Scînteia, decembrie 1970 (Anul 39, nr. 8624-8654)

1970-12-01 / nr. 8624

P­ROLETARI DIN TOATE vrcinteia# ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8624 Marți 1 decembrie 1970 6 PAGINI-30 BANI EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. ■ 1 . / \­ . ^ şi a guvernului din noiembrie 1970 Stimaţi tovarăşi, Comitetul Executiv şi guvernul au dezbătut principalele prevederi ale proiectului de plan cincinal privind dezvoltarea economiei na­ţionale în perioada 1971—1975 şi au stabilit măsurile necesare pen­tru realizarea acestor prevederi, pentru transpunerea în viaţă a programului partidului nostru stabilit de cel de-al X-lea Con­gres al P.C.R. Totodată a fost ana­lizat proiectul planului şi al bu­getului de stat pe anul 1971, in­­dicîndu-se căile pentru înfăptuirea lor în bune condiţii. Doresc să subliniez că proiectul planului cincinal prevede o dez-Deşi a mai rămas o lună pînă la încheierea actualului cincinal, de pe acum un mare număr de întreprinderi, ramuri întregi de producţie, o serie de judeţe şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan. Nu voi face un bilanţ cu­prinzător al realizărilor din pe­rioada 1966—1970, deoarece vom avea prilejul de a reveni asupra lui la începutul anului viitor. To­tuşi, trebuie arătat că, în ansam­blul său, actualul cincinal se în­cheie cu succese importante, care demonstrează în mod concludent justeţea liniei generale a politicii partidului îndreptate spre dezvol­tarea rapidă a forţelor de produc­ţie, perfecţionarea vieţii economice şi sociale, creşterea continuă a ni­velului de trai al întregului popor, înflorirea multilaterală a României socialiste. Potrivit datelor preliminare, pro­ducţia industrială a crescut în a­­ceşti ani într-un ritm mediu anual de 11,7 la sută, superior ritmului de 10,6—11,6 la sută prevăzut în planul cincinal, ceea ce exprimă vigoarea şi dinamismul economiei româneşti.­ A crescut rolul indus­triei în economie, sporind partici­parea ei la crearea venitului na­ţional de la 49 la sută în 1965, la circa . 60 la sută în 1970. S-au obţinut importante realizări şi în agricultură. Ca rezultat al eforturilor făcute de stat pentru modernizarea bazei tehnico-mate­­riale a acestei ramuri, al folosirii mai eficiente a pămîntului şi al organizării producţiei şi a muncii în condiţii mai bune, agricultura — în pofida condiţiilor climatice nefa­vorabile din ultimii ani, îndeosebi a inundaţiilor din acest an — a înregistrat o creştere de 24 la sută a producţiei globale, faţă de cinci­nalul precedent, asigurînd nevoile de consum şi celelalte cerinţe ale economiei. însemnate progrese au fost ob­ţinute în anii acestui cincinal şi în alte ramuri ale economiei na­ţionale — construcţii, transporturi, comerţ interior şi exterior, în do­meniul prestărilor de servicii, pre­cum şi în activitatea de cercetare ştiinţifică. Pe baza politicii consecvente a partidului nostru de întărire a po­tenţialului economic al ţării, s-a efectuat un volum de investiţii de peste 288 miliarde lei, cu peste 8 miliarde lei mai mult decît preve­derile iniţiale. In ultimii cinci ani, au fost construite şi date în exploa­tare circa 1 500 capacităţi şi obiecti­ve industriale, au fost dezvoltate şi modernizate un mare număr din cele existente , s-a îmbunătăţit re­partizarea forţelor de producţie pe teritoriul întregii ţări, printr-o amplasare mai judicioasă a noilor obiective construite. îndeplinirea şi depăşirea programului de investiţii au creat premise favorabile pentru dezvoltarea rapidă, în continuare, a economiei noastre naţionale. Potrivit hotărîrilor Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţio­nale a partidului, s-au iniţiat o se­rie de măsuri pentru perfecţiona­rea organizării, conducerii şi pla­nificării economiei, dintre care multe se aplică cu succes. Am în vedere organizarea centralelor şi voltare susţinută a economiei noastre naţionale, cuprinzînd — la indicatorii de bază — sarcini spo­rite faţă de obiectivele Congresu­lui al X-lea al partidului. Aceas­ta a fost posibil datorită, în primul rînd, faptului că în ţara noastră s-a creat o puternică bază a industriei socialiste — factor fundamental al consolidării şi progresului continuu al întregii economii. Prevederile proiectului de plan pe perioada 1971—1975 se bazează pe succesele dobîndite de po­porul român în opera de dezvol­tare a economiei, ştiinţei şi cultu­rii, pe realizările obţinute în ac­tualul plan cincinal. combinatelor, reducerea aparatului administrativ, îmbunătăţirea orga­nizării întreprinderilor agricole de stat, creşterea rolului pîrghiilor fi­nanciare, dezvoltarea relaţiilor directe dintre întreprinderi pe bază de contracte economice, îm­bunătăţirea reglementărilor pri­vind planificarea şi execuţia inves­tiţiilor. Partidul a situat — în toţi aceşti ani — în centrul preocupă­rilor sale, în domeniul economic, problema eficienţei activităţii eco­nomice, a concentrat atenţia mi­nisterelor şi întreprinderilor în di­recţia sporirii productivităţii mun­cii, reducerii consumurilor materi­ale, ridicării calităţii produselor şi creşterii rentabilităţii. Rezultatele obţinute în sfera pro­ducţiei materiale se reflectă sinte­tic în sporirea de aproape o dată şi jumătate a venitului naţional, corespunzînd unui ritm mediu a­­nual de 7,7 la sută. Aceasta a per-­­ mis adoptarea de noi măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. S-au majorat salariile tuturor categoriilor de salariaţi —­­cu deosebire salariile mici — în ca­drul generalizării noului sistem de salarizare, care asigură o retribuţie mai stimulativă şi echitabilă, în raport cu contribuţia efectivă a fiecăruia la dezvoltarea societăţii. Numărul de salariaţi s-a mărit în actualul cincinal cu circa 800 000 de persoane, ceea ce a avut o în­râurire deosebit de pozitivă asupra bugetului familial. Pe baza acestor măsuri, veniturile din salarii sunt în 1970 cu circa 31 miliarde lei mai mari decît în anul 1965. Au fost sporite pensiile de asigurări socia­le cu circa 39 la sută şi s-au mărit alocaţiile pentru copii. O expresie a puterii de cumpărare crescute, a standardului de viaţă mai ridicat, atît la oraşe, cît şi la sate, este volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul prin comerţul de stat şi cooperatist, care a sporit de 1,5 ori în anul 1970 faţă de 1965. Realizări însemnate au fost ob­ţinute în construcţia de locuinţe, fiind date în folosinţă, în aceşti ani — din fondurile statului sau prin credite acordate de stat — 323 000 apartamente ; la acestea se adaugă şi cele 5 000 locuinţe con­struite de stat în cadrul ajutoru­lui pentru sinistraţi. An de an au sporit cheltuielile bugetare pentru învăţămînt, ştiin­ţă, cultură şi artă, sănătate şi alte acţiuni sociale, ajungînd în 1970 la suma de 36 miliarde lei, faţă de 22 miliarde lei cît au reprezentat în 1965. Toate aceste rezultate dovedesc că sensul fundamental şi constant al politicii statului nostru, pre­ocuparea primordială a partidului şi guvernului este creşterea bună­stării materiale şi spirituale a ce­lor ce muncesc de la oraşe şi sate, ridicarea nivelului de civilizaţie al întregii societăţi. Paralel cu eforturile pentru creş­terea producţiei, pentru dezvolta­rea bazei tehnico-materiale a so­cietăţii, partidul a desfăşurat o amplă activitate în direcţia perfec­ţionării continue a raporturilor so­ciale, a organizării întregii socie­tăţi. A fost îmbunătăţită organi­zarea administrativ-teritorială a ţarii, care a asigurat condiţii mai bune pentru conducerea vieţii so­­cial-economice pe teritoriu,* pen­tru apropierea de mase a organe­lor centrale şi locale. S-a perfec­ţionat întregul sistem de învăţă­­mînt. S-a îmbunătăţit organizarea activităţii de cercetare, au fost luate măsuri pentru legarea mai strînsă a ştiinţei de nevoile pro­ducţiei. In aceşti ani, partidul nos­tru a acţionat cu fermitate pentru întărirea legalităţii şi dezvoltarea democraţiei socialiste, asigurînd un cadru prielnic în vederea par­ticipării efective a maselor la con­ducerea treburilor obşteşti. Parti­dul a promovat neabătut princi­piile echităţii şi eticii socialiste în repartiţie, în raporturile dintre membrii societăţii, în desfăşurarea întregii vieţi sociale. Marile înfăptuiri dobîndite în o­­pera de făurire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate sînt rodul activităţii pline de abnegaţie a tuturor oamenilor muncii, a în­tregului nostru popor, fără deose­bire de naţionalitate — români, maghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi — care, manifestînd în­credere deplină în politica parti­dului, dau viaţă cu hotărîre pro­gramului stabilit de partid pentru înflorirea patriei noastre socia­liste. Pentru toate aceste realizări consider că merită să adresăm cele mai calde felicitări clasei munci­toare, ţărănimii, intelectualităţii, întregului nostru popor. Aceste succese demonstrează jus­teţea politicii marxist-leniniste promovate de Partidul Comunist Român, politică ce corespunde în­­trutotul intereselor vitale ale po­porului, porneşte de la analiza a­­profundată a condiţiilor şi posibi­lităţilor ţării noastre, asigură mer­sul hotărît înainte al României pe calea progresului şi prosperităţii­ contemporană. Viitorul cincinal orientează economia spre o creşte­re mai rapidă a eficienţei în ve­derea realizării unui spor mai mare de venit naţional, ceea ce se va reflecta pozitiv in ridicarea în lumina sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului cu privire la înfăptuirea unui am­plu program de investiţii, care să asigure creşterea în ritm susţinut şi perfecţionarea forţelor de pro­ducţie, repartizarea lor judicioasă pe întregul teritoriu al ţării, pro­iectul de­ plan prevede ca în viito­rii cinci ani să se aloce, pe ansam­blu, investiţii insumînd peste 540 miliarde Iei, adică mai mult decit s-a cheltuit în ultimul deceniu. Este demn de remarcat că pe seama fondurilor centralizate ale statului se vor efectua investiţii de 450—470 miliarde lei. Aceasta face posibil să se tra­ducă în viaţă hotărîrea Congresu­lui al X-lea al partidului — una­nim aprobată de poporul nostru — de a se repartiza pentru acumu­lare circa 30 la sută din venitul naţional. Fără îndoială, tovarăşi, că este un efort considerabil pen­tru stat, pentru întregul popor, dar aceasta este singura cale pentru a asigura ridicarea României la ni­velul statelor dezvoltate, creşterea forţei sale economice şi ridicarea bunăstării maselor. Fără aceasta — în condiţiile competiţiei actuale pe plan internaţional — ţara noastră ar fi sortită rămînerii în urmă, n-ar putea beneficia de avantajele civilizaţiei modeme. Efortul de acumulare se mate­rializează In primul rînd în fap­tul că în perioada 1971—1975 Industria se va dezvolta cu un ritm mediu anual de 10—11 la sută, față de 8,5—9,5 la sută, cît se stabilise In Directivele Con­gresului al X-lea al P.C.R. Doresc să subliniez faptul că în viitorul cincinal eforturile se vor îndrepta nu numai spre dezvolta­rea cantitativă a industriei, ci se va pune totodată un deosebit ac­cent pe laturile calitative ale pro­cesului de industrializare, pe mo­dernizarea structurii producţiei, pe realizarea de produse cu un înalt grad de tehnicitate, care să înglobeze munca de complexitate superioară. In acest scop, în pro­iectul de plan se prevede concen­trarea eforturilor spre ramurile care asigură valorificarea superi­oară a resurselor şi contribuie la promovarea progresului tehnic în întreaga economie — electronica şi electrotehnica, mecanica fină, maşinile-unelte, petrochimia, me­talurgia oţelurilor şi a laminate­lor speciale. Se prevăd măsuri pen­tru asimilarea, reproiectarea şi în­nivelului de trai al populaţiei. Iată cum se prezintă unii din in­dicatorii principali ai planului cincinal, în comparaţie cu cei cu­prinşi in Directivele Congresului al X-lea al P.C.R.: bunătăţirea unor produse şi teh­nologii, in aşa fel ca aproape 40 la sută din producţia industrială a anului 1975 să fie constituită din produse noi şi modernizate. Una din problemele de bază ale cincinalului viitor o constituie in­tensificarea dezvoltării agriculturii, sporirea producţiei agricole în toa­te sectoarele. Pentru agricultură se prevăd investiţii de 80 miliarde lei, de peste 2­0 ori, mai mult decît în actualul cincinal. Se vor asigura astfel mecanizarea completă a lu­crărilor agricole, creşterea substan­ţială a gradului de chimizare a pro­ducţiei, realizarea programelor na­ţionale privind amenajările fun­ciare şi dezvoltarea zootehniei. Aşa cum am arătat la recenta şedinţă de lucru de la Comitetul Central, în perioada următoare se vor a­­plica măsuri de îmbunătăţire a conducerii, organizării şi planifi­cării agriculturii, de perfecţionare a organizării şi retribuirii muncii în unităţile agricole. Toate aces­tea vor asigura creşterea produc­ţiei agricole globale într-un ritm mediu anual de 6—7 la sută faţă de media anilor 1966—1970, ceea ce va crea condiţii mai bune pentru aprovizionarea populaţia­ cu pro­duse agroalimentare şi a industriei cu materii prime agricole. Un important element caracte­ristic al viitorului plan cincinal, care reflectă procesul de moder­nizare a activităţii noastre econo­mice, este trecerea la dotarea e­­conomiei naţionale cu tehnica mo­dernă de calcul şi dezvoltarea pro­gresivă a sistemului naţional de prelucrare a datelor. Va fi ast­fel posibil ca pînă în anul 1975 să se realizeze structura de bază a sistemului naţional de prelucra­re a datelor, în economie urmînd să funcţioneze peste 20 de centre de calcul de importanţă republicană, precum şi­­o serie de centre teri­toriale, dotate cu calculatoare din producţia Internă, precum şi din import, la care se adaugă un nu­măr însemnat de calculatoare cu care vor fi înzestrate unităţile e­­conomice Realizarea programului de dotare a economiei cu tehnica de calcul va asigura posibilitatea unei conduceri moderne, bazate pe cuceririle informatici! — condiţie esenţială pentru planificarea cu a­­devărat ştiinţifică şi pentru or­ganizarea eficientă a procesu­lui de producţie şi desfacere. (Continuare în pag. a II-a) ACTUALUL CINCINAL SE ÎNCHEIE CU SUCCES (în procente) Prevederi Prevederi Directive plan cincinal Ritm Ritm mediu mediu anual anual Producţia globală industrială 8,5—9,5 10—11 Producţia globală agricolă (calculată pe baza mediei anuale pe perioada de 5 ani) 5,0—5,5 6— 5 Productivitatea muncii pe un salariat în industrie 0,5—7,0 6,7—7,5 Reducerea cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă în industria de stat în 1975 faţă de 1970 m­ V» 6—7 11—13 Volumul comerţului exterior 7,0—7,7 _ 9,2—10,5 Investiţiile centralizate din fondurile statului (pe perioada de 5 ani) — mld. lei * 420—435 «50—470 Venitul naţional 7,7—8,5 10—11 Creşterea numărului de salariaţi in economia naţională (mii persoane) 400—500 700 Fondul de salarii 5,4—6,2 6,5—7,5 Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul 5,4—6,2 5,5—6,5 Volumul serviciilor prestate populaţiei 7,0—7,7 8,5—9,5 Salariul real 3,0 3,7 3,5—3,7 Veniturile reale ale ţărănimii provenite din producţia agricolă, pe o persoană activă 2,9—3,7 4,0 NOUL PLAN CINCINAL-O ETAPĂ IMPORTANTĂ PE DRUMUL PROGRESULUI ŞI PROSPERITĂŢII ROMÂNIEI SOCIALISTE Tovarăşi, Proiectul planului cincinal de dezvoltare a economiei naţionale în perioada 1971—1975 este în de­plină concordanţă cu obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al partidului. De asemenea, planul pe 1971 asigură un început bun pentru realizarea cincinalului. Faţă de ni­velele stabilite în vară, cînd am examinat proiectul planului cinci­nal, au fost aduse o serie de co­recturi şi îmbunătăţiri care, toate, converg în direcţia folosirii mai bune a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, a îmbunătă­ţirii structurii şi calităţii produc­ţiei, creşterii eficienţei întregii ac­tivităţi economice. Una din cele mai importante caracteristici ale viitorului cinci­nal este asigurarea în continuare a unui înalt ritm de creştere eco­nomică. Aceasta exprimă dina­mismul puternic al economiei noastre socialiste, uriaşele sale resurse, asigură accelerarea pro­cesului de ridicare la un nivel superior a întregii economii, in­­scriindu-se în exigenţele impuse de revoluţia tehnico-ştiinţifică In ziarul DE AZI : ' ir ----- ---- . . . t • O hotărîre a Consiliului de Miniştri privind măsuri stimulatorii pentru sporirea producţiei de cartofi • Ştiri sportive • Sărbătoarea naţională a Republicii Africa Centrală • Şedinţa unei comisii permanente C. A. E. R. • Premiera filmului „Amintiri bucureştene“ 1 DECEMBRIE 1918 PIATRA DE HOTAR IN DEZVOLTAREA ROMÂNIEI MODERNE Aniversăm astăzi un măreţ eveni­ment, cu ample semnificaţii in isto­ria multiseculară a poporului rom­ân — unirea, cu 52 de ani în urmă, a Transilvaniei cu România. Rezultat al luptei maselor largi ale poporu­lui român, actul de la 1 decembrie 1918 a împlinit străvechea şi arză­­toarea năzuinţă spre unire a româ­nilor de pe ambele versante ale Car­­paţilor, a marcat făurirea statului na­ţional unitar român. După cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu pri­lejul sărbătoririi semicentenarului unirii Transilvaniei cu România, „în­cununare a aspiraţiilor de veacuri ale poporului nostru pentru eliberare naţională, rezultat al luptei duse de cele mai înaintate forţe social-politice ale vremii — în cadrul cărora rolul hotăritor l-au avut masele populare — unirea din 1918 a reprezentat o adevărată piatră de hotar în dezvol­tarea României moderne“. Puţine evenimente în istoria unui popor se bucură de o atît de bine­meritată glorie ca întregirea naţio­nală. Poporul român a înscris lupta sa pentru unire în patrimoniul celor mai scumpe tradiţii ale sale. Plămădit la focul sacru al spiri­tualităţii româneşti, idealul naţional al unirii îşi are obîrşia în cele mai îndepărtate timpuri ale istoriei po­porului nostru. Unirea a avut pre­mise multiseculare, de o legitimitate istorică de nezdruncinat, reprezentate de faptul că poporul din spaţiul car­­pato-dunărean, de pe ambele ver­sante ale Carpaţilor, a reprezentat prin fiecare fibră a fiinţei sale una şi aceeaşi naţiune, trainic închegată prin comunitatea de origine, de lim­bă, de obiceiuri şi de interese a locui­torilor acestor pămînturi, în pofida rMpréjururitor istorice’vitrege, care au, determinat ca timp de secole poporul român să trăiască în unităţi statale deosebite, năzuinţa spre Unire s-a păstrat mereu vie în conştiinţa sa. Exprimată de cei mai de seamă căr­turari români încă din secolele XV—XVI, alimentată de legăturile ce s-au dezvoltat pe multiple planuri — economic, politic, cultural d intre ţă­rile române, această năzuinţă a că­pătat, în curgerea vremii, un contur tot mai definit, materializindu-se în acţiuni din ce în ce mai hotărîte pen­tru înlăturarea graniţelor vremelnice dintre fiii aceluiaşi neam. Unirea Ţă­rii Româneşti, Moldovei şi Transil­vaniei, înfăptuită temporar, sub dom­nia lui Mihai Viteazu, într-o vreme in care factorii săi constitutivi nu existau in totalitate, s-a înscris cu litere de aur în istoria patriei, deve­nind un simbol pentru generaţiile ur­mătoare în lupta lor pentru consti­tuirea statului naţional unitar ro­mân. Dacă premisele unităţii statale da­tează din cele mai îndepărtate tim­puri ale istoriei naţionale, înfăptui­rea ei a devenit stringentă îndeosebi începînd din secolul trecut, ca o ne­cesitate istorică obiectivă, o cerinţă vitală a progresului social, de care depindea dezvoltarea forţelor de pro­ducţie şi a noilor relaţii capitaliste, formarea pieţei naţionale unice, pro­gresul întregii societăţi româneşti. Revoluţia din 1848, care a izbuc­nit aproape simultan în cele trei ţări române, a înscris pe steagul ei, ală­turi de revendicările cu caracter so­cial — legate de înlăturarea servituţi­lor feudale — ţelul unităţii naţiona­le. Dînd glas aspiraţiilor poporului ro­mân, susţinînd legitimitatea dreptului său imprescriptibil de a trăi liber şi unit intr-o ţară liberă, marele patriot Nicolae Bălcescu­ arăta că după re­voluţia din anul 1848, poporului ro­mân îi mai rămîneau de făcut „alte două revoluţii : o revoluţie pentru u­­nitatea naţională şi mai tîrziu pentru independenţă naţională, ca în felul acesta naţiunea să reintre in posesia deplină a drepturilor sale naturale". Lupta pentru unitatea statală a po­­­­porului român a înregistrat o primă şi hotârîtoare victorie la 24 ianua­rie 1859, cînd datorită elanului pa­triotic, stăruinţei şi abnegaţiei ma­selor celor mai largi de la oraşe şi sate, avind in fruntea lor înflăcăraţi militanţi politici şi cărturari, unirea Moldovei cu Ţara Românească a de­venit fapt împlinit prin îndoita a­­legere a lui Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Principatelor Române. Prin actul de la 24 ianuarie 1859 au fost puse bazele statului naţional român modern. In conştiinţa poporu­lui era însă clar că Unirea Principa­telor era doar o etapă într-un pro­ces care se cerea desăvîrşit prin u­­nirea tuturor ţărilor române, că noul stat era nucleul în jurul căruia tre­buia să se desăvîrşească unitatea sta­tală a românilor. Această convinge­re şi-a găsit o clară expresie In cu­vintele cărturarului transilvănean AL Fapiu Ilarian : „Românii din Transil­vania numai la Principate privesc". „Fără Transilvania Principatele nu au viitor, duc o existenţă precară şi dubie. Numai unirea Transilvaniei va pune fundamentul vieţii perpetue a României". Pasul următor în lupta pentru fău­rirea statului naţional unitar român l-a constituit cucerirea independen­ţei de stat prin lupta eroică şi jert­fele oştirii române care a luptat ală­turi de ostaşii ruşi şi de patrioţii bul­gari în războiul din 1877. Participa­rea la acest război a numeroşi tran­silvăneni, înrolaţi voluntar în arma­ta română, a constituit o impresio­nantă mărturie a solidarităţii naţio­nale în realizarea uneia din năzuin­ţele fundamentale ale întregului popor român. După războiul de in­dependenţă din 1877—1878, în presa din Transilvania se exprima speran­ţa că întregul popor român va a­­junge „acel moment în care să poată serba şi marea sărbătoare a reconsti­tuirii unităţii sale", cînd „cereasca libertate răsărită din sîngele ostaşi­lor români vărsat la Plevna va uni pe fraţii de pretutindeni". Făurirea unirii celei mari a de­venit posibilă la sfîrşitul primu­lui război mondial. In condiţiile fa­vorabile create prin victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, —însufleţitor anei la lupta pentru în­făptuirea năzuinţelor de libertate ale popoarelor — prin prăbuşirea impe­riului habsburgic, sub loviturile luptei de eliberare naţională şi socială a popoarelor oprimate. In ampla miş­care pentru autodeterminare naţio­nală şi scuturarea dominaţiei străine care a cuprins popoarele europene in acei ani s-a încadrat şi lupta mase­lor populare din România şi Tran­silvania pentru eliberarea Transilva­niei de sub jugul habsburgic. Trăsătura distinctivă fundamentală a acestei lupte a constituit-o carac­terul ei de masă, faptul că ea a an­trenat clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, cercurile înaintate ale burgheziei, principalele clase şi pături ale societăţii. Vorbesc despre aceasta puternicele acţiuni greviste,­­ mişcări ţărăneşti şi demonstraţii po­litice pentru înlăturarea autorităţi­lor habsburgice şi afirmarea dreptu­lui la autodeterminare naţională, constituirea consiliilor şi gărzilor na­ţionale în toate judeţele, oraşele şi comunele Transilvaniei, sutele de mii de semnături care au întărit manda­tul încredinţat delegaţilor la marea adunare de la Alba Iulia. Partici­parea la această adunare, în afara celor 1 228 de delegaţi aleşi, a peste 100 000 de oameni veniţi din toate ţi­nuturile Transilvaniei, i-a dat carac­terul unei grandioase manifestări a voinţei de unire a poporului român. După cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „analiza desfăşurării e­­veni mentul deme­s*r»­*a­­lec­­vent că formarea statului naţional unitar român nu este rezultatul unor înţelegeri încheiate la masa tratati­velor, ci rodul luptei întregului po­por, însufleţit de năzuinţa seculară a unităţii, de hotărîrea de a împlini visul pentru care au luptat şi s-au jertfit generaţii de înaintaşi". Se cuvine relevat faptul că in mişcarea pentru unirea Transilvaniei cu România p-Oleta.ria.int, mişcarea munci‘a-cască si cod­a'istă au jucat un rol deosebit de activ. Este sem­nificativ in acest sens faptul că in urma prăbuşirii Imperiului austro­­ungar, sfaturile muncitoresti, alături de consiliile nationale, au preluat puterea in numeroase centre din Transilvania. Insăsi co-m­onenta orga­nului suprem de conducere a tintei de eliberare natională, Consiliul Na­tional Român Central, în care Parti­dul Social Democrat demnea bună­tate din numărul forurilor, reflecta participarea lorg5 şi efectivă pro­letariatului la jinia de emancipare naţională şi socială. „Iubim neamul nob­n, mai ales pentru că sîntem so­cialişti. Dorim ca neamul nostru să fie dintre Intîiele ce se aşează în fruntea progresului omenesc..." — aceste cuvinte, inerrise într-una din publicaţiile socialiste ale vremii, a­­testă o adâocă înţelegere a unităţii indisolubile dintre interesele eliberă­rii sociale şi naţionale. Clasa muncitoare a legat strins ideea unirii de ideea progresului so­­cial „Desrobirea naţională e... ” Mihai ARSENE (Continuare în pag. a V-a) Excelenţei Sale General JEAN BEDEL BOKASSA Preşedintele Republicii Africa Centrală BANGUI Cu prilejul celei de-a XlI-a aniversări a Republicii Africa Centrală, adresez cu deosebită plăcere Excelenţei Voastre, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, felicitări cordiale împreună cu cele mai bune urări de sănă­tate şi fericire personală, de progres poporului centrafrican prieten. Folosesc această ocazie pentru a exprima convingerea că bunele re­laţii dintre ţările noastre vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul reciproc al celor două popoare, al păcii şi colaborării internaţionale. Cu cea mai înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next