Scînteia, aprilie 1971 (Anul 40, nr. 8743-8772)

1971-04-08 / nr. 8750

SCINTEIA - joi 8 aprilie 1971 EXPOZIŢIA „MOMENTE DIN LUPTA MUNCITORIMII BUCUREŞTENE PENTRU CREAREA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Printre manifestările iniţiate de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R., consacrate împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Co­munist Român, se înscrie şi expo­ziţia „Momente din lupta muncitori­mii bucureştene pentru crearea Par­tidului Comunist Român“, deschisă miercuri la amiază la Cabinetul mu­nicipal­­ Bucureşti al P.C.R. Prin numeroase documente şi fo­tografii, articole din presa vremii, expoziţia relevă tradiţiile bogate ale luptelor revoluţionare purtate de cla­sa muncitoare şi celelalte forţe pro­gresiste din Capitală pentru drep­turi şi libertăţi democratice, pentru eliberarea socială şi naţională, as­pecte ale luptei muncitorimii bucu­reştene de acum o jumătate de se­col pentru crearea Partidului Comu­nist Român. Mărturiile documentare prezentate în expoziţie — a subliniat în cuvîntul de deschidere tovarăşul Dumitru Popa, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. — oglindesc contribuţia muncitorimii bucureştene la luptele sociale şi politice din această perioa­dă. Ele demonstrează in mod convin­gător că Partidul Comunist Român este rezultatul firesc al dezvoltării societăţii româneşti, al unei mişcări revoluţionare cu vechi şi bogate tra­diţii, generată de realitatea social­­economică din România. Prin întreaga sa activitate, partidul nostru s-a afirmat ca forţa cea mai înaintată a societăţii, ca promotor consecvent al noului, al intereselor vitale ale oamenilor muncii, deve­nind conducătorul politic recunoscut al întregii naţiuni. Cei 50 de ani care au trecut de la crearea P.C.R. pun cu pregnanţă in evidenţă patriotis­mul, înaltul spirit de responsabili­tate istorică, abnegaţia, puterea de jertfă şi dăruire a comuniştilor. România se prezintă astăzi ca o ţară socialistă înfloritoare, cu o economie in plin proces de dezvoltare şi mo­dernizare, in care ştiinţa, arta, cul­tura şi invăţămintul cunosc progrese fără precedent.­­ ★ In aceeaşi zi, la cabinetul munici­pal de partid a avut loc vernisajul expoziţiei „Munca politică educativă, desfăşurată în sprijinul realizării sarcinilor economice“. Exponatele în­făţişează sugestiv aspecte din expe­rienţa organizaţiilor de partid, de sindicat şi U.T.C. din Capitală,­in domeniul muncii politice, pentru mo­bilizarea oamenilor muncii în vede­rea îndeplinirii cu succes a impor­tantelor sarcini încredinţate de par­tid în domeniile economic, ştiinţific şi social-cultural. (Agerpres) PLENARA CONSILIULUI OAMENILOR MUNCII DE NAŢIONALITATE MAGHIARĂ DIN JUDEŢUL TIMIŞ Miercuri­ s-au desfăşurat la Ti­mişoara lucrările plenarei Consi­liului oamenilor muncii de naţiona­litate maghiară din judeţul Timiş. Preşedintele consiliului, dr. ing. Er­nest Sisak, a prezentat cu acest pri­lej o informare în care a relevat contribuţia populaţiei maghiare la dezvoltarea economică şi social-cul­­turală a judeţului. Aşa cum in eco­nomie toţi oamenii muncii, indife­rent de naţionalitate, îndeplinesc îm­preună planurile de înflorire a pa­triei comune — a arătat vorbitorul — numeroşi cercetători, artişti şi scriitori de naţionalitate maghiară din judeţul nostru adaugă, prin acti­vitatea lor, noi valori de prestigiu la patrimoniul ştiinţific, cultural şi ar­tistic al României socialiste. Pentru copiii de naţionalitate maghiară s-au creat în ultimii ani noi secţii şi clase cu limba de predare maternă in şco­lile de cultură generală şi liceale. Teatrul de stat maghiar din Timi­şoara, secţia maghiară a Teatrului popular din Lugoj. Expoziţia per­manentă memorială „Béla Bartók“ de la Siimicolaul Mare, serbările fol­clorice tradiţionale de la Jimbolia, Recaş, Tormac şi din alte localităţi, întîlnirile cu scriitorii de limbă ma­ghiară din Bucureşti, Cluj, Tg. Mu­reş şi Timişoara, emisiunile de ra­dio şi televiziune, ziarele şi revis­tele literare maghiare oferă şi ele exemple grăitoare ale posibilităţilor nelimitate de manifestare a vieţii spirituale a populaţiei maghiare din această parte a ţării. Pe marginea informării prezentate, au luat cuvîntul scriitorul octogenar Zoltán Franyo, lectorul universitar Ervin Sallo, conf. dr. Francisc Al­bert, prof. László Tacsi, inspector şco­lar, actorul Karoly Sinka, directorul Teatrului de limbă maghiară din Ti­mişoara, publicista Maria P. Pongracz, conf. dr. Traian Bunescu, preşedin­tele comitetului judeţean de cultură şi artă, şi alţii, în cuvîntul lor, parti­cipanţii la dezbateri au exprimat sa­tisfacţia şi recunoştinţa tuturor cetă­ţenilor de naţionalitate maghiară din judeţ faţă de ideile cuprinse în cu­­vîntarea secretarului general al par­tidului, rostită la plenara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din Republica Socialistă România. în acest context, ei au re­levat posibilităţile largi de afirmare a aptitudinilor şi aspiraţiilor fiecărui om al muncii, fără deosebire de na­ţionalitate, deplina lor egalitate în drepturi, în condiţiile lărgirii conti­nue a democraţiei noastre socialiste — realităţi care îşi găsesc expresie şi în faptul că, alături de români, germani, sirbi, cetăţenii de naţiona­litate maghiară îndeplinesc cu cinste şi devotament funcţii de răspundere în organele de partid şi de stat, in întreprinderi industriale şi unităţi agricole, in şcoli, institute de învăţă­­mînt superior şi de cercetare ştiin­ţifică. Totodată, vorbitorii au evi­denţiat noi posibilităţi de intensifi­care a muncii instructiv-educative in rindurile tineretului, de îmbogăţire a vieţii cultural-artistice, prin acţiuni comune organizate împreună cu oa­menii muncii români, germani, sârbi şi de alte naţionalităţi. Tovarăşul Mihai Telescu, prim-se­cretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean, a apr­eciat munca desfăşurată de reprezentanţii popu­laţiei maghiare, îndreptată in direc­ţia înfăptuirii sarcinilor economice, culturale şi obşteşti, şi a făcut o se­rie de recomandări privind îmbună­tăţirea­­activităţii consiliului. Plenara a cooptat in consiliu noi membri din rindurile muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor maghiari din judeţ şi a aprobat noul plan de activitate al consiliului. Intr-o atmosferă de puternică În­sufleţire, participanţii la plenară au adresat Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o telegramă în care se spune printre altele : Anga­­jindu-ne cu toată energia în activi­tatea pentru înfăptuirea măreţului program de dezvoltare multilaterală a patriei, elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., oamenii muncii ma­ghiari, în strinsă unitate frăţească cu oamenii muncii români, germani, sirbi şi de alte naţionalităţi, muncesc cu elan sporit pentru îndeplinirea prevederilor actualului cincinal. Sub semnul unităţii, prieteniei şi frăţiei, plămădite din munca şi lupta îna­intaşilor noştri şi consolidate pe te­meliile de granit ale politicii mar­xist leniniste a Partidului Comunist Român, ne angajăm cu toată capaci­tatea şi energia creatoare ca, împre­ună cu toţi oamenii muncii din ju­deţ, să contribuim din plin, alături de întregul nostru popor, la înălţarea patriei noastre comune pe noi culmi ale progresului şi civilizaţiei. (Agerpres) tenis: Turneul de la Monte Carlo In optimile de finală ale turneului internaţional „open“ de tenis de la Monte Carlo, Ilie Nastase (România) l-a eliminat cu 6—3. 6—1. 6—4 pe polonezul Gasiorek. Alte rezultate: Crealy (Australia) — Oranjes (Spa­nia) 4—6. 6—4. 6—3. 6—4 ; Okker (Olanda) — Stone (Australia) 6—2, 6—2, 6—3 : Proisy (Franța) — Moore (Australia) 6—2, 6—2, 6—2, ___ DINEU OFERIT DE AMBASADORUL REPUBLICII POPULARE CHINEZE LA BUCUREŞTI ia muaaauui ui CAUIUA uuidi şi pielii­potenţiar al Republicii Populare Chi­neze la Bucureşti, Cian Hai-fun, a oferit miercuri, in saloanele ambasa­dei, un dineu în onoarea delegaţiei guvernamentale a Republicii Socia­liste România, condusă de tovarăşul Gheorghe Rădulescu, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, care, la Invitaţia guvernului Repu­blicii Populare Chineze, a făcut o vi­zita de prietenie în această ţară, intre 16 şi 27 martie 1971. La dineu au participat tovarăşii Cornelii Mănescu ministrul afaceri­lor externe Vasile Vlad şeful sec­ţiei relaţie extern ş­i C.C. a­ P.C.R. Nicolae Nicolae prim adjunct al mi­nistrului comerţului exterior precum şi membri ai ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureşti. Dineul s-a desfăşurat într-o atmos­feră caldă, tovărăşească. (Agerpres) Sosirea în Capitală a ministrului de interne al R. F. a Germaniei In Capitală a sosit miercuri după­­amiază H. D. Genscher, ministrul de interne al Republicii Federale a Ger­maniei, care, la invitaţia ministrului afacerilor interne, Cornel Onescu, va face o vizită în ţara noastră. Pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost întîmpinat de Cornel Onescu, adjuncţi ai ministrului şi funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Interne. Au fost prezenţi Erich Strătling, ambasadorul R. F. a Germaniei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Vizitele ministrului lucrărilor publice din Nigeria Delegaţia nigeriană condusă de F. Okunno, ministrul lucrărilor publice şi locuinţelor, a vizitat in cursul zi­lei de miercuri mai multe obiective economice şi social-culturale din ju­deţul Argeş. La Fabrica de ciment din Cimpulung Muscel şi la Com­plexul petrochimic din Piteşti, oas­peţii au luat cunoştinţă de unele as­pecte ale proceselor de producţie, iar la Uzina de automobile s-au in­teresat de principalele caracteristici ale autoturismelor Dacia. Delegaţia nigeriană a fost însoţită de Matei Ghigiu, ministrul construc­ţiilor industriale. (Agerpres) SEMNAREA UNUI PROTOCOL ROMANO-MAROCAN DE COOPERARE ECONOMICĂ ŞI TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ Miercuri a fost semnat la Bucu­reşti protocolul de cooperare econo­mică şi tehnico-ştiinţifică între Mi­nisterul Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi Apelor din ţara noastră şi Ministerul Agricul­turii şi Reformei Agrare al Maro­cului. Documentul prevede asigurarea a­­sistenţei tehnice din partea română pentru extinderea în Maroc a cul­turilor de floarea-soarelui şi porumb şi pentru organizarea unor ferme de creştere şi îngrăşare intensivă a ani­malelor Protocolul prevede, de ase­menea, intensificarea schimburilor reciproce de cercetători şi specialişti in agricultură, de seminţe şi mate­* Miercuri seara a părăsit Capitala Ahmed Lasky, ministrul agriculturii şi reformei agrare al Marocului, care, la invitaţia Ministerului Agri­culturii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii şi Apelor, a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Otopeni, ministrul marocan a fost salutat de r­al săditor, documentaţii şi infor­maţii tehnico-ştiinţifice care intere­sează cele două ţări. Din partea Ministerului Agricultu­rii, Industriei Alimentare, Silvicul­turii şi Apelor protocolul a fost sem­nat de Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, iar din partea Mi­nisterului Agriculturii şi Reformei Agrare de Ahmed Lasky, ministru. La semnare au asistat Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, ministrul agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii şi ape­lor, Ion Teşu, şeful Departamentului agriculturii de stat, funcţionari su­periori din minister. * Iosif Banc, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, ministrul agricul­turii, industriei alimentare, silvicul­turii şi apelor. Angelo Miculescu, ministru secretar de stat. Nicolae Giosan, preşedintele Academiei de ştiinţe agricole şi silvice, şi de alte persoane oficiale. (Agerpres) SESIUNE ŞTIINŢIFICĂ Miercuri dimineaţa s-a deschis la Bucureşti sesiunea ştiinţifică cu tema „Contribuţia cercetărilor de psiholo­gie şi pedagogie la dezvoltarea invă­­ţămîntului şi la perfecţionarea ac­tivităţii industriale“, organizată de Institutul de psihologie al Acade­miei de Ştiinţe Sociale şi Politice şi Institutul de cercetări pedagogice al Ministerului învăţămîntului, în cin­stea semicentenarului Partidului Co­munist Român. La lucrări participă academicieni, profesori universitari, cercetători, cadre didactice. Comunicările prezentate au relevat importanţa muncii productive în procesul instruirii teoretice ş1 prac­tice a elevilor, contribuţia cercetă­rilor din domeniul psihologiei şi pe­dagogie, la perfecţionarea activităţii de educare şi de integrare profesio­nală a tineretului. Ele au abordat, de asemenea probleme privind contri­buţia pedagogiei, sociologiei şi psi­hologiei la dezvoltarea gîndirii ştiin­ţifice a tineretului, la orientarea şcolară şi profesională a acestuia, pentru legarea tot mai strînsă a şco­lii de practică, de cerinţele economiei naţionale Lucrările sesiunii continuă. (Agerpres) • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT « SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • BOX întrecerile pe zone ale campionatelor individuale O dată cu începerea întrecerilor pe zone ale campionatelor naţionale in­dividuale de box au apărut şi pri­mele surprize. Un rezultat neaştep­tat a fost remarcat la Tg. Mureş, unde boxerul A. Rusneac de la C S.O. Baia Mare l-a eliminat din cursa pentru titlu pe cunoscutul pu­gilist Constantin Stanei, unul din membrii lotului reprezentativ la ca­tegoria semiuşoară. Din Sibiu, co­respondentul „Scinteii" Nicolae Bru­­jan ne informează că favoriţii şi-au întrecut relativ uşor adversarii. Au­rel Mihai, Molnár Francisc, Ion Co­vaci şi Ion Manea s-au calificat pen­tru turul următor. Corespondentul nostru crede că era bine ca fede­raţia să fi extins tragerea la sorţi dirijată de la componenţii totului, la alţi sportivi talentaţi şi de per­spectivă. Drept pildă, se dă cazul tînărului semigreu I. Chifu (Dinamo- Braşov) — prezent in finale la tre­cuta ediţie a campionatelor şi re­marcat ca element de viitor — eli­minat la Sibiu, după cum era şi normal, de către Ion Manea. In aceeaşi idee, a tragerilor la sorţi dirijate, dar sub alt unghi de vedere, ne scrie şi corespondentul „Scinteii“ din Timişoara, Cezar Ioa­na. Acesta aprecia că, pe lingă cam­pionii judeţelor Arad, Bihor, Caraş- Severin, Hunedoara, Timiş şi cei 12 pugilişti de categoria I, era bine, pentru a spori interesul publicului, să fie repartizaţi şi la Timişoara cîţiva dintre boxerii noştri fruntaşi care să constituie „capete de afiş“ Dintre meciuri, corespondentul sub­liniază interesanta luptă dintre Nico­lae Enciu (Metalul Bucureşti) — Ni­colae Moţ (Arad) in cadrul categoriei mijlocie mică. Enciu şi-a făcut K.D adversarul în primul rând, dar apei Moţ şi-a revenit, a lovit năpraznic, iar în ultimul rând l-a adus pe bu­­cureşte­nn, de două ori, în situaţia de K.D.­­ învingător, Nicolae Moţ. De la Ploieşti Constantin Căpraru ne face cunoscut că galele, organi­zate în sala Rafinăriei Ploieşti, se bucură de un mare interes din par­tea publicului. Au plăcut meciurile Pavel Nedelcea — Ilie Gheorghe şi Ion Györffi — Viorel Giurgiucă, primii boxeri fiind învingători. Me­ciul dintre Calistrat Cuţov şi Ghi Bălan n-a fost atractiv din cauza diferenţei prea mari de valoare. O observaţie critică : cite cinci boxeri din judeţul Dîmboviţa şi Teleorman au absentat de la întreceri, fără mo­tivări. FOTBAL EŞEC AL SELECŢIONATEI DIVIZIONARE ECHIPA OLIMPICA - EINTRACHT 2-2 Pe stadionul olimpic din Berlinul occidental, aseară, la lumina reflec­toarelor, s-a disputat întilnirea in­ternaţională de fotbal dintre echipa Hertha BSC şi selecţionata divizio­nară a României. Gazdele au obţi­nut victoria cu scorul de 4—2 (3—1). (Agerpres) Ieri, pe stadionul Republicii din Capitală, selecţionata noastră olimpi­că a primit replica formaţiei vest­Germane Eintracht Braunschweig, nu­m­irea, care în ansamblu a plăcut spectatorilor, s-a încheiat cu un re­zultat de egalitate : 2—2 (1—1). Sco­rul a fost deschis de oaspeţi în mi­nutul 9 prin aripa Erler. In minutul 21, la capătul unei acţiuni personale, Tătaru a egalat. La reluare, fotbaliş­tii români au majorat scorul prim. Nastase care a primit o pasă de la Tătaru Formaţia vest-germană a e­­galat cu 7 minute înaintea fluierului final prin fundașul dreapta Grzyb. Oaspeții au ratat in minutul 38 transformarea unui Denaltv. A. S. Armata Braşov-campioană de alpinism pe anul 1971 Alpiniştii din prima categorie a ţării şi-au disputat întîietatea de-a lungul unui traseu de o duritate ne­obişnuită, situat in masivul Retezat. Cele opt­ echipe participante s-au prezentat bine pregătite, majoritatea svind la activ, in iarna aceasta, in­tre altele şi parcurgerea Carpaţilor Meridionali. In cele trei zile de concurs, re­prezentanţii „sportului fără specta­tori“ s-au întrecut in acte de în­drăzneală, voinţă şi perseverenţă. Astfel, echipa ceferiştilor din Pe­troşani, clasată pe locul al treilea, bivuachează un perete, dormind in­­tr-un adăpost săpat in zăpadă pe Muchia Mare a Pelegii, a cărei creas­tă îngustă şi întreruptă de numeroşi „jandarmi“ sfirşeşte la virful Pe­­leaga. 2509 m altitudine. Dinamoviştii din Braşov, clasaţi pe locul al doilea, s-au remarcat prin excelen­te capacităţi tehnice şi morale, ei remontind terenul pierdut cu ocazia schimbării unui coechipier, în sfirşit, echipa campioană. A.S. Armata Bra­şov, compusă din Chivu Dumitru, Sehen Matei, Enache Gheorghe, ma­eştri ai sportului, şi Naghi Nicolae, şosec primit, în ciuda faptului că ultimul suferise cu patru zile înainte de concurs, in cadrul unei coborîri pe schi, o entorsă la genunchi si glez­nă. Etapa finală din acest an a scos in evidentă buna pregătire a echipe­lor, precum şi unele acte de în­drăzneală care ne îndreptăţesc să credem că dezvoltarea alpinismului din tara noastră se găseste pe drumul cel bun Emilian CRISTEA, maestru emerit al sportului Cronica zilei Directorul Institutului internaţio­nal de planificare a educaţiei de pe Ungă UNESCO, Raymond Poignant, care întreprinde o vizită in ţara noastră la Invitaţia Ministerului In­­văţămintului, a conferenţiat, miercuri, despre „Probleme ale învăţămîntului In ţările industrializate“. Conferinţa, care a avut loc la A­­cademia de Studii Economice, a fost urmărită de o numeroasă asistenţă — profesori universitari, cercetători, specialişti in producţie, studenţi. *­­ Miercuri seara, la Casa prieteniei româno-sovietice din Bucureşti a avut loc un simpozion cu tema „Cin­cinalul 1971—1975 în dinamica dezvol­tării economiei­­sovietice“. Au luat cuvîntul conf. univ. dr. Constantin Moisuc şi conf. univ. dr. Ion Velcea, vicepreşedinte al Socie­tăţii de ştiinţe geografice. Au participat un numeros public precum şi reprezentanţi ai ambasa­dei U.R.S.S. la Bucureşti. In încheiere, a fost prezentat un film artistic, producţie a studiourilor sovietice. După apariţia In „Giselle“, balerina finlandeză Doris Laine şi-a dat din nou concursul pe scena Operei Ro­mâne din Bucureşti, interpretînd, miercuri seara, rolul Odette­ Odile din „Lacul lebedelor“ de Ceaikovski. La spectacol și-au mai dat concursul Dan Moise, Petre Ciortea, Ion Tugearu, Gabriela Danovski, Mihail Soroțchi. Orchestra Operei a fost dirijată de Cornel Trăilescu. (Agerpres) * AZI, ULTIMA ZI LA TRAGEREA SPECIALA LOTO A PRIMĂVERII La tragerea specială Loto a pri­măverii, care va avea loc vineri 9 a­­prilie 1971 la București, se atribuie : autoturisme „DACIA­ 1 300“, „MOSK­­VICI 408/412“, „DACIA 1 100“ plus 2 700 lei, „SKODA S 100“ plus 4 610 lei, „FIAT 850“. De asemenea, se a­­tribuie excursii pe Coasta Dalmaţiei şi croazieră pe Dunăre, premii in nu­merar de valoare fixă şi variabilă. Toate aceste ciştiguri se atribuie in număr nelimitat. Se vor efectua 5 extrageri, în 3 faze. In total vor fi extrase 36 de numere. Participarea se face pe va­riante de 2 lei, 5 lei și 15 lei. Va­riantele de 15 lei dau drept de joc la toate extragerile. ANDREI DAN In ziua de 6 aprilie 1971 a încetat din viaţă tovarăşul ANDREI DAN, membru al Partidului Comunist Ro­mân din anul 1933. Născut la 26 octombrie 1904, in co­muna Cergăul Mic, judeţul Alba, Andrei Dan s-a apropiat încă din tinereţi de mişcarea revoluţionară, desfăşurînd o vie activitate in ca­drul sindicatelor. Dovedind un pu­ternic ataşament faţă de cauza clasei muncitoare, a contribuit la organiza­rea unei greve, a luat parte activă la acţiunile de solidaritate cu deţi­nuţii politici antifascişti, la lupta pentru răsturnarea dictaturii anto­­nesciene, pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist. După 23 August 1944 a îndeplinit diferite sarcini pe linie de partid și a făcut parte dir, rindul cadrelor ac­tive ale Forţelor Armate ale Repu­blicii Socialiste România, avînd gradul de colonel Pentru meritele sale, a fost distins cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Amintirea sa va rămîne neştearsa în memoria tovarăşilor săi de muncă şi de­ luptă. COMITETUL FOŞTILOR LUPTĂTORI ANTIFASCIŞTI DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA COMITETUL ORGANIZATORIC AI­ VETERANILOR DIN RĂZBOIUL ANTIFASCIST Sicriul cu corpul neînsuflețit al defunctului va fi depus joi 8 aprilie a.cu orele 14,00, la crematoriul „Ce­nuşa“. Incinerarea va avea loc în a­­ceeaşi zi la orele 16,00. Campionatele mondiale de tenis de masă Miercuri in oraşul japonez Nagoya au luat sfirşit campionatele mon­diale de tenis de masă Protagoniştii acestei ediţii au fost reprezentanţii echipei R.P. Chineze care au cucerit 1 4 medalii de aur : echipa masculină, dublu m­ixt, dublu femei şi simplu femei. In ultima zi a campionatelor, fi­nale probei de simplu feminin s-a disputat intre două jucătoare din R.P. Chineză : Lin Hui-cin și Cen Min-ci. Victoria a revenit cu scorul de 3—1 lui Lin Hui-cin, care a in­trat in posesia cupei „G. Geist“. In finala probei masculine, oficialii au consemnat o mare surpriză. Jucă­torul suedez Stellan Bengtsson l-a intilnit în finală pe japonezul Shigeo Ita, fostul campion al lumii. Jucind remarcabil, Bengtsson a repurtat un neaşteptat succes cu 3—1. Noul cam­pion mondial este în virsta de 13 ani şi locuieşte în oraşul Falken­berg La această ediţie, reprezentanta României, Maria Alexandru, jucind alături de iugoslavul Anton Stipan­­cici, i-a calificat in finala probei de dublu mixt, cucerind medalia de ar­gint. PRONOEXPRES Numerele extrase la concursul Nr. 14 din 7 aprilie 1971 FOND GENERAL DE PREMII : 2 900 719 lei din care 1 745 587 lei report EXTRAGEREA l : 45 17 26 10 2­8 FOND DE PREMII: 1 843 680 lei din care 1 244 275 lei report categ I EXTRAGEREA a t l-a : 11 40 39 41 19 FOND DE PREMII : 1 057 039 lei din care 501312 lei report categ. A PAGINA 5 viaţa internaţională PUPA ACORDUL PRIVIND STABILIREA RELAŢIILOR DIPLOMATICE INTRE R. D. GERMANĂ Şl CHILE ECOURI LA BERLIN Şl SANTIAGO DE CHILE BERLIN 7 (Agerpres). — Intr-un comentariu pe marginea stabilirii re­laţiilor diplomatice dintre R.D. Ger­mană şi Republica Chile, agenţia A.D.N. subliniază faptul că acest pas prezintă importanţă nu numai pen­tru cele două state, ci constituie, totodată, o contribuţie însemnată la întărirea păcii şi destinderii. Am­bele guverne au pornit de la con­vingerea că relaţiile normale intre state sunt condiţii favorabile păcii ★ SANTIAGO DE CHILE 7 (Ager­pres). — Ministrul de externe chi­lian, Clodomiro Almeyda-Medina, a declarat într-o conferinţă de presă că acordul semnat de curind la Berlin, prin care guvernele Repu­blicii Chile şi R.D. Germane au ho­­tărit să stabilească relaţii diploma­tice, se bazează pe recunoaşterea principiilor şi ţelurilor Cartei O.N.U. cu privire la suveranitatea şi egali­tatea în drepturi ale statelor şi la neamestecul in treburile lor interne. Totodată, a precizat ministrul chi­lian, ambele guverne şi-au exprimat dorinţa de a colabora cu eficienţă în domeniile economiei, ştiinţei şi cul­turii şi de a-şi întări relaţiile co­merciale. Vorbitorul a relevat că, prin exer­citarea dreptului său la suveranită­ţi corespund Cartei Naţiunilor Unite, care prevede egalitatea în drepturi şi respectul reciproc între state. In capitala R.D.G., relevă agenţia, stabilirea de relaţii diplomatice cu Chile este apreciată ca o nouă etapă în cooperarea multilaterală a celor două ţări. Fără îndoială, colaborarea în domeniile economic, ştiinţific, teh­nic şi cultural se va putea dezvolta in mod mai eficient, iar legăturile comerciale se vor putea extinde. *­te, guvernul chilian îndeplineşte o prevedere fundamentală de politică externă din programul „Frontului Unităţii Populare“, care preconizează întreţinerea de relaţii cu toate ţările lumii, indiferent de poziţia lor ideo­logică şi politică, pe baza respec­tării dreptului la autodeterminare al popoarelor, precum şi a intereselor chiliene. * Intr-o convorbire cu coresponden­tul agenţiei D.P.A., ministrul de ex­terne chilian a subliniat că ţara sa „doreşte să întreţină aceleaşi relaţii bune ca şi pînă acum cu Republica Federală a Germaniei". El a adăugat că „R.F. a Germaniei este unul din­tre cei mai buni parteneri pentru Chile“. Japonia interesată in dezvoltarea relaţiilor economice cu ţările socialiste europene TOKIO 7. — Corespondentul Agerpres, FI. Ţuiu, transmite : Ziarul „YOMIURI“ a publicat recent un articol in care se relevă interesul Japoniei de a dezvolta relaţiile economice cu ţările socialiste europene. „In ultimul timp — se menţionează în articol — au crescut exporturile de oţel în România, Unga­ria şi R. D. Germană“. Compania „Toyo Rayon Col", arată in continuare ziarul, a obţinut o co­mandă privind livrarea in Polonia a­­ unei mari fabrici de nylon cu o capacitate zilnică de 150 de tone, urmînd să fie plătită în opt ani. Com­paniile „Mitsui Bussan“ și „Nichimen Jitsugyo“ duc în prezent tratative cu întreprinderea polo­neză de comerț exte­rior „Tehnoexport“ pen­tru a exporta o uzină de caprolactama, care să producă materia pri­mă pentru fabricarea de nylon. „Wirerope In­dustry Association“ îm­preună cu „Itoh Chu“ au exportat o uzină de sir­enă în Ungaria, în valoa­re de jumătate de mi­lion de dolari, şi alta în Bulgaria, in valoare de un milion de dolari. In discuţiile avute la Leipzig, la sesiunea Co­mitetului economic mixt Japono—est-german, fir­mele japoneze au fost de acord să încheie con­tracte de export in R.D. Germană în valoare de 27 milioane dolari, în timp ce comerțul în am­bele sensuri va ajunge anul acesta la aproape 100 milioane dolari. „Kawasaki Heavy In­dustries Co“ și „Itoh Co“ urmează să exporte in Iugoslavia material tehnic pentru construi­rea unui doc cu o capa­citate iniţială de pînă la 300 000 de tone şi ulte­rior pină la un milion de tone. Docul din Iugo­slavia va fi folosit pen­tru construirea de nave maritime, arată în în­cheiere ziarul japonez. Atac terorist împotriva ambasadei iugoslave din Stockholm STOCKHOLM 7 (Agerpres).­­ A­­genţia Tanjug anunţă că ambasada iugoslavă din Stockholm a fost ata­cată de două persoane înarmate, de­spre care se crede că sunt terorişti ustaşi. Teroriştii au pătruns în clă­direa ambasadei şi au tras 30 de focuri de armă asupra ambasadorului şi a personalului ambasadei. Amba­sadorul a fost transportat in stare gra­vă la spital, unde a fost supus unei intervenţii chirurgicale. Poliţia sue­deză a intervenit, reuşind să aresteze pe terorişti BELGRAD. — Vocea Executivă Fe­derală, anunţă agenţia Tanjug, a pu­blicat o declaraţie în legătură cu atacul din 7 aprilie, comis împotriva ambasadei Iugoslaviei din Stockholm. In declaraţie se subliniază că activi­tatea teroristă a organizaţiilor şi grupurilor de emigranţi împotriva reprezentanţelor diplomatice şi con­sulare iugoslave din Suedia a deve­nit extrem de primejdioasă. Vocea Executivă Federală a însărcinat pe secretarul de stat pentru afacerile externe să protesteze pe lingă guver­nul suedez împotriva celor mai re­cente atacuri teroriste îndreptate îm­potriva reprezentanţilor oficiali iugo­slavi. Guvernul iugoslav, relevă de­claraţia, avertizează guvernul suedez că neluarea de măsuri energice pen­tru preîntâmpinarea unor asemenea atacuri ar putea avea consecinţe gra­ve pentru relaţiile de prietenie din­tre cele două ţări. STOCKHOLM. — Ministrul aface­rilor externe al Suediei, Torsten Nilsson, a adresat o telegramă secre­tarului de stat pentru afacerile ex­terne al Iugoslaviei, Mirko Tepavat, în care își exprimă regretul pentru actul comis împotriva ambasadei iu­goslave. Guvernul suedez, a spus el, nu va tolera asemenea acte îndrepta­te împotriva reprezentanților oficiali ai altor țări. RĂSFOIND PRESA STRĂINĂ CONFLICTUL APELOR TERITORIALE Revista franceză „L’EXPRESS“ comentează într-un număr recent sub­stratul şi efectele conflictului dintre S.U.A., pe de o parte, şi o serie de târî latino-americane, pe de alta, in ce priveşte limitele apelor teritoriale. Re­dăm mai jos extrase din articol Pentru prima dată ţările Americii Latine au făcut front comun împo­triva Statelor Unite în cadrul Orga­nizaţiei Statelor Americane (O.S.A.). Cel care a realizat această unanimi­tate a fost peştele tuna. Scenariul, devenit astăzi clasic, al „războiului tunei“ din apele Pacificu­lui, este următorul : după somarea obişnuită — salve de tun sau rafale de mitralieră trase în aer, ca a­­vertisment — un distrugător sud­­american se apropie şi forţează vasul de pescuit nord-american să îl ur­meze pină într-un port unde coman­dantul yankeu este obligat să plă­tească o amendă. Din 1966 cînd a început acest război, Ecuadorul, care în actualul sezon s-a aflat în prima linie, a capturat astfel vreo 40 de traulere americane La 17 ianuarie, cel mai mare vas de pescuit tuna din lume, „Apollo“, de 1 800 de tone, a fost condus la chei la Salinas, unde a fost obligat să plătească echivalentul a 550 000 de franci. Sima era mare. Pentru a încerca să pună capăt la ceea ce el a nu­mit „provocări“, guvernul Statelor Unite a suspendat în ziua următoare ajutorul militar Ecuadorului, ame­­ninţind că va reduce şi ajutorul eco­nomic, care se ridică la echivalentul a 160 milioane de franci pe an. „Mă­sura este caracteristică practicilor imperialiste ale Statelor Unite", a protestat într-o notă oficială adre­sată Departamentului de Stat minis­trul ecuadorian al afacerilor externe ■Jósé Maria Ponce Yepez. La sediul O.S.A. miniştrii afacerilor externe ai ţărilor Americii Latine, convocaţi în şedinţă extraordinară, s-au pronunţat in unanimitate în favoarea Ecuadoru­lui. Severă înfrîngere morală pentru Statele Unite. După cum se ştie, nouă ţări latino­­americane, inclusiv Ecuadorul, şi-au extins limitele apelor lor teritoriale la 200 mile marine pentru a proteja bancurile lor de peşti sau crustacee de cupiditatea marilor firme străine. Ca urmare, în cîţiva ani Peru a de­venit, cu 10 milioane de tone pe an, primul producător de peşte al lumii, iar Ecuadorul a devenit al doilea din America Latină, in ciuda activităţii extrem de intense a vaselor ameri­cane. Flotila de pescuit americană este staţionată în California şi se compune din 150 de traulere echipate cu cea mai modernă aparatură electronică. Ea patrulează în mod regulat în apele Pacificului de sud, in largul coastelor ecuadoriene şi peruviene. Numai în 1970 aceste vase au reuşit să prindă în plasele lor o cantitate de 250 000 de tone de peste luna, a căror va­loare se ridică la un miliard şi ju­mătate de franci. Peste 100 din a­­ceste vase au fost interceptate de­ flota peruviană, ceea ce a provocat cu doi ani in urmă o gravă criză între Peru şi Statele Unite. De data aceasta, incidentele s-au produs între S.U.A. şi Ecuador. Sta­tele Unite nu recunosc ca limită a apelor teritoriale decit 12 mile mari­ne, iar armatorii consideră iniţiativa Ecuadorului şi Perului drept o „sfi­dare“. Incăpăţînarea lor i-a costat însă scump In total, contravenienţii au fost obligaţi să verse în ultimul timp sub formă de amenzi autorită­ţilor ecuadoriene echivalentul a peste 5 milioane de franci. A fost nevoie de întreaga abilitate a secretarului general al O.S.A., Gala Plaza Lasso, pentru a se evita o ruptură diploma­tică intre Washington și Quito. Cu toate acestea, conflictul este departe de a se rezolva. El se agra­vează. Nu demult, Ecuadorul a cerut retragerea a 20 de membri ai misiu­nii militare nord-americane. Criza contribuie la întărirea solidarităţii ţă­rilor Americii Latine faţă de impe­rialismul Statelor Unite.

Next