Scînteia, aprilie 1971 (Anul 40, nr. 8743-8772)

1971-04-01 / nr. 8743

SCINTEIA - Joi 1 aprilie 1971 „NE VOM CONSACRA TOATE FORŢELE ÎNFĂPTUIRII PROGRAMULUI DE ÎNFLORIRE A ROMÂNIEI SOCIALISTE“ Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Plenara cu activul de partid din municipiul Oradea a adresat Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, o telegramă în care expri­mă hotărîrea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din oraş — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — de a munci cu abnegaţie şi devotament pentru înfăptuirea politicii partidului. Municipiul Oradea, ca întrea­ga patrie, a cunoscut, în cin­cinalul trecut, importante realizări pe multiple planuri, ceea ce demon­strează justeţea politicii partidului nostru de făurire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate, perse­verenţa şi tenacitatea pe care Comi­tetul Central, dumneavoastră perso­nal, tovarăşe secretar general, le manifestaţi în munca pentru înflorirea ţării, pentru înfăptuirea pe pămîntul României a idealurilor socialismului şi comunismului. Cei peste 23 000 comunişti, în nu­mele tuturor locuitorilor municipiu­lui Oradea, îşi exprimă şi cu acest prilej sentimentele de stimă şi ata­şament neţărmurit faţă de conducerea partidului nostru, hotărîrea lor de a munci cu elan şi dăruire, împreună cu întregul popor, pentru ridicarea patriei noastre pe noi culmi de pro­gres şi civilizaţie. Anii 1971—1975 vor însemna pentru economia municipiului Oradea noi trepte de progres : planul producţiei globale industriale va prezenta o creştere de 48,8 la sută faţă de reali­zările cincinalului încheiat. Creşteri importante sunt prevăzute şi la pro­ducţia marfă — 53,3 la sută, la produc­tivitatea muncii — 28,7 la sută. Vo­lumul investiţiilor se ridică la 3,2 miliarde lei. Prin reducerea cheltuie­lilor de fabricaţie, în 1971 se vor realiza economii la preţul de cost în valoare de peste 15 milioane lei şi beneficii peste plan de 12 milioane lei ; vom depăşi producţia globală cu 45 milioane lei. Se vor livra, peste plan, produse la export în valoare de 4,5 milioane lei valută și se va reduce importul cu peste 1 milion lei valută. In cinstea glorioasei ani­versări a partidului nostru, vor fi luate astfel de măsuri incit pînă la 8 mai a.c. să se realizeze 40 la sută din prevederile de depăşire a pla­nului pe anul în curs. ★ In telegrama trimisă de plenara Comitetului municipal de partid Rîmnicu-Vîlcea cu activul se exprimă dragostea fierbinte, ataşamentul profund faţă de partidul comunist, încercata călăuză a poporului în mă­reaţa operă de făurire în ţara noas­tră a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Hotărîrea tuturor colectivelor de muncă din municipiul Rîmnicu-Vîl­cea — se arată în telegramă — este de a nu precupeţi nici un efort pen­tru a realiza şi depăşi sarcinile ce le revin din planul de stat pe anul 1971. In acelaşi timp, angajamentul nostru ferm este de a realiza, peste plan, o producţie marfă indus­trială de 19,4 milioane lei, din care 6,4 milioane pînă la 8 mai, şi de a spori volumul de mărfuri livrat la export cu 1,2 milioane lei valută. Co­lectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni vor mai realiza în plus : 700 tone sodă caustică şi calcinată, 108 000 mp furnire estetice, 108 000 mp pat, 1 000 mp panel mobilă şi mo­bilier în valoare de peste 769 000 lei, precum şi alte produse. De asemenea, vom da în folosinţă, cu o lună mai devreme, cele 1447 apartamente pe care le avem de construit in acest an. In pragul împlinirii a cinci dece­nii de existenţă a partidului, ex­­primind hotărîrea şi elanul patriotic cu care oamenii muncii din munici­piul Rîmnicu-Vîlcea, alături de în­tregul popor, se pregătesc să întîm­­pine măreţul eveniment, plenara asi­gură conducerea partidului şi statului nostru, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ne vom închina întreaga muncă pen­tru a face din municipiul de pe Va­lea Oltului un oraş înfloritor, puter­nic din punct de vedere economic, contribuind în acest fel la prosperi­tatea scumpei noastre patrii, Repu­blica Socialistă România. ★ Animaţi de un profund patriotism — se spune în telegrama plenarei cu activul a Comitetului municipal de partid Tg. Mureş — oamenii muncii din frumosul nostru oraş, care a cunoscut o dezvoltare impe­tuoasă în ultimii 5 ani, raportează Comitetului Central al P.C.R., dum­neavoastră, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, rezultate remarcabile in toate domeniile vieţii economice, po­litice şi sociale. Planul producţiei globale industriale pe anul 1970 a fost îndeplinit. Sarcinile planului cin­cinal pe anii 1966—1970 au fost reali­zate cu mult înainte de termen. Se înfăptuiesc cu succes sarcinile primu­lui an al noului cincinal. Aceste realizări sunt o expresie a grijii deosebite pe care conducerea partidului, personal dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, o mani­festaţi pentru dezvoltarea şi înflo­rirea continuă a municipiului nostru. Succesele consemnate în toate do­meniile de activitate se datoresc muncii comune, plină de avînt, a oamenilor muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi din Tg. Mu­reş, care luptă uniţi, umăr la umăr, pentru înflorirea patriei lor comune, Republica Socialistă România. Plenara comitetului municipal cu activul de partid exprimă hotărîrea nestrămutată a tuturor organizaţiilor de partid din Tg. Mureş, a tuturor oamenilor muncii de a realiza în mod exemplar sarcinile ce le revin din planul economic al acestui an şi din prevederile cincinalului. In cinstea gloriosului semicentenar al partidului, oamenii muncii din mu­nicipiul nostru s-au angajat să reali­zeze peste plan o producţie în va­loare de 30 milioane lei, iar pînă la sfîrşitul acestui an o producţie marfă de 80 milioane lei peste plan. Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că toţi oamenii muncii din municipiu vor urma cuvîntul partidului, vor strînge şi mai mult rîndurile în jurul Comite­tului Central, consacrîndu-ne în­treaga noastră energie şi capacitate de muncă pentru înălţarea Româ­niei pe cele mai înalte trepte ale civilizaţiei socialiste. Cooperativa agricolă din­ Tamădău, judeţul Ilfov, cultivă şi o suprafaţă însemnată cu legume. Pentru obţinerea unei recolte mari şi cît mai timpurii, cooperatorii se îngrijesc să asigure răsaduri de buna calitate CAMPANIA AGRICOLĂ ÎN JUDEŢUL GALAŢI­ ­ „ în grădinile de legume, în vii şi livezi, pretutindeni în ju­deţul Galaţi campania agricolă de primăvară a început şi se desfăşoară cu intensitate. Sunt de însămînţat în această pri­măvară peste 143 000 ha numai în cooperativele agricole de producţie. Datorită măsurilor luate din timp de organele agricole judeţene, de con­ducerile unităţilor agricole socia­liste, pe baza indicaţiilor biroului comitetului judeţean de partid, s-au creat condiţii bune pentru ca lucră­rile agricole să se desfăşoare la ni­velul agrotehnic cerut şi în timp optim. Printre măsurile l­u­a­t­e pentru pregătirea temeinică a cam­paniei agricole din primăvara a­­cestui an amin­tim: reparaţia tu­turor tractoarelor şi maşinilor agri­cole ce vor fi uti­lizate în această campanie a fos terminată încă de la 10 martie a.c. întreaga cantitati de sămînţă nece­sară în această primăvară (po­rumb, floarea­­soarelui, mazăre fasole, in pentru ulei) a fost a­­sigurată p r i­n schimb sau din producţia proprii a unităţilor, iar necesarul de să­­minţă găsindu-se ad­um la unităţi. Pentru a pre­­întîmpina situaţia din anii tre­cuţi, cînd din comoditate şi lipsă de răspundere, conducerile unor cooperative agricole care utilizau să­­mintă din producţia proprie selectau doar probele pe care le trimiteau spre analiză la laborator, anul a­­cesta, s-a luat măsura ca probele de seminţe să nu mai fie trimise de unităţi, ci să fie luate direct din magaziile acestora de către lucră­torii laboratorului pentru controlul seminţelor, care au putut astfel să verifice la faţa locului ce fel de sămînţă s-a asigurat, cum este păs­trată şi selectată, întreaga canti­tate de îngrăşăminte chimice repar­tizată judeţului pentru trimestrul I a fost deja transportată în unităţi. Măsurile luate au asigurat ca semănatul culturilor din prima ur­genţă să se desfăşoare în timpul optim şi de un bun nivel agroteh­nic. Pînă in seara zilei de 30 martie se însăminţase, faţă de suprafeţele prevăzute, 94,7 la sută la mazăre, 117 la sută la orz, 85,1 la sută la ovăz, 70,8 la sută la borceag. Multe cooperative agricole din sudul şi centrul judeţului au terminat deja semănatul culturilor din prima ur­genţă : Schela, Negrea, Smîrdan, Şendreni, Vînători, Izvoarele, Fru­­muşiţa, Costache Negri, Balinteşti, Corod, Cudalbi I, Cuca, Fîntinele, Odaia Manolache. Alte 40 de C.A.P. sunt şi ele pe terminate cu această lucrare. Există totuşi şi unele co­operative care, deşi aveau con­diţii, au rămas in urmă cu se­mănatul culturilor din prima ur­genţă, afirmaţia fiind probată de comparaţia chiar cu vecinii lor fruntaşi. In această situaţie se gă­sesc cooperativele de producţie din Barcea, Umbrăreşti, Tămpani, Bu­­ceşti, Lieşti, Şerbăneşti, Tudor Vla­­dimirescu. Este clar că în aceste unităţi, cauza trebuie căutată în pri­mul rînd in slaba organizare a muncii. Deşi nu-i vorba de supra­feţe mari, insistăm pentru recupe­rarea grabnică a acestor rămineri în urmă pentru că, peste puţin timp, va începe din plin semănatul florii­­soarelui şi porumbului. Şi orice în­­tîrziere de acum va atrage după sine suprapunerea lucrărilor şi, ine­vitabil, alte întîrzieri bineînţeles cu repercusiuni negative asupra recol­tei. Dat fiind faptul că circa 80 la sută din suprafaţa pe care o au de însă­­mînţat în această primăvară coope­rativele va fi ocupată cu porumb (81 100 ha), o deosebită atenţie s-a acordat în judeţul Galaţi pregătirii temeinice a însămînţării porumbu­lui. In afară de faptul că întreaga suprafaţă destinată acestei culturi a fost arată din toamnă, că s-au asi­gurat pentru seminţe hibrizii cores­punzători condiţiilor pedoclimatice din fiecare zonă agricolă a judeţu­lui, în prezent se administrează îngrăşăminte chimice pe suprafaţa prevăzută (circa 25 000 hectare), se efectuează probele semănătorilor ce vor fi folosite, se instruiesc temeinic oamenii ce vor lucra pe semănători etc. Un accent deosebit se pune pe asigurarea calităţii semănatului po­rumbului, de ea depinzînd în mare măsură soarta recoltei. In acest scop, la 23 martie a avut loc, la cooperativa „11 Iunie“-Pechea (care anul trecut a obţinut cea mai mare recoltă din judeţ), o consfătuire consacrată porumbului, unde s-a precizat amănunţit tehnologia cul­tivării porumbului în funcţie de zonele agricole ale judeţului. La loc de frunte pe agenda aces­tor zile de campanie se află, de ase­menea, lucrările din legumicultură. Anul acesta se va cultiva cu legume suprafaţa de 5 000 hec­tare în C.A.P.-uri şi 1 330 hectare în I.A.S.-uri. Mă­surile luate pînă acum şi cele ce sunt în curs de aplicare au drept scop înfăptuirea concretă a indi­caţiei date de to­varăşul Nicolae Ceauşescu în ex­punerea la cons­fătuirea de lucru­­ de la Comitetul Central din no­iembrie anul tre­cut cu privire la îmbunătăţirea or­ganizării, planifi­cării şi conducerii agriculturii, care precizează obli­gaţia pentru fie­care judeţ de a-şi organiza baza proprie de apro­vizionare a popu­laţiei cu legume şi zarzavaturi. ________________Ce s-a făcut pînă acum ? încă din toamnă s-au însămînţat 265 hectare cu legume de primă apariţie (salată, spanac, ceapă verde, ridichi). Acţiunea a continuat la desprimăvărare, fiind deja semă-. nate în cîmp 633 hectare la C.A.P.-uri şi 142 hectare la I.A.S.-uri cu mazăre, morcov, ceapă, pătrunjel. în cooperativele agricole mari cul­tivatoare de legume s-au amenajat 18 000 mp sere înmulţitor, la care se adaugă 5 000 mp ai serelor înmulţi­­tor moderne de la Tuluceşti şi Şer­­băneşti, suprafeţe care asigură aproa­pe în întregime cantitatea de ră­saduri necesară pentru legumele timpurii şi de vară. întreaga canti­tate de seminţe pentru legume a fost deja ridicată de la Agrosem şi trans­portată în unităţile agricole. In aceste zile, la Tuluceşti, la Si­­viţa, la Independenţa şi în multe alte cooperative, concomitent cu munca la răsadrtiţe, se lucrează in­tens la reamenajarea salariilor. „Teoria“ unor specialişti, potrivit căreia judeţul Galaţi nu are condi­ţii pentru cultura cartofului, a fost infirmată de experienţa de anul tre­cut a multor cooperative care au reuşit să obţină producţii de 15-20 000 kg la hectar şi chiar mai mult. Prac­tic s-a dovedit că există zone în ju­deţ foarte favorabile pentru cultura cartofului. De aceea, anul acesta cul­tura cartofului se va extinde de la 930 hectare în 1970, la 1 790 hectare (din care 1 490 hectare în C.A.P.-uri şi 300 în I.A.S.-uri), suprafeţe ce vor fi semănate cu cartofi timpurii şi de vară şi care vor asigura mai bine de 30 la sută din necesarul de consum al judeţului (restul asigurîndu-se prin schimburi cu alte judeţe). Ex­perienţa a demonstrat că judeţul Ga­laţi va putea să-şi asigure în viitor întreaga cantitate de cartofi necesară pentru consumul populaţiei. Stelian SAVIN corespondentul „Scînteii* CUVÎNTUL DE ORDINE: LA CIMP­NUMAI LUCRĂRI DE CĂLITĂ­TE PRODUCTIVITATEA MUNCII (Urmare din pag. I) prinderi noi sau dezvoltarea şi ridi­carea gradului de dotare tehnică a celor existente, în conformitate cu cerinţele creşterii echilibrate a în­tregii economii, pe seama veniturilor realizate anterior de la toate unită­ţile, fiind deci urmarea efortului co­lectiv al întregii societăţi. Ca atare, o parte dintre resursele suplimentare care se obţin ulterior prin sporirea productivităţii muncii trebuie să fie utilizate tot în folosul întregii socie­tăţi, îndeosebi pentru continuarea procesului de dezvoltare a economiei, de creştere a capacităţilor de produc­ţie, de introducere a tehnicii noi, întrucât numai astfel se asigură o bază trainică pentru ridicarea conti­nuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. O altă parte din aceste re­surse suplimentare se foloseşte pen­tru majorarea veniturilor personale ale lucrătorilor care participă la pro­ducţie — în strînsă legătură cu creş­terea productivităţii muncii prin efort propriu — şi, totodată, pentru creşterea generală a salariilor şi a fondurilor sociale de consum, ca ur­mare a faptului că aceste resurse suplimentare constituie rezultatul efortului anterior al tuturor lucrăto­rilor. Numai procedîndu-se astfel s-au putut efectua, în anii ultimului cincinal, mai multe majorări de sa­larii, numai așa oamenii muncii au beneficiat, în această perioadă, de fonduri sociale de consum, alocate de stat, mult superioare. Este ilus­trativ, în acest sens, faptul că veni­turile suplimentare ce au revenit în medie unei familii — în afara venitu­rilor provenite din retribuirea mun­cii — au crescut de la 3 600 de lei în 1967 la 5 500 de lei în 1970. Se poate pune și o altă întrebare : de ce nu este posibil ca creşterea salariului mediu să corespundă spo­rului de productivitate a muncii rea­lizat de fiecare unitate sau salariat în pacte ? Nu este posibilă şi nici normală o asemenea situaţie pentru că s-ar crea astfel mari inechităţi sociale, întrucît, aşa cum am arătat mai înainte, o mare parte din sporul de productivitate se obţine pe seama ridicării nivelului de dotare tehnică din întreprinderea sau de la locul de muncă respectiv. Dacă nu s-ar ţine seama de acest lucru, s-ar ajun­ge la situaţia ca, în ramurile sau în­treprinderile în care are loc, într-o anumită perioadă, o dezvoltare şi o înnoire mai rapidă a mijloacelor de producţie, salariaţii de aici să pri­mească sporuri mai mari de salarii decît în celelalte unităţi, unde gradul de echipare tehnică nu a crescut, deşi aceste îmbunătăţiri s-au înfăp­tuit cu ajutorul resurselor puse la dispoziţie de întreaga societate. Desigur, în anumite cazuri izolate şi pentru perioade de timp limitate, cele două corelaţii pot fi inversate, în sensul că ritmul de creştere a fondului de salarii şi a salariului me­diu să fie mai mare decît cel al pro­ducţiei şi al productivităţii muncii. , Un exemplu de acest fel îl prezintă corelaţiile înregistrate de industria textilă în anul 1969. Conducerea par­tidului, analizînd nivelul salariului mediu pe diferitele ramuri ale eco­nomiei, a apreciat că, in cadrul ac­ţiunii de majorare generală a sala­riilor, trebuie acordată o cotă mai ridicată în industria textilă. Ca ur­mare, deşi în acea perioadă valoarea producţiei globale a sporit numai cu 9,8 la sută, fondul de salarii a crescut cu 15 la sută ; la fel, unui ritm de creştere a productivităţii muncii de 3,6 la sută, i-a corespuns o majorare a salariului mediu cu 9,6 la sută. Este o excepţie de la regulă, bine gîndită şi fundamentată economic, care exprimă politica partidului şi statului nostru de creştere cu precă­dere a salariilor mici. Merită subli­niat faptul că diferenţele nefavorabile apărute pe moment în această sub­­ramură au fost acoperite, în princi­pal, pe seama creşterilor importante de producţie şi productivitate înre­gistrate în perioadele anterioare. Pe ansamblul cincinalului, bunăoară, productivitatea muncii în industria textilă a sporit cu 33 la sută, iar sa­lariul mediu cu 20,1 la sută, respec­­tîndu-se, aşadar, raportul optim ce trebuie să existe între cei doi indi­catori. O excepţie de la regula firească, de astă dată însă fără un temei real, face activitatea de construcţii-montaj, domeniu în care în cincinalul prece­dent ambele corelaţii au avut o evo­luţie necorespunzătoare. Atît produc­ţia globală, cit şi productivitatea muncii au înregistrat ritmuri de creş­tere inferioare fondului de salarii şi salariului mediu. La această situaţie s-a ajuns datorită îndeosebi lipsurilor de natură organizatorică. Faptul că întreprinderea şantiere construcţii­­montaj Craiova, de exemplu, a în­deplinit anul trecut planul de produc­ţie numai în proporţie de 97,1 la sută, iar pe cel al productivităţii muncii în proporţie de 87,7 la sută se datoreşte, în primul rînd, utilizării necorespunzătoare a timpului de lu­cru ; în cursul unui singur an, aici au fost înregistrate aproape 1,7 mi­lioane om-ore nelucrate, din care circa 800 000 om-ore reprezintă ab­senţele nemotivate, învoirile şi con­cediile fără plată. Aceeaşi cauză a influenţat negativ realizarea princi­palilor indicatori de plan la între­prinderea de construcţii Timişoara, şi la întreprinderea de construcţii­­montaj Piteşti. La întreprinderile de construcţii-montaj aparţinind consi­liilor populare ale judeţelor Mehe­dinţi, Suceava, Caraş-Severin, Boto­şani, pe lîngă slaba folosire a timpu­lui de lucru, nivelul rezultatelor a fost diminuat şi din cauza slabei fo­losiri a utilajelor. Nivelul realizări­lor s-a menţinut scăzut în multe din­tre unităţile de construcţii-montaj şi datorită faptului că nu a existat in­teresul cuvenit pentru extinderea sa­larizării­in acord global. Iată, deci, suficiente argumente care pledează pentru o acţiune şi mai in­sistentă de valorificare a rezervelor de creştere a producţiei şi a produc­tivităţii muncii în fiecare unitate economică. Numai respectarea unei juste corelaţii între nivelele de creş­tere a producţiei şi fondului de sa­larii, respectiv a productivităţii mun­cii şi salariului mediu, poate constitui o dovadă că activitatea fiecărei în­treprinderi şi centrale industriale este bine organizată, că îşi aduce contribuţia efectivă la creşterea avu­ţiei naţionale, implicit a venitului naţional. In acest fel se creează noi resurse economice pentru dezvoltarea forţelor de producţie, pentru ridica­rea în continuare a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii — scopul fundamental al so­cietății noastre socialiste. (Urmare din pag. I) şcoală ridică din ti­men : sticla , mult nisip, ceva calcar, putină sodă, nişte coloranti — şî gata ! Insă realitatea tehnică şi e­­conomică e de o severă complexitate. In compoziţia aşa-numitei sticle neutre, folosită în special pentru inventarul de laborator, in­tră anumite materii defici­tare ; e cazul fluorosilica­­tului de sodiu. Fiolele din sticlă neutră utilizează în compoziţie borax, pentru ca sticla să nu altereze substan­ţa medicamentoasă sensibi­lă. Dar şi calcinarea bo­­raxului este un proces foar­te complicat, căruia combi­natul îi caută o soluţie e­­conomică ieftină şi eficien­tă. I-o va găsi ? Dacă e să te ghidezi după faptul că pentru procurarea azotatu­lui de sodiu şi a carbonatu­­lui de potasiu s-au găsit a­­semenea soluţii, înţelegi că aşteptarea este optimistă dar, mai ales, activă, isco­ditoare. ★ S. Colaborare. De reţinut, maşinile combinatului sunt de cea mai înaltă tehnicita­te. In materie de piese de schimb, combinatul trebuia să aibă in vedere aprovizio­narea pentru 15 mii de re­pere. Pentru a obţine exe­cutarea lor în ţară, combi­natul de sticlă a fost aşe­zat în centrul unei vaste plase de relaţii de colabo­rare cu întreprinderi me­talurgice : „Nicovala“-Si­ghişoara, „Tehnometal“­­Bucureşti, „Flacăra“-Plo­­ieşti, „AMIT“-Bucureşti. Colaborare fructuoasă, in­formaţii reciproce, o unire care face, ca totdeauna şi oriunde, puterea. ★ 4. Standardizare. Deser­vite de cele opt cuptoare uriaşe, fiecare reprezentînd o tehnologie aparte, maşi­nile automate, folosite pen­tru prima dată la noi, sunt excelente, dar dau randa­ment optim la profilurile lor ; ceea ce este normal Aici însă, capacitatea de producţie a maşinii a venit uneori in contradicţie cu a­­numite­­tipare­ de lucru tradiţionale De pildă, for­ma alungită a sticlelor de bere e făcută astfel incit mina s-o cuprindă mai de sus, iar în lăzi sticlele să fie aşezate una pe faţă, una pe dos. Ei bine, pe tot con­tinentul este în circulaţie sticla de bere „Euro“, mai pîntecoasă, fără gît, iar eco­nomicitatea maşinii, care lansează mii şi mii de bu­căţi pe zi, e dependentă de matriţa sticlei „Euro“. Ne­cesitatea tipizării apare şi mai flagrant în cazul fla­coanelor pentru industria de medicamente, unde for­me dintre cele mai bizare şi, deseori, mai nepractice, trebuiau înlocuite cu reci­piente stabile, simple, stan­dardizate. Au şi fost înlo­cuite. ★ 5. Desfacere. Inerţii de în­vins există pe piaţa sticlei, ca pretutindeni aiurea. Ma­şina „Hartford-28“, de foar­te înalt randament, fa­brică pahare : 12 250 de bu­căţi pe schimb, 36 750 bu­căţi în 24 de ore. Pahare ieftine şi bune. In con­secinţă, în şase luni uzi­na de menaj a lansat pe piaţă 6 milioane de pahare ieftine şi bune. Dar dacă lucrătorul din comerţ ţine seama numai de planul va­loric al desfacerii, lui îi va conveni să vîndă 1 pahar a 10­0 lei, mai curînd decît 10 pahare de cite 1 leu. Numai că, dueîndu-se să cumpere pahare (marfă pe­risabilă prin forţa lucruri­lor), omul vrea doar la cîţi­­va ani o dată garnituri cos­tisitoare, în care să scli­pească vinul marilor ani­versări , foloseşte mult mai des paharul în care să-şi bea apa sau ceaiul, vinul sau berea, mă rog, băutura cea de toate zilele. De ce să tremure la gîndul că îl sca­pă din mină şi face zece lei ţăndări ? Las­ să vină paha­rul ieftin — şi pentru toată lumea! cerinţă perfect de­monstrată de desfacerea ra­pidă a paharelor produse de noul combinat. Surprin­se, serviciile comerciale, ca­re făcuseră iniţial o co­mandă de 60 000 de lei, le-au suplimentat, după o primă experienţă pe piaţă, cu... 2 milioane lei. Mai este ceva. Ieftinătatea nu în­seamnă neapărat calitate proastă. Iată o pildă, în or­dinea faptului divers... sem­nificativ. Nu cu paharul. Cu farfurii pentru compot. Un serviciu de compotiere, sta­bilit la valoarea de 23 de lei, a fost sustras de o mină lungă şi revîndut apoi drept „cristal de Boemia“, pe fru­muşica sumă de 300 de lei . ★ Intr-un combinat indus­trial, în primul său an de producţie, se munceş­te parcă mai altfel decît în unităţile „aşezate“. Oame­nii se zbat mai mult, viaţa face mai intens apel la ca­pacitatea lor de concepţie, la iniţiativa lor, la abnega­ţia şi, uneori, la curajul lor Au existat şi momente difi­cile, avarii, nepotriviri, so­luţii improprii, greutăţi de tot felul. Oamenii le-au În­vins, afirmîndu-şi nemăsu­rata lor capacitate de crea­ţie. Ce ştiţi despre sticlă ? Succese de prestigiu în îndeplinirea planului trimestrial ARGEŞ PITEŞTI (corespon­dentul „Scînteii“, Gh. Cîrstea). Judeţul Ar­geş şi-a îndeplinit îna­inte de termen sarcini­le de plan la producţia globală industrială şi la producţia marfă pe trimestrul I din pri­mul an al noului cin­cinal. Se va realiza peste plan o producţie industrială de peste 140 milioane lei. Cu rezultate din cele mai bune se înscriu Rafi­năria Piteşti, unde productivitatea muncii a fost sporită în a­­ceastă perioadă cu 1,85 la sută faţă de sarcina planificată, şi Uzina de autoturisme, care s-a angajat să realizeze în plus 160 autoturisme „Dacia*. BUZAU BUZAU (corespon­dentul „Scînteii“, G. Radu). Colectivele de muncitori, maiştri, in­gineri şi tehnicieni din unităţile industriale ale judeţului Buzău au raportat îndeplinirea cu trei zile mai devre­me a prevederilor pla­nului trimestrial la producţia globală. A­cesta este rodul acti­vităţii organelor şi or­ganizaţiilor de partid, a conducerilor între­prinderilor, care s-au preocupat de utilizarea cu eficienţă sporită a fondului de timp pro­ductiv, a maşinilor şi instalaţiilor, de îmbu­nătăţirea continuă a aprovizionării tehnico-materiale. In cele trei zile pînă la sfîrșitul trimestrului, industria buzoiană a avut posi­bilitatea să realizeze peste prevederi 710 tone sîrmă trasă și zin­­cată, 125 tone de folii și saci din polietilenă, 6 vagoane de marfă pe două osii, 61 tone elec­trozi de sudură. IALOMIŢA SLOBOZIA (cores­pondentul „Scînteii“, L. Ciubotaru). Potri­vit datelor comuni­cate de Direcţia ju­deţeană de statistică Ialomiţa, întreprinde­rile industriale şi or­ganizaţiile economice din acest judeţ şi-au realizat sarcinile de plan pe trimestrul I al anului cu două zile înainte de termen. Se estimează că, până la 31 martie, industria judeţului Ialomiţa va realiza o producţie su­plimentară în valoare de peste 17 milioane lei. COVASNA SF. GHEORGHE. (prin telefon, de la Tömöri Géza.) Planul trimestrial la produc­ţia globală industrială a judeţului Covasna a fost îndeplinit cu 6 zile înainte de termen. Printre unităţile frun­taşe se numără C.E.I.L. Tg Secuiesc, care a realizat peste plan 8 000 tone lemn de foc, 900 mc cherestea răşi­­noase, 250 mc cheres­tea fag şi alte produse în valoare de 8 mi­lioane lei. Intreprinde­rea minieră Căpeni a dat suplimentar 10 000 tone lignit şi 2 500 tone cărbune brichetat. La rîndul său, Combinatul textil „Oltul“ din Sf. Gheorghe a depăşit planul trimestrial cu 5 milioane lei. CLUJ CLUJ (coresponden­tul „Scînteii“, Al. Mu­­reşan). Pe ansamblul judeţului Cluj, planul producţiei globale in­dustriale pe primul trimestru al anului a fost realizat cu 4 zile mai devreme, realizîn­­du-se o producţie su­plimentară de circa 75 milioane lei. S-au dat, peste prevederi, 220 tone oţel, 450 tone laminate, 780 tone cao­­lin, 11 000 tone ciment, 38 000 perechi încălţă­minte. Pe lista între­prinderilor cu cele mai bune realizări se numără fabrica de piele şi încălţăminte „Clujana“ cu o depă­şire a planului va­loric de peste 7 mili­oane lei. Fabrica de ciment din Turda, în­treprinderea de pro­duse refractare Dej. VASLUI VASLUI (corespon­dentul „Scînteii“, V. Iancu). Toate unităţi­le din industria re­publicană şi locală a judeţului Vaslui au îndeplinit planul la producţia globală in­dustrială şi producţia marfă cu trei zile mai devreme. Se estimea­ză realizarea peste prevederi a unei pro­ducţii globale în va­loare de 12 milioane lei şi a unei producţii marfă de peste 21 mi­lioane lei. Printre pri­mele unităţi care au îndeplinit planul tri­mestrial înainte de termen se numără Combinatul de confec­ţii Vaslui, Fabrica de rulmenţi Bîrlad, Fa­brica de mobilă Vaslui şi întreprinderile de industrie locală. CONSTANŢA CONSTANŢA (cores­pondentul „Scînteii“, R. Apostol) , între­prinderile industriale din judeţul Constanţa şi-au îndeplinit planul producţiei globale din primul trimestru al a­­nului înainte de ter­men. Ele au realizat suplimentar în aceas­tă perioadă o produc­ţie de peste 15 milioa­ne lei, concretizată în 1500 tone îngrășămin­te fosfatice, 1 400 tone ciment, 2 800 mc pre­fabricate din beton, 30 000 mp ţesături de lină, 13 tone hîrtie şi alte produse. MEHEDINŢI TR. SEVERIN (prin telefon, de la Ion An­­ghel). Unităţile indus­triale din judeţul Me­hedinţi au încheiat pri­mul trimestru al anu­lui cu un bogat bilanţ în realizări in toate sectoarele de activitate. Astfel, planul produc­ţiei globale a fost rea­lizat în proporţie de 102,3 la sută, iar cel al producţiei marfă vîn­­dută şi încasată in pro­porţie de 101,2 la sută. Este de remarcat fap­tul că planul produc­ţiei marfă fabricată a fost îndeplinit cu nouă zile înainte de termen. Şantierul naval Tr. Se­verin a realizat peste plan nave în valoare de 41 milioane lei, iar Combinatul de exploa­tare şi industrializa­re a lemnului a dat o producţie suplimentară de 4 200 000 lei. PAGINA 3

Next