Scînteia, aprilie 1971 (Anul 40, nr. 8743-8772)
1971-04-08 / nr. 8750
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8750 Joi 8 aprilie 1971 | 6 PAGINI-30 BANI CUM VALORIFICA CENTRALA INDUSTRIALĂ AVANTAJELE GESTIUNII ECONOMICE? Se discuta mult. In ultima vreme, despre modul în care trebuie înţeleasă gestiunea economică in condiţiile existenţei centralelor Industriale şi a celorlalte unităţi cu statut de centrală, despre felul în care este mai bine să fie aplicate principiile ei. In practică au fost adoptate soluţii diverse, impuse în parte de specificul activităţii fiecărei centrale industriale. Totuşi, sunt cazuri în care s-a recurs la rezolvări ce nu slujesc scopului esenţial urmărit prin organizarea centralelor, acela de a se realiza o eficienţă maximă în activitatea economică, de a se gospodări cit mai raţional mijloacele materiale şi băneşti. Pe bună dreptate sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, intervenind în discuţiile la consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală, că In cadrul centralelor trebuie să existe Întreprinderi cu un singur tip de gestiune, in aşa fel incit singura unitate care are relaţii cu bugetul să fie centrala. Esenţialul constă în crearea condiţiilor ca atît la nivelul centralei, cît şi al Întreprinderilor să se pună In aplicare pe scară largă principiile gestiunii economice, in vederea obţinerii unei eficiente cît mai ridicate în activitatea productivă. Dintre principiile de bază ale gestiunii economice, m-aş referi in mod deosebit la cel privind răspunderea ce revine fiecărei unităţi pentru gestionarea cu maximum de randament a mijloacelor materiale şi băneşti care sunt puse la dispoziţie. Din rezultatele de pină acum, se poate aprecia că, în general, centralele, cu toate că au adoptat forme organizatorice diferite — se preocupă de desfăşurarea în cit mai bune condiţii a activităţii economice şi financiare. Consiliile de administraţie dintr-o serie de centrale au întreprins variate acţiuni care au vizat diminuarea imobilizărilor, sporirea producţiei marfă vîndută şi încasată, reducerea cheltuielilor de producţie, folosirea mai intensă a avantajelor cooperării dintre unităţile centralei. Aşa, de pildă, la Centrala Industrială de ţevi şi trefilate din Bucureşti, în mai multe rînduri s-au examinat problemele ridicate de îndeplinirea indicatorilor economico-financiari şi, în mod deosebit, cele legate de existenţa imobilizărilor de fonduri. Măsurile stabilite au fost urmărite cu perseverenţă şi — drept urmare — ele s-au materializat anul trecut în creşterea rentabilităţii producţiei la 9,67 la sută, faţă de 8,97 la Sută cît s-a planificat, precum şi în diminuarea cu peste 60 la sută a imobilizărilor în stocuri supranormative. Similar, consiliul de administraţie al Centralei industriale de producere a energiei electrice şi termice din Capitală a intervenit cu insistenţă pentru eliminarea cauzelor care generează pagube materiale. Aşa se explică faptul că în a doua jumătate a anului trecut cheltuielile neeconomicoase au fost cu 47 la sută mai mici decât în primul semestru, acestea reprezentând numai a mia parte din totalul cheltuielilor de producţie. Desigur, în cazul celor două centrale, ca şi al altora, măsurile iniţiate pentru mai buna gospodărire a resurselor materiale şi băneşti şi-au dovedit eficienţa, dar ele trebuie să fie continuate pentru că multe alte posibilităţi au rămas nefructificate. Ceea ce vreau să subliniez cu deosebire, însă, este că multe centrale nu-şi exercită încă pe deplin atribuțiile ce le revin in domeniul financiar-contabil. Pe de o parte, unor centrale, ministerele nu le-au acordat toate competenţele prevăzute în statutul cadru, iar pe de alta, aceste competenţe sunt ignorate in practică. Există încă paralelisme la unele centrale între activitatea aparatului propriu şi a celui aparţinînd unităţilor subordonate. Esenţa gestiunii economice constă, cum bine se ştie, in acoperirea cheltuielilor din veniturile proprii şi obţinerea de beneficii, ceea ce presupune că in urma eforturilor umane, financiare şi materiale să fie dobindite rezultate economice cit mai mari. In condiţiile constituirii centralelor, consider că nu poate fi vorba de slăbirea gestiunii economice In Întreprinderile componente — aşa cum încearcă unii specialişti să acrediteze ideea — ci, dimpotrivă, principiile acestei metode de conducere trebuie să se aplice la un nivel superior, cu o mai mare eficienţă. Să argumentăm: întreprinderile din cadrul centralei, prin faptul că sunt degrevate de anumite sarcini pe linie de aprovizionare şi desfacere, cercetare, investiţii, ca şi din domeniul financiar-contabil, preluate actfel de centrală, au posibilitatea să-şi concentreze atenţia asupra problemelor producţiei, perfecţionării proceselor tehnologice, îmbunătăţirii calităţii produselor, reducerii cheltuielilor materiale, creşterii productivităţii muncii ş. a. Chiar in aceste condiţii, unităţilor economice din cadrul centralelor şi combinatelor le revin responsabilităţi şi atribuţii in fundamentarea planurilor ecomomico-financiare şi, fireşte, in Îndeplinirea sarcinilor de plan care menţin esenţa gestiunii economice. Acestor unităţi nu numai că li se asigură de către centrală mijloacele materiale şi financiare, dar ele au obligaţia să urmărească îndeplinirea unor indicatori economico-financiari care reflectă sintetic preocuparea ce trebuie manifestată la locul unde se realizează producţia pentru reducerea consumurilor de materiale, utilizarea raţională a forţei de muncă, sporirea producţiei de calitate superioară. Aşa, de pildă, unităţilor din componenţa Grupului industrial de petrochimie din Borzeşti le sunt defalcate, din planul economic şi financiar, sarcini de realizare a beneficiilor şi a producţiei marfă vîndută şi încasată. Iar celor din subordinea Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului din Piteşti — producţia globală, fondul de salarii, numărul mediu scriptic, producţia marfă vîndută şi Încasată, beneficii, cheltuieli la o mie de lei producţiemarfă. Concomitent, lunar se analizează şi evoluţia stocurilor de materii prime, a producţiei neterminate, semifabricatelor, producţiei finite. In aceste condiţii este şi firesc ca şi pe ansamblul organismelor respective să se realizeze o utilizare mai raţională a mijloacelor circulante, să se obţină producţii şi acumulări băneşti sporite, să se accelereze viteza de rotaţie a mijloacelor circulante. La Grupul Industrial de petrochimie din Borzeşti, bunăoară, la sfârşitul anului trecut s-a obţinut o producţie marfă de 691 lei la 1 000 lei mijloace fixe, cu peste 18 lei mai mult decit era planificat, iar faţă de sarcina de beneficii de 97 lei la 1 000 lei mijloace fixe, s-au obţinut efectiv aproape 115 lei. Similar, la Combinatul pentru exploatarea şi industrializarea lemnului Piteşti, beneficiile au fost cu 6 la sută mai mari decit prevederile planului şi s-a realizat o accelerare a vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante de 2 zile in raport cu anul precedent. Cele de mai sus pledează pentru cunoaşterea şi aplicarea iu atit a Dr. Dacobal URDEA director în Ministerul Finanțelor (Continuare in pag. a IlI-a) ~-----------------------------------------------------------------------------------------------1 „Cntete de stema" marii sărbători! Trăim In aceste zii« premergătoare sărbătoririi unei jumfttăti da veac de la crearea partidului momente da Intensă emulaţie creatoare, de evaluare cu Înalt discernămînt critic a întregii noastre activităţi artistice. Evenimentul solemn din viaţa poporului nostru stimulează întreaga capacitate a oamenilor de artă, îi îndeamnă — printr-un dialog permanent cu realitatea lumii Înconjurătoare —spre aprofundarea şi îmbogăţirea tezaurului spiritual al societăţii noastre socialiste. Acest colocviu perpetuu cu propria noastră conştiinţă, desfăşurat, ca şi poezia noastră. In forul cetăţii, în faţa acestei opinii publice atit de generoase, atit de nobil Înţeleaptă, se impune ca o cerinţă definitorie a creaţiei, a posibilităţii de autodepăşire, conţine, in ultimă analiză, plasma germinativă a oricărei literaturi sensibilizate de ritmurile lumii contemporane. Ca scriitor al acestui moment, nu poţi să nu manifeşti aderenţă pasionată la arta ce exprimă condiţia omului In contemporaneitate. Substanţa poeziei actuale, sensul ei major se cer Înţelese intr-un asemenea context. Materia şi idealitatea poeziei sunt două măsuri inseparabile ale aceluiaşi proces. Materia poeziei noastre în tot ce are mai Împlinit, expresiv, îşi află temelia in contemporaneitatea noastră. In acea contemporaneitate, abliniez, zidită şi visată de noi, In realităţile noastre concrete, in adincul societăţii noastre dinamice ce-şi înalţă propriul chip prin efortul tuturor oamenilor. Cotemporaneitatea noastră reprezintă un ţinut vast, animat necontenit de lupta pentru un viitor mai bun. „Dacă universul e un uriaş, atunci omul este piatra lui preţioasă“, spunea un intelept. Tocmai OMUL reprezintă cel mai de preţ giuvaer al poeziei din toate timpurile. Şi dacă spun că poezia irumpe din contemporaneitate, am in vedere nu numai prezentul, imediatul, ci o întreagă reprezentare a istoriei noastre, o imagine panoramică de dimensiuni uriaşe a devenirii noastre în această parte a lumii. Este clar că chiar dacă poezia Îşi extrage substanţa din legendă şi mit, din memoria trecutului eroic sau tulbure, încrâncenat, dintr-o temporalitate îndepărtată, ea se im- i pregnează temeinic de * contemporaneitate, își modelează sensurile dintr-o viziune actua- \ lă. Contemporaneita- tea este un concept * polivalent, în continuă mișcare, care nu se a- i dresează numai artei. | Dar există elemente a- i nume care înscriu poe- | zia in fluxul gin- I dirii și al expri- i mării actuale. | Poezia ţine de i om, mai precis ’ imaginează un a- \ numit tip de om, i in cazul nostru I tipul omului co- munist. In acest sens poezia ulti- t melor decenii a străbătut etape ’ importante. Gin- I direa poetică, arta lirică s-au dife- I renţiat şi par- curg un proces. / nu Întotdeauna \ uşor de observat, de subtilă cu- i noaştere, rafina- ment aş spune, prin / care încearcă să sesi- j zeze, să-şi apropie re- gistrul Întins al muta- ţiilor sociale şi de conştiinţă ale omului contemporan. Poetul se află neîndoielnic in faţa unei noi tipologii * umane, cu idealuri, as- I piraţii, calităţi morale şi de voinţă superioa- I re ; surprinderea a- i cestor coordonate noi / tine de regimul ori- cărei poezii ce se a- i dresează conştiinţei i maselor, care încearcă i nu numai s-o recreeze i artistic, dar s-o şi în- t rnurească. Bineînţeles, i ne aflăm In situaţia de a constata o ipos- t tază temporală a poe- i ziei şi una care, In \ Grigore HAGIU \ ---------------------- i (Continuare / In pag. a IV-a) . 7&LYRIOSUL • SEMICENTENAR O nouă realizare la Porţile de Fier Colectivul Grupului de şantiere „Porţile de Fier“ a lansat ultimul tronson, din partea din amonte, al căii de rulare a macaralelor ce vor deservi barajul deversor al hidrocentralei. In acest fel, cele două maluri ale Dunării, în sectorul Gura Văii şi localitatea Sip, au fost unite pa această primă cale — calea macaralelor, pe care, în prezent, circulă constructori şi montori. Macaralele, de cite 160 tone forţă, vor servi la manevrarea batardourilor pentru deversări dirijate ale apei din lacul de acumulare şi pentru reviziile tehnologice ale utilajelor. (Agerpres) SE DEZVOLTĂ ZONA INDUSTRIALĂ A IASULUI I IAŞI (Corespondentul „Scinteii“ M. Corcaci). Constructorii I.C.M. 4 Iaşi au început lucrările de construcţie a unui nou obiectiv industrial : întreprinderea de prefabricate. Noua întreprindere vă pune la dispoziţia şantierelor de construcţii, începind din anul 1972, o cantitate de 70 000 mc prefabricate din beton, 21 500 mc corpuri ceramice şi 14 500 mc tuburi de canalizare. In cinsteasemicentenarului partidului, constructorii ieșeni sunt în avans cu lucrările la extinderea fabricii de ceramică cu o secție de granulit, care a intrat zilele acestea in probe tehnologice şi cu o secţie de ţiglă. De asemenea, ei lucrează la extinderea Fabricii de utilaje pentru industria materialelor de construcţie şi a Uzinei de fibre sintetice. Intensă campanie de împăduriri ZALAU. — (Corespondentul „Scînteii“, Vasile Rusu). De la Inspectoratul silvic al judeţului Sălaj, am aflat că ocolul silvic din oraşul de reşedinţă Zalău este unitatea care în această primăvară a dat tonul acţiunilor de împădurire, de completare a golurilor şi plantării de puieţi pe marginea şoselelor. Planul propus pentru anul 1971 a fost devansat, planificîndu-se o mare suprafaţă cu răşinoase, pin şi molid, precum şi foioase, gorun şi stejar. Prin asistenţa tehnică acordată de către specialişti s-au plantat puieţi pentru Înfrumuseţarea şi consolidarea principalelor trasee din Judeţ : Şimleu — Jibou, Zalău — Jibou şi altele. CU PRILEJUL PARTICIPĂRII LA CONGRESUL AL XXIV-LEA AL P. C. U. S. Vizita delegaţiei Partidului Comunist Român ln R. S. S. Azerbaidjană Corespondentul Agerpres, Laurenţiu Duţă, transmite : In cursul dimineţii de miercuri 7 aprilie, delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., care participă la lucrările Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S., a vizitat oraşul Baku, capitala R.S.S. Azerbaidjană, puternic centru economic şi cultural. Ca şi în ajun, mii de locuitori ai oraşului salută cu căldură, cu ospitalitate pe solii poporului român. Delegaţia Partidului Comunist Român a depus o coroană de flori la Mausoleul memorial al celor 26 de comisari revoluţionari comunişti ucişi la Baku în 1918 de intervenţioniştii străini şi reacţiunea internă. La solemnitate au fost de faţă G. Aliev, prim-secretar al C.C. al P.C. din Azerbaidjan, M. A. Leseciko, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., V. M. Buşuiev, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., V. I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. în România, precum şi secretari ai C.C. al P.C. din Azerbaidjan, membri ai guvernului republicii. In continuare, s-a vizitat Muzeul de istorie a Azerbaidjanului. Delegaţia Partidului Comunist Român s-a îndreptat apoi spre oraşul Sumgait, centru industrial construit în anul 1948, la circa 40 kilometri de Baku, pe malul Caspicii. La intrarea în oraş, grupuri de pionieri oferă buchete de flori oaspeţilor români. De-a lungul străzilor sunt arborate lozinci cu urări de bun-venit în limbile azerbaidjană, rusă şi română, steaguri roşii şi tricolore. Se face un scurt popas în Piaţa Lenin. Aici, Veniamin Agamoglunov, secretar al Comitetului orăşenesc Sumgait al P.C. din Azerbaidjan, îl informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre etapele construirii acestui tînăr oraş, care in prezent numără peste 100 000 de locuitori şi în care au fost înscrise la loc de cinste o uzină siderurgică, o uzină de aluminiu, una de ţevi laminate, un combinat chimic. Coloana maşinilor se îndreaptă apoi spre Combinatul chimic din oraş, a cărui construire a început în anul 1967. Un mare număr de muncitori, operatori chimişti, ingineri, purtînd pancarte cu urări de bun venit, au primit cu vii şi puternice aplauze sosirea delegaţiei Partidului Comunist Român. Directorul combinatului, Rafil Sverdlov, după ce a exprimat, în numele întregului colectiv, satisfacţia de a-i primi în mijlocul lor ca oaspeţi pe membrii delegaţiei P.C.R., a arătat că, în prezent, aici lucrează 4 500 de oameni. Combinatul produce etil fluorhidrină, etilenă, izobutilen, răşini epoxidice. El a arătat că acum se lucrează la construirea marii instalaţii de fracţionare a gazului, care va intra în funcţiune în anul 1972. Oaspeţii sunt invitaţi să urmărească procesul de producţie, care se desfăşoară cu ajutorul unor instalaţii moderne. In piaţa din faţa combinatului a avut loc apoi un miting consacrat întîlnirii cu delegaţia Partidului Comunist Român. Deschizînd mitingul, Veniamin Agamoglunov, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, după ce a adresat delegaţiei urări de bun venit, a spus : „Prin dumneavoastră, comuniştii din Sumgait, toţi oamenii muncii salută poporul frate român, care, sub conducerea partidului său comunist, construieşte cu succes societatea nouă, socialistă". Vorbitorul a arătat că, împreună cu întregul popor sovietic, oamenii muncii din Sumgait sînt hotărîţi să îndeplinească programul ce va fi adoptat de Congresul al XXIV-lea al P.C.U.S. Şefa de brigadă Zamina Gasanova, de la Uzina de ţevi laminata din localitate. Erou al muncii socialiste, dînd glas sentimentelor de prietenie pe care poporul sovietic, oamenii muncii din Azerbaidjan le nutresc faţă de poporul român, a subliniat în cuvîntul său realizările oamenilor muncii din această uzină, care vor contribui la făurirea bazei tehnico-materiale a comunismului. Directorul Şcolii nr. 2 din Sumgait, Mihail Aivazov, a relatat oaspeţilor români despre dezvoltarea învăţămîntului din Azerbaidjan, despre roadele legăturii dintre învăţămînt şi producţie. „Cunoaştem din cuvîntările tovarăşului Ceauşescu, a spus vorbitorul, realizările în acest domeniu obţinute de România, unde s-a generalizat învăţămîntul obligatoriu de zece ani şi ne bucurăm din inimă de aceste realizări". Comsomolista Sarzade Abdulaeva, operator la Combinatul chimic, a relatat despre munca şi succesele tineretului, despre hotărîrea lui de a-şi ridica necontenit calificarea, spre a-şi spori contribuţia la îndeplinirea sarcinilor importante ale planului cincinal. Primit cu vii şi îndelungate aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, care a transmis muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de la Combinatul chimic un salut frăţesc din partea chimiştilor români. De asemenea, a adresat un salut locuitorilor oraşelor Baku şi Sumgait, din partea oamenilor muncii din România. Arătind că vizita în oraşele Baku şi Sumgait a dat delegaţiei noastre prilejul de a cunoaşte marile progrese obţinute în dezvoltarea economică şi socială a acestor localităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe muncitorii, tehnicienii şi inginerii combinatului chimic şi pe toţi oamenii muncii din cele două oraşe pentru succesele dobindite în activitatea lor. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că intre România şi Uniunea Sovietică există relaţii de colaborare in toate domeniile de activitate. Aceste relaţii — economice, tehnico-ştiinţifice, culturale — contribuie la întărirea prieteniei dintre popoarele român şi sovietic, la dezvoltarea economico-socială a fiecăreia dintre ţările noastre; totodată, ele contribuie la întărirea forţei şi influenţei socialismului în lume. „In cadrul relaţiilor dintre România şi Uniunea Sovietică, un joc important îl ocupă R.S.S. Azerbaidjană, a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Mulţi petrolişti din Azerbaidjan au lucrat în România şi, de asemenea, mulţi petrolişti români au venit şi au lucrat în Azerbaidjan. In general, in cadrul colaborării largi şi multilaterale dintre ţara noastră şi Uniunea Sovietică se dezvoltă tot mai larg relaţii şi schimburi economice şi de colaborare intre oameni ai muncii din Azerbaidjan şi din România". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a referit apoi pe scurt la dezvoltarea industriei chimice din România, arătind că producţia în acest sector a cunoscut creşteri insemnate în cincinalul trecut şi că se prevede menţinerea unui ritm inuit şi în actualul plan de cinci ani. Am dori — a spus tovarăşul Ceauşescu — ca intre chimiştii din Sumgait şi cei din România să se stabilească relaţii cit mai strinse de colaborare, schimburi reciproce, spre a putea să contribuim şi pe această cale la dezvoltarea prieteniei şi colaborării intre popoarele noastre, intra România şi Uniunea Sovietică. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a invitat o delegaţie a chimiştilor din Sumgait să viziteze unele centre chimice din România. In încheiere, secretarul general al Partidului Comunist Român a urat oamenilor muncii din Sumgait și Baku mari succese în realizarea sarcinilor ce le vor reveni din programul elaborat de Congresul al XXIV-lea al P.C.U.S. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost subliniată în repetate rînduri cu vii şi puternice aplauze. După Încheierea mitingului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde prieteneşte aclamaţiilor mulţimii, strînge miinile a numeroşi cetăţeni. * Comitetul Central al P.C. din Azerbaidjan, Prezidiul Sovietului Suprem şi Consiliul de Miniştri ale R.S.S. Azerbaidjană au oferit o masă în cinstea delegaţiei Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Cormunist Român. La masă, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, prietenească, tovarăşul G. Aliev, prim-secretar al C.C. al P.C. din Azerbaidjan, şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu au toastat pentru dezvoltarea continuă a prieteniei şi colaborării dintre P.C.U.S. şi P.C.R., dintre cele două ţări, pentru triumful ideilor socialismului şi păcii In Întreaga lume. Miercuri seara, delegaţia Partidului Comunist Român s-a inapoiat la Moscova. In mijlocul muncitorilor Combinatului chimic din oraşul Sumgait fortul Constanţa (vedere din avion) Foto : Gh. Vinţili In pagina a iii-a , Campania agricola de primavara în judeţul Vîlcea: NU POATE FI ADMISĂ NICI O DIMINUARE A PLANULUI LA PRODUCŢIA DE FURAJE în valorificarea resurselor miniere sucevene CRITERIUL EFICIENŢEI SĂ FIE PRECUMPĂNITOR • CONTRASTE