Scînteia, martie 1971 (Anul 40, nr. 8712-8742)
1971-03-01 / nr. 8712
PAGINA 2 actualitatea culturală ARTISTII AMATORI IN INTIMPINAREA SEMICENTENARULUI PARTIDULUI întrecerile republicane ale artiştilor amatori închinate semicentenarului partidului sunt în plină desfăşurare. Acum, la încheierea fazelor de masă ale diverselor concursuri artistice, o succintă retrospectivă evidenţiază interesul cu totul deosebit al publicului, precum şi participarea numeroasă şi entuziastă a interpreţilor amatori. Astfel, la concursul deschis formaţiilor muzicale şi coregrafice de la oraşe şi sate, intitulat „Omagiu partidului“ au participat în etapele de pînă acum circa 8 500 de formaţii corale, orchestrale, de dansuri, fanfare, ansambluri folclorice etc., însumînd peste 200 000 de artişti amatori. Festivalul de teatru „I. L. Caragiale“ a reunit pe scenele caselor de cultură, cluburilor şi căminelor culturale 5 000 de colective de teatru şi teatru folcloric, montaje literare şi recitaluri de poezie, recitatori ca şi alţi interpreţi individuali. Mai mult ca la ediţiile anterioare, cu prilejul acestui concurs omagial, au fost aduse în faţa publicului numeroase lucrări din dramaturgia clasică românească şi universală, ca şi cele mai reuşite lucrări ale autorilor noştri contemporani, dedicate celor 50 de ani de luptă şi realizări ale partidului. Trebuie amintite şi Întrecerea republicană a brigăzilor artistice de agitaţie, care a antrenat aproape 3 800 de formaţii cu 40 000 de artişti amatori ; şi al II-lea festival naţional al cineaştilor amatori unde, pînă in prezent, la faza de preselecţie, au putut fi vizionate peste 200 de filme de toate genurile, din toate judeţele ţării , şi a Vl-a expoziţie bienală a artiştilor plastici amatori. La manifestările de pînă acum, pe scenele concursului au urcat şi numeroşi reprezentanţi ai artei naţionalităţilor conlocuitoare din ţara noastră, în judeţele Bihor, Timiş, Mureş, Sibiu, Covasna, Harghita, Satu-Mare etc, formaţii maghiare, germane, sîrbe au adus, alături de formaţiile româneşti, mesajul Înflăcărat al artei lor. In prezent, cele mai bune echipe artistice se pregătesc pentru întrecerile finale care — fapt inedit şi semnificativ — se vor desfăşura pe zone, în diverse centre de judeţ, pentru a da posibilitatea unui cit mai mare număr de spectatori să aplaude talentul amatorilor. Concursurile se vor încheia la Începutul lunii mai, ca un fierbinte omagiu adus partidului, printr-un grandios spectacol în Capitală, la care işi vor da concursul cele mai bune formaţii premiate. Volum omagial ZALAU (corespondentul „Scinteii“, Vasile Rusu). Continuind o veche şi valoroasă tradiţie, cenaclurile literare existente în multe din localităţile judeţului Sălaj işi manifestă din plin rolul de susţinător şi ferment al vieţii culturale locale. O dovadă în acest sens o constituie recenta selecţie de creaţii literare, intitulată „Arpegii“, omagiu apropiatei sărbători a semicentenarului partidului, prima apariţie de acest gen din judeţ. Volumul, de o reuşită ţinută grafică, reuneşte lucrările de versuri şi proză ale celor mai cunoscuţi creatori amatori din această parte a ţării. Printre cei care semnează amintim pe Nicolae Vereş, Viorel Varga, Ioan Noja, István Gittay, Sándor Körösy, Ioan Abrudan. „ CERBUL DE (Urmare din pag. I)firmare a aprecierii de care se bucură concepţia fi ţinuta festivalului. — Propunînd un „act de cultură“ şi nu criterii superficiale de lansări vremelnice, fiecare ediţie de pînă acum a pledat pentru artă şi valoare. Ce ne oferă in acest sens actuala ediţie ? — Fără îndoială, la baza sa nu stau intenţiile lansărilor zgomotoase, obţinute prin efecte publicitare ce au drept ţintă scopuri comerciale exterioare culturii, ci criteriile artei adevărate. De aceea şi invitarea vedetelor nu a avut un caracter intimplător, nu a urmărit să şocheze prin extravaganţă, prin alegerea unor stele de „ultimă oră“. E adevărat, de aici ar putea rezulta un anume clasicism structural. Da, clasicism, dacă prin clasicism înţelegem sensul echilibrului, al nobilei aspiraţii spre armonie morală şi artistică, spre discreţia expresiei, spre frumuseţe autentică. Dar nu a fost şi nu va fi înţeles, ca o manifestare osificată, ca ult muzeu al acestei arte, ci ca o antologie a ei. Sau mai precis, ca să folosesc expresia unui critic — o „antologie vie“ a ei. : — Orice festival işi defineşte personalitatea prin consecvenţa cu care urmăreşte o idee. Care este leit-motivul apropiatului festival ? — De la Charles Trenet, veteran in plină vigoare al cintecului, pînă la unul din „idolii“ tineretului de astăzi, Sergio Endrigo, personalităţi care au impus stiluri deosebite, aflate in plină expansiune artistică a carierei lor — şi aş numi pe Enrico Macias, Alain Barriere, Lola Jovanovici, O. C. Smith, Dalida, Massiel, care şi-au ciştigat o reală notorietate mondială — toţi sunt purtătorii ideii de frumos tocmai ca exponenţi ai cintecului bogat in substanţă umană, ai cintecului înţeles ca o bucurie a inimii şi a gîndului, ai cintecului străbătut de ideea generozităţii şi a plenitudinii spirituale. Vedetele le-am enumerat mai sus şi nu mai au nevoie de recomandaţii suplimentare. Concurenţii vor fi şi ei de o calitate superioară, avind la activul lor o bogată discografie ; ei au susţinut recitaluri în mari săli ale lumii, sub auspicii extrem de exigente. Competiţia se anunţă foarte strinsă, la nivel superior, de aceea şi selecţia concurenţilor români a fost extrem de riguroasă. Un consiliu artistic, sub preşedinţia maestrului Ion Dumitrescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor, — consiliu care a avut in componenţa sa compozitori, critici muzicali, oameni de artă, profesori — a procedat la repetate examinări ale celor îndreptăţiţi, alegînd ca reprezentante ale noastre pe Corina Chiriac, Ruxandra Ghiaţă, Cătălina Marinescu, pregătite in studiourile radio-TV sub conducerea profesorului Jean Bănescu. Urmind tradiţia festivalurilor de pînă acum, consiliul artistic a considerat necesară prezenţa a trei din laureatele de anul trecut Thereze Steinmetz, Angela Similea, Doina Spătaru in trei microrecitaluri care vor avea loc simbătă seara, un recital (marţi seara) va apărea şi Doina Badea. — Ştim că a intrat în preocupările organizatorilor componenţa juriului, invitarea unor muzicieni cunoscuţi. — Intr-adevăr, juriul este compus din specialişti (şi aş vrea să insist asupra acestui fapt, deoarece el reprezintă o noutate a acestui concurs) , compozitori, muzicologi, regizori, doctori in muzică, personalităţi reprezentative cu îndelungă şi recunoscută activitate pe acest ţărim deţinînd posturi importante la marile radioteleviziuni europene, de numele lor legindu-se realizări deosebite pe acest ţărim. Deci, iată, tot atitea motive de „îngrijorare“ creatoare pentru cei ce se vor prezenta la rampă. Concurenţii vor avea de înfruntat rigorile unui examen exigent de specialitate, care va ţine seama de cele trei componente ce dau valoare cintecului : text, melodie şi interpretare. Acestea sunt, bineînţeles, in linii mari ideile festivalului şi concursului „Cerbul de aur“ care, prin consecvenţa criteriilor sale artistice, prin modul in care urmăreşte promovarea muzicii adevărate, îşi sporeşte necontenit creditul şi aria audienţei. Aş mai adăuga că televiziunea va transmite integral concursul şi festivalul, că radioul va prezenta indirect pe programul I recitalurile, iar in zilele deschiderii şi închiderii întreaga festivitate, iar in fiecare zi, tot pe programul 1, la orele 17:30, radioul va înfăţişa timp de o jumătate de oră selecţiuni din programul concursului care a avut loc cu o zi’înainte. Numeroase televiziuni străine vor prelua indirect manifestările festivalului. Şi cu acestea nu ne rămîne decit să urăm bun venit oaspeţilor noştri, concurenţilor succes, iar pe telespectatori să-i asigurăm că realizatorii radioteleviziunii care acum sunt în faza repetiţiilor tehnice, dorind să ţină seama de sugestiile făcute la precedentele ediţii, vor face toate eforturile pentru a asigura transmisii de cea mai bună calitate artistică. iv 18:00 Deschiderea emisiunii Scena și ecranul : Cartea de teatru. Participă : Ioan Masoff, Radu Popescu, Natalia Stancu. Prezintă : Liliana Moldovan • 13 filme documentare despre Delta Dunării. Dialog cu Dona Barta, Ladislau Karda • Filme pe micul ecran in luna martie. Prezintă : Octavian Sava. 18,30 Muzică populară. Virtuozitate la patru ţambale cu Stela Marinescu Ciuciu, Ion Ciuciu, Bob Stănescu. Dirijor : Paraschiv Oprea. 18,50 Telesport. Avancronică la returul campionatului naţional de fotbal. Prezintă Cristian Ţopescu. 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară • Agenda politică de Ion Mărgineanu. 80,00 ROMANIA *71. AZI — JUDEŢUL TIMIŞ. 20.30 Romanele lui Maurlac : „Therese Desqueyroux“ (II). 21,25 In întîmpinarea semicentenarului P.C.R. „Ocolul ţării in 8 luni“ — emisiune realizată în colaborare cu Biroul de turism pentru tineret al C.C. al U.T.C. La prima emisiune a celei de-a II-a etape se întrec reprezentativele Sucevei şi Galaţilor. Prezentator : Mihai Florea. Transmisiune de la Galaţi. 22,35 Telejurnalul de noapte. 22,45 închiderea emisiunii. FILME IN PREMIERA „începutul d — producţie a studiourilor „Lenfilm“, In regia lui Gleb Panfilov. O poveste în desfăşurarea căreia eroina principală (o excelentă creaţie a actriţei Inna Ciurikova) are revelaţia plenară a vieţii, dincolo de aparenta banalitate a traiului în orăşelul de provincie şi singurătatea care-i învăluise existenţa. Critica a făcut o primire deosebit de călduroasă acestui film, situîndu-l in fruntea realizărilor din anul trecut ale cinematografiei sovietice. Mexic’70 — producţie britanică. Documentar în culori consacrat campionatului mondial de fotbal. Trandafiri roşii pentru Angelica — coproducţie franco- italo-spaniolă, în regia lui Steno, după Alexandre Dumas. Filmul nu este o continuare a peliculelor din seria „Angelica“ — al căror succes comercial il vizează totuşi prin titlu, prin genul abordat şi prin factura aventurilor care se desfăşoară în preajma Revoluţiei Franceze. In fruntea distribuţiei : Jacques Perrin. EXPOZIŢII • Organizată de comitetul judeţean pentru cultură şi artă, în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici, la BUZĂU a avut loc de curind vernisajul Expoziţiei de grafică şi sculptură Florin Menzopol şi Nicolae Roşu. • La Galeriile de artă SIMEZA (Bd. Magheru 20) s-a deschis ieri o expoziţie de pictură, în cadrul căreia expun Marta Antonescu şi Theodor Moraru. AVANPREMIERĂ MUZICALĂ Orchestra de cameră din Tg. Mureş Astă seară, ora 20, la Sala mică a Palatului va concerta ansamblul mureşan. Este vorba despre orchestra care acum doi ani, cu ocazia debutului său bucureştean, a binemeritat aprecierile elogioase ale presei. „O reală surpriză a însemnat primul concert al Orchestrei de cameră a Filarmonicii din Tîrgu-Mureş — se scria atunci in „Scînteia" — impresionînd prin acurateţea tehnică şi maturitatea stilistică“. In cotidianul „Előre“ cronica „Un succes moral remarcabil" sublinia execuţia exemplară a Simfoniei în Sol major de Haydn — un model de recreare stilistică autentică a opusului clasic. Concertul a însemnat o prezentare excelentă a unui colectiv remarcabil. Spre deosebire de majoritatea ansamblurilor omologe, mureşenii renunţă la aportul dirijorului. Orchestra de cameră din Tîrgu-Mureş are la activul ei numeroase succese repurtate cu ocazia turneelor din ţară şi a concertelor date pentru toate categoriile de auditori din oraşul-sediu. Pretutindeni a popularizat, pe lingă operele lui Corelli, Vivaldi, Händel şi Bach şi muzica zilelor noastre. Creaţiile lui Britten, Bartók, Strawinski, Toduţă, Remus Georgescu s-au bucurat de reale succese în interpretarea acestui ansamblu. In program figurează cele Cinci piese pentru orchestră de coarde de Hindemith, o lucrare in primă audiţie, scrisă pentru această orchestră de către Boldizsár Csíky, intitulată „Cintece de vitejie“, „Anotimpurile“ de Vivaldi, Concerto grosso in sol minor de Corelli — solist Ștefan Ruha. Scene din spectacolul cu piesa „Pisica In noaptea Anului Nou" de D. R. Popescu, în interpretarea artistilor Teatrului National din Cluj SCENĂ 0 TEATRUL NAŢIONAL DIN TIMIŞOARA a prezentat ieri premiera cu „Mockinpott“ de Peter Weiss. Regia : Anca Ovanez. 0 TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA“ prezintă premiera „Play Strindberg“ de Fr. Dürrenmatt. Regia şi scenografia : Liviu Ciulei. In distribuţie : Clody Bertola, Liviu Ciulei, Victor Rebengiuc, Petre Gheorghiu. 0 TEATRUL „C. L NOTTARA" anunţă ultima sa premieră cu „Schimbul“ de Paul Claudel. Regia: Ion Olteanu. Scenografia : arh. Theodora Dinulescu. In distribuţie : Liliana Tomescu, Gilda Marinescu, Val Săndulescu, Ştefan Iordache. 0 TEATRUL GIULEŞTI invită spectatorii la premiera „Freddy“ de R. Thomas. Regia : Geta Vlad. Scenografia : Eugenia Bassa Crîşmaru. In distribuţie : Theodora Mazaritis Fugaru, Şt. Mihăilescu Brăila, Dan Tufaru. 0 TEATRUL OF. STAT DIN TIRGU-MUREŞ — SECŢIA ROMANA — a prezentat cu cîteva zile in urmă premiera spectacolului cu piesa „Pisica in noaptea Anului Nou“ — de D. R. Popescu. TEATRUL DRAMATIC DIN BAIA MARE a prezentat, recent, a cincea premieră din actuala stagiune , piesa „Rouă și tutun“ de Mircea Radu Iacoban. Regia : Marius Popescu ; scenografia : Giulio Tincu. Distribuţia — Larisa Stase Mureşan, Dumitru Drăgan, Tănase Cazimir, Gheorghe Lazarovici, Vasile Prisăcaru, Ion Uţă, Aprilina Dimitriu, Ştefan Petruca. (coresp. Scriteii). TEATRUL „MIHAI EMINESCU“ DIN BOTOŞANI va prezenta la sfîrşitul acestei săptămini premiera „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară“ de Eugen Barbu. Regia : Eugen Traian Borduşanu. Scenografia : Elena Buzdugan. Interpreţi : Silvia Brădescu, Al. Anghelescu, Mircea Gheorghiu, Despina Prisăcaru, V. Andronescu, Vasile Haşiganu şi alţii. TEATRUL DE STAT „VALEA JIULUI" DIN PETROŞANI a prezentat ieri, in premieră pe ţară, piesa „Timp şi adevăr“ de Eugenia Busuioceanu. Regia : Călin Florian. Scenografia : Vasile Buz. Interpreţi : Nicolae Nicolae, Dumitru Drăcea, Iulian Voicu, Mihai Clita, Ruxandra Petru, Paulina Codreanu, Andreea Petrescu, Mircea Zabalon, Vaier Donca, Claudia Popescu, Vasile Duţu, Marcel Popa şi alţii. Spectacolul este dedicat aniversării semicentenarului partidului. Dintre acţiunile iniţiate în cinstea semicentenarului P.C.R., TEATRUL „A. DAVILA“ DIN PITEŞTI şi-a propus realizarea unui ciclu de recitaluri de poezie prezentate bilunar. în acest sens, duminică 28 februarie 1971, a avut loc recitalul dedicat poetului Tudor Arghezi, în regia lui Nat Cosmescu şi scenografia lui A Ivăneanu-Damaschin. GHIOCEII TEATRULUI Din iniţiativa Centrului român al Asociaţiei internaţionale a teatrelor pentru copii şi tineret (A.S.S.I.T.E.J.) şi a Consiliului municipal al pionierilor s-a înfiinţat recent la Teatrul „Ion Creangă, clubul „Ghioceii teatrului“. Acest club, îşi propune să iniţieze copiii in probleme de teatru şi să formeze o pepinieră de mici actori, care să sprijine viaţa artistică, spectacolele teatrului pentru copii şi tineret PROBLEME ACTUALE ALE ISTORIEI TEATRULUI ROMANESC MODERN ŞI CONTEMPORAN Sub egida Academiei de ştiinţe sociale şi politice şi a Institutului de istoria artei se va desfăşura în zilele de 2—3 martie 1971 sesiunea de comunicări „Probleme ale istoriei teatrului românesc modern și contemporan“. Regizorul bulgar Vilo Radev este cunoscut publicului nostru ca autor al unor pelicule remarcabile : „Hoţul de piersici“ şi „Ţar şi general“. Noua realizare, „îngerii negri“ poartă amprenta personalităţii sale şi întruneşte calităţi care i-au adus premiul II la Festivalul de la Karlovy Vary, în 1970. Eroii acestui film sunt tineri. Ei sunt la virsta viselor cutezătoare, a elanurilor romantice, a primei iubiri. Imaginile introductive ale filmului surprind tinereţea lor in rîsetele ce însoţesc un vesel joc „de-a baba oarba“. Ar putea fi o plăcută zi de vacanţă. Sau un moment de popas într-o reconfortantă excursie duminicală în munţi. Exuberanţa celor şase prieteni — băieţi şi fete — şi poezia peisajului sugerează parcă chemarea irezistibilă a vieţii. Dar e vorba despre o aparenţă înşelătoare. Despre o explozie de optimism menită să sublinieze, prin contrast, tragismul unei povestiri cinematografice ai cărei eroi îşi jertfesc tinereţea, şi visele, şi iubirile intr-un foarte serios şi necruţător joc cu moartea. Inspirat de memoriile lui Mitka Grabatceva apărute sub titlul „In numele poporului“, filmul evocă anii ocupaţiei hitleriste a Bulgariei, ani incare, dezvoltind tradiţiile revoluţionare, patriotice, partidul comunist a organizat lupta de rezistenţă a poporului împotriva terorii fasciste. Cei şase tineri eroi ai filmului, luptători revoluţionari, au o misiune deosebit de periculoasă : aceea de a executa, conform deciziilor statului major al Armatei de eliberare naţională, sentinţe capitale pronunţate împotriva unor duşmani ai patriei lor. Conducători fascişti, inveteraţi inamici ai poporului, sunt lichidaţi „in numele poporului“ , iar episoadele respective demonstrează ştiinţa regizorului de a crea tensiune in desfăşurarea unei acţiuni pigmentate de urmăriri dramatice, de ieşiri spectaculoase din situaţii in care totul părea pierdut. Se poate chiar afirma că in ce priveşte subiectul propriu-zis, aceste elemente l-au preocupat pe regizorul şi scenaristul Vilo Radev mai mult decit reconstituirea în profunzime a împrejurărilor evocate, a realităţilor rezistenţei antifasciste. După propria sa mărturisire, autorul filmului a fost, în primul rind, interesat de psihologia personajelor — firi ieşite din comun,fanate in condiţii excepţionale. Şi, intr-adevăr, prezentînd micul grup de tineri al Cărui liant 11 constituie intransigenţa revoluţionară, filmul conturează individualităţi distincte, sesizează, adeseori cu subtilitate, reacţiile care — in momente hotărîtoare — ii definesc pe eroii povestirii cinematografice. Momentele dramatice alternează cu altele in care romantismul virstei este surprins emoţionant, şi poate că această latură a evocării — consacrată raporturilor dintre personaje, tinereţii lor pure, generoase şi care îi face deopotrivă neînfricaţi şi vulnerabili — este cea mai împlinită din punct de vedere artistic şi, deci, cea mai convingătoare. In ce priveşte acţiunea, este de remarcat că regizorul — dorind să-şi caracterizeze eroii prin prisma unor situaţii extreme — supralicitează uneori, cu riscul de a ajunge la episoade neverosimile (de citeva ori personajele filmului se salvează, miraculos, din faţa unor adversari prezentaţi pe ecran mult mai puţin abili şi periculoşi decit au fost în realitate). Şi, din aceeaşi pricină, chiar activitatea tinerilor pierde cumva din gravitate (şi din semnificaţiile intenţionate de autor), executarea sentinţelor capitale devenind uneori parcă un joc, o Întrecere în înfruntarea primejdiei, a morţii. Sunt inegalităţi compensate, in mare măsură, de calitatea jocului actoricesc, de autenticitatea acestor tineri întruchipat de actorii Stefan Danailov, Doroteea Tonceva, Violeta Ghindeva, Dobrina Stankova, Iosif Surchadjiev şi Marin Mladenov. O. COSTIN ECRAN ÎNGERII NEGRI // Cronica zilei Cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a Armatei populare naţionale a Republicii Democrate Germane, ministrul forţelor armate ale Republicii Socialiste România, general colonel Ion Ioniţă, a adresat o telegramă de felicitare ministrului apărării naţionale a Republicii Democrate Germane, general de armată Heinz Hoffman. ★ Duminică dimineaţă s-a Înapoiat de la Moscova delegaţia Comitetului Naţional Român pentru Conferinţa mondială a energiei, condusă de Octavian Groza, ministrul energiei electrice, vicepreşedinte al Consiliului Executiv internaţional al Conferinţei mondiale, preşedintele Comitetului Naţional, care a participat la reuniunea de lucru a Comitetului administrativ al Conferinţei mondiale a energiei. La sosire, in Gara de Nord, erau prezenţi adjuncţi ai ministrului, precum şi A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti şi membri ai ambasadei. ★ Membrii unor delegaţii de tineret de peste hotare, participante la cel de-al IX-lea Congres al U.T.C., care au făcut timp de citeva zile o călătorie prin mai multe centre din ţară, au vizitat duminică Mănăstirea Cozia, unul din cele mai remarcabile monumente istorice medievale româneşti. In aceeaşi zi, un drum spre Bucureşti, oaspeţii au vizitat staţiuni de odihnă de pe Valea Oltului.(Agerpres) SClNTEIA - luni 1 martie 1971 Conservele de legume fac coadă la... omologare (Urmare din pag. I) Fabrica de produse lactate din Bucureşti, Fabrica de confecţii ş.a.m.d.) scot noutăţile pe piaţă mult mai uşor. După ce creează produsul şi obţin avizele necesare, în loc să-l aşeze frumos la coadă pentru omologare, il „rodează“, sondează cu el piaţa, fie în propriile magazine de desfacere, fie în expoziţii cu vînzare. Dacă se dovedeşte că produsul are „priză" la public, este fabricat in continuare , dacă nu se renunţă la el. Intr-un cuvint, se poate spune că omologarea, acceptarea produsului pe piaţă o fac chiar cumpărătorii. Este o metodă foarte avantajoasă şi pentru producători, şi pentru cetăţeni. Consultarea cu publicul trebuie extinsă însă mult, pe plan local, în toate judeţele şi in toate domeniile, fe necesar să se organizeze mai multe expoziţii, magazine de prezentare, de „sondaj“, să li se facă reclamă serioasă. Dacă cetăţenii sunt invitaţi să participe la parada modei, şi e foarte bine, cu atât mai mult e necesar să li se ceară părerea asupra calităţii produselor alimentare, de uz curent. Pentru că aceste produse sunt făcute să-i satisfacă pe ei, pe cetăţeni, nu numai pe membrii comisiei mixte de omologare. Să revenim insă la conserve. Mare parte din produsele noi, găsite la centrul de creaţie, au actele pentru omologare Întocmite, unele — pare de necrezut — chiar de un an de zile, dar comisia... degustătorilor „centrali“ Intirzie, cum am văzut, să se întrunească. Cine e de vină ? Imposibil de stabilit. Membrii comisiei sunt mereu alţii. S-ar putea crede că vina o poartă chiar centrul de creaţie. In actualele condiţii, el ar fi putut să obţină avizele pe plan local, apoi să prezinte noile sortimente organizaţiilor comerciale locale (cum se face efectiv în foarte multe sectoare) şi să spună : „Aceasta e marfa şi acesta e preţul“. Simplu. Am întrebat pe şefa grupului de creaţie : „De ce, în loc să aşteptaţi cu anii Întrunirea comisiei de omologare, nu vă duceţi cu marfa direct la organizaţiile comerciale ?“ Am aflat că in unele cazuri (puţine la număr, ce e drept) chiar aşa s-a şi intimplat. Ciudat insă , organizaţiile comerciale au refuzat noutăţile. Iată-ne deci la beneficiar : — De ce vă mulţumiţi doar cu achiziţia conservelor „clasice“ ? întrebarea am pus-o mai multor funcţionari de la I.C.R.A. — cel mai mare achizitor de mărfuri alimentare din ţară. Răspunsul ? N-ar f primit nici un răspuns. Nimeni dintre funcţionarii prezenţi la contractare nu-şi mai amintea de noutăţile centrului de creaţie ! Această ciudată amnezie ni s-a părut neverosimilă. Doar i. atitea rînduri organizaţiile comerciale, şi in primul rind I.C.R.A., au „teoretizat* problemele fondului de marfă, plingindu-se că sărăcia sortimentelor se datoreşte producătorului — el, comerţul, fiind, dimpotrivă, interesat să-şi împrospăteze mereu rafturile, să ofere continuu produse noi pe piaţă. Dar se pare că teoria e una, iar in practică „teoreticienii“ nu-şi mai amintesc nici măcar produsele noi oferite de industrie. Dacă efectiv işi amintesc sau nu, e greu de precizat. Dar, in mod cert, o mulţime de sortimente noi au fost respinse de comerţ la contractare, de teamă că nu vor prinde pe piaţă. Ulterior insă, produsele respective „au prins“ de minune in expoziţii. Exemplu concludent : o serie de supe concentrate au primit „botezul omologării“ cu trei ani în urmă. I.C.R.A. însă, de teamă, nu le-a contractat. Respectivele produse se vînd, totuși, ca pîinea caldă, în magazinele de prezentare ale industriei... Este o dovadă că teama de nou n-are justificare. Prezenta stare de lucruri este în contratimp cu cerințele diversificării, cu noua lege a contractelor, cu actualele indicaţii ale forurilor superioare, care nu îngrădesc, ci dau mină liberă producătorilor şi comercianţilor să diversifice producţia, să satisfacă pe cit posibil cerinţele publicului. Noile relaţii de strinsă colaborare, statornicite intre producător şi comerţ, între aceştia şi public, nu au fost însă bine înţelese. Se mai patinează încă pe vechile urme lăsate de producţia şi desfacerea şablon. In cazul nostru, intra fabrici ar trebui să există o veritabilă competiţie în realizarea unor produse noi, de bună calitate şi ieftine. La rindul ei, in loc să ocolească noutăţile, I.C.R.A. ar trebui, dimpotrivă, să le caute şi să le promoveze cu curaj, pentru asortarea şi primenirea rafturilor din magazine, pentru satisfacţia publicului. Este poate cazul să tragem şi noi linie dedesubt şi să facem numărătoarea barierelor care stau in calea apariţiei pe piaţă a sortimentelor noi de conserve : 1) în loc ca laboratoarele zecilor de fabrici să fie ele însele focare de căutări, experimentări, rampe de lansare a noutăţilor, cu diversificarea se ocupă doar un laborator central ; 2) ceea ce realizează, totuşi, acest laborator, zace cu lunile şi cu anii In sertare, pentru că drumul spre rafturi e închis de bariera omologărilor ; 3) Intre unităţile producătoare şi cele comerciale nu s-a creat Încă acea sudură de interese comune, înţelegerea de a se informa reciproc, de a colabora strîns in producţie şi desfacere. Evident, toate aceste circumstanţe nu au fost de natură să încurajeze şi să faciliteze crearea de noi sortimente pentru primenirea rafturilor. Am pus fraza la timpul trecut fientru că noile condiţii In care se acrează în prezent în industria de conserve au creat posibilităţi mai bune de manifestare a iniţiativei fabricilor. Centrala de producţie, valorificare şi industrializare a legumelor şi fructelor va trebui, totuşi, să analizeze temeinic cauzele care frînează încă realizarea şi apariţia noilor sortimente pe piaţă şi să le înlăture neintîrziat. Merită, de asemenea, utilizată şi Îmbunătăţită experienţa altor sectoare, trebuie Încercat totul pentru atingerea scopului cunoscut : satisfacerea cerinţelor actuale ale populaţiei. Un nou spital judeţean VASLUI (corespondentul „Scriteii“ Vasile Iancu). In acest oraş a început construcţia unui spital judeţean. Spitalul va aveao capacitate de 700 de paturi. Moderna clădire, cu parter şi 6 etaje, amplasată pe o suprafaţă de aproape 3 000 metri pătraţi, va avea un corp de spitalizare cu o lungime de 83 metri şi o lăţime de 16 metri, precum şi un alt corp, de diagnostic şi tratament, de formă pătrată, cu latura de 41,2 metri. Noul spital va dispune de o centrală termică proprie şi o centrală de oxigen. La construirea noului obiectiv se folosesc elemente prefabricate şi cofraje metalice, ceea ce asigură lucrărilor un ritm intens. Termenul de dare în folosinţă a spitalului judeţean din Vaslui este stabilit pentru august 1972 CURIER JUDEŢEAN BUZĂU Informatehnica 71" Aflată la a doua ediţie, „Informatehnica 71“-Buzău, organizată de consiliul judeţean al sindicatelor în colaborare cu cabinetul judeţean pentru organizarea producţiei şi a muncii, programează numeroase manifestări de propagandă tehnică , simpozioane, colocvii, schimburi de experienţă, concursuri pe meserii, dezbateri. Prin aceste acţiuni se urmăreşte sporirea contribuţiei colectivelor la realizarea angajamentelor luate în cinstea sărbătoririi semicentenarului partidului, îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe acest an şi creşterea măiestriei profesionale a salariaţilor. // ARA Cartier de locuinţe în construcţie In municipiul Arad au început lucrările de construcţie a unui nou cartier de locuinţe. Amplasat in zona de nord-vest a oraşului, pe Calea Aurel Vlaicu, noul ansamblu edilitar va cuprinde, in faza finală, 10 000 de apartamente. Pe şantier se lucrează intens. Au fost săpate fundaţiile, se toarnă betoanele pentru blocurile care vor fi date in folosinţă in cursul acestui an, unele din ele conturindu-şi de pe acum primele niveluri. NEAMŢ Autogara modernă In municipiul Piatra Neamţ s-a dat in exploatare o nouă şi modernă autogară pentru transportul călătorilor. Avind o arhitectură specifici oraşelor montane — amintim numai executarea pereţilor exteriori în culoarea pietrei naturale — clădirea este dotată cu toate încăperile şi serviciile necesare. De pe peroane pot pleca simultan 16 autobuze. Autogara asigură un flux de 10 000 călători pe zi pe traseele din judeţele Neamţ, Iaşi, Suceava, Bacău. TELEORMAN „Teleormanul" în casa nouă In primăvara anului 1968, la 20 februarie, pe străzile oraşelor Alexandria, Tr. Măgurele, Roşiorii de Vede şi Zimnicea, ca şi in comunele judeţului Teleorman, vinzătorii de ziare şi factorii poştali anunţau, nu fără mindrie : „Azi a apărut primul număr al ziarului „Teleormanul“. Dar ziarul era tipărit la Bucureşti. Incepind de simbătă, 20 februarie 1971, deci la trei ani după apariţia primului număr al „Teleormanului“, la Alexandria a fost dată în funcţiune o tipografie judeţeană. Astfel, la al 930-lea număr, ziarul „Teleormanul“ apare „in casă nouă“, în condiții grafice și de o calitate tipografică pe măsura tehnicii actuale a tipografiei. SATU MARE Inovatori laureaţi • Pentru stimularea, in continuare a activităţii de invenţii şi inovaţii, in judeţul Satu-Mare consiliul judeţean al sindicatelor a instituit şi acordat titluri, diplome şi premii celor mai buni muncitori, ingineri şi tehnicieni. Au fost acordate titlurile : „Inventatorul cu cele mai valoroase creaţii tehnice“ — Ştefan Kemény, tehnician la centrul de cercetări şi proiectări pentru utilaje miniere ; ,,Inovatorul cu cele mai eficiente inovaţii“ — Ludovic Vajda, Mircea Tot, Ştefan Kovács, Ludovic Kincses de la C.E.I.L. Satu-Mare ; „Inovatorul cu cele mai multe inovaţii propuse şi aplicate“ — Aurel Petrie, maistru la Fabrica de maşini casnice şi Mihai Pop de la uzina „Unio“ ; „Inovatorul cu cele mai valoroase propuneri de inovaţii“ — Irina Dragoş, tehnician la fabrica de confecţii „Mondiala“ etc. DE LA CORESPONDENȚII „SCINTEII"