Scînteia, aprilie 1971 (Anul 40, nr. 8743-8772)
1971-04-01 / nr. 8743
SCINTEIA - Joi 1 aprilie 1971 „NE VOM CONSACRA TOATE FORŢELE ÎNFĂPTUIRII PROGRAMULUI DE ÎNFLORIRE A ROMÂNIEI SOCIALISTE“ Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Plenara cu activul de partid din municipiul Oradea a adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, o telegramă în care exprimă hotărîrea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din oraş — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — de a munci cu abnegaţie şi devotament pentru înfăptuirea politicii partidului. Municipiul Oradea, ca întreaga patrie, a cunoscut, în cincinalul trecut, importante realizări pe multiple planuri, ceea ce demonstrează justeţea politicii partidului nostru de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, perseverenţa şi tenacitatea pe care Comitetul Central, dumneavoastră personal, tovarăşe secretar general, le manifestaţi în munca pentru înflorirea ţării, pentru înfăptuirea pe pămîntul României a idealurilor socialismului şi comunismului. Cei peste 23 000 comunişti, în numele tuturor locuitorilor municipiului Oradea, îşi exprimă şi cu acest prilej sentimentele de stimă şi ataşament neţărmurit faţă de conducerea partidului nostru, hotărîrea lor de a munci cu elan şi dăruire, împreună cu întregul popor, pentru ridicarea patriei noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Anii 1971—1975 vor însemna pentru economia municipiului Oradea noi trepte de progres : planul producţiei globale industriale va prezenta o creştere de 48,8 la sută faţă de realizările cincinalului încheiat. Creşteri importante sunt prevăzute şi la producţia marfă — 53,3 la sută, la productivitatea muncii — 28,7 la sută. Volumul investiţiilor se ridică la 3,2 miliarde lei. Prin reducerea cheltuielilor de fabricaţie, în 1971 se vor realiza economii la preţul de cost în valoare de peste 15 milioane lei şi beneficii peste plan de 12 milioane lei ; vom depăşi producţia globală cu 45 milioane lei. Se vor livra, peste plan, produse la export în valoare de 4,5 milioane lei valută și se va reduce importul cu peste 1 milion lei valută. In cinstea glorioasei aniversări a partidului nostru, vor fi luate astfel de măsuri incit pînă la 8 mai a.c. să se realizeze 40 la sută din prevederile de depăşire a planului pe anul în curs. ★ In telegrama trimisă de plenara Comitetului municipal de partid Rîmnicu-Vîlcea cu activul se exprimă dragostea fierbinte, ataşamentul profund faţă de partidul comunist, încercata călăuză a poporului în măreaţa operă de făurire în ţara noastră a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Hotărîrea tuturor colectivelor de muncă din municipiul Rîmnicu-Vîlcea — se arată în telegramă — este de a nu precupeţi nici un efort pentru a realiza şi depăşi sarcinile ce le revin din planul de stat pe anul 1971. In acelaşi timp, angajamentul nostru ferm este de a realiza, peste plan, o producţie marfă industrială de 19,4 milioane lei, din care 6,4 milioane pînă la 8 mai, şi de a spori volumul de mărfuri livrat la export cu 1,2 milioane lei valută. Colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni vor mai realiza în plus : 700 tone sodă caustică şi calcinată, 108 000 mp furnire estetice, 108 000 mp pat, 1 000 mp panel mobilă şi mobilier în valoare de peste 769 000 lei, precum şi alte produse. De asemenea, vom da în folosinţă, cu o lună mai devreme, cele 1447 apartamente pe care le avem de construit in acest an. In pragul împlinirii a cinci decenii de existenţă a partidului, exprimind hotărîrea şi elanul patriotic cu care oamenii muncii din municipiul Rîmnicu-Vîlcea, alături de întregul popor, se pregătesc să întîmpine măreţul eveniment, plenara asigură conducerea partidului şi statului nostru, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ne vom închina întreaga muncă pentru a face din municipiul de pe Valea Oltului un oraş înfloritor, puternic din punct de vedere economic, contribuind în acest fel la prosperitatea scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. ★ Animaţi de un profund patriotism — se spune în telegrama plenarei cu activul a Comitetului municipal de partid Tg. Mureş — oamenii muncii din frumosul nostru oraş, care a cunoscut o dezvoltare impetuoasă în ultimii 5 ani, raportează Comitetului Central al P.C.R., dumneavoastră, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, rezultate remarcabile in toate domeniile vieţii economice, politice şi sociale. Planul producţiei globale industriale pe anul 1970 a fost îndeplinit. Sarcinile planului cincinal pe anii 1966—1970 au fost realizate cu mult înainte de termen. Se înfăptuiesc cu succes sarcinile primului an al noului cincinal. Aceste realizări sunt o expresie a grijii deosebite pe care conducerea partidului, personal dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, o manifestaţi pentru dezvoltarea şi înflorirea continuă a municipiului nostru. Succesele consemnate în toate domeniile de activitate se datoresc muncii comune, plină de avînt, a oamenilor muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi din Tg. Mureş, care luptă uniţi, umăr la umăr, pentru înflorirea patriei lor comune, Republica Socialistă România. Plenara comitetului municipal cu activul de partid exprimă hotărîrea nestrămutată a tuturor organizaţiilor de partid din Tg. Mureş, a tuturor oamenilor muncii de a realiza în mod exemplar sarcinile ce le revin din planul economic al acestui an şi din prevederile cincinalului. In cinstea gloriosului semicentenar al partidului, oamenii muncii din municipiul nostru s-au angajat să realizeze peste plan o producţie în valoare de 30 milioane lei, iar pînă la sfîrşitul acestui an o producţie marfă de 80 milioane lei peste plan. Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că toţi oamenii muncii din municipiu vor urma cuvîntul partidului, vor strînge şi mai mult rîndurile în jurul Comitetului Central, consacrîndu-ne întreaga noastră energie şi capacitate de muncă pentru înălţarea României pe cele mai înalte trepte ale civilizaţiei socialiste. Cooperativa agricolă din Tamădău, judeţul Ilfov, cultivă şi o suprafaţă însemnată cu legume. Pentru obţinerea unei recolte mari şi cît mai timpurii, cooperatorii se îngrijesc să asigure răsaduri de buna calitate CAMPANIA AGRICOLĂ ÎN JUDEŢUL GALAŢI „ în grădinile de legume, în vii şi livezi, pretutindeni în judeţul Galaţi campania agricolă de primăvară a început şi se desfăşoară cu intensitate. Sunt de însămînţat în această primăvară peste 143 000 ha numai în cooperativele agricole de producţie. Datorită măsurilor luate din timp de organele agricole judeţene, de conducerile unităţilor agricole socialiste, pe baza indicaţiilor biroului comitetului judeţean de partid, s-au creat condiţii bune pentru ca lucrările agricole să se desfăşoare la nivelul agrotehnic cerut şi în timp optim. Printre măsurile luate pentru pregătirea temeinică a campaniei agricole din primăvara acestui an amintim: reparaţia tuturor tractoarelor şi maşinilor agricole ce vor fi utilizate în această campanie a fos terminată încă de la 10 martie a.c. întreaga cantitati de sămînţă necesară în această primăvară (porumb, floareasoarelui, mazăre fasole, in pentru ulei) a fost asigurată p r in schimb sau din producţia proprii a unităţilor, iar necesarul de săminţă găsindu-se adum la unităţi. Pentru a preîntîmpina situaţia din anii trecuţi, cînd din comoditate şi lipsă de răspundere, conducerile unor cooperative agricole care utilizau sămintă din producţia proprie selectau doar probele pe care le trimiteau spre analiză la laborator, anul acesta, s-a luat măsura ca probele de seminţe să nu mai fie trimise de unităţi, ci să fie luate direct din magaziile acestora de către lucrătorii laboratorului pentru controlul seminţelor, care au putut astfel să verifice la faţa locului ce fel de sămînţă s-a asigurat, cum este păstrată şi selectată, întreaga cantitate de îngrăşăminte chimice repartizată judeţului pentru trimestrul I a fost deja transportată în unităţi. Măsurile luate au asigurat ca semănatul culturilor din prima urgenţă să se desfăşoare în timpul optim şi de un bun nivel agrotehnic. Pînă in seara zilei de 30 martie se însăminţase, faţă de suprafeţele prevăzute, 94,7 la sută la mazăre, 117 la sută la orz, 85,1 la sută la ovăz, 70,8 la sută la borceag. Multe cooperative agricole din sudul şi centrul judeţului au terminat deja semănatul culturilor din prima urgenţă : Schela, Negrea, Smîrdan, Şendreni, Vînători, Izvoarele, Frumuşiţa, Costache Negri, Balinteşti, Corod, Cudalbi I, Cuca, Fîntinele, Odaia Manolache. Alte 40 de C.A.P. sunt şi ele pe terminate cu această lucrare. Există totuşi şi unele cooperative care, deşi aveau condiţii, au rămas in urmă cu semănatul culturilor din prima urgenţă, afirmaţia fiind probată de comparaţia chiar cu vecinii lor fruntaşi. In această situaţie se găsesc cooperativele de producţie din Barcea, Umbrăreşti, Tămpani, Buceşti, Lieşti, Şerbăneşti, Tudor Vladimirescu. Este clar că în aceste unităţi, cauza trebuie căutată în primul rînd in slaba organizare a muncii. Deşi nu-i vorba de suprafeţe mari, insistăm pentru recuperarea grabnică a acestor rămineri în urmă pentru că, peste puţin timp, va începe din plin semănatul floriisoarelui şi porumbului. Şi orice întîrziere de acum va atrage după sine suprapunerea lucrărilor şi, inevitabil, alte întîrzieri bineînţeles cu repercusiuni negative asupra recoltei. Dat fiind faptul că circa 80 la sută din suprafaţa pe care o au de însămînţat în această primăvară cooperativele va fi ocupată cu porumb (81 100 ha), o deosebită atenţie s-a acordat în judeţul Galaţi pregătirii temeinice a însămînţării porumbului. In afară de faptul că întreaga suprafaţă destinată acestei culturi a fost arată din toamnă, că s-au asigurat pentru seminţe hibrizii corespunzători condiţiilor pedoclimatice din fiecare zonă agricolă a judeţului, în prezent se administrează îngrăşăminte chimice pe suprafaţa prevăzută (circa 25 000 hectare), se efectuează probele semănătorilor ce vor fi folosite, se instruiesc temeinic oamenii ce vor lucra pe semănători etc. Un accent deosebit se pune pe asigurarea calităţii semănatului porumbului, de ea depinzînd în mare măsură soarta recoltei. In acest scop, la 23 martie a avut loc, la cooperativa „11 Iunie“-Pechea (care anul trecut a obţinut cea mai mare recoltă din judeţ), o consfătuire consacrată porumbului, unde s-a precizat amănunţit tehnologia cultivării porumbului în funcţie de zonele agricole ale judeţului. La loc de frunte pe agenda acestor zile de campanie se află, de asemenea, lucrările din legumicultură. Anul acesta se va cultiva cu legume suprafaţa de 5 000 hectare în C.A.P.-uri şi 1 330 hectare în I.A.S.-uri. Măsurile luate pînă acum şi cele ce sunt în curs de aplicare au drept scop înfăptuirea concretă a indicaţiei date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea la consfătuirea de lucru de la Comitetul Central din noiembrie anul trecut cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii, care precizează obligaţia pentru fiecare judeţ de a-şi organiza baza proprie de aprovizionare a populaţiei cu legume şi zarzavaturi. ________________Ce s-a făcut pînă acum ? încă din toamnă s-au însămînţat 265 hectare cu legume de primă apariţie (salată, spanac, ceapă verde, ridichi). Acţiunea a continuat la desprimăvărare, fiind deja semă-. nate în cîmp 633 hectare la C.A.P.-uri şi 142 hectare la I.A.S.-uri cu mazăre, morcov, ceapă, pătrunjel. în cooperativele agricole mari cultivatoare de legume s-au amenajat 18 000 mp sere înmulţitor, la care se adaugă 5 000 mp ai serelor înmulţitor moderne de la Tuluceşti şi Şerbăneşti, suprafeţe care asigură aproape în întregime cantitatea de răsaduri necesară pentru legumele timpurii şi de vară. întreaga cantitate de seminţe pentru legume a fost deja ridicată de la Agrosem şi transportată în unităţile agricole. In aceste zile, la Tuluceşti, la Siviţa, la Independenţa şi în multe alte cooperative, concomitent cu munca la răsadrtiţe, se lucrează intens la reamenajarea salariilor. „Teoria“ unor specialişti, potrivit căreia judeţul Galaţi nu are condiţii pentru cultura cartofului, a fost infirmată de experienţa de anul trecut a multor cooperative care au reuşit să obţină producţii de 15-20 000 kg la hectar şi chiar mai mult. Practic s-a dovedit că există zone în judeţ foarte favorabile pentru cultura cartofului. De aceea, anul acesta cultura cartofului se va extinde de la 930 hectare în 1970, la 1 790 hectare (din care 1 490 hectare în C.A.P.-uri şi 300 în I.A.S.-uri), suprafeţe ce vor fi semănate cu cartofi timpurii şi de vară şi care vor asigura mai bine de 30 la sută din necesarul de consum al judeţului (restul asigurîndu-se prin schimburi cu alte judeţe). Experienţa a demonstrat că judeţul Galaţi va putea să-şi asigure în viitor întreaga cantitate de cartofi necesară pentru consumul populaţiei. Stelian SAVIN corespondentul „Scînteii* CUVÎNTUL DE ORDINE: LA CIMPNUMAI LUCRĂRI DE CĂLITĂTE PRODUCTIVITATEA MUNCII (Urmare din pag. I) prinderi noi sau dezvoltarea şi ridicarea gradului de dotare tehnică a celor existente, în conformitate cu cerinţele creşterii echilibrate a întregii economii, pe seama veniturilor realizate anterior de la toate unităţile, fiind deci urmarea efortului colectiv al întregii societăţi. Ca atare, o parte dintre resursele suplimentare care se obţin ulterior prin sporirea productivităţii muncii trebuie să fie utilizate tot în folosul întregii societăţi, îndeosebi pentru continuarea procesului de dezvoltare a economiei, de creştere a capacităţilor de producţie, de introducere a tehnicii noi, întrucât numai astfel se asigură o bază trainică pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. O altă parte din aceste resurse suplimentare se foloseşte pentru majorarea veniturilor personale ale lucrătorilor care participă la producţie — în strînsă legătură cu creşterea productivităţii muncii prin efort propriu — şi, totodată, pentru creşterea generală a salariilor şi a fondurilor sociale de consum, ca urmare a faptului că aceste resurse suplimentare constituie rezultatul efortului anterior al tuturor lucrătorilor. Numai procedîndu-se astfel s-au putut efectua, în anii ultimului cincinal, mai multe majorări de salarii, numai așa oamenii muncii au beneficiat, în această perioadă, de fonduri sociale de consum, alocate de stat, mult superioare. Este ilustrativ, în acest sens, faptul că veniturile suplimentare ce au revenit în medie unei familii — în afara veniturilor provenite din retribuirea muncii — au crescut de la 3 600 de lei în 1967 la 5 500 de lei în 1970. Se poate pune și o altă întrebare : de ce nu este posibil ca creşterea salariului mediu să corespundă sporului de productivitate a muncii realizat de fiecare unitate sau salariat în pacte ? Nu este posibilă şi nici normală o asemenea situaţie pentru că s-ar crea astfel mari inechităţi sociale, întrucît, aşa cum am arătat mai înainte, o mare parte din sporul de productivitate se obţine pe seama ridicării nivelului de dotare tehnică din întreprinderea sau de la locul de muncă respectiv. Dacă nu s-ar ţine seama de acest lucru, s-ar ajunge la situaţia ca, în ramurile sau întreprinderile în care are loc, într-o anumită perioadă, o dezvoltare şi o înnoire mai rapidă a mijloacelor de producţie, salariaţii de aici să primească sporuri mai mari de salarii decît în celelalte unităţi, unde gradul de echipare tehnică nu a crescut, deşi aceste îmbunătăţiri s-au înfăptuit cu ajutorul resurselor puse la dispoziţie de întreaga societate. Desigur, în anumite cazuri izolate şi pentru perioade de timp limitate, cele două corelaţii pot fi inversate, în sensul că ritmul de creştere a fondului de salarii şi a salariului mediu să fie mai mare decît cel al producţiei şi al productivităţii muncii. , Un exemplu de acest fel îl prezintă corelaţiile înregistrate de industria textilă în anul 1969. Conducerea partidului, analizînd nivelul salariului mediu pe diferitele ramuri ale economiei, a apreciat că, in cadrul acţiunii de majorare generală a salariilor, trebuie acordată o cotă mai ridicată în industria textilă. Ca urmare, deşi în acea perioadă valoarea producţiei globale a sporit numai cu 9,8 la sută, fondul de salarii a crescut cu 15 la sută ; la fel, unui ritm de creştere a productivităţii muncii de 3,6 la sută, i-a corespuns o majorare a salariului mediu cu 9,6 la sută. Este o excepţie de la regulă, bine gîndită şi fundamentată economic, care exprimă politica partidului şi statului nostru de creştere cu precădere a salariilor mici. Merită subliniat faptul că diferenţele nefavorabile apărute pe moment în această subramură au fost acoperite, în principal, pe seama creşterilor importante de producţie şi productivitate înregistrate în perioadele anterioare. Pe ansamblul cincinalului, bunăoară, productivitatea muncii în industria textilă a sporit cu 33 la sută, iar salariul mediu cu 20,1 la sută, respectîndu-se, aşadar, raportul optim ce trebuie să existe între cei doi indicatori. O excepţie de la regula firească, de astă dată însă fără un temei real, face activitatea de construcţii-montaj, domeniu în care în cincinalul precedent ambele corelaţii au avut o evoluţie necorespunzătoare. Atît producţia globală, cit şi productivitatea muncii au înregistrat ritmuri de creştere inferioare fondului de salarii şi salariului mediu. La această situaţie s-a ajuns datorită îndeosebi lipsurilor de natură organizatorică. Faptul că întreprinderea şantiere construcţiimontaj Craiova, de exemplu, a îndeplinit anul trecut planul de producţie numai în proporţie de 97,1 la sută, iar pe cel al productivităţii muncii în proporţie de 87,7 la sută se datoreşte, în primul rînd, utilizării necorespunzătoare a timpului de lucru ; în cursul unui singur an, aici au fost înregistrate aproape 1,7 milioane om-ore nelucrate, din care circa 800 000 om-ore reprezintă absenţele nemotivate, învoirile şi concediile fără plată. Aceeaşi cauză a influenţat negativ realizarea principalilor indicatori de plan la întreprinderea de construcţii Timişoara, şi la întreprinderea de construcţiimontaj Piteşti. La întreprinderile de construcţii-montaj aparţinind consiliilor populare ale judeţelor Mehedinţi, Suceava, Caraş-Severin, Botoşani, pe lîngă slaba folosire a timpului de lucru, nivelul rezultatelor a fost diminuat şi din cauza slabei folosiri a utilajelor. Nivelul realizărilor s-a menţinut scăzut în multe dintre unităţile de construcţii-montaj şi datorită faptului că nu a existat interesul cuvenit pentru extinderea salarizăriiin acord global. Iată, deci, suficiente argumente care pledează pentru o acţiune şi mai insistentă de valorificare a rezervelor de creştere a producţiei şi a productivităţii muncii în fiecare unitate economică. Numai respectarea unei juste corelaţii între nivelele de creştere a producţiei şi fondului de salarii, respectiv a productivităţii muncii şi salariului mediu, poate constitui o dovadă că activitatea fiecărei întreprinderi şi centrale industriale este bine organizată, că îşi aduce contribuţia efectivă la creşterea avuţiei naţionale, implicit a venitului naţional. In acest fel se creează noi resurse economice pentru dezvoltarea forţelor de producţie, pentru ridicarea în continuare a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii — scopul fundamental al societății noastre socialiste. (Urmare din pag. I) şcoală ridică din timen : sticla , mult nisip, ceva calcar, putină sodă, nişte coloranti — şî gata ! Insă realitatea tehnică şi economică e de o severă complexitate. In compoziţia aşa-numitei sticle neutre, folosită în special pentru inventarul de laborator, intră anumite materii deficitare ; e cazul fluorosilicatului de sodiu. Fiolele din sticlă neutră utilizează în compoziţie borax, pentru ca sticla să nu altereze substanţa medicamentoasă sensibilă. Dar şi calcinarea boraxului este un proces foarte complicat, căruia combinatul îi caută o soluţie economică ieftină şi eficientă. I-o va găsi ? Dacă e să te ghidezi după faptul că pentru procurarea azotatului de sodiu şi a carbonatului de potasiu s-au găsit asemenea soluţii, înţelegi că aşteptarea este optimistă dar, mai ales, activă, iscoditoare. ★ S. Colaborare. De reţinut, maşinile combinatului sunt de cea mai înaltă tehnicitate. In materie de piese de schimb, combinatul trebuia să aibă in vedere aprovizionarea pentru 15 mii de repere. Pentru a obţine executarea lor în ţară, combinatul de sticlă a fost aşezat în centrul unei vaste plase de relaţii de colaborare cu întreprinderi metalurgice : „Nicovala“-Sighişoara, „Tehnometal“Bucureşti, „Flacăra“-Ploieşti, „AMIT“-Bucureşti. Colaborare fructuoasă, informaţii reciproce, o unire care face, ca totdeauna şi oriunde, puterea. ★ 4. Standardizare. Deservite de cele opt cuptoare uriaşe, fiecare reprezentînd o tehnologie aparte, maşinile automate, folosite pentru prima dată la noi, sunt excelente, dar dau randament optim la profilurile lor ; ceea ce este normal Aici însă, capacitatea de producţie a maşinii a venit uneori in contradicţie cu anumitetipare de lucru tradiţionale De pildă, forma alungită a sticlelor de bere e făcută astfel incit mina s-o cuprindă mai de sus, iar în lăzi sticlele să fie aşezate una pe faţă, una pe dos. Ei bine, pe tot continentul este în circulaţie sticla de bere „Euro“, mai pîntecoasă, fără gît, iar economicitatea maşinii, care lansează mii şi mii de bucăţi pe zi, e dependentă de matriţa sticlei „Euro“. Necesitatea tipizării apare şi mai flagrant în cazul flacoanelor pentru industria de medicamente, unde forme dintre cele mai bizare şi, deseori, mai nepractice, trebuiau înlocuite cu recipiente stabile, simple, standardizate. Au şi fost înlocuite. ★ 5. Desfacere. Inerţii de învins există pe piaţa sticlei, ca pretutindeni aiurea. Maşina „Hartford-28“, de foarte înalt randament, fabrică pahare : 12 250 de bucăţi pe schimb, 36 750 bucăţi în 24 de ore. Pahare ieftine şi bune. In consecinţă, în şase luni uzina de menaj a lansat pe piaţă 6 milioane de pahare ieftine şi bune. Dar dacă lucrătorul din comerţ ţine seama numai de planul valoric al desfacerii, lui îi va conveni să vîndă 1 pahar a 100 lei, mai curînd decît 10 pahare de cite 1 leu. Numai că, dueîndu-se să cumpere pahare (marfă perisabilă prin forţa lucrurilor), omul vrea doar la cîţiva ani o dată garnituri costisitoare, în care să sclipească vinul marilor aniversări , foloseşte mult mai des paharul în care să-şi bea apa sau ceaiul, vinul sau berea, mă rog, băutura cea de toate zilele. De ce să tremure la gîndul că îl scapă din mină şi face zece lei ţăndări ? Las să vină paharul ieftin — şi pentru toată lumea! cerinţă perfect demonstrată de desfacerea rapidă a paharelor produse de noul combinat. Surprinse, serviciile comerciale, care făcuseră iniţial o comandă de 60 000 de lei, le-au suplimentat, după o primă experienţă pe piaţă, cu... 2 milioane lei. Mai este ceva. Ieftinătatea nu înseamnă neapărat calitate proastă. Iată o pildă, în ordinea faptului divers... semnificativ. Nu cu paharul. Cu farfurii pentru compot. Un serviciu de compotiere, stabilit la valoarea de 23 de lei, a fost sustras de o mină lungă şi revîndut apoi drept „cristal de Boemia“, pe frumuşica sumă de 300 de lei . ★ Intr-un combinat industrial, în primul său an de producţie, se munceşte parcă mai altfel decît în unităţile „aşezate“. Oamenii se zbat mai mult, viaţa face mai intens apel la capacitatea lor de concepţie, la iniţiativa lor, la abnegaţia şi, uneori, la curajul lor Au existat şi momente dificile, avarii, nepotriviri, soluţii improprii, greutăţi de tot felul. Oamenii le-au Învins, afirmîndu-şi nemăsurata lor capacitate de creaţie. Ce ştiţi despre sticlă ? Succese de prestigiu în îndeplinirea planului trimestrial ARGEŞ PITEŞTI (corespondentul „Scînteii“, Gh. Cîrstea). Judeţul Argeş şi-a îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan la producţia globală industrială şi la producţia marfă pe trimestrul I din primul an al noului cincinal. Se va realiza peste plan o producţie industrială de peste 140 milioane lei. Cu rezultate din cele mai bune se înscriu Rafinăria Piteşti, unde productivitatea muncii a fost sporită în această perioadă cu 1,85 la sută faţă de sarcina planificată, şi Uzina de autoturisme, care s-a angajat să realizeze în plus 160 autoturisme „Dacia*. BUZAU BUZAU (corespondentul „Scînteii“, G. Radu). Colectivele de muncitori, maiştri, ingineri şi tehnicieni din unităţile industriale ale judeţului Buzău au raportat îndeplinirea cu trei zile mai devreme a prevederilor planului trimestrial la producţia globală. Acesta este rodul activităţii organelor şi organizaţiilor de partid, a conducerilor întreprinderilor, care s-au preocupat de utilizarea cu eficienţă sporită a fondului de timp productiv, a maşinilor şi instalaţiilor, de îmbunătăţirea continuă a aprovizionării tehnico-materiale. In cele trei zile pînă la sfîrșitul trimestrului, industria buzoiană a avut posibilitatea să realizeze peste prevederi 710 tone sîrmă trasă și zincată, 125 tone de folii și saci din polietilenă, 6 vagoane de marfă pe două osii, 61 tone electrozi de sudură. IALOMIŢA SLOBOZIA (corespondentul „Scînteii“, L. Ciubotaru). Potrivit datelor comunicate de Direcţia judeţeană de statistică Ialomiţa, întreprinderile industriale şi organizaţiile economice din acest judeţ şi-au realizat sarcinile de plan pe trimestrul I al anului cu două zile înainte de termen. Se estimează că, până la 31 martie, industria judeţului Ialomiţa va realiza o producţie suplimentară în valoare de peste 17 milioane lei. COVASNA SF. GHEORGHE. (prin telefon, de la Tömöri Géza.) Planul trimestrial la producţia globală industrială a judeţului Covasna a fost îndeplinit cu 6 zile înainte de termen. Printre unităţile fruntaşe se numără C.E.I.L. Tg Secuiesc, care a realizat peste plan 8 000 tone lemn de foc, 900 mc cherestea răşinoase, 250 mc cherestea fag şi alte produse în valoare de 8 milioane lei. Intreprinderea minieră Căpeni a dat suplimentar 10 000 tone lignit şi 2 500 tone cărbune brichetat. La rîndul său, Combinatul textil „Oltul“ din Sf. Gheorghe a depăşit planul trimestrial cu 5 milioane lei. CLUJ CLUJ (corespondentul „Scînteii“, Al. Mureşan). Pe ansamblul judeţului Cluj, planul producţiei globale industriale pe primul trimestru al anului a fost realizat cu 4 zile mai devreme, realizîndu-se o producţie suplimentară de circa 75 milioane lei. S-au dat, peste prevederi, 220 tone oţel, 450 tone laminate, 780 tone caolin, 11 000 tone ciment, 38 000 perechi încălţăminte. Pe lista întreprinderilor cu cele mai bune realizări se numără fabrica de piele şi încălţăminte „Clujana“ cu o depăşire a planului valoric de peste 7 milioane lei. Fabrica de ciment din Turda, întreprinderea de produse refractare Dej. VASLUI VASLUI (corespondentul „Scînteii“, V. Iancu). Toate unităţile din industria republicană şi locală a judeţului Vaslui au îndeplinit planul la producţia globală industrială şi producţia marfă cu trei zile mai devreme. Se estimează realizarea peste prevederi a unei producţii globale în valoare de 12 milioane lei şi a unei producţii marfă de peste 21 milioane lei. Printre primele unităţi care au îndeplinit planul trimestrial înainte de termen se numără Combinatul de confecţii Vaslui, Fabrica de rulmenţi Bîrlad, Fabrica de mobilă Vaslui şi întreprinderile de industrie locală. CONSTANŢA CONSTANŢA (corespondentul „Scînteii“, R. Apostol) , întreprinderile industriale din judeţul Constanţa şi-au îndeplinit planul producţiei globale din primul trimestru al anului înainte de termen. Ele au realizat suplimentar în această perioadă o producţie de peste 15 milioane lei, concretizată în 1500 tone îngrășăminte fosfatice, 1 400 tone ciment, 2 800 mc prefabricate din beton, 30 000 mp ţesături de lină, 13 tone hîrtie şi alte produse. MEHEDINŢI TR. SEVERIN (prin telefon, de la Ion Anghel). Unităţile industriale din judeţul Mehedinţi au încheiat primul trimestru al anului cu un bogat bilanţ în realizări in toate sectoarele de activitate. Astfel, planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 102,3 la sută, iar cel al producţiei marfă vîndută şi încasată in proporţie de 101,2 la sută. Este de remarcat faptul că planul producţiei marfă fabricată a fost îndeplinit cu nouă zile înainte de termen. Şantierul naval Tr. Severin a realizat peste plan nave în valoare de 41 milioane lei, iar Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului a dat o producţie suplimentară de 4 200 000 lei. PAGINA 3