.J.T.A. sâmbătă după amiază şi duminică pentru a transporta circa 200 tone de floarea-soarelui in portul Constanţa ; utilizarea unor şlepuri şi amenajarea unor spaţii provizorii) au facilitat urgentarea transportului recoltei din cooperativele agricole de producţie la bazele de recepţie. In această săptămînă începe masiv recoltatul porumbului, care pînă la 29 septembrie fusese strins de pe 35 la sută din suprafaţa ocupată cu această cultură in cooperativele agricole de producţie. Cunoscut fiind faptul că această lucrare cere o masivă mobilizare de forţă de muncă, o deosebită atenţie trebuie acordată ajutorării concrete a cooperativelor agricole de producţie care au „tradiţia“ de a rămîne în urmă, pentru a asigura o riguroasă organizare a muncii şi o intensă folosire a timpului bun de lucru. Facem aceste recomandări pentru că în timp ce cooperative agricole ca cele din Agighiol (525 ha recoltate din 1080 ha) şi Pandurii (400 ha recoltate din 950) sunt avansate cu această lucrare, altele la aceeaşi dată erau mult rămase in urmă (Topologu — 50 ha recoltate din 890 ha ; Sîmbăta — 155 ha din 1 050 ha). Oricît s-ar încerca să se justifice aceste mari diferenţe prin condiţiile diferite de care dispun aceste cooperative, principala cauză a răminerii In urmă trebuie totuşi căutată In modul cum este organizată şi folosită forţa de muncă din aceste cooperative. Stelian SAVIN corespondentul „Scînteii* Premieră pe şantierul hidrocentralei de la Lotru VILCEA (corespondentul „Scinteii“). In numai 20 de zile s-a terminat betonarea primului tronson al puţului vanelor de la priza aducţiunii principale de la barajul hidrocentralei de pe Lotru. Această neobişnuită viteză de execuţie se datorează aplicării pentru prima dată,in construcţiile hidroenergetice din ţara noastră, a metodei cofrajelor glisante, metodă prin care se efectuează simultan operaţiunile de cofrare, armare, turnare. Întărire şi decofrare a betonului. Noul procedeu de lucru a permis turnarea zilnică a 50—80 mc beton. Examenul de eficiență al cofrajelor glisante a fost trecut cu succes la lucrările de betonare a primului puț din seria celor zece. PAGINĂ 3 CONTRASTE • Utilaje cu piper Rar se întîmplă ca, atunci cind uzinele constructoare de maşini perfecţionează vreun utilaj, ele să nu-i majoreze, totodată, şi preţul de vinzare. Dacă acest lucru s-ar face întotdeauna in limite rezonabile, adică pe măsura creşterii cheltuielilor necesare ca şi a performanţelor respectivelor utilaje, nimeni n-ar avea nimic de obiectat. De multe ori, însă, noile preţuri sunt disproporţionat de mari. Recent, bunăoară, în locul semănătorii universale de griu tractate SU-29, uzina „7 Noiembrie“ din Craiova a oferit reprezentanţilor agriculturii o variantă purtată, al cărei avantaj constă, in esenţă, In simplificarea Întoarcerilor. In mod cu totul nejustificat, noul preţ era — nici mai mult, nici mai puţin ! — decit de două ori mai mare decit cel iniţial! Ca atare, cu toate că sunt receptivi la progresul tehnic, specialiştii din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii n-au avut încotro şi au comandat în continuare vechea variantă, deşi pe timp semănătoarea nouă convine mai mult, prezentînd reale avantaje. Or fi ei, constructorii de maşini agricole craioveni, dornici să obţină beneficii cit mai mari, dar de ce din buzunarul agriculturii şi nu pe seama eforturilor proprii ? Ce ar zice dacă şi plinea de fiecare zi ar primi-o şi ei, din partea agriculturii, în condiţii tot atît de.....pipărate“ ? • Lenea o cucoană mare care cere îngrăşăminte In cooperativele agricole din judeţul Argeş urmează să se fertilizeze cu îngrăşăminte chimice o suprafaţă de 25 000 hectare din cele 52 000 hectare ce se vor insăminţa in această toamnă cu griu. Dar cu restul ce se va intimpla ? Normal ar fi ca pe ele să se dea îngrăşăminte naturale. Numai că acestea, deşi există In cantităţi mari, nu se folosesc. La cooperativele agricole din Vata, Păduroiu ori Oarja, din tată un fiu i-a moştenit obiceiul ca pămintul să fie îngrăşat cu gunoi de grajd. Acum s-a renunţat la acest bun obicei. In ograda cooperativei din Văţa zac, de mult, nefolosite, circa 500 vagoane gunoi de grajd. Nu se lasă întrecute nici celelalte două cooperative care şi ele nesocotesc rolul gunoiului. Mai mult, deşi nu au avut fonduri suficiente, conducerile celor două unităţi au solicitat de la Banca agricolă credite pentru cumpărarea de îngrăşăminte chimice. Li s-au dat bani, dar şi aceste îngrăşăminte, in loc să fie incorporate in sol, stau părăsite de multă vreme sub cerul liber, depreciindu-se. Probabil că, in unităţile ,«minţile, membrii comsiliilor de conducere şi-au propus să fertilizeze... neglijenţa. Numai că această buruiană nu trebuie pusă la îngrăşat, ci stirpită. • S-au evaporat vagoanele ? Colectivul fabricii „Reconstrucţia“ din Piatra Neamţ execută pentru export cantităţi sporite de produse. Printr-o mai bună organizare a întregii lor activităţi, laminoriştii din Roman produc în plus pentru clienţii de peste hotare mii de tone de ţevi. La Fabrica de prefabricate din Roman se realizează suplimentar cantităţi impresionante de panouri, blocuri şi alte elemente prefabricate atît de necesare pe şantierele din întreaga tară. La „Reconstrucţia“, insă, o serie de comenzi urgente nu pot fi expediate, magaziile de produse finite sunt supraaglomerate ; de asemenea, problema depozitării hirtiei şi a celulozei a devenit alarmantă ; la fel rampele fabricii de prefabricate şi ale laminoarelor din Roman sunt tixite de produse. Cantităţi imense de bunuri — aşteptate în ţară şi peste hotare — zac sub ochii neputincioşi ai celor care le-au realizat. De ce ? Pentru că... n-ar fi vagoane ! Spre Direcţia regională C.F.R. Iaşi se îndreaptă zilnic zeci de solicitări fierbinţi, scrise şi verbale, prin telefon sau telex : „Daţi-ne vagoane, daţi-ne vagoane !“ Răspunsul, pe cit de ferm, pe atît este şi de invariabil : „Nu avem“ ! Nici noi nu zicem că la Iaşi ar fi. In definitiv, pînă nu de mult, nu se manifestau asemenea deficienţe, cu o astfel de acuitate. Oare numai forul ieșean să aibă un cuvint de spus în această chestiune ? • Betonul cu fular şi mănuşi Pe şantierul Combinatului de materiale de construcţii de la Cîmpulung au început pregătirile de iarnă. Deşi lucrările de amenajare a centralei termice provizorii, menită să asigure căldura necesară pentru turnarea betonelor în principalele puncte de lucru, se desfășoară în ritm de melc, se poate anticipa că ele vor fi încheiate la timp. Ce folos insă că ,soba" va fi gata dacă nu este asigurat combustibilul necesar ? Din cele 1 600 tone necesare in trimestrul IV al acestui an, s-au asigurat... 40 de tone. Admitînd că pină la urmă și această problemă va fi soluţionată, rămîne, totuşi, incertă... asigurarea stocului tampon de betoane : deşi condiţiile de climă sunt încă favorabile, balastiera de la Dragoslavele nu livrează agregate decit pentru mai puţin de jumătate din capacitatea staţiei de betoane. De vină este slaba organizare a muncii în amintita balastieră, unde trebuie puse grabnic în stare de funcţionare cele opt buldozere, dragline şi excavatoare. De mai multă atenţie ar trebui să se bucure şi cariera de calcar, situată în vîrf de munte. Cit mai repede, pînă nu vine iarna. Betonului nu-i prieşte naşterea la rece. Şi nici nu poţi să-l îmbraci cu fular şi mănuşi !