Scînteia, octombrie 1970 (Anul 39, nr. 8563-8593)

1970-10-14 / nr. 8576

RANDAMENTUL MAŞINILOR — în relaţie directă cu timpul de lucru CITE ORE NUMĂRĂ „ZIUA DE PRODUCŢIE“ A UTILAJELOR INDUSTRIALE?­ ­ Angajaţi pe multiple planuri In- I tr-un amplu efort de dezvoltare şi modernizare, economia noastră na­ţională este interesată în mod vital ca fiecare utilaj, fiecare maşină­­unealtă din dotarea fabricilor şi uzinelor să producă în permanenţă cu întreaga lor capacitate, ca poten­ţialul productiv al fondului de ma­şini şi utilaje — în care statul nostru a investit sume impresionante — să fie valorificat la maximum. Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie anul tre­cut a trasat, de aceea, tuturor ramu­rilor industriale sarcina expresă de a asigura, în acest an, o încărcare medie a maşinilor de cel puţin 2,2—2,4 schimburi, aceasta înscriindu-se în ansamblul factorilor care condiţionea­ză creşterea eficienţei economice , în­cărcarea judicioasă pe schimburi a capacităţii de producţie a maşinilor influenţează nemijlocit asupra randa­mentului lor, permiţind obţinerea u­­nor însemnate sporuri de producţie. Cum a fost dusă la îndeplinire a­­mintita sarcină ? Pentru a răspunde am examinat situaţia din patru mari uzine constructoare de maşini: „PRO­GRESUL* din BRAILA, UZINA DE UTILAJ PETROLIER DIN TÎRGO­­VIŞTE, ŞANTIERUL NAVAL DIN TURNU-SEVERIN şi „STRUNGUL* “ din ARAD. Prima constatare : în nici una din întreprinderile vizitate nu s-a înre­gistrat un indice de încărcare mai mare de 2,3 schimburi, ceea ce în­seamnă că utilajele nu lucrează, în medie, mai mult de 18,4 ore pe zi. (Asta in secţiile de bază, pentru că in cele auxiliare el este, fără excep­ţie mult mai mic). Şi totuşi, ca­drele tehnice de specialitate din a­­ceste uzine cu care am discutat consideră că mașinile ar fi bine fo­losite. Lucrurile nu stau insă chiar așa. Se scapă din vedere că atinge­rea unui coeficient de schimburi de 2,2—2,4 este o sarcină minimă. In primele opt luni din acest an, la uzina de utilaj greu „Progresul" din Brăila indicele de utilizare a fondului de timp disponibil al maşinilor-unelte a fost în secţiile de bază de 2,28. Intrucît uzina brăileană produce o gamă foarte largă de utilaje unicat sau în se­rii mici, această situaţie poate fi con­siderată a fi bună. Ing. Ştefan Coman, şeful serviciului de orga­nizare şi normare a muncii, ing. Aurel Todoran, tehnologul-şef, ca şi alţi specialişti din această uzină con­sideră că, dat fiind specificul de fa­bricaţie, aici cu greu se va putea a­­junge, practic, la un indice mediu de încărcare a utilajelor din secţiile de bază mai mare. Maşinile slab încăr­cate­­ ne-au spus aceştia — sunt to­tuşi absolut indispensabile realizării sarcinilor de plan, aşa incit nu pot fi declarate disponibile. Singura re­sursă rămine eliminarea totală a de­fecţiunilor accidentale şi a celorlalte cauze ale destul de rarelor întreru­peri neplanificate în funcţionarea utilajelor. — Suplimentarea sarcinilor de plan prin preluarea unor lucrări in coope­rare pentru terţe uzine n-ar permite, totuşi, o mai bună valorificare a potenţialului productiv al mijloacelor tehnice din întreprindere ? La această întrebare răspunsul a fost negativ, dar neconvingător ar­gumentat. „Teoretic — ne-a spus teh­­nologul-șef al uzinei — în felul acesta ne-am putea apropia de încărcarea maximă posibilă, adică de trei schimburi pline. Practic, însă, nu avem ce să executăm pentru alte uzine“. Anchetă realizată de ing. A. PRODAN cu concursul cores­pondenţilor judeţeni C. COTOŞ­­PAN, C. SOCI şi G. GOIA (Continuare în pag. a n-a) PAGINA A V-A OMUL FAŢĂ IN FAŢĂ CU EL ÎNSUŞI... - DACA N-O SA FIU EU, O SA FIE ALTUL , A­­TIT DE PUTIN TE PRE­­TUIESTI? - ORICIT DE BINE „UNSE”, OSIILE ABU­ZULUI SCIRTI­E... - UN ALT FEL DE E­­ROISM - POSTA PAGINII Excelenţei Sale Domnului PHILIBERT TSIRANANA Preşedintele Republicii Malgaşe Am deosebita plăcere ca, în numele poporului român şi al meu per­sonal, să adresez Excelenţei Voastre, cu prilejul celei de-a X-a aniver­sări a proclamării Republicii Malgaşe, cordiale, felicitări şi cele mai bune urări pentru progresul poporului malgaş, pentru continua dezvoltare a relaţiilor prieteneşti dintre ţările noastre. Cu înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului SALIM RABYA AU Preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii Populare a Yemenului de Sud Cu prilejul zilei naţionale a Republicii Populare a Yemenului de Sud, am deosebita plăcere să adresez călduroase felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală Excelenţei Voastre, de bunăstare şi progres poporului sud-yemenit, îmi exprim convingerea că relaţiile prieteneşti dintre Republica So­cialistă România şi Republica Populară a Yemenului de Sud vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul ambelor noastre popoare, al păcii şi cooperării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România PROLETARI D­AU TOATE ȚĂRILE. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8576 8 PAGINI-40 BANI Miercuri 14 octombrie 1970 AL 33-LEA VLĂSTAR Apa bălţii era grea, mocir­loasă. Peste tot, cioturi uriaşe, rădăcini de sălcii, trunchiuri de copaci prăbuşiţi în mîlul gros, de mai bine de un metru. Papură şi trestie, mătasea broaştei şi lintiţă. O umezeală rea, tăcută, un peisaj ancestral. Deodată, echilibrul somnolent al bălţii se destramă. Dintr-o margine a ei se aude zgomot de motoare pu­ternice, solicitate pină la refuz. Apare un tractor pe şenile cu un gabarit impresionant. Smulge sălcii şi rădăcini noduroase şi contorsionate, ca un cap de Gor­­gonă, striveşte şi pulverizează cioturi de copaci. Apa bălţii, care acum clocoteşte, a depăşit înălţimea şenilelor, dar tractorul îşi continuă nestînjenit înainta- i rea. In urmă îşi fac apariţia alte­­ tractoare, de gabarit mai redus,­­ apoi altele. Pe unde trec, balta­­ se retrage, dezvelind un pămînt­­ negru, reavăn, tasat...­­ Secvenţa de mai sus s-a con­­t­sumat cu luni în urmă la Ma­­i­siru, în baltă, şi a avut ca pro­­­­tagonist noul tractor pe şenile­ r Mihai HETCO . (Continuare în pag. a VII-a)­­ 1-------- --------| SPRE O CINEMATOGRAFIE MATURA, PROFUND ANGAJATA SOCIAL . Despre scenariu se discută, de multă vreme, ca despre o problemă-cheie a dezvoltării fil­mului românesc, o condiţie e­­senţială a realizării principale­lor obiective, imediate şi de perspectivă, ale cinematografiei naţionale. Am publicat nu de mult opiniile scriitorului Titus Po­­povici care numea cu francheţi citeva din carenţele de fond existente in acest domeniu. Ne adresăm acum dumneavoastră, tovarăşe Mircea Sintimbreanu, cu convingerea că in calitatea pe care o aveţi aţi meditat asupra acestor lucruri, asupra căilor de Interviul nostru cu scriitorul Mircea SÎNTIMBREANU director general al Centrului Naţional al Cinematografiei revigorare a scenariului de film. Care sunt, in momentul de faţă, „datele" acestei probleme ? — Nimeni n-ar putea tăgădui, cred, — orient de plăcut ar fi contra­riul — că şi in momentul de faţă scenariul este „pămintul care arde" sub picioarele cinematografiei româ­neşti. Şi aceasta, pentru că oricît şi oricine s-ar discuta despre scenariu, el este totuşi un factor la fel de practic şi concret pentru film ca însăşi pelicula, de exemplu. Nu vreau să spun că un scenariu „bun" nu poate a ratat în nici o împreju­rare dar, ca regulă generală, scena­riul este mai mult decit o ipoteză a viitorului film, el este însăşi mache­ta sa, prefigurarea robusteţei sale ideologice şi artistice sau, dimpotri­vă, a inconsistenţei sale. Avem acel vast şantier al cinematografiei na­ţionale care este Buftea, avem oameni harnici şi pricepuţi, muncitori, teh­nicieni, ingineri, scenografi, opera­tori, regizori — devotaţi cauzei fil­mului naţional. Rămine însă aproa­pe întotdeauna, ca o teribilă necu­noscută, rezolvată in ultima clipă... macheta. Or, a pune aproape sistema­tic producţia cinematografică sub semnul aleatorului şi aproximaţiei, a rabatului de forţă majoră, este ca şi cum ai cere performanţe unui halte­rofil cu degetele tăiate. Trebuie să fa­cem totul pentru a scoate scenariul din acest prelungit impas. — Cum vă explicaţi persisten­ţa acestei situaţii, din moment ce lucrurile sunt aparent clare pentru toată lumea ? Nimeni nu contestă însemnătatea scena­riului, şi in toate dezbaterile pe această temă există un consens unanim asupra principalelor o­­biective ale filmului românesc, decurgînd in modul cel mai fi­resc din funcţia socială, educa­tivă a artei cinematografice, din programul general de dezvoltare a artei şi culturii noastre. Nu vi se pare paradoxal faptul că, to­tuşi, scenariul continuă să ră­­mină o „necunoscută“ a crea­ţiei şi producţiei cinematografi­ce . — Există mai multe explicaţii. Intre acestea, trebuie să pomenesc diletan­tismul cu care ne-am obişnuit, ani in şir, să privim şi să „soluţionăm“ problema scenariului. Adică stilul de muncă meşteşugăresc, fără orizont, spiritul lucrului „cu bucata“, gîfîind mereu sub presiunea obligaţiilor de plan ale producţiei industriale. Dacă au apărut unele filme remarcabile — şi au apărut — ele au fost fructul mai ales al unui concurs fericit de împrejurări, şi mai puţin al ace­lor pregătiri de perspectivă, im­perios necesare pentru a asigura e­­voluţia fermă, dezvoltarea într-un front larg a cinematografiei noastre spre obiectivele ei esenţiale artistice şi de fond. Mă refer la pregătirea, In perspectivă, a scenariilor, a unui­­ portofoliu de scenariu Tocmai, de­­ aceea, deși în devizul general al unui film scenariul nu reprezintă mai mult de 1—2 la sută, putem afirma I că 99 la sută din eforturile noastre I sunt îndreptate în prezent spre asi- I gurarea unui flux continuu de sce- I narii valoroase, pe întreaga arie a I unui repertoriu echilibrat, puternic I marcate de suflul vremurilor noastre, I de personalitatea, de frămintările şi I de idealurile omului contemporan. A- I ceasta ar duce totodată — lucru nu I mai puţin important — la folosirea I întregii capacităţi a industriei noastre I cinematografice în mod ritmic şi I previzibil, fără strangulări sau arhi- I solicitări Intempestive. • — Ce înţelegeţi prin „scenarii I valoroase“ 7 — întrebarea exclude din discuţie. I de la bun început, scenariile evident I lipsite de interes, adică încercările de I scenariu care nu răspund — ca I idee şi construcţie a unor cerinţe e- I lementare ale cinematografiei , ia I studio sosesc adeseori astfel de încer- I cări ratate, care nu rezistă nici unei I selecţii. Există insă şi o altă cate- I D. COSTIN (Continuare în pag. a IV-a) In hala de montaj a noului tip de tractor greu pe şenile S 1 500 Fotó : S. Cristian SOSIREA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STA­T, NICOLAE CEAUŞESCU, LA NEW YORK NEW YORK 13 (Agerpres). — De la trimişii speciali: Pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a sosit marţi la amiază la New­­York pentru a par­ticipa la lucrările sesiunii jubiliare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, împreună cu preşedintele Nicolae Ceauşescu au sosit tovarăşii Du­mitru Popescu, membru al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adu­nare Naţională, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne. Avionul prezidenţial a aterizat pe aeroportul internaţional J. F. Kennedy la ora 12 (ora locală). Ceremonia întîmpinării a avut loc în faţa salonului oficial, unde erau arborate drapelul de stat al Româ­niei şi steagul Organizaţiei Naţiu­nilor Unite. Erau prezenţi şefi de delegaţii ale ţărilor membre ale Naţiunilor Unite, reprezentanţi permanenţi a­­creditaţi la O.N.U., precum şi di­plomaţi care iau parte la lucrările sesiunii Adunării Generale. Potrivit protocolului O.N.U. re­zervat şefilor de stat care sosesc la Naţiunile Unite, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost salutat pe aeroport, în numele secretaru­lui general U Thant, de către şe­ful ceremonialului, Sinon Karle, iar în numele primarului New Yorku­­lui, John Lindsay, de reprezentan­tul acestuia, John Palmer. Au fost de faţă membrii delega­ţiei române la sesiunea ordinară O.N.U., Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Maria Groza, vicepreşedintă a Ma­rii Adunări Naţionale, ambasado­rul Costin Murgescu, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul perma­nent al României la Naţiunile Unite, şi Corneliu Bogdan, ambasa­dorul ţării noastre la Washington. Ziarişti americani, corespondenţi străini, reporteri ai principalelor posturi de radio, televiziune şi ci­nematografie au consemnat mo­mentul sosirii la New York a şe­fului statului român. Răspunzînd solicitărilor repre­zentanţilor presei, preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut o scurtă declaraţie. Am venit în Statele Unite ale Americii — a spus preşedintele Nicolae Ceauşescu — pentru a participa la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. A­­preciem că Organizaţiei Naţiuni­lor Unite îi revine un rol de sea­mă în asigurarea unei lumi de cooperare şi pace. Vin pentru prima oară în Sta­tele Unite şi aş dori să adresez poporului american un salut căl­duros. Cu prilejul participării la reu­niunea jubiliară, sper să am posi­bilitatea de a vizita unele centre ale Statelor Unite ale Americii şi să am o întîlnire cu preşedintele S.U.A., domnul Nixon. In încheiere, preşedintele Nicolaa Ceauşescu a mulţumit reprezen­tantului municipalităţii New Yorkului, şefului protocolului O.N.U., tuturor celor prezenţi pen­tru primirea făcută. Un grup de copii ai diplomaţi­lor români au oferit bu­chete de flori tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. Coloana maşinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul misiunii române la Naţiunile Unite, reşe­dinţa preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, pe timpul şederii la New York. ★ Pentru marţi după-amiază sunt prevăzute întrevederi ale pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu cu preşedintele celei de-a 25-a se­siuni a Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro, şi cu se­cretarul general al O.N.U., U Thant. Despre aceste întrevederi vom­ relata în ziarul de mâine. La sosire, pe aeroportul internaţional J. F. Kennedy Telefoto | AGERPRES Escala la Montreal MONTREAL 13 — Trimisul spe­cial Liviu Rodescu transmite : In continuarea călătoriei spre New York, avionul prezidenţial a făcut în seara zilei de 12 octombrie o escală la Montreal, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi persoanele care îl însoţesc au rămas peste noapte. Pe aeroportul din Mont­real, înalţii oaspeţi au fost salutaţi, în numele guvernului canadian, de Jean-Pierre Coté, ministru, şi de alte persoane oficiale. Au fost pre­zenţi Bucur Şchiopu, ambasadorul Republicii Socialiste România în Canada, şi membri ai ambasadei. Marţi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu celelalte persoane oficiale, a vizitat oraşul Montreal, parcurgind un iti­nerar care a cuprins Universita­tea Montreal, zona urbană moder­nă cu clădiri monumentale, partea veche a oraşului. In cursul aceleiaşi dimineţi, aero­nava prezidențială a decolat de pe aeroportul Montreal, îndreptîndu-se spre New York. MESAJELE GUVERNATORULUI GENERAL ŞI PRIMULUI MINISTRU AL CANADEI Cu prilejul trecerii prin Mont­real, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit din partea guvernatorului general al Canadei, Roland Miche­­ner, un mesaj în care se spune : „Dragă domnule preşedinte, Am aflat că dumneavoastră şi soţia dumneavoastră faceţi o scurtă vizită particulară la Montreal, în drumul spre New York pentru a lua parte la ceremoniile aniver­sării Organizaţiei Naţiunilor Unite. Soţia mea mi se alătură în a vă trimite cele mai calde salutări. Ne exprimăm, de asemenea, speranţa că vizita dumneavoastră mult prea scurtă în Canada va fi plăcută şi că participarea dumneavoastră la lucrările de la New York va fi fructuoasă. Primiţi asigurarea celei mai înalte consideraţiuni" ROLAND MICHENER Primul ministru al Canadei, Pierre Trudeau, a trimis, de ase­menea, un mesaj în care se arată: „Fiind reţinut de sarcini extrem de presante, mă găsesc, din nefe­ricire, în imposibilitatea de a mă deplasa la Montreal, pentru a în­­tâmpina personal pe excelenţa voastră şi pe doamna Ceauşescu. Am însărcinat de aceea pe re­prezentantul meu, domnul Jean- Pierre Coté, membru al Consiliu­lui de Miniştri, să vă remită acest mesaj prin care adresez Excelenţei Voastre şi doamnei Ceauşescu cel mai cordial bun venit în Canada. Nădăjduind că scurta dumnea­voastră escală în Canada va fi agreabilă, îmi exprim speranţa că ni se va oferi o nouă ocazie de a ne întîlni. Vă rog să acceptaţi, domnule preşedinte, expresia cea mai înaltă a consideraţiunii mele“. PIERRE TRUDEAU Telegrame adresate de preşedintele Nicolae Ceauşescu de la bordul avionului La plecarea din Islanda, pre­şedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a adresat ur­mătoarea telegramă : Excelenţei Sale Domnului KRISTIAN ELDJARN Preşedintele Republicii Islanda Părăsind teritoriul Republicii Islanda, aş dori să vă exprim încă o dată mulţumiri calde pentru pri­mirea cordială şi ospitalitatea de care ne-am bucurat în cursul scurtei noastre şederi în ţara dv. Profit de acest prilej pentru a vă adresa cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, pre­cum şi urări de prosperitate pen­tru poporul islandez. De la bordul avionului preziden­ţial, survolînd teritoriul Canadei, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a transmis ur­mătoarele mesaje: Excelenţei Sale Domnului ROLAND MICHENER Guvernatorul general al Canadei Părăsind teritoriul Canadei, după o scurtă escală la Montreal, vă trans­mit un cordial salut, precum şi urări de sănătate şi fericire pentru dumneavoastră şi poporul canadian. Doresc să vă adresez, totodată, mulţumiri călduroase pentru mesa­jul prietenesc ce mi-a fost transmis din partea dumneavoastră, pentru primirea făcută de oficialităţile ca­nadiene cu prilejul trecerii prin ţara dumneavoastră. Excelenţei Sale Domnului PIERRE TRUDEAU Prim-ministru al Canadei încheind scurta noastră escală în Canada, vă transmit sincerele noastre mulţumiri pentru mesajul prietenesc pe care ni l-aţi adresat şi urările noastre de sănătate şi fericire pentru dumneavoastră per­sonal şi pentru întregul popor ca­nadian. Ne exprimăm speranţa că re­laţiile dintre Republica Socialistă România şi Canada vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul celor două popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaționale.

Next