Scînteia, mai 1971 (Anul 40, nr. 8773-8802)

1971-05-01 / nr. 8773

TRĂIASCĂ 1 MAI — ———■—— PROLETARI DIN TOATE UNIJI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8773 Sîmbătă 1 mai 1971 8 PAGINI - 40 BANI Ziua solidarităţii ce muncesc! ÎN LUMINA ACESTEI PRIMĂVERI sărbătoreşti Partidul comunist — născut din cele mai nobile tradiţii revoluţio­nare, din tradiţiile luptei eroice pentru libertate şi dreptate, din nă­zuinţele şi aspiraţiile fierbinţi ale poporului român ; Partidul comunist — călit in focul luptei revoluţionare, conducător Încercat al bătăliilor de clasat împotriva asupririi sociale ; Partidul comunist — organizatorul şi conducătorul vastei opere de edificare socialistă a patriei, de clădire a noului destin al României ; Partidul comunist — detaşament încercat al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale , Partidul Comunist Român, inima întregii noastre naţiuni, işi aniversează semicentenarul glorioasei sale existenţe. Sub semnul acestei glorioase aniversări sărbătorim, noi, astăzi ziua solidarităţii Internaţionale a celor ce muncesc. La doar citeva luni de la un bilanţ rodnic al realizărilor cincina­lului, poporul Întreg se mindreşte cu iititele şi importantele înfăp­tuiri ale noului cincinal, elaborat pe baza directivelor clarvăzătoare, adine responsabile faţă de naţiune, stabilite de Congresul al X-lea al partidului, eveniment de istorică importantă în viaţa patriei. In coloane va fi prezentă, prin noi, insăşi istoria contemporană a ţării, sinteză vie, superioară a tot ce a cutezat mai înălţător, mai frumos poporul român, care aici, sub piscurile Carpatilor, lingă unduirile Dunării şi-a făurit cu tenacitate şi încredere, cu eroism şi pilduitoare jertfe, destinul. In coloane va fi prezent, prin noi, tot ce chipul de azi al ţării are mai măreţ. Rindurile demonstraţiei, fluviile nesfirşite de oameni vor aduce la sărbătoarea muncii mărturie asupra izbînzitor anilor socia­lişti ai patriei, semnele distinctive ale maturităţii noastre sociale şi umane. Un popor liber, demn, stăpîn pe destinele sale, conştient de însem­nătatea, de dimensiunea înfăptuirilor ce au împodobit ţara nu peste un sfert de veac al noului ev — iată imaginea care se va alcătui din coloanele acestei sărbători. Un popor harnic, încrezător In viitor, a cărui existenţă este talo­nată de colonadele certitudinilor, înălţate prin politica marxist-le­­ninistă, înnoitoare şi profund patriotică a partidului — iată imaginea care se va desprinde din coloanele marii sărbători. Acum, in primul an al unui nou deceniu de existenţă socialistă a ţării, participind la sărbătoarea-simbol a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, poporul român, animat de puternice sentimente de solidaritate internaţionalistă, de dorinţa vie de a sluji cauza păcii şi socialismului, aduce mărturia preţuirii sale faţă de muncă, a voca­ţiei sale pentru opera constructivă, pentru edificarea unei societăţi a păcii şi colaborării în numele idealurilor m­ai­ umaniste. In această zi evocăm, cu justificată emoţie, acel început de pri­măvară al anului 1890, cind la Bucureşti muncitorimea română a sărbătorit ziua de 1 Mai din primul an al intrării ei în istoria miş­cării muncitoreşti Internaţionale. In cei 81 de ani, cîţi au trecut de atunci, clasă muncitoare din România, căreia i s-au alăturat ţărăni­mea muncitoare, intelectualitatea progresistă, şi-a înscris cu litere de aur în biografia sa participarea combativă, revoluţionară la mari bătălii de clasă, slujirea cu devoţiune şi consecvenţă a ideilor socia­lismului şi internaţionalismului. Eveniment istoric cu ample rezonanţe in istoria României, făurirea. In mai 1921, a Partidului Comunist Român avea să însemne — aşa cum au demonstrat-o istoria, faptele — un moment de maturitate a clasei muncitoare, de afirmare superioară a trăsăturilor sale revoluţionare. Partidul Comunist Român s-a afirmat in aceste cinci decenii ca expo­nent fidel al Intereselor clasei muncitoare, ale tuturor oamenilor mun­cii din patria noastră, ca un conducător încercat al poporului pe dru­mul edificării noii societăţi. Partidul a devenit prin inestimabile merite lumina către care se Îndreaptă cu încredere privirile întregului popor. Evocăm de aceea, azi, la sărbătoarea muncii, cu emoţie şi adîncă min­­drie, glorioasa luptă semicentenară a P.C.R. Păşim hotăriţi in coloanele marii demonstraţii a acestei sărbători a muncii şi solidarităţii internaţionale sub drapelul patriei şi al parti­dului fluturind in soarele Intîiului de Mai, confirmînd încă o dată unitatea indisolubilă dintre partid şi popor, faptul că politica Partidului Comunist Român constituie garanţia supremă a viitorului luminos al patriei, a certitudinilor noastre creatoare. Cu multe decenii in urmă, marele Bălcescu, inălţind un vibrant poem patriei, frumuseţilor ei, şi-o închipuia, privită de undeva, de sus, de pe culmea Carpaţilor, şi o descoperea fără asemuire. Pre­ţuind o asemenea ipostază descriptivă, incercind să ne imaginăm chipul de azi al ţării, investit cu vigoarea nobilă a edificiilor econo­mice şi sociale înălţate in anii de după eliberare, incercind să ne imaginăm coloanele sărbătorii Intiiului Mai, vom trăi, fără îndoială, sentimentul sublimului in faţa unei asemenea măreţii semnificative. Este măreţia propriei noastre existente. Noi inşine, noi, poporul strins unit in jurul partidului, al conducerii sale, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, răspundem la numele acestei măreţii a cărei edificare a fost posibilă pentru că la crrma ţării se află un asemenea partid cum este Partidul Comunist Român. Desen de MIHA1 SANZIANU Astăzi, în jurul orei 9, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct, din Piaţa Avia­torilor din Capitala, mitingul şi demonstraţia oame­nilor muncii cu prilejul Zilei de 1 Mai. SUB CERUL FLORILOR DE MAI Exultă o lumină de verde crud în şesuri, Livezile pe dealuri, in albe frenezii, Anunţă, cu mirosuri celeste, înţelesuri De fructe-mbelşugate în toamnele tîrzii. Pe rîuri, spre izvoare, cu tulnice de dor, Pădurile par vaste mulţimi legănătoare. Cetăţi industriale privesc în viitor Cu oamenii acestui pămînt mustind de soare. Vom trece de la Argeş, cu gîndu-naripat, Pe cursuri mari de stele, la Porţile de Fier, Slăvind întinsul ţării în care-au înnoptat Bărbaţii ce-o visară sub un mai tînăr cer. Pe drumuri lungi venirăm cu un cuvînt aprins Să ne rostim destinul, şi spaţiul, şi tăria . Se-aude-n munţii vremii cum urcă neînvins Poporu-acestor plaiuri numite România. Anghel DUMBRAVEANU Veacul al XIX-lea se apropia de sfirşit. Clasa nouă, produsă de dez­voltarea societăţii umane — proleta­riatul — îşi afirma vigoarea şi dîr­­zania nu numai in procesul produc­ţiei sociale ci şi pe arena luptei re­voluţionare. Ideile socialismului ştiin­ţific ii luminau identitatea interna­ţională a intereselor fundamentale de clasă, chemarea „Proletari din toate ţările, uniţi-vă !“ Îşi răspîndea larg ecoul vibrant, activitatea titanică a lui Marx şi Engels făurea Internaţionala I, ca expresie şi simbol al acestei uni­tăţi. Iar una dintre cele mai rezo­nante acţiuni a acesteia, de fapt pri­ma probă, prima amplă verificare a conştiinţei internaţionaliste a clasei muncitoare a fost apelul privind săr­bătorirea cu începere din 1890 a zilei de 1 Mai, ca zi a solidarităţii în lup­ta Împotriva exploatării şi asupririi, pentru eliberarea naţională şi socială in fiecare ţară şi in întreaga lume, pentru cauza socialismului. Cu brio a răspuns muncitorimea din România. Proletariatul român, care işi manifestase cu energie incă de la apariţia sa combativitatea re­voluţionară, s-a înscris in istorie prin­tre primele detaşamente care şi-au însuşit imediat acest apel internaţio­nalist, organizind, cu prilejul lui 1 Mai 1890, mari demonstraţii, mitin­guri, greve şi alte acţiuni de luptă muncitorească în principalele oraşe ale ţării. Este un moment cu bogate semni­ficaţii, ilustrind vechimea tradiţiilor internaţionaliste ale mişcării noastre muncitoreşti, care aveau să se ridice pe o treaptă mai înaltă, superioară calitativ, prin lupta şi activitatea Partidului Comunist Român. Propagate neobosit de partid. Ideile internaţionalismului au găsit un pro­fund ecou in mintea şi inima clasei muncitoare, a poporului român — căci nimeni nu poate înţelege mai bine, nu poate fi mai sensibil şi mai receptiv la aspiraţiile legitime ale altor popoare decit un popor care a avut el însuşi de înfruntat vitre­giile sorţii, luptind din greu pentru îndeplinirea idealurilor sale de li­bertate naţională şi socială. Participarea nemijlocită a revolu­ţionarilor români, muncitori, ţărani, intelectuali, la lupta cu arma nu­mină alături de proletariatul rus pentru înfăptuirea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie şi apărarea Puterii Sovietice ; acţiunile de soli­daritate cu revoluţia proletară un­gară şi pentru sprijinirea insurecţiei populare din Bulgaria în 1923 ; ac­ţiunile antifasciste pentru eliberarea lui Gheorghi Dimitrov, pentru salva­rea lui Ernst Thälmann ; solidarita­tea cu insurecţiile proletariatului din Austria în 1934 ; nenumărate acţiuni de solidarizare cu luptele muncito­reşti din diferite ţâri, minunatul eroism manifestat de voluntarii ro­mâni in Spania alături de forţele re­publicane ; solidaritatea cu lupta Chinei revoluţionare, cu popoarele austriac, cehoslovac şi polonez victi­me ale agresiunii hitleriste in 1939 ; lupta împotriva războiului antiso­­vietic şi a cotropitorilor nazişti ; jertfele patrioţilor români căzuţi eroic în detaşamentele de par­tizani din U.R.S.S., Cehoslovacia, Franţa ; participarea largă la răz­boiul antihitlerist pentru salvarea omenirii de fascism, sunt înscrise la loc de cinste în filele marii cro­nici internaţionaliste a istoriei po­porului român. întotdeauna credin­cios ideilor patriotismului şi interna­ţionalismului, partidul nostru şi-a făurit un tezaur de minunate tra­diţii pe care le duce cu consecvenţă mai d departe în zilele noastre, pe toate planurile şi în multiple forme de acţiune. Totodată, un puternic izvor de forţă şi încredere în victorie pentru lupta clasei muncitoare din Româ­nia a fost faptul că ea s-a bucurat de simpatia şi solidaritatea proletariatu­lui, a detaşamentelor mişcării revo­luţionare, a comuniştilor, a militan­ţilor socialişti, democraţi şi progre­sişti din diferitele ţări ale lumii. Slujind cu credinţă nedezminţită poporul român, din trupul şi sufletul căruia s-a plămădit, şi care, pe baza acestei verificări istorice, i-a încre­dinţat conducerea destinelor sale. Partidul Comunist Român acţionează totodată ca parte componentă insepa­rabilă şi detaşament ferm al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţio­nale, aducindu-şi întreaga contribu­ţie internaţionalistă la întărirea so­lidarităţii şi unităţii de luptă a co­muniştilor, a frontului antiimperia­­list, la cauza generală a mişcării de eliberare socială şi naţională, întreaga operă fundamentală, opera istorică a vieţii şi activităţii partidu­lui — construcţia societăţii socialiste în patria noastră — este realizată de partid în concepţia relaţiei de uni­tate şi interdependenţă dialectică dintre factorul naţional şi cel inter­naţional. Partidul asigură mobiliza­rea tuturor energiilor poporului pentru înflorirea patriei, pentru buna soluţionare a problemelor construcţiei noii orânduiri, pentru dezvoltarea forţelor de producţie, înfăptuirea unei consecvente de­mocraţii socialiste, efective şi atot­cuprinzătoare, ridicarea nivelului de trai al poporului, manifestarea ple­nară a personalităţii umane — în in-Andrei ŞTEFAN Nicolae CORBU (Continuare în pag. a II-a) Consecvenţa şi forţa solidarităţii noastre internaţionaliste .<VWWWWWVWWWWWWWWWNAA/Wi i; PAGINI De EROISM REVOLUŢIONAR ; i| IN ISTORIA CONTEMPORANĂ A ROMÂNIEI ; CLASA MUNCITOARE | SUB STEAGUL | GLORIOS AL PARTIDULUI I ! COMUNIST ROMÂN I Tradiţionala zi de luptă a oamenilor muncii ne evocă — acum, în preajma gloriosului se­micentenar al partidului — în­tregul clocot revoluţionar al bă­tăliilor purtate în ultimele cinci decenii de clasa muncitoare din România, de masele largi ale po­porului nostru, sub conducerea încercată şi eroică a comunişti­lor. De-a lungul acestei jumătăţi de secol — răstimp istoriceşte scurt, dar atît de bogat în eveni­mente — masele au uignat par­tidul comuniştilor, conştiente că pe stindardul lui, tot mai larg desfăşurat, se află înscrise năzu­inţele lor cele mai fierbinţi, in­teresele lor fundamentale. O jumătate de veac în care s-au concentrat ca intr-un focar elanurile şi aspiraţiile multise­culare ale unui popor ce a lup­tat din totdeauna pentru liberta­te naţională şi progres social, încă Bălcescu, marele vizionar, a subliniat, la mijlocul secolului trecut, că revoluţia română nu e „un fenomen neregulat, efemer, fără trecut şi viitor, fără altă cauză decit voinţa întîmplătoare a unei minorităţi sau mişcarea generală europeană“, că „unelti­­torii ei sunt optsprezece veacuri de trude, suferinţe şi lucrare a poporului român asupra lui în­suşi". Din întreagă această des­făşurare ascendentă a istoriei s-a născut Partidul Comunist Ro­mân — expresia cea mai înaltă, sinteza superioară a marelui flux revoluţionar urcat din adîncurile istoriei naţionale. Permanenţa spiritului revolu­ţionar de-a lungul acestei jumă­­tăţi de veac o descifrăm nu nu­mai in filele documentelor, nu numai in colecţiile gazetelor, ci şi în locurile unde s-au petrecut evenimentele. Ne-am propus să străbatem citeva din aceste lo­curi profund evocatoare, călă­uziţi de amintirile unor partici­panţi nemijlociţi la evenimente, de mărturiile sugestive ale arhi­velor. Din această elocventă „geo­grafie a luptei“ — pe ale cărei itinerare, reflectate aici desigur numai fragmentar, sînt cuprinse atîtea puternice ridicări de mase, greve, demonstraţii, bătălii de stradă, atîtea pilde de eroism, abnegaţie, spirit de jertfă — se cristalizează imaginea revoluţiei în mers biruitor pe întreg par­cursul istoriei contemporane a României. (Paginile IV-V) PAGINA A III-A DIN MINŢILE NOASTRE DIN INII­ILE NOASTRE DIN INIMILE NOASTRE Reportaj de Traian COŞOVEI

Next