Scînteia, aprilie 1971 (Anul 40, nr. 8743-8772)
1971-04-09 / nr. 8751
PAGINA 2 tv 17.00 Deschiderea emisiunii. Teleşcoală — emisiune în colaborare cu Ministerul Invăţămîntului. Ciclul de emisiuni-consultaţii pentru examenul de admitere în invăţămîntul superior. • Limba română : Elemente morfologice — analize gramaticale. • Biologie : Caractere specifice ale materiei vii. 18.00 Căminul 18,50 Lumea copiilor. „Mult mi-e dragă primăvara" — program de muzică și dansuri populare în Interpretarea copiilor. Prezintă Iurie Darie și Mihaela Istrate. 19.10 Rezultatele tragerii foto, publicitate. 19,20 1 001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani In 50 de evocări. 20.10 SEARA TELEVIZIUNII BULGARE Film artistic: „Al 8-lea“ — film distins cu premiul „Trandafirul de aur" la cel de-al VIII-lea festival de la Varna, ediţia 1969. 21.50 Cintece şi jocuri populare bulgăreşti. 22.10 „Rodope“ — film documentar. 22.25 Un Interpret celebru : Nicola Ghiaurov. In program arii din operele : „Don Carlos“ si „Simone Boccanegra“ de Verdi, „Boris Godunov“ de Mussorgski, „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini. 22.50 Telejurnalul de noapte. UMANISMUL (Urmare din pag. I) in urmă ! Ce înseamnă asta ? Că substanţa umanistă a operei de făurire a socialismului o constituie faptul că omul, eliberat de exploatare şi asuprire, munceşte inuia oară in istorie pentru sine, pentru bunăstarea şi fericirea sa şi alor săi. — Esenţial, după părerea mea — ne spunea prof. dr. Gall Ernö, redactorul-şef al revistei „Korunk“ — este umanismul activ al societăţii noastre, un umanism pe care l-am numit prometeic, deoarece se bazează pe descătuşarea şi valorificarea potenţialului creator al omului, pe afirmarea optimă a marilor sale disponibilităţi creatoare. Societatea noastră acţionează nu numai prin om, dar şi pentru om. Aceasta se concretizează în preocuparea partidului nostru de a direcţiona dezvoltarea economică în concordanţă cu nevoile omului, luând în consideraţie interesele sale fundamentale, ţinînd seama de faptul esenţial că producţia nu e un scop în sine, că nu producem de dragul de a produce, el spre a satisface cerinţele şi trebuinţele tot mai exigente ale constructorilor socialismului. Se ştie prea bine că planificarea socialistă este în substanţa ei o planificare umanistă, care ţine de însăşi esenţa omului, deoarece omul este singura fiinţă capabilă să-şi pună scopuri precise sau — în termeni filozofici — o fiinţă raţională şi finalistă. Omul realizează intîi mental ceea ce mai tîrziu va înfăptui în practică. Secretarul general al partidului a evidenţiat pregnant in ultimele sale cuvîntări tocmai această specifică trăsătură umanistă a politicii partidului nostru : viitorul se fundamentează azi, iar atenţia, de altminteri firească, pentru contururile zilei de mîine nu trebuie să estompeze din cimpul nostru vizual omul zilei de azi, ci, dimpotrivă, se cuvine coroborată cu o atenţie la fel de stăruitoare privind problemele sale prezente de muncă şi viaţă. OMULUI — ÎNCREDERE ŞI DEMNITATE — Concepţia umanistă a partidului nostru îşi găseşte una din cele mai pregnante expresii în încrederea faţă de om, încrederea adîncă în masele muncitoare — ne declară ing. Iosif Tăpălagă, director al Uzinei de reparaţii auto din Cluj. După părerea mea, aş încadra în noţiunea de umanism şi acele aspecte — esenţiale — ale modalităţilor de conducere a vieţii noastre sociale. Mă refer la faptul că hotărîrile, deciziile sociale se iau nu în cercuri înguste, ci prin dezbaterea vie cu masele, cu oamenii, fără umbră de temere, reticenţă, ezitare. Cu deplină încredere partidul consultă masele, lărgeşte iniţiativa locală, autonomia întreprinderilor în care adunarea salariaţilor este forul sunrem de conducere, extinde atribuţiile organizaţiilor obşteşti etc. Toate acestea dau, în fond, putinţă oamenilor să-şî manifeste personalitatea, capacităţile, spiritul de iniţiativă. — Esenţa umanistă a orinduirii noastre — arată tovarăşul Remus Bucşe, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, preşedintele Consiliului popular municipal Cluj — se materializează elocvent în continua lărgire şi aprofundare a democraţiei socialiste. Căci, în definitiv, ce înseamnă că oamenii muncii, sub conducerea partidului, au cucerit puterea politică şi economică în ţara noastră ? înseamnă că ei sînt efectiv stăpinii ţării, stăpîni atît ai bogăţiilor materiale, ai muncii eliberate de exploatare, cit şi ai destinelor politice ale societăţii. De aici decurg şi drepturile şi libertăţile lor, a căror efectivă exercitare — nu numai înscrisă in lege, dar şi garantată în practică — reprezintă o expresie a situaţiei lor obiective de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie, de conducători şi, în acelaşi timp, de înfăptuitori ai progresului social. Am luat parte la un şir de adunări generale ale salariaţilor din întreprinderi şi mi-am putut daseama, încă o dată, pe viu, de vigoarea şi rodnicia iniţiativei oamenilor puşi in situaţia să reflecteze şi să hotărască ei înşişi asupra muncii lor şi a colectivului, asupra căilor de dezvoltare a producţiei, de sporire a eficienţei economice. In fond, prin ce se deosebeşte umanismul socialist de umanitarismul abstract, dacă nu prin această ridicare a omului obişnuit pe cea mai înaltă treaptă a demnităţii sociale şi morale, aceea de facto- decisiv real al propriului său destin ? Omul reprezintă ţelul suprem al politicii partidului, dar văzut nu numai în ipostaza de subiect, ci şi în aceea — cu adevărat definitorie pentru viziunea noastră umanistă — de obiect, de scop al grijii şi preocupărilor societăţii. — Situînd omul in centrul atenţiei sale — adaugă conf. dr. Ovidiu Trăsnea — socialismul repune pe oamenii muncii în deplinătatea dreptului, frustrat în trecut de clasele exploatatoare, de a hotărî de sine stătător asupra destinelor lor, de a se bucura liber şi integral de ceea ce creează. Ca urmare, societăţii noastre ii este străin fenomenul alienării omului. Toate componentele procesului de perfecţionare socială — cu consecinţele lor imediate : ridicarea producţiei materiale, industriale şi agricole, ameliorarea serviciilor publice, perfecţionarea repartiţiei sociale in spiritul echităţii socialiste, ridicarea nivelului de cultură şi conştiinţă al maselor, perfecţionarea organizării şi conducerii «odaiei» vederea sporirii eficienţei muncii sociale, dezvoltarea democraţiei şi întărirea participării ca şcoală a autoconducerii — converg spre acelaşi ţel major ilustrind o politică pusă nemijlocit şi integral în slujba poporului, a prosperităţii, demnităţii şi fericirii sale. OMULUI — DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI — Aş spune că umanismul socialist înseamnă mai multă libertate, mai multă egalitate, mai multă dreptate — ţine să precizeze cont dr. Ion Aluaş, de la catedra de filozofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“. Desigur, nu trebuie înţeles acest lucru sub un unghi strict cantitativ : de altminteri se ştie prea bine că, mai ales pe acest tărîm, cantitatea se preface pe nesimţite şi brusc in calitate. Trebuie însă înţeles cu claritate că libertatea, echitatea, dreptatea nu sînt nişte cadouri sau acte filantropice pe care un funcţionar sau altul le poate sau nu face cetăţeanului, ci drepturi inalienabile, cucerite cu jertfe de popor, de muncitori, ţărani, intelectuali şi că respectarea acestor imperative umaniste, promovate de partid în toate sferele vieţii noastre sociale, nu poate depinde de hatirul cuiva. — Climatul de asigurare a libertăţilor şi drepturilor democratice se creează începind de la locul de muncă — intervine in acest „dialog la distanţă“, cu autoritatea experienţei sale, tovarăşul Candut Miş, secretarul comitetului de partid al fabricii de încălţăminte „Clujana“. In felul acesta, aş spune, materializăm noi ideea partidului că umanismul socialist işi are rădăcinile in însăşi natura relaţiilor de producţie, a formei de proprietate, care ii uneşte pe toţi membrii colectivităţii în numele aceloraşi interese, pentru înfăptuirea aceloraşi obligaţii. In unele intervenţii din cadrul anchetei noastre s-a accentuat asupra necesităţii de a se elucida problema complexă a raporturilor dialectice dintre drepturi şi datorii în lumina exigenţelor umanismului socialist. — Relaţia umanistă care alcătuieşte temeiul moral al orinduirii noastre — sublinia conf. dr. Grigore Dondroe, secretarul comitetului de partid al Centrului universitar Cluj — nu are, cum sunt dispuşi unii să creadă, un sens unic : de la societate spre individ. E necesar să insuflăm tuturor — şi mai ales tinerilor — conştiinţa „reversului“ obligatoriu : de la individ spre societate, care constituie întruchiparea cea mai grăitoare a participării la responsabilitatea comună pentru bunul mers al colectivităţii. Demnitatea îndeplinirii datoriei faţă de obşte umple umanismul de substanţa sa activă, militantă, transformatoare şi înnoitoare, devine o forţă motrice în efectuarea saltului din imperiul necesităţii in cel al libertăţii. Pe drept cuvînt, mulţi interlocutori au acordat o mare atenţie cadrului legiferat al afirmării umanismului socialist, modalităţilor în care legea asigură şi garantează traducerea în fapt a coordonatelor umaniste ale societăţii noastre. — Trebuie să subliniem încă o dată cu toată tăria — a arătat tovarăşul Sever Georgescu, adjunct al procurorului general al republicii — că este meritul fundamental al conducerii partidului şi statului nostru, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, de a fi tradus în viaţă principiul potrivit căruia respectarea strictă a legalităţii constituie una dintre premisele esenţiale, una dintre condiţiile indispensabile ale realizării exigenţelor umanismului socialist. In aceşti ani, partidul nostru, luind poziţie autocritică exemplară faţă de unele manifestări de încălcare a legalităţii ce au avut loc în trecut, adoptind măsuri ferme şi intransigente împotriva abuzurilor şi arbitrarului — măsuri menite să facă imposibile orice asemenea fenomene negative, cum s-au manifestat în trecut, sub forma unor înscenări judiciare, ilegalităţi — a izgonit din viaţa publică suspiciunea, acest nefast element de coroziune a relaţiilor sociale, intronînd un climat în care legea serveşte exclusiv omului, intereselor sale esenţiale. — întreaga noastră legislaţie, dar mai ales ceea ce s-a realizat în anii de inovaţie legislativă 1966—1970, este pătrunsă de un profund umanism — relevă şi un alt interlocutor, tovarăşul Gheorghe Popescu, preşedintele Judecătoriei municipiului Cluj. O serie de acte normative cuprind dispoziţii stricte, care au menirea să apere omul, integritatea lui fizică şi morală, demnitatea lui umană. De asemenea, se cuvine subliniat că accentul principal în legislaţia noastră actuală nu se pune pe caracterul represiv, ci pe cel educativ, deci pe încrederea în om, în capacitatea sa de automodelare şi de transformare. OMULUI— INSTRUIRE ŞI CULTURĂ — Fără îndoială că umanismul fără cultură este greu, dacă nu chiar imposibil de conceput — susţine lectorul universitar Ion Deleanu, preşedintele Consiliului asociaţiilor de studenţi din Centrul universitar Cluj. Şi poate că una din cele mai elocvente concretizări ale politicii umaniste a partidului este grija pentru făurirea unui om cult, cu un bogat orizont de cunoştinţe şi profunde preocupări spirituale, prin largul acces la instruire, la cunoaştere, la calificare, la competenţă, la înnobilare spirituală pe care-l garantează nu numai Constituţia ţării, dar şi un şir de înfăptuiri concrete definitorii : gratuitatea întregului învăţămînt, de la şcoala elementară pînă la cea superioară inclusiv, introducerea învăţămîntului obligatoriu de zece ani, ieftinătatea cârtii, a teatrului, a celorlalte forme de împărtăşire din tezaurul de valori nepieritoare ale umanităţii. In fond, ce sunt toate acestea decit condiţii prielnice formării şi afirmării plenare a unor personalităţi umane viguroase, capabile nu ? Umanismul nu trebuie privit numai la scara problemelor generale — spune maistrul Gavril Jucan, de la uzina mecanică de material rulant „16 Februarie" din Cluj. Dacă nu se realizează pînă la ultimul loc de muncă, riscă să fie golit de conţinut In întreg climatul vieţii noastre sociale s-a instaurat un spirit Înnoitor, întemeiat nu pe constrângeri administrative, nu pe taxarea imediată a unei păreri greşite, a unei opinii diferite drept „duşmănoase“, ci pe discuţia pentru clarificare, pe o muncă atentă, răbdătoare de lămurire, de convingere, de transformare a conştiinţei, numai să aducă o contribuție sporită la binele comun, dar şi să se bucure mai din plin de binefacerile civilizaţiei ! Să ne gindim că reciclarea — ca fenomen de masă dirijat de partid pentru a racorda competenţele la actualele imperative ale progresului tehnico-ştiinţific şi economic — nu reprezintă altceva decit noi investiţii ale statului socialist in folosul unei şi mai depline valorificări a potenţialului creator al oamenilor. — S-a mai spus, dar aş vrea să reliefez şi eu — adaugă prof. dr. Mircea Zaciu, de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ — că umanismul socialist promovat de partid are tradiţii adinei în spiritualitatea românească. Dacă ne gindim la conceptul de omenie, ca un echivalent pentru alte vremuri al umanismului de astăzi, el creşte din folclor vizibil în momentele mari de creaţie populară, de la „Mioriţa“ la „Meşterul Manole" şi trece ca un fir roşu prin toată literatura mare a poporului nostru, prin creaţia lui Eminescu, Sadoveanu, Arghezi, Blaga şi a celorlalţi corifei ai poeziei şi prozei româneşti. In ce priveşte orientarea actuală a creaţiei noastre, aş releva o latură esenţială a umanismului, cultivată şi dezvoltată datorită politicii de înaltă principialitate, de minunată consecvenţă a partidului nostru. Respectiv o angajare conştientă, deliberată pentru idei nobile, izvorită dintr-o Înaltă conştiinţă a responsabilităţii sociale, in spiritul unei filozofii al cărei centru vital este omul — filozofia societăţii noastre. Astfel s-a născut o literatură responsabilă, scrisă în numele omului şi pentru om, care demonstrează încă o dată că nu poate exista o mare artă in afara obiectului ei esenţial : omul ca făptură socială. La care prof. dr. Zoe Bugnariu, de la Universitatea „Babeş-Bolyai“, a ţinut să adauge : „ Se cuvine, cred eu, subliniat că optimismul este şi el o componentă a umanismului Fireşte, nu un optimism facil, rozaliu sau siropos, ci un optimism izvorit din cunoaşterea şi recunoaşterea dificultăţilor vieţii reale, dar şi din încrederea în potenţialul creator al omului, în capacitatea sa de a învinge orice obstacole. Şi mai e o trăsătură care nu poate fi ignorată : solidaritatea activă, întrajutorarea, profundul sentiment că suntem douăzeci de milioane de inimi intr-un singur trup, ţara. Ce frumos, ce înălţător s-a manifestat această solidaritate în perioada grelei încleştări cu stihiile apelor, cînd toată suflarea românească a sărit în sprijinul celor loviţi de calamitate ! O asemenea dezbatere, cum este ancheta noastră despre umanismul politicii partidului, nu se poate incheia, firesc, în spaţiul strimt al literei tipărite : ea are ample reverberaţii in faptele cotidiene ale vieţii ce ne înconjoară. Datorită politicii P.C.R., umanismul a devenit nu numai un climat politic şi social, ci şi un etalon moral care defineşte şi amplifică sensul a tot ce săvîrşim. Gloriosul semicentenar Plenara Consiliului judeţean Timiş al oamenilor muncii de naţionalitate sîrbă La Timişoara, joi, a avut loc plenara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate sirbă din judeţul Timiş. Informarea prezentată de preşedintele consiliului, Milan Iovanovici, a evidenţiat contribuţia adusă în cincinalul trecut de populaţia sîrbă, alături de ceilalţi oameni ai muncii, la dezvoltarea economică şi socialculturală a judeţului. Relevînd activitatea laborioasă pe care oamenii muncii de naţionalitate sîrbă o desfăşoară în toate domeniile economiei, alături de oamenii muncii români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi, din industrie, transporturi, servicii publice, vorbitorul a subliniat că rezultatele eforturilor de zi cu zi se fac puternic simţite în mod deosebit in îndeplinirea planurilor de producţie, în lărgirea varietăţii produselor şi în ridicarea calităţii acestora. Activitatea comună, pusă în slujba dezvoltării economiei naţionale, întrajutorarea în muncă, manifestările spirituale comune demonstrează cit de puternic s-a cimentat frăţia oamenilor muncii români şi de alte naţionalităţi din judeţul Timiş. Ţăranii bănăţeni, printre care şi ţăranii sîrbi, sunt cunoscuţi ca buni gospodari, ca oameni harnici. Numeroşi ţărani de naţionalitate sîrbă, a spus vorbitorul, sunt exemplu de hărnicie în cooperativele agricole de producţie, buni mecanizatori şi muncitori în întreprinderi agricole de stat. Bucurindu-se de drepturi egale în toate domeniile de activitate, numeroşi cetăţeni de naţionalitate sârbă Îndeplinesc funcţii de răspundere în organele de partid şi de stat, în întreprinderile industriale şi unităţi agricole, în instituţii social-culturale. Din cei 4 790 de deputaţi în consiliile populare din judeţul Timiş, un număr de 235 sunt de naţionalitate sîrbă. Pentru copiii oamenilor muncii de naţionalitate sirbă există şcoli şi secţii în învăţămîntul de cultură generală, în care întregul proces instructiv-educativ se desfăşoară în limba maternă a populaţiei sîrbe. La Timişoara apar săptămînalul „Banatske Novine“ şi revista literară „Knîevni Jivot“, iar studioul de radio Timişoara are emisiuni care se adresează populaţiei sîrbe. Au luat apoi cuvîntul numeroşi participanţi — între care : Duşan Vlaşchi, membru supleant al Comitetului Central al P.C.R., preşedintele C.A.P. Variaş, Zlatoie Mircov, jurist, Duşiţa Jivanov, redactor la gazeta „Banatske Novine“, prof. Milan Tuşici, inspector şcolar, Jiva Mişcovici, cooperator la C.A.P. Sînmartinul Sîrbesc, Svetomir Raicov, scriitor, Liubomir Petre, profesor la Şcoala generală din Cenad, Iovan Ciolacovici, profesor la Şcoala generală din Sînmartinul Sîrbesc, Vasile Obradov, membru supleant al biroului comitetului judeţean de partid, conf. dr. Traian Bunescu, preşedintele comitetului judeţean de cultură şi artă ş.a. , care şi-au exprimat totala lor adeziune la măsurile adoptate de conducerea partidului şi statului nostru pentru continua lărgire a democraţiei socialiste, măsuri adoptate în toate domeniile de activitate. Ei au făcut propuneri concrete menite să ridice pe o treaptă calitativ superioară activitatea consiliului, a tuturor oamenilor muncii sîrbi din judeţul Timiş. Plenara a cooptat în consiliu noi membri din rîndurile muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor sirbi din judeţ şi a aprobat planul de activitate al consiliului. In cuvîntul rostit in finalul dezbaterilor, tovarăşul Mihai Telescu, primsecretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean, a apreciat activitatea depusă de reprezentanţii populaţiei sîrbe pentru realizarea sarcinilor economice, culturale şi obşteşti. Vorbitorul a apreciat profundul ataşament pe care populaţia de naţionalitate sîrbă il manifestă faţă de politica P.C.R. şi a făcut o seamă de recomandări pentru îmbunătăţirea activităţii consiliului. Intr-o atmosferă de puternică însufleţire, participanţii la plenară au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Participanţii la această plenară, se spune în încheierea telegramei, îşi îndreaptă gindurile către dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, transmiţîndu-vă sentimentele de recunoştinţă şi mulţumirile lor pentru grija pe care o purtaţi tuturor oamenilor muncii, pentru activitatea neobosită pe care o desfăşuraţi in scopul întăririi şi înfloririi patriei noastre. Ne angajăm ca sub conducerea comitetului judeţean de partid să muncim şi în viitor cu toată energia şi priceperea, împreună cu oamenii muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, pentru înfăptuirea grandioaselor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului. (Agerpres) teatre • Filarmonica de stat „George Ionescu“ (la Ateneul Român) : Concert simfonic. Dirijor : Erich I Bergel. Solist : Valentin Gheor-ghiu — 20. 1 • Opera Română : Lucia dl . Lammermoor — 19.30. i • Teatrul de operetă : Voievodul / ţiganilor — 19.30. V • Teatrul National „I.L. Cara/ giale" (sala Comedia) : Enigma \ Otiliei — 20 ; (sala Studio) : I Moartea ultimului golan — 20. 1 • Teatrul de Comedie : Opinia publică — 20. ' • Teatrul „Lucia Sturdza Bu-Ilandra" (sala din bd. Schitu Mărgureanu) ■ Luceafărul — 11 ; D-ale carnavalului — 20 ; (sala Dalles) : 1 Play Strindberg — 20. | • Teatrul Mic : Dezertorul — 20. • Teatrul „C.I. Nottara" (sala Magheru) : Adio Charlie — 19,30 . (sala Studio) : Cercul morţii — 20. * • Teatrul Giuleşti : Geamandura ’ — 19,30. \ • Teatrul Ion Creangă : Roata morți — 9,30. \ • Teatrul „Ţăndărică" (sala din Calea Victoriei) : Mini Cobiul — 10 ; (sala din str. Academiei) : De ce a furat zmeul mingea ? — 10. ' ■ • Teatrul de revistă și comedie „Ion Vasilescu“ : Mini-jazz ca maxi-haz — 19,30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (sala Savoy) : Bimbirică — 19,30 ; (sala din Calea Victoriei nr. 174) : Logodnicele aterizează la Paris — 19,30; cinema * • • Haiducii Iul Șaptecai : PATRIA — 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,30, LUCEAFĂRUL — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45. • Mihai Viteazul : CENTRAL — 8 , 12 ; 16 , 20, GRIVIȚA — 10 ; 15,30 ; 19,30, AURORA — 9,30 ; 15 , 19, TOMIS — 10,30 ; 15 , 19, GLORIA — 8,15 ; 12 , 16 , 20. • Secretul din Santa Vittoria : CAPITOL — 8 ; 10,45 ; 13,15 ; 16, FEROVIAR — 9,15 ; 12 ; 15 ; 18 ; 20,45. • Trec zilele : CAPITOL — 19 , 21. • Căpitanul Korda : LUMINA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,30. • Cei trei care au speriat Vestul : BUCUREȘTI — 8,45 ; 11 ; 13,15 ; 16,15 ; 18,45 ; 21, FAVORIT — 9 ; 11.15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,30, MODERN — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Adio, Granada ! : FESTIVAL — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45. • Clanul sicilienilor : VICTORIA — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21, LIRA — 15,30 ; 18 ; 20,15. • Prețul puterii : EXCELSIOR — 8.30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21, MELODIA — 8.30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18.30 ; 21, FLAMURA — 9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18,15 ; 20.30. • Omul din Sierra : ÎNFRĂŢIREA ÎNTRE POPOARE — 15,30 ; 17.45 ; 20. • Pe luciul gheţii : BUZEŞTI — 15.30 ; 18. • O duminică in familie : BUZESTI — 20,30. • Renegata : BUCEGI — 15,30 ; 13, ; 20,30; MIORIȚA — 10 ; 12,30 ; 15 ; 17,30 ; 20. « Ultima relicvă : DACIA — 8,30—20,30 în continuare. • Anaconda : TIMPURI NOI — 9—17 in continuare . Program de filme documentare : 19 , 21. • Tom şi Jery — 9 : Maigret și afacerea Saint-Fîacre — 10,30 ; 12,30 ; 14,30 ; Corbul — 16,30 ; 18,45. Un oraş îşi cântă ucigaşul — 21 : CINEMATECA (sala Union). • Cinci pentru Infern : UNIREA 10.30 ; 15,30 ; 18 ; 20,15, FERENTARI — 15,30 ; 17,45 ; 20. « Trandafiri roşii pentru Angelica : — DRUMUL SĂRII — 15.30 ; 17.45 ; 20, VOLGA — 9,15 ; 11.30 ; 13.45 ; 16 ; 18.15 ; 20,30, RAHOVA — 15,30 ; 18 : 20,15. • Log Tarantos : GIULESTI — 15.30 ; 18 : 20.30. FLOREASCA — 15.30 ; 18 ; 20,30. • Băieţi buni, băieţi răi : PACEA 15.45 ; 18 : 30. • Cîntecele mării : CRÎNGAŞI — 15.30 ; 18 : 20,15. MUNCA — 16 : 18 : 20. SClNT El A vineri 9 aprilie 1971 Sesiuni ştiinţifice consacrate semicentenarului partidului ASOCIAŢIA DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE Joi s-au deschis în Capitală lucrările sesiunii ştiinţifice a Asociaţiei de drept internaţional şi relaţii internaţionale consacrate aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român. La şedinţa de deschidere au luat parte personalităţi ale vieţii noastre de partid şi de stat, oameni de ştiinţă, diplomaţi, profesori universitari, cercetători, jurişti, lucrători din aparatul de stat, ziarişti. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de dr. doc. Traian Ionaşcu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, preşedintele Asociaţiei de drept internaţional şi relaţii internaţionale. Prima comunicare din cadrul şedinţei plenare a sesiunii a fost prezentată de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului Executiv al A.D.I.R.I. Ea a avut ca temă „Politica externă a P.C.R. şi a guvernului român, factor activ al instaurării principiilor de etică şi legalitate internaţională în relaţiile dintre state“. In continuare, dr. Ilie Rădulescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Asociaţiei române de ştiinţe politice, a susţinut comunicarea „îmbinarea intereselor naţionale cu cerinţele colaborării internaţionale în politica P.C.R. de dezvoltare a relaţiilor economice externe ale României“. A fost prezentată apoi comunicarea „Poziţia P.C.R. cu privire la unele probleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale“, de Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Ultima comunicare din cadrul şedinţei plenare, cu tema „Egalitatea suverană“, a fost făcută de dr. doc. Traian Ionaşcu. Lucrările sesiunii au continuat în cadrul a trei secţii : relaţii internaţionale, istoria relaţiilor internaţionale şi drept internaţional, în cadrul cărora sunt prezentate peste 60 de comunicări, urmate de discuţii. Temele comunicărilor au la bază documentele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, prin care s-a reafirmat promovarea consecventă, de către partidul şi statul nostru, a politicii de dezvoltare a colaborării multilaterale cu toate statele socialiste, de extindere a colaborării cu toate statele lumii, de solidaritate cu popoarele care se ridică pentru cucerirea libertăţii naţionale, a politicii de realizare a securităţii în Europa şi în lume. De asemenea, o serie de comunicări prezintă bogatele tradiţii de luptă ale poporului nostru, rolul însemnat pe care l-au avut acestea în politica externă a României de afirmare a suveranităţii naţionale. Au fost prezentate şi alte comunicări, constituind importante contribuţii la dezvoltarea progresistă a dreptului şi relaţiilor internaţionale. Participanţii la sesiune au adoptat o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In telegramă se spune, printre altele : Conştienţi de înalta responsabilitate a ţării, în aşezarea relaţiilor dintre state pe temeiul dreptului internaţional, noi, membrii Asociaţiei de drept internaţional şi relaţiiinternaţionale, ne vom aduce contribuţia la înfăptuirea acestui nobil obiectiv, pentru a promova pe planul cercetării ştiinţifice politica partidului de apărare a intereselor României în comunitatea naţiunilor, lupta sa pentru respectarea riguroasă a principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur destinele. In spiritul politicii externe pe care o promovează cu consecvenţă partidul şi statul nostru. Asociaţia de drept internaţional şi relaţii internaţionale asigură Comitetul Central, pe dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu va precupeţi nici un efort pentru a contribui la înfăptuirea țelurilor măreţe spre care ne conduce Partidul Comunist Român. FILIALA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, ACADEMIA DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE ŞI INSTITUTELE DE ÎNVĂŢĂMÎNT SUPERIOR DIN IAŞI IAŞI (corespondentul „Scînteii“, M. Corcaci). „ In cadrul manifestărilor consacrate semicentenarului partidului, la Iaşi a avut loc sesiunea ştiinţifică jubiliară : „50 de ani de lupte şi victorii ale poporului român, sub conducerea P.C.R.“, organizată de filiala Academiei Republicii Socialiste România, Academia de ştiinţe sociale şi politice şi institutele de învăţămînt superior din Iaşi. La sesiune au participat un mare număr de cadre didactice şi studenţi. Tovarăşul Miu Dobrescu, prim-secretar al comitetului judeţean de partid, a prezentat comunicarea intitulată „Cinci decenii de luptă şi victorii pentru triumful socialismului“. Au mai fost prezentate comunicările : „Condiţiile istorice ale creării P.C.R.“. „Activitatea desfăşurată de P.C.R. după congresul de constituire pentru consolidarea sa politică şi organizatorică". „Politica consecventă a P.C.R. de industrializare socialistă, temelie a făuririi economiei modemne şi asigurării suveranităţii“, „înflorirea literaturii şi artei româneşti, expresie a politicii marxistleniniste a P.C.R.“. In continuare au avut loc dezbateri pe secţii. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii la sesiune au adoptat textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune, printre altele : In numele tuturor oamenilor de ştiinţă, de cultură şi artă din acest străvechi centru de cultură al patriei, oraş cu bogate tradiţii revoluţionare şi democratice, ne exprimăm cele mai calde şi mai profunde simţăminte de recunoştinţă faţă de grija permanentă pe care conducerea superioară de partid şi de stat, dumneavoastră personal, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, o acordaţi progresului şi afirmării ştiinţei, culturii şi artei româneşti. Vă asigurăm că nu ne vom precupeți eforturile în măreaţa operă de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. . INSTITUTUL DE PSIHOLOGIE ŞI INSTITUTUL DE CERCETĂRI PEDAGOGICE Joi s-a Încheiat sesiunea ştiinţifică „Contribuţia cercetărilor de psihologie şi pedagogie la dezvoltarea învăţămîntului şi la perfecţionarea activităţii industriale“, organizată în cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român. Au prezentat comunicări Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului, Al. Roşca, preşedintele Secţiei de psihologie şi pedagogie a Academiei de ştiinţe sociale şi politice, G. Văideanu, directorul Institutului de cercetări pedagogice, precum şi cadre didactice din învăţămîntul superior, cercetători ştiinţifici. In cadrul comunicărilor s-a subliniat dezvoltarea sociologiei şi pedagogiei româneşti, contribuţia acestor ştiinţe la opera educativă de formare a tineretului in spiritul înaltelor idealuri ale socialismului şi comunismului, într-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii la sesiune au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune, printre altele : Vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ne vom strădui să fim la înălţimea sarcinilor de mare răspundere ce ni s-au încredinţat de partid, ridicind cercetarea psihologică şi pedagogică la nivelul înaltelor exigenţe ale ştiinţei contemporane şi ale construcţiei socialismului în patria noastră. (Agerpres) FAPTUL DIVERS „Urechea“ miraculoasă După mai multe cercetări, Inginerul Nicolae Angelescu de la uzina „1 Mai“ din Ploieşti a reuşit să pună la punct un dispozitiv de protecţie antifonică care poate fi util tuturor celor ce lucrează în cazangerii, ateliere de forjă şi în alte locuri de muncă unde zgomotele au un caracter nociv. Alcătuit dintr-un amestec de material plastic cu cauciuc natural, dispozitivul (un trunchi de congol, prevăzut cu o membrană) este introdus în ureche, constituind o perdea fonică între aceasta și sursa de zgomot. De remarcat că, datorită membranei, este împiedicată pătrunderea în ureche numai a zgomotelor puternice. Nu şi a vocii omeneşti care este recepţionată în cele mai bune condiţii. Un fel de „ureche“ miraculoasă care „aude“ numai ceea ce vrea. Experimentată cu bune rezultate la uzina din Ploieşti, noua invenţie (care a fost şi brevetată) va fi utilizată, sperăm, şi în alte locuri de muncă. Fără felinar Recent, din staţia C.F.R. Pătroaia (Dîmboviţa) a pornit spre Bucureşti-Jilava trenul de marfă nr. 12706, format din 32 de vagoane încărcate cu balast. N-a parcurs însă decit 25 de kilometri şi ultimele 17 vagoane s-au desprins din garnitură, răminind in urmă. După trecerea mărfarului (compus acum din 15 vagoane) prin staţia Mătăsaru, impiegatul de mişcare a dat cale liberă trenului de persoane 1427 care circula in sens invers, pe direcţia Bucureşti — Piteşti, în apropierea staţiei Fusea acesta s-a tamponat cu grupul celor 17 vagoane rătăcite pe linie. Locomotiva Diesel hidraulică şi citeva vagoane au fost avariate iar două persoane grav rănite. Putea fi evitat acest accident ? Comisia tehnică din Departamentul căilor ferate, sosită la faţa locului, a demonstrat că da. Cu condiţia ca impiegatul de mişcare din staţia Mătăsaru, Gheorghe Constantin, şi acarul de la cabina nr. 1, Nicolae Petre, să fi sesizat lipsa lămpilor finale ale trenului de marfă şi a frinarului. Ancheta in curs urmează să stabilească insă şi cauza „despărţirii“ in două a trenului respectiv. Al saselea mandat Fiind de serviciu intr-una din zilele trecute la oficiul P.T.T.R. Reşiţa, telegrafista Georgeta Elisabeta Ardeleanu a încercat o lovitură de proporţii. A întocmit cinci mandate fictive în valoare de 434 000 lei (unul expediat, chipurile, de la Herculane la Reşiţa), două de la Reşiţa la Timişoara şi două de la Reşiţa la Bucureşti, pe numele prietenului său Vasile Beutură şi... a dispărut fără urmă ! Profitînd de neatenţia a doi funcţionari, cei doi au reuşit apoi să ridice 175 000 Iei, în timp ce se străduiau să încaseze şi diferenţa, au intervenit organele de urmărire penală. Ambii „destinatari“ au fost prinşi la Bucureşti, unde li s-a oferit al şaselea mandat, care va fi însă „onorat“ de către instanţa de judecată. Traficanţi de stupefiante de curând, la intrarea în ţară prin punctul de trecere al frontierei de la Giurgiu, au sosit şase turişti străini. La un control sumar al maşinii s-au descoperit, in ascunzători special amenajate, nu mai puţin de 12,950 kg haşiş. Alte 700 grame, dozate în 132 de plicuri, se aflau în portbagaj. In aceste condiţii cei şase călători au fost invitaţi la un popas pentru confruntarea cu prevederile legii şi uzanţelor internaţionale. Aviz expeditorilor Vasile Alexa din satul Jijia (Botoşani) a pierdut nu demult mai multe acte de valoare şi suma de 3 000 lei. La citeva zile după aceea, pe adresa sa (luată, se pare, dintr-unul din actele pierdute) a sosit un plic, expediat de Petru Damian, în care se afla tot ceea ce pierduse. Acum, V. Alexa se află în căutarea... expeditorului căruia ar vrea să-i mulţumească pentru acest gest. într-o situaţie oarecum similară se află şi Gabriela Zorina I. Drăgnescu, din Bucureşti, strada Palas nr. 6, sectorul 6. Nu demult a uitat intr-un tren accelerat, care circula din Bucureşti spre Constanţa, un pachet conţinînd două cărţi şi manuscrisul unei lucrări ştiinţifice. „Sunt convinsă că manuscrisul (care mă interesează în mod deosebit) — ne scrie G.Z.D. — a fost găsit de un pasager care nu știe cui să-l restituie, deoarece nu are nici o posibilitate de a afla adresa mea“. Poate cu acest prilej... Rubrică redactată de Dumitru URCOB Gheorghe POPESCU cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii"