Scînteia, martie 1971 (Anul 40, nr. 8712-8742)

1971-03-01 / nr. 8712

PAGINA 2 a­ctualitatea culturală ARTISTII AMATORI IN INTIMPINAREA SEMICENTENARULUI PARTIDULUI întrecerile republicane ale ar­tiştilor amatori închinate semi­centenarului partidului sunt în plină desfăşurare. Acum, la în­cheierea fazelor de masă ale di­verselor concursuri artistice, o succintă retrospectivă evidenţia­ză interesul cu totul deosebit al publicului, precum şi participarea numeroasă şi entuziastă a inter­preţilor amatori. Astfel, la con­cursul deschis formaţiilor muzi­cale şi coregrafice de la oraşe şi sate, intitulat „Omagiu parti­dului“ au participat în etapele de pînă acum circa 8 500 de for­maţii corale, orchestrale, de dan­suri, fanfare, ansambluri folclo­rice etc., însumînd peste 200 000 de artişti amatori. Festivalul de teatru „I. L. Caragiale“ a reunit pe scenele caselor de cultură, cluburilor şi căminelor culturale 5 000 de colective de teatru şi teatru folcloric, montaje literare şi recitaluri de poezie, recitatori ca şi alţi interpreţi individuali. Mai mult ca la ediţiile anteri­oare, cu prilejul acestui concurs omagial, au fost aduse în faţa publicului numeroase lucrări din dramaturgia clasică românească şi universală, ca şi cele mai reu­şite lucrări ale autorilor noştri contemporani, dedicate celor 50 de ani de luptă şi realizări ale partidului. Trebuie amintite şi Întrecerea republicană a brigă­zilor artistice de agitaţie, care a antrenat aproape 3 800 de for­maţii cu 40 000 de artişti ama­tori ; şi al II-lea festival naţio­nal al cineaştilor amatori unde, pînă in prezent, la faza de pre­­selecţie, au putut fi vizionate peste 200 de filme de toate ge­nurile, din toate judeţele ţării , şi a Vl-a expoziţie bienală a artiştilor plastici amatori. La manifestările de pînă a­­cum, pe scenele concursului au urcat şi numeroşi reprezentanţi ai artei naţionalităţilor conlocui­toare din ţara noastră, în jude­ţele Bihor, Timiş, Mureş, Sibiu, Covasna, Harghita, Satu-Mare etc, formaţii maghiare, germane, sîrbe au adus, alături de forma­ţiile româneşti, mesajul Înflăcă­rat al artei lor. In prezent, cele mai bune e­­chipe artistice se pregătesc pen­tru întrecerile finale care — fapt inedit şi semnificativ — se vor desfăşura pe zone, în diverse centre de judeţ, pentru a da po­sibilitatea unui cit mai mare număr de spectatori să aplaude talentul amatorilor. Concursurile se vor încheia la Începutul lunii mai, ca un fier­binte omagiu adus partidului, printr-un grandios spectacol în Capitală, la care işi vor da con­cursul cele mai bune formaţii premiate. Volum omagial ZALAU (corespondentul „Scin­­teii“, Vasile Rusu). Continuind o veche şi valoroasă tradiţie, ce­naclurile literare existente în multe din localităţile judeţului Sălaj işi manifestă din plin rolul de susţinător şi ferment al vieţii culturale locale. O dovadă în acest sens o constituie recenta selecţie de creaţii literare, inti­tulată „Arpegii“, omagiu apro­piatei sărbători a semicentenaru­lui partidului, prima apariţie de acest gen din judeţ. Volumul, de o reuşită ţinută grafică, reu­neşte lucrările de versuri şi proză ale celor mai cunoscuţi creatori amatori din această par­te a ţării. Printre cei care sem­nează amintim pe Nicolae Ve­­reş, Viorel Varga, Ioan Noja, Ist­ván Gittay, Sándor Körösy, Ioan Abrudan. „ CERBUL DE (Urmare din pag. I)­firmare a aprecierii de care se bucură concepţia fi ţinuta festi­valului. — Propunînd un „act de cul­tură“ şi nu criterii superficiale de lansări vremelnice, fiecare ediţie de pînă acum a pledat pentru artă şi valoare. Ce ne oferă in acest sens actuala edi­ţie ? — Fără îndoială, la baza sa nu stau intenţiile lansărilor zgo­motoase, obţinute prin efecte publicitare ce au drept ţintă scopuri comerciale exterioare culturii, ci criteriile artei ade­vărate. De aceea şi invitarea vedetelor nu a avut un caracter intimplător, nu a urmărit să şo­cheze prin extravaganţă, prin alegerea unor stele de „ultimă oră“. E adevărat, de aici ar pu­tea rezulta un anume clasicism structural. Da, clasicism, dacă prin clasicism înţelegem sensul echilibrului, al nobilei aspira­ţii spre armonie morală şi artistică, spre discreţia expre­siei, spre frumu­seţe autentică. Dar nu a fost şi nu va fi înţeles, ca o manifestare osificată, ca ult muzeu al acestei arte, ci ca o antologie a ei. Sau mai precis, ca să folosesc expresia unui critic — o „antologie vie“ a ei. : — Orice festival işi defineşte personalitatea prin consecvenţa cu care urmăreşte o idee. Care este leit-motivul apropiatului festival ? — De la Charles Trenet, vete­ran in plină vigoare al cintecu­­lui, pînă la unul din „idolii“ ti­neretului de astăzi, Sergio En­­drigo, personalităţi care au im­pus stiluri deosebite, aflate in plină expansiune artistică a ca­rierei lor — şi aş numi pe Enrico Macias, Alain Barriere, Lola Jo­­vanovici, O. C. Smith, Dalida, Massiel, care şi-au ciştigat o reală notorietate mondială — toţi sunt purtătorii ideii de fru­mos tocmai ca exponenţi ai cin­­tecului bogat in substanţă uma­nă, ai cintecului înţeles ca o bucurie a inimii şi a gîndului, ai cintecului străbătut de idee­a ge­nerozităţii şi a plenitudinii spi­rituale. Vedetele le-am enume­rat mai sus şi nu mai au nevoie de recomandaţii suplimentare. Concurenţii vor fi şi ei de o ca­litate superioară, avind la activul lor o bogată discografie ; ei au susţinut recitaluri în mari săli ale lumii, sub auspicii extrem de exigente. Competiţia se anunţă foarte strinsă, la nivel superior, de aceea şi selecţia concurenţilor români a fost extrem de ri­guroasă. Un consiliu artistic, sub preşedinţia maestrului Ion Du­mitre­scu, preşedintele Uniunii Compozitorilor, — consiliu care a avut in componenţa sa com­pozitori, critici muzicali, oameni de artă, profesori — a procedat la repetate examinări ale celor îndreptăţiţi, alegînd ca re­prezentante ale noastre pe Cori­­na Chiriac, Ruxandra Ghiaţă, Cătălina Marinescu, pregătite in studiourile radio-TV sub condu­cerea profesorului Jean Bănes­­cu. Urmind tradiţia festivaluri­lor de pînă acum, consiliul ar­­­­tistic a considerat necesară pre­zenţa a trei din laureatele de anul trecut Thereze Steinmetz, Angela Similea, Doina Spătaru in trei microrecitaluri care vor avea loc simbătă seara, un reci­tal (marţi seara) va apărea şi Doina Badea. — Ştim că a intrat în preocu­pările organizatorilor componen­ţa juriului, invitarea unor muzi­cieni cunoscuţi. — Intr-adevăr, juriul este compus din specialişti (şi aş vrea să insist asupra acestui fapt, deoarece el reprezintă o noutate a acestui concurs) , com­pozitori, muzicologi, regizori, doctori in muzică, personalităţi reprezentative cu îndelungă şi recunoscută activitate pe acest ţărim deţinînd posturi impor­tante la marile radioteleviziuni europene, de numele lor legin­­du-se realizări deosebite pe a­­cest ţărim. Deci, iată, tot atitea motive de „îngrijorare“ creatoare pentru cei ce se vor prezenta la rampă. Concurenţii vor avea de înfruntat rigorile unui exa­men exigent de specialitate, care va ţine seama de cele trei com­ponente ce dau valoare cinte­cului : text, melodie şi interpre­tare. Acestea sunt, bineînţeles, in linii mari ideile festivalului şi concursului „Cerbul de aur“ care, prin consecvenţa criteriilor sale artistice, prin modul in care urmăreşte promovarea muzicii adevărate, îşi sporeşte necontenit creditul şi aria audienţei. Aş mai adăuga că televiziunea va trans­mite integral concursul şi festi­valul, că radioul va prezenta in­direct pe programul I recita­lurile, iar in zilele deschiderii şi închiderii întreaga festivitate, iar in fiecare zi, tot pe progra­mul 1, la orele 17:30, radioul va înfăţişa timp de o jumătate de oră selecţiuni din programul concursului care a avut loc cu o zi­­’înainte. Numeroase televi­ziuni străine vor prelua in­di­rect manifestările festivalului. Şi cu acestea nu ne rămîne decit să urăm bun venit oaspe­ţilor noştri, concurenţilor succes, iar pe telespectatori să-i asigu­răm că realizatorii radiotelevi­­ziunii care acum sunt în faza re­petiţiilor tehnice, dorind să ţină seama de sugestiile făcute la precedentele ediţii, vor face toa­te eforturile pentru a asigura transmisii de cea mai bună cali­tate artistică. ­­ iv 18:00 Deschiderea emisiunii Scena și ecranul : Cartea de tea­tru. Participă : Ioan Masoff, Radu Popescu, Natalia Stan­­cu. Prezintă : Liliana Moldo­van • 13 filme documentare despre Delta Dunării. Dialog cu Dona Barta, Ladislau Karda • Filme pe micul ecran in luna martie. Prezin­tă : Octavian Sava. 18,30 Muzică populară. Virtuozitate la patru ţambale cu Stela Marinescu Ciuciu, Ion Ciuciu, Bob Stănescu. Dirijor : Pa­raschiv Oprea. 18,50 Telesport. Avancronică la returul campionatului naţio­nal de fotbal. Prezintă Cris­tian Ţopescu. 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri — emisiune pen­tru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară • A­­genda politică de Ion Mărgi­­neanu. 80,00 ROMANIA *71. AZI — JU­DEŢUL TIMIŞ. 20.30 Romanele lui Maurlac : „The­rese Desqueyroux“ (II). 21,25 In întîmpinarea semicentena­rului P.C.R. „Ocolul ţării in 8 luni“ — emisiune realizată în colaborare cu Biroul de turism pentru tineret al C.C. al U.T.C. La prima emisiune a celei de-a II-a etape se întrec reprezentativele Suce­vei şi Galaţilor. Prezentator : Mihai Florea. Transmisiune de la Galaţi. 22,35 Telejurnalul de noapte. 22,45 închiderea emisiunii. FILME IN PREMIERA „începutul d — producţie a studiourilor „Lenfilm“, In regia lui Gleb Panfilov. O poveste în desfăşurarea căreia eroina prin­cipală (o excelentă creaţie a ac­triţei Inna Ciurikova) are reve­laţia plenară a vieţii, dincolo de aparenta banalitate a traiului în orăşelul de provincie şi singură­tatea care-i învăluise existenţa. Critica a făcut o primire deose­bit de călduroasă acestui film, situîndu-l in fruntea realizări­lor din anul trecut ale cinemato­grafiei sovietice. Mexic’70 — producţie brita­nică. Documentar în culori con­sacrat campionatului mondial de fotbal. Trandafiri roşii pentru Ange­lica — coproducţie franco- ita­­lo-spaniolă, în regia lui Steno, după Alexandre Dumas. Filmul nu este o continuare a pelicule­lor din seria „Angelica“ — al căror succes comercial il vi­zează totuşi prin titlu, prin ge­nul abordat şi prin factura aven­turilor care se desfăşoară în preajma Revoluţiei Franceze. In fruntea distribuţiei : Jacques Perrin. EXPOZIŢII • Organizată de comitetul jude­ţean pentru cultură şi artă, în co­laborare cu Uniunea Artiştilor Plas­tici, la BUZĂU a avut loc de curind vernisajul Expoziţiei de grafică şi sculptură Florin Menzopol şi Nicolae Roşu. • La Galeriile de artă SIMEZA (Bd. Magheru 20) s-a deschis ieri o expoziţie de pictură, în cadrul că­reia expun Marta Antonescu şi Theo­dor Moraru. AVANPREMIERĂ MUZICALĂ Orchestra de cameră din Tg. Mureş Astă seară, ora 20, la Sala mică a Palatului va concerta ansamblul mu­­reşan. Este vorba despre orchestra care acum doi ani, cu ocazia debutu­lui său bucureştean, a binemeritat a­­precierile elogioase ale presei. „O reală surpriză a însemnat primul concert al Orchestrei de cameră a Filarmonicii din Tîrgu-Mureş — se scria atunci in „Scînteia" — impre­­sionînd prin acurateţea tehnică şi ma­turitatea stilistică“. In cotidianul „E­­lőre“ cronica „Un succes moral re­marcabil" sublinia execuţia exempla­ră a Simfoniei în Sol major de Haydn — un model de recreare stilistică au­tentică a opusului clasic. Concertul a însemnat o prezentare excelentă a unui colectiv remarcabil. Spre deosebire de majoritatea an­samblurilor omologe, mureşenii re­nunţă la aportul dirijorului. Orches­tra de cameră din Tîrgu-Mureş are la activul ei numeroase succese repur­tate cu ocazia turneelor din ţară şi a concertelor date pentru toate cate­goriile de auditori din oraşul-sediu. Pretutindeni a popularizat, pe lingă operele lui Corelli, Vivaldi, Händel şi Bach şi muzica zilelor noastre. Creaţiile lui Britten, Bartók, Stra­winski, Toduţă, Remus Georgescu s-au bucurat de reale succese în in­terpretarea acestui ansamblu. In pro­gram figurează cele Cinci piese pen­tru orchestră de coarde de Hinde­mith, o lucrare in primă audiţie, scrisă pentru această orchestră de către Boldizsár Csíky, intitulată „Cintece de vitejie“, „Anotimpurile“ de Vivaldi, Concerto grosso in sol minor de Corelli — solist Ștefan Ruha. Scene din spectacolul cu piesa „Pisica In noaptea Anului Nou" de D. R. Po­­pescu, în interpretarea artistilor Teatrului National din Cluj SCENĂ 0 TEATRUL NAŢIONAL DIN TI­MIŞOARA a prezentat ieri premiera cu „Mockinpott“ de Peter Weiss. Re­gia : Anca Ovanez. 0 TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA“ prezintă premiera „Play Strindberg“ de Fr. Dürren­matt. Regia şi scenografia : L­iviu Ciulei. In distribuţie : Clody Bertola, Liviu Ciulei, Victor Rebengiuc, Pe­tre Gheorghiu. 0 TEATRUL „C. L NOTTARA" anunţă ultima sa premieră cu „Schimbul“ de Paul Claudel. Regia: Ion Olteanu. Scenografia : arh. Theodora Dinulescu. In distribuţie : Liliana Tomescu, Gilda Marinescu, Val Săndulescu, Ştefan Iordache. 0 TEATRUL GIULEŞTI invită spectatorii la premiera „Freddy“ de R. Thomas. Regia : Geta Vlad. Scenografia : Eugenia Bassa Crîş­­maru. In distribuţie : Theodora Ma­­zaritis Fugaru, Şt. Mihăilescu Brăila, Dan Tufaru. 0 TEATRUL OF. STAT DIN TIR­­GU-MUREŞ — SECŢIA ROMANA — a prezentat cu cîteva zile in urmă premiera spectacolului cu piesa „Pi­sica in noaptea Anului Nou“ — de D. R. Popescu. TEATRUL DRAMATIC DIN BAIA MARE a prezentat, recent, a cincea premieră din actuala stagiune , piesa „Rouă și tutun“ de Mircea Radu Iacoban. Regia : Marius Popescu ; scenografia : Giulio Tincu. Distri­buţia — Larisa Stase Mureşan, Du­mitru Drăgan, Tănase Cazimir, Gheorghe Lazarovici, Vasile Prisă­­caru, Ion Uţă, Aprilina Dimitriu, Ştefan Petruca. (coresp. Scriteii).­­ TEATRUL „MIHAI EMINESCU“ DIN BOTOŞANI va prezenta la sfîrşitul acestei săptămini premiera „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară“ de Eugen Barbu. Regia : Eugen Traian Borduşanu. Scenografia : Elena Buz­dugan. Interpreţi : Silvia Brădescu, Al. Anghelescu, Mircea Gheorghiu, Despina Prisăcaru, V. Andronescu, Vasile Haşiganu şi alţii.­­ TEATRUL DE STAT „VALEA JIULUI" DIN PETROŞANI a pre­zentat ieri, in premieră pe ţară, piesa „Timp şi adevăr“ de Eugenia Busu­­ioceanu. Regia : Călin Florian. Sce­nografia : Vasile Buz. Interpreţi : Nicolae Nicolae, Dumitru Drăcea, Iulian Voicu, Mihai Clita, Ruxandra Petru, Paulina Codreanu,­­ Andreea Petrescu, Mircea Zabalon, Vaier Donca, Claudia Popescu, Vasile Du­­ţu, Marcel Popa şi alţii. Spectacolul este dedicat aniversă­rii semicentenarului partidului. D­intre acţiunile iniţiate în cins­tea semicentenarului P.C.R., TEA­TRUL „A. DA­VILA“ DIN PITEŞTI şi-a propus realizarea unui ciclu de recitaluri de poezie prezentate bilu­nar. în acest sens, duminică 28 fe­bruarie 1971, a avut loc recitalul de­dicat poetului Tudor Arghezi, în re­gia lui Nat Cosmescu şi scenogra­fia lui A Ivăneanu-Damaschin. GHIOCEII TEATRULUI Din iniţiativa Centrului român al Asociaţiei internaţionale a teatrelor pentru copii şi tineret (A.S.S.I.T.E.J.) şi a Consiliului municipal al pionie­rilor s-a înfiinţat recent la Teatrul „Ion Creangă, clubul „Ghioceii tea­trului“. Acest club, îşi propune să iniţieze copiii in probleme de teatru şi să formeze o pepinieră de mici actori, care să sprijine viaţa artis­tică, spectacolele teatrului pentru copii şi tineret PROBLEME ACTUALE ALE ISTORIEI TEATRULUI ROMANESC MODERN ŞI CONTEMPORAN Sub egida Academiei de ştiinţe so­ciale şi politice şi a Institutului de istoria artei se va desfăşura în zi­lele de 2—3 martie 1971 sesiunea de comunicări „Probleme ale istoriei teatrului românesc modern și con­temporan“. Regizorul bulgar Vilo Radev este cunoscut pu­blicului nostru ca autor al unor pelicule remarcabi­le : „Hoţul de piersici“ şi „Ţar şi general“. Noua realizare, „îngerii negri“ poartă amprenta persona­lităţii sale şi întruneşte calităţi care i-au adus premiul II la Festivalul de la Karlovy Vary, în 1970. Eroii acestui film sunt tineri. Ei sunt la virs­­ta viselor cutezătoare, a elanurilor romantice, a primei iubiri. Imaginile introductive ale filmului surprind tinereţea lor in rîsetele ce însoţesc un ve­sel joc „de-a baba oarba“. Ar putea fi o plăcută zi de vacanţă. Sau un mo­ment de popas într-o re­confortantă excursie du­minicală în munţi. Exu­beranţa celor şase prieteni — băieţi şi fete — şi poe­zia peisajului sugerează parcă chemarea irezistibi­lă a vieţii. Dar e vorba despre o aparenţă înşelă­toare. Despre o explozie de optimism menită să sublinieze, prin contrast, tragismul unei povestiri cinematografice ai cărei eroi îşi jertfesc tinereţea, şi visele, şi iubirile in­tr-un foarte serios şi ne­cruţător joc cu moartea. Inspirat de memoriile lui Mitka Grabatceva a­­părute sub titlul „In nu­mele poporului“, filmul evocă anii ocupaţiei hitle­­riste a Bulgariei, ani in­­care, dezvoltind tradiţiile revoluţionare, patriotice, partidul comunist a orga­nizat lupta de rezistenţă a poporului împotriva te­rorii fasciste. Cei şase tineri eroi ai filmului, luptători revoluţionari, au o misiune deosebit de pe­riculoasă : aceea de a e­­xecuta, conform deciziilor statului major al Armatei de eliberare naţională, sentinţe capitale pronun­ţate împotriva unor duş­mani ai patriei lor. Con­ducători fascişti, invete­­raţi inamici ai poporului, sunt lichidaţi „in numele poporului“ , iar episoa­dele respective demons­trează ştiinţa regizorului de a crea tensiune in des­făşurarea unei acţiuni pigmentate de urmăriri dramatice, de ieşiri spec­taculoase din situaţii in care totul părea pierdut. Se poate chiar afirma că in ce priveşte subiectul propriu-zis, aceste ele­mente l-au preocupat pe regizorul şi scenaristul Vilo Radev mai mult de­cit reconstituirea în pro­funzime a împrejurărilor evocate, a realităţilor re­zistenţei antifasciste. Du­pă propria sa mărturisire, autorul filmului a fost, în primul rind, interesat de psihologia personajelor — firi ieşite din comun,fa­nate in condiţii excepţio­nale. Şi, intr-adevăr, pre­­zentînd micul grup de ti­neri al Cărui liant 11 con­stituie intransigenţa revo­luţionară, filmul contu­rează individualităţi dis­tincte, sesizează, adeseori cu subtilitate, reacţiile ca­re — in momente hotărî­­toare — ii definesc pe eroii povestirii cinemato­grafice. Momentele dra­matice alternează cu al­tele in care romantismul virstei este surprins emo­ţionant, şi poate că a­­ceastă latură a evocării — consacrată raporturilor dintre personaje, tinereţii lor pure, generoase şi care îi face deopotrivă neîn­fricaţi şi vulnerabili — este cea mai împlinită din punct de vedere artistic şi, deci, cea mai convin­gătoare. In ce priveşte acţiunea, este de remarcat că regi­zorul — dorind să-şi ca­racterizeze eroii prin pris­ma unor situaţii extreme — supralicitează uneori, cu riscul de a ajunge la episoade neverosimile (de citeva ori personajele fil­mului se salvează, mira­culos, din faţa unor ad­versari prezentaţi pe e­­cran mult mai puţin abili şi periculoşi decit au fost în realitate). Şi, din a­­ceeaşi pricină, chiar acti­vitatea tinerilor pierde cumva din gravitate (şi din semnificaţiile inten­ţionate de autor), execu­tarea sentinţelor capitale devenind uneori parcă un joc, o Întrecere în înfrun­tarea primejdiei, a mor­ţii. Sunt inegalităţi com­pensate, in mare măsură, de calitatea jocului acto­ricesc, de autenticitatea acestor tineri întruchipat­ de actorii Stefan Danai­­lov, Doroteea Tonceva, Violeta Ghindeva, Dobri­­na Stankova, Iosif Sur­­chadjiev şi Marin Mla­­denov. O. COSTIN ECRAN ÎNGERII NEGRI // ­ Cronica zilei Cu prilejul celei de-a 15-a aniver­sări a Armatei populare naţionale a Republicii Democrate Germane, mi­nistrul forţelor armate ale Republi­cii Socialiste România, general co­lonel Ion Ioniţă, a adresat o telegra­mă de felicitare ministrului apărării naţionale a Republicii Democrate Germane, general de armată Heinz Hoffman. ★ Duminică dimineaţă s-a Înapoiat de la Moscova delegaţia Comitetului Naţional Român pentru Conferinţa mondială a energiei, condusă de Oc­­tavian Groza, ministrul energiei elec­trice, vicepreşedinte al Consiliului Executiv internaţional al Conferinţei mondiale, preşedintele Comitetului Naţional, care a participat la reuniu­nea de lucru a Comitetului adminis­trativ al Conferinţei mondiale a ener­giei. La sosire, in Gara de Nord, erau prezenţi adjuncţi ai ministrului, pre­cum şi A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti şi membri ai ambasadei. ★ Membrii unor delegaţii de tineret de peste hotare, participante la cel de-al IX-lea Congres al U.T.C., care au făcut timp de citeva zile o călă­torie prin mai multe centre din ţară, au vizitat duminică Mănăstirea Cozia, unul din cele mai remarcabile mo­numente istorice medievale româ­neşti. In aceeaşi zi, un drum spre Bucu­reşti, oaspeţii au vizitat staţiuni de odihnă de pe Valea Oltului.(Agerpres) SClNTEIA - luni 1 martie 1971 Conservele de legume fac coadă la... omologare (Urmare din pag. I) Fabrica de produse lactate din Bucu­reşti, Fabrica de confecţii ş.a.m.d.) scot noutăţile pe piaţă mult mai uşor. După ce creează produsul şi obţin avizele necesare, în loc să-l aşeze frumos la coadă pentru omologare, il „rodează“, sondează cu el piaţa, fie în propriile magazine de desfacere, fie în expoziţii cu vînzare. Dacă se dovedeşte că produsul are „priză" la public, este fabricat in continuare , dacă nu­­ se renunţă la el. Intr-un cuvint, se poate spune că omologa­rea, acceptarea produsului pe piaţă o fac chiar cumpărătorii. Este o metodă foarte avantajoasă şi pentru producători, şi pentru cetă­ţeni. Consultarea cu publicul trebuie extinsă însă mult, pe plan local, în toate judeţele şi in toate domeniile, fe necesar să se organizeze mai multe expoziţii, magazine de prezentare, de „sondaj“, să li se facă reclamă serioa­să. Dacă cetăţenii sunt invitaţi să participe la parada modei, şi e foarte bine, cu atât mai mult e necesar să li se ceară părerea asupra calităţii produselor alimentare, de uz curent. Pentru că aceste produse sunt făcute să-i satisfacă pe ei, pe cetăţeni, nu numai pe membrii comisiei mixte de omologare. Să revenim insă la conserve. Mare parte din produsele noi, găsite la centrul de creaţie, au actele pentru omologare Întocmite, unele — pare de necrezut — chiar de un an de zile, dar comisia... degustătorilor „centrali“ Intirzie, cum am văzut, să se întrunească. Cine e de vină ? Im­posibil de stabilit. Membrii comisiei sunt mereu alţii. S-ar putea crede că vina o poartă chiar centrul de creaţie. In actualele condiţii, el ar fi putut să obţină avizele pe plan lo­cal, apoi să prezinte noile sorti­mente organizaţiilor comerciale lo­cale (cum se face efectiv în foarte multe sectoare) şi să spună : „A­ceasta e marfa şi acesta e preţul“. Simplu. Am întrebat pe şefa grupului de creaţie : „De ce, în loc să aşteptaţi cu anii Întrunirea comisiei de omo­logare, nu vă duceţi cu marfa di­rect la organizaţiile comerciale ?“ Am aflat că in unele cazuri (puţine la număr, ce e drept) chiar aşa s-a şi intimplat. Ciudat insă , organi­zaţiile comerciale au refuzat nou­tăţile. Iată-ne deci la beneficiar : — De ce vă mulţumiţi doar cu achiziţia conservelor „clasice“ ? întrebarea am pus-o mai multor funcţionari de la I.C.R.A. — cel mai mare achizitor de mărfuri alimen­tare din ţară. Răspunsul ? N-ar f­ pri­mit nici un răspuns. Nimeni dintre funcţionarii prezenţi la contractare nu-şi mai amintea de noutăţile cen­trului de creaţie ! Această ciudată amnezie ni s-a părut neverosimilă. Doar i­. atitea rînduri organizaţiile comerciale, şi in primul rind I.C.R.A., au „teoretizat* problemele fondului de marfă, plingindu-se că sărăcia sortimentelor se datoreşte producătorului — el, comerţul, fiind, dimpotrivă, interesat să-şi împros­păteze mereu rafturile, să ofere con­tinuu produse noi pe piaţă. Dar se pare că teoria e una, iar in practică „teoreticienii“ nu-şi mai amintesc nici măcar produsele noi oferite de industrie. Dacă efectiv işi amintesc sau nu, e greu de precizat. Dar, in mod cert, o mulţime de sortimente noi au fost respinse de comerţ la contractare, de teamă că nu vor prinde pe piaţă. Ulterior insă, pro­dusele respective „au prins“ de mi­nune in expoziţii. Exemplu conclu­dent : o serie de supe concentrate au primit „botezul omologării“ cu trei ani în urmă. I.C.R.A. însă, de teamă, nu le-a contractat. Respecti­vele produse se vînd, totuși, ca pîinea caldă, în magazinele de pre­zentare ale industriei... Este o do­vadă că teama de nou n-are justifi­care. Prezenta stare de lucruri este în contratimp cu cerințele diversifi­cării, cu noua lege a contractelor, cu actualele indicaţii ale forurilor superioare, care nu îngrădesc, ci dau mină liberă producătorilor şi comer­cianţilor să diversifice producţia, să satisfacă pe cit posibil cerinţele pu­blicului. Noile relaţii de strinsă co­laborare, statornicite intre producă­tor şi comerţ, între aceştia şi pu­blic, nu au fost însă bine înţelese. Se mai patinează încă pe vechile urme lăsate de producţia şi desfa­cerea şablon. In cazul nostru, intra fabrici ar trebui să există o verita­bilă competiţie în realizarea unor produse noi, de bună calitate şi ief­tine. La rindul ei, in loc să ocoleas­că noutăţile, I.C.R.A. ar trebui, dim­potrivă, să le caute şi să le promo­veze cu curaj, pentru asortarea şi primenirea rafturilor din magazine, pentru satisfacţia publicului. Este poate cazul să tragem şi noi linie dedesubt şi să facem numără­toarea barierelor care stau in calea apariţiei pe piaţă a­ sortimentelor noi de conserve : 1) în loc ca laboratoa­rele zecilor de fabrici să fie ele în­sele focare de căutări, experimentări, rampe de lansare a noutăţilor, cu diversificarea se ocupă doar un la­borator central ; 2) ceea ce reali­zează, totuşi, acest laborator, zace cu lunile şi cu anii In sertare, pen­tru că drumul spre rafturi e închis de bariera omologărilor ; 3) Intre u­­nităţile producătoare şi cele comer­ciale nu s-a creat Încă acea sudură de interese comune, înţelegerea de a se informa reciproc, de a colabora strîns in producţie şi desfacere. Evident, toate aceste circumstan­ţe nu au fost de natură să încura­jeze şi să faciliteze crearea de noi sortimente pentru primenirea raftu­rilor. Am pus fraza la timpul trecut fientru că noile condiţii In care se acrează în prezent în industria de conserve au creat posibilităţi mai bune de manifestare a iniţiativei fa­bricilor. Centrala de producţie, va­lorificare şi industrializare a legu­melor şi fructelor va trebui, totuşi, să analizeze temeinic cauzele care frînează încă realizarea şi apariţia noilor sortimente pe piaţă şi să le înlăture neintîrziat. Merită, de ase­menea, utilizată şi Îmbunătăţită ex­perienţa altor sectoare, trebuie În­cercat totul pentru atingerea scopu­lui cunoscut : satisfacerea cerinţelor actuale ale populaţiei. Un nou spital judeţean VASLUI (corespondentul „Scriteii“ Vasile Iancu). In a­­cest oraş a început construcţia unui spital judeţean. Spitalul va avea­­o capacitate de 700 de paturi. Moderna clădire, cu parter şi 6 etaje, amplasată pe o suprafaţă de aproape 3 000 metri pătraţi, va avea un corp de spitalizare cu o lungime de 83 metri şi o lăţime de 16 me­tri, precum şi un alt corp, de diagnostic şi tratament, de for­mă pătrată, cu latura de 41,2 metri. Noul spital va dispune de o centrală termică proprie şi o centrală de oxigen. La construirea noului obiectiv se folosesc elemente prefabricate şi cofraje metalice, ceea ce asi­gură lucrărilor un ritm intens. Termenul de dare în folosinţă a spitalului judeţean din Vaslui este stabilit pentru august 1972 CURIER JUDEŢEAN BUZĂU Informatehnica 71" Aflată la a doua ediţie, „Infor­­matehnica 71“-Buzău, organiza­tă de consiliul judeţean al sindi­catelor în colaborare cu cabine­tul judeţean pentru organizarea producţiei şi a muncii, progra­mează numeroase manifestări de propagandă tehnică , simpozioa­ne, colocvii, schimburi de expe­rienţă, concursuri pe meserii, dezbateri. Prin aceste acţiuni se urmăreşte sporirea contribuţiei colectivelor la realizarea anga­jamentelor luate în cinstea săr­bătoririi semicentenarului parti­dului, îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe acest an şi creşterea măiestriei profesionale a salariaţilor. // ARA Cartier de locuinţe în construcţie In municipiul Arad au început lucrările de construcţie a unui nou cartier de locuinţe. Ampla­sat in zona de nord-vest a ora­şului, pe Calea Aurel Vlaicu, noul ansamblu edilitar va cu­prinde, in faza finală, 10 000 de apartamente. Pe şantier se lu­crează intens. Au fost săpate fundaţiile, se toarnă betoanele pentru blocurile care vor fi date in folosinţă in cursul acestui an, unele din ele conturindu-şi de pe acum primele niveluri. NEAMŢ Autogara modernă In municipiul Piatra Neamţ s-a dat in exploatare o nouă şi modernă autogară pentru trans­portul călătorilor. Avind o ar­hitectură specifici oraşelor mon­tane — amintim numai execu­tarea pereţilor exteriori în cu­loarea pietrei naturale — clădi­rea este dotată cu toate încă­perile şi serviciile necesare. De pe peroane pot pleca simultan 16 autobuze. Autogara asigură un flux de 10 000 călători pe zi pe traseele din judeţele Neamţ, Iaşi, Suceava, Bacău. TELEORMAN „Teleormanul" în casa nouă In primăvara anului 1968, la 20 februarie, pe străzile oraşe­lor Alexandria, Tr. Măgurele, Roşiorii de Vede şi Zimnicea, ca şi in comunele judeţului Te­leorman, vinzătorii de ziare şi factorii poştali anunţau, nu fă­ră mindrie : „Azi a apărut pri­mul număr al ziarului „Teleor­manul“. Dar ziarul era tipărit la Bucureşti. Incepind de simbătă, 20 fe­bruarie 1971, deci la trei ani după apariţia primului număr al „Teleormanului“, la Ale­xandria a fost dată în func­­ţiune o tipografie judeţeană. Astfel, la al 930-lea număr, zia­rul „Teleormanul“ apare „in ca­să nouă“, în condiții grafice și de o calitate tipografică pe mă­sura tehnicii actuale a tipogra­fiei. SATU MARE Inovatori laureaţi • Pentru stimularea, in conti­nuare a activităţii de invenţii şi inovaţii, in judeţul Satu-Mare consiliul judeţean al sindicatelor a instituit şi acordat titluri, di­plome şi premii celor mai buni muncitori, ingineri şi tehnicieni. Au fost acordate titlurile : „In­ventatorul cu cele mai valoroase creaţii tehnice“ — Ştefan Ke­mény, tehnician la centrul de cercetări şi proiectări pentru u­­tilaje miniere ; ,,Inovatorul cu cele mai eficiente inovaţii“ — Lu­dovic Vajda, Mircea Tot, Ştefan Kovács, Ludovic Kincses de la C.E.I.L. Satu-Mare ; „Inovatorul cu cele mai multe inovaţii pro­puse şi aplicate“ — Aurel Pe­trie, maistru la Fabrica de ma­şini casnice şi Mihai Pop de la uzina „Unio“ ; „Inovatorul cu cele mai valoroase propuneri de inovaţii“ — Irina Dragoş, teh­nician la fabrica de confecţii „Mondiala“ etc. DE LA CORESPONDENȚII „SCINTEII"

Next