Scînteia, mai 1971 (Anul 40, nr. 8773-8802)

1971-05-16 / nr. 8787

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS S-au trezit! S-a întâmplat pe şoseaua Urziceni-Buzău. Era aproape de miezul nopţii... Dumitru Arcaleanu din Vaslui, str. Stefan cel Mare nr. 35, salariat la întreprinderea economică de industrie locală din Vaslui, aflat la volanul unui autoturism (in care se mai alia incă un pasager al acestei unităţi, ajunsese aproape de intrarea în oraşul Buzău. în apropiere de cantonul C.F.R. Buzău-Nehoiu, conducătorul auto a adormit la volan şi a intrat peste bariera care fusese lăsată doar cu cîteva minute mai înainte pentru trecerea unui tren de marfă. Şoferul şi Însoţitorul său s-au trezit exact pe linia ferată ! In clipa următoare au sărit din maşină. Nici nu s-au dat însă bine la o parte şi trenul le-a „suflat“ pur şi simplu autoturismul din faţă, abandonîndu-1, zdrobit, pe calea ferată la o distanţă de circa 300 de metri. Un noroc cu roţile... mărfarului, dar şi un ghinion cît roţile... autoturismului, pe care şoferul vinovat urmează acum să-l plătească După „poză** Eugen Simon din Arad, str. Desseanu nr. 11, a poposit acum citeva luni in comuna Şaroş din judeţul Sibiu. Avea asupra sa un teanc impresionant de foi de comandă tipărite și căuta amatori de tablouri de familie. A completat multe asemenea foi de comandă (incasînd drept avans in fiecare caz în parte sume de la o sută de lei in sus) și dus a fost. Probabil in altă comună, pentru alte comenzi şi... avansuri ! De mai multe luni nu este de găsit. Am aflat însă că prezenţa lui a fost semnalată un timp şi pe la Lugoj, unde s-a ocupat cu aceeaşi treabă. Citeva semne particulare ne ajută insă să-i întregim oarecum „poza“ : este născut in comuna Vinţu de Jos (Alba) la 3 octombrie 1904, are la activ o condamnare penală şi, pe obrazul drept, o pată mare, roşie. Dacă-l recunoaşteţi, onoraţi-l aşa cum se cuvine, îndreptindu-l spre organele de miliţie, în caz de naufragiu La cei 74 de ani ai săi, Mihail Xonescu, din Capitală (Bulevardul N. Titulescu 20), după mai bine de un deceniu de cercetări, a reuşit să pună la punct un „costum plutitor de salvare pentru naufragiaţi“. Constituit dintr-un combinezon de pînză cauciucată, prevăzut în dreptul toracelui cu două buzunare interioare în care sunt două baloane celulare cu tuburi şi ventile, acesta prezintă o seamă de avantaje care-l disting de celelalte tipuri de costume cunoscute pină acum : este izoterm, păstrează (datorită tălpilor de plumb) poziţia verticală a naufragiatului, permiţîndu-i acestuia (dat fiind faptul că nu se scufundă decît pînă la piept) să mănînce, să bea şi chiar să fumeze pe apă. Brevetat de Oficiul de stat pentru invenţii, noul costum a fost probat cu bune rezultate de către fiul inventatorului, medicul Ştefan Ionescu-Călineşti. Să-i dorim, aşadar, să rămînă cît mai mult pe... linia de plutire. Un „calapod“ pe măsură Nu s-ar putea spune că meşterii cizmari de la cooperativa meşteşugărească „Deia" din Cîmpulung Moldovenesc nu lucrează după obişnuitele calapoade cu care sunt dotaţi. Şi totuşi, la un control efectuat cu citva timp in urmă, in magaziile cooperativei au fost descoperite aproape 4 000 perechi de încălţăminte, in valoare de 242 000 lei, refuzate de clienţi ca urmare a gravelor defecte de fabricaţie. Înregistrate, evident, nu din vina calapoadelor, ci din cauza neglijenţei şi superficialităţii cu care au fost executate comenzile respective. Astfel stim lucrurile şi avind in vedere că prejudiciul trebuie recuperat, se impune un „calapod“ pe măsură ! Imprudenţe grave într-una din zilele trecute. Elena Ciobănescu, din comuna Vărăşti — Ilfov, ajutată de fiica sa Ana (13 ani), şi-a stropit cu o substanţă toxică pomii fructiferi de pe lingă casă. La puţin timp după aceea, fetiţa a consumat fructe din pomii respectivi şi a trebuit să fie adusă cu Salvarea la spitalul „Gr. Alexandrescu" din Bucureşti. Tot aici au mai fost internaţi, in aceeaşi zi, incă doi copii. Lăsat fără supraveghere, Marian Florescu (5 ani), din Colibaşi a intrat într-o curte vecină şi a găsit o cană plină cu petrol lampant. A băut din ea, crezînd că este apă, circa 100 g şi s-a intoxicat. In Împrejurări similare, Cristian Pantofaru (2 ani) din Vărăşti şi-a asuimpărat setea cu acelaşi lichid dintr-un bidon. Datorită intervenţiei medicilor, cei trei copii sunt acum în afara oricărui pericol. Atenţiune, părinţi ! Rubrica redactata de : Dumitru TIRCOB Gheorghe DAVID cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" După cum se ştie, dezvoltarea localităţilor rurale reprezintă unul dintre obiectivele importante ale politicii partidului şi statului nostru. Realizarea sa presupune un program judicios, prin care să se asigure corelarea factorilor economici, tehnici şi sociali, într-o viziune de largă perspectivă, în legătură cu stadiul de înfăptuire a acţiunii de sistematizare a satelor în judeţul Suceava am solicitat o convorbire rov. ing. Theodor Lebădă, directorul Institutului judeţean de proiectare Suceava. — Integrată amplului proces de sistematizare a întregului teritoriu naţional — ne-a spus interlocutorul — acţiunea de sistematizare rurală urmăreşte să asigure, în mod treptat, şi în judeţul nostru, cadrul corespunzător dezvoltării armonioase a tuturor localităţilor. Studiul preliminar al reţelei de aşezări, al condiţiilor de evoluţie specifice pentru fiecare sat, ne-a îngăduit să ne orientăm în elaborarea schiţelor de sistematizare. Pînă în prezent, 60 de comune din totalul de 90 — printre care Vicovul, Putna, Baia, Boroaia, Dumbrăveni, Suceviţa, Marginea etc — au şi intrat în posesia schiţelor de sistematizare, o bună parte dintre acestea aflindu-se un curs de materializare (pentru celelalte comune, studiile şi schiţele necesare vor fi elaborate în cursul anului viitor). Aş aminti, printre obiectivele edilitare recente, şcolile din comunele Frasin, Vama şi Ipoteşti, dispensarele, magazinele sau sediile consiliilor populare din Şcheia, Bosanci, Iacobeni şi Ciprian Porumbescu, ansamblurile de locuinţe din localităţile miniere Ostra şi Broşteni, lucrările hidroedulitare, modernizarea unor drumuri din centre de comună. Dacă, pînă nu de mult, acţiunea de sistematizare era asimilată, în mediul rural, cu cea de înfrumuseţare şi bună gospodărire, in prezent, în judeţul nostru, nici nu se mai concepe amplasarea de noi obiective economice sau socialculturale fără consultarea şi respectarea schiţei de sistematizare, îmbucurător este interesul crescind, manifestat de un cerc tot mai larg de cadre din aparatul de partid şi de stat, specialişti, deputaţi şi cetăţeni, faţă de sistematizarea localităţilor, contribuţia lor activă, atit pe parcursul elaborării şi avizării schiţelor cît şi în faza punerii în aplicare a prevederilor acestora. — Ne-ar interesa cum valorifică arhitecţii suceveni factorii locali caracteristici — economici, social-culturali şi de tradiţie — în acţiunea de sistematizare a localităţilor rurale, cum acţionează asemenea elemente asupra modului de elaborare a studiilor respective. — Judeţul Suceava prezintă o configuraţie geografică armonioasă şi complexă, îmbinind toate formele de relief. El este străbătut de 4 riuri importante, care-l subîmpart în tot atîtea zone caracteristice şi-i conferă valenţe turistice unanim recunoscute. Economia modernă, prezentă şi in această parte a ţării, a valorificat din plin tradiţiile locale în domeniul construcţiilor, prin folosirea pe scară largă a unor materiale specifice, cum ar fi lemnul şi piatra cioplită. Totodată, factorul economic este decisiv și în conturarea profilului general al unei aşezări , într-un fel s-a studiat şi rezolvat sistematizarea localităţii Broşteni, de exemplu — ca centru minier important şi nucleu turistic in devenire — altele au fost premisele şi concluziile sistematizării comunelor Dumbrăveni sau Vereşti, ca centre agricole intercooperatiste, cu largi perspective de dezvoltare a unor industrii agroalimentare, cu activităţi subordonate modernizării continue a agriculturii, după cum pe alte baze s-a definitivat sistematizarea comunelor Ciprian Porumbescu, Baia sau Putna, unde s-a acordat prioritate evidenţierii elementelor specifice zonelor turistice din nordul Moldovei. Recent, la indicaţia conducerii de partid, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, in domeniul sistematizării a fost declanşată o nouă acţiune, vizind crearea în mediul rural de centre economice şi social-culturale, care vor dobindi in viitorul imediat un caracter urban. Cum se traduce în viaţă în judeţul Suceava această nouă şi importantă sarcină ? — Personal consider că această măsură reprezintă un prim şi important pas pe drumul care va asigura ca un număr din ce în ce mai însemnat de comune să devină centre coordonatoare ale activităţilor economice şi de deservire social-culturală, să treacă pe o treaptă superioară de dezvoltare. Astfel, nu de mult, sub îndrumarea comitetului judeţean de partid, institutul nostru de proiectare a prezentat un studiu preliminar cuprinzind, deocamdată, propuneri pentru un număr de 12 viitoare centre cu caracter urban, din rîndul actualelor localităţi rurale. Propunerile au fost făcute pe baza unei analize atente a condiţiilor cadrului natural, a poziţiei în teritoriu, a funcţiilor economice ale acestor localităţi, a structurii populaţiei, a cadrului construit, a dotărilor social-culturale, a gradului de echipare edilitară etc. Dintre acestea, amintesc localitatea Broşteni , cu specific minier, dar cu largi perspective de a se dezvolta ca centru turistic pe frumoasa vale a Bistriţei , prevăzută de pe acum cu dotări care o pot promova cu uşurinţă in categoria oraşelor , propunînd comuna Vama, ca viitor centru de polarizare pentru localităţile din împrejurimi, am avut în vedere poziţia sa favorabilă faţă de principalele căi de comunicaţie, gradul de dotare a fondului construit, care se distinge printr-o arhitectură specifică, realizată prin folosirea pe scară largă a materialelor locale şi in mod deosebit a pietrei de construcţie ; la Vicov, s-a ţinut cont de structura populaţiei, de posibilităţile de a se imprima cu uşurinţă caracterul de centru urban. Studiile de pînă acum ne-au dus la concluzia că pot candida la a deveni centre cu caracter urban şi comunele Dumbrăveni, Dolhasca şi altele. De reţinut că, in zona de cîmpie a judeţului, viitoarele nuclee urbane vor fi corelate cu actuala structură organizatorică a asociaţiilor intercooperatiste , pe lingă 0 ETAPĂ NOUĂ IN ACŢIUNEA DE SISTEMATIZARE A SATELOR Convorbire cu Ing. Theodor LEBĂDĂ, directorul Institutului judeţean de proiectare Suceava dezvoltarea unor unităţi economice, de prelucrare a produselor agricole, aici se va trece la construirea de locuinţe pentru intelectualii satelor, ceea ce va favoriza stabilizarea şi încadrarea organică a lor in viaţa comunelor. Aprofundarea studiilor ar înlesni alegerea celor mai indicate localităţi care, într-o primă etapă, să intre in categoria centrelor polarizatnim. Dar, pentru a continua cu bune rezultate acţiunea de sistematizare a localităţilor rurale ar mai trebui rzolvate anumite probleme. — De ce natură sunt acestea ? Vreţi să le enunţaţi pe cele mai importante ? — Nu avem pretenţia că, prin studiile de sistematizare a teritoriului şi a localităţilor rurale, întocmite pînă în prezent, am găsit rezolvarea cea mai corectă, din punct de vedere funcţional şi al eficienţei economice, a problemelor complexe pe care le ridică o asemenea activitate. Sîntem conştienţi de neplăcerile pe care le-ar putea genera promovarea unor reţete şablon, cu pretenţii de valabilitate în orice situaţie. Dar este cazul să amintim că, pînă acum, în acest sens, nu putem vorbi de un sprijin substanţial din partea organelor centrale de specialitate. La ora actuală, de pildă, în domeniul sistematizării comunelor şi satelor nu dispunem de un număr corespunzător de specialişti, oameni competenţi, cu o experienţă şi o pregătire teoretică pe măsura dificultăţii obiectivelor urmărite. Pe de altă parte, nu există încă o literatură de specialitate, cercetarea şi teoretizarea se află cam de multă vreme la începuturi, fapt care creează o anumită incertitudine în legătură cu calitatea, utilitatea şi oportunitatea diferitelor rezolvări practice locale în materie de sistematizare rurală. Am adus în discuţie asemenea probleme, convins fiind că ele se ridică şi în alte judeţe ale ţării, că numai cu sprijinul organelor centrale de resort ele pot fi rezolvate în mod favorabil. Convorbire realizată de Ion MANEA corespondentul „Scînteii" Noua clădire a Centrului de calcul din Cluj Foto : S. Cristian Noile coordonate ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice au deschis căi ce impun cu necesitate şi medicinei să ia decizii in legătură cu alternativele cu care este confruntată. Progresul economic implică progresul stării de sănătate a populaţiei, iar dinamica vieţii social-economice, sub impulsul exploziv al progresului tehnic contemporan, cere integrarea medicinei moderne in procesele dezvoltării social-economice. Revoluţia tehnică-ştiinţifică reprezintă un imperativ nu numai pentru ingineri, matematicieni, ciberneticieni, ci şi pentru medici. Ştiinţa medicală — „industrializată“ şi specializată — obligă asistenţa medicală să creeze tipuri noi de servicii, pentru a satisface o gamă largă de nevoi, conform particularităţilor progresului tehnic, economic şi social, ca şi exigenţelor populaţiei. Dezvoltarea tehnicii înseamnă căutarea unor noi metode de diagnosticare, unor noi instrumente şi tipuri de spitale etc. Toate acestea cer ca medicina să aibă o supleţe de organizare, să ţină cont de o serie de aspecte socio-psihologice, în cadrul unei strategii al cărei obiectiv esenţial să fie sănătatea omului. Medicina şi medicul trebuie să studieze bolile în complexul de împrejurări sociale, fizice, climatice, biologice în care populaţia trăieşte şi munceşte. Pentru că, dacă boala, în termeni pato-fiziologici, are nomenclator internaţional şi remedii farmacopeice, cunoştinţele asupra ocupaţiei, vieţii sunt strict locale şi individuale. Iată de ce patologia depăşeşte astăzi graniţa spitalului şi cere o serie de investigaţii socio-medicale fără de care medicina modernă este de neconceput. Iată de ce medicului îi sunt indispensabile cunoştinţele de sociologia medicinei pentru a stăpîni măsurile de evaluare a sănătăţii unei colectivităţi. Atenţia cercetărilor interdisciplinare este îndreptată asupra afecţiunilor din domeniul bolilor transmisibile cu etiologie multifactorială necunoscută, faţă de care mijloacele de prevenire sunt încă inoperante, ca şi asupra bolilor cardio-vasculare, neuropsihice etc. Şi în acest domeniu, cooperarea activă a populaţiei şi a factorilor de răspundere este de o importanţă capitală pentru păstrarea şi ameliorarea sănătăţii, care nu poate fi considerată ca un bun dat o dată pentru totdeauna. Ea este o problemă socială care atit prin cauze, cit şi prin efect, contribuie la progresul social, dar totodată depinde de progresul social, în ansamblu. Medicina modernă trebuie să ţină deci cont de structura, funcţiile, mecanismele şi dinamica proceselor socio-medicale, de amplele mutaţii survenite în structurile sociale şi profesionale ale populaţiei, de modul de trai şi cultură al diverselor categorii de oameni, de faptul că problema sănătăţii şi a bolii nu are doar un caracter strict profesional, ci şi unul social. O dovadă o constituie şi faptul că multe boli asociate ocupaţiilor specifice au fost aduse sub control medical şi legal, iar altele eradicate in întregime. în acelaşi timp, boli fără pondere în trecut — traumatisme, psihoze, nevroze — fac azi ravagii într-un şir de ţări avansate industrial. Progresele ştiinţifice şi tehnice, deşi asigură şi medicinei mijloace noi, generează prin ele însele alte condiţii de muncă şi alt tablou patologic, iar acestea, la rindul lor, pretind ştiinţelor medicale şi sociale să ofere noi soluţii, in condiţiile cind cunoştinţelor medicale li s-au adăugat domenii de o vastitate necuprinsă în alte profesii Majoritatea universităţilor medicale oferă nu numai cunoştinţe de specialitate, ci şi experienţa sociologică necesară pentru a înţelege aspectele multiple ale patologiei umane, dind astfel pregătirii medicale un suport social. In societatea noastră socialistă, aceste probleme constituie o preocupare vie a partidului şi statului, care orientează acţiunile de sănătate publică şi sugerează soluţii în problemele esenţiale legate de perfecţionarea asistenţei medicale, prin iniţierea unor programe prioritare în direcţia dezvoltării activităţii profilactice, modernizării şi perfecţionării pregătirii profesionale a personalului medical şi îmbunătăţirii calitative a asistenţei sanitare. Studiul omului în contextul vieţii moderne, asigurarea unor condiţii optime vieţii, sănătăţii şi integrării lui în societate nu reprezintă o simplă tematică de conjunctură, ci ocupă un loc central, căci omul este scopul suprem al orînduirii noastre. Pe lingă aspectul umanist, se impune şi unul practic : valoarea individului pentru sine şi societate este legată de productivitatea sa. Iar productivitatea depinde, desigur, între altele, şi de o sănătate solidă, aşa cum nici sănătatea nu poate prospera decât datorită unei bune productivităţi sociale. Există toate motivele să se presupună că patologia umană îşi va modifica în continuare datele, in funcţie de progresul exploziv tehnologic care determină solicitări psiho-fizice şi modificări adaptative importante în relaţia om-mediu. Dar sunt tot atîtea motive să afirmăm că aceşti factori de „agresiune“ pot fi combătuţi printr-o colaborare integrată a medicinei cu celelalte ştiinţe care se ocupă de om. Clinicienii, împreună cu medicii sociologi, sociologii, psihologii, ecologii au misiunea de a lărgi cîmpul experimental cu metode de investigare complexe, de a surprinde dinamica proceselor bio-psihosociale, pentru a lua decizii preventive şi curative, aplicabile în cadrul instituţiilor medico-sanitare şi al unităţilor productive. Desigur că, pe măsură ce vom cunoaşte mai bine geneza bolilor ce alcătuiesc patologia umană actuală, alături de factorii constituţionali fizici, biologici ai mediului exterior şi de cei sociali, va creşte nivelul stării de sănătate. în cadrul dezvoltării orînduirii noastre socialiste este necesar ca medicina să aibă un cuvînt de spus In elaborarea modelelor economice, să identifice particularităţile biopsiho-sociale ale individului în cadrul proceselor de producţie, de comun acord cu celelalte foruri, să colaboreze la luarea unor decizii care să corespundă noilor transformări economico-sociale. Tocmai de aceea, este bine ca serviciile medicale să fie consultate chiar din momentul in care încep conceperea şi proiectarea mediului de muncă, a instalaţiilor, a maşinilor, deoarece orice intervenţie ulterioară ar fi puţin eficace şi costisitoare. In atenţia lor trebuie să se afle în permanenţă problema adaptării organismului la efort, cu aspectele ei circulatorii, respiratorii, metabolice, endocrine şi nervoase, legate de variatele „stressuri“ cărora trebuie să le facă faţă omul contemporan. Medicul trebuie să-şi enunţe punctul de vedere in privinţa repartiţiei forţei de muncă după principiul omul potrivit la locul potrivit, în problemele organizării locului de muncă potrivit cerinţelor fiziologiei, să furnizeze tehnologilor, organizatorilor de producţie date in legătură cu psiho-fiziologia aplicată pentru activităţile cu efort preponderent neuropsihic, in industria mecanizată şi automatizată a epocii noastre. In acest scop, ştiinţele medicale — de comun acord cu cele sociologice, psihologice, antropologice etc., cu forurile economice — trebuie să studieze în continuare factorii de mediu, de adaptabilitate, de ambianţă, efectele lor obiective şi subiective, cauzele morbidităţii, invalidităţii şi dezadaptărilor şi să preconizeze măsuri corespunzătoare medicale, sociale, educaţionale în direcţia cea mai acceptabilă societăţii. Ar fi util, de pildă, să se reevalueze normativele existente în domeniul asistenţei medicale din marile întreprinderi, pentru a le adapta in mai mare măsură cerinţelor specifice colectivelor de salariaţi. Existenţa şi încadrarea judicioasă cu specialişti şi personal auxiliar a serviciilor medicale (cu program normal !) ar contribui substanţial la desfăşurarea in bune condiţii a procesului de producţie. Este de remarcat acţiunea conducerii Institutului medico- farmaceutic din Bucureşti, care a iniţiat un larg schimb de opinii in legătură cu modernizarea programelor de învăţămînt şi adaptarea lor la cerinţele epocii, prin integrarea unor discipline născute din necesităţile practicii medicale şi sociale, cum ar fi : urgenţe medicale, policlinica medicală, biostatistica, sociologia medicinei etc.. Pentru ca aceste măsuri să dea roadele aşteptate este necesară intensificarea dialogului între componentele vieţii noastre medicale — invăţămint, cercetare, omnipracticieni, specialişti, organizatori de sănătate — pentru a surprinde mutaţiile ce apar în teorie şi practică, in scopul elaborării unor concluzii pentru prezent și viitor. Un mijloc eficient de a grăbi înfăptuirea acestui deziderat ar consta în crearea unui laborator de sociologia medicinei, in cadrul catedrei respective (ale cărei cursuri ar trebui să devină obligatorii), avind menirea de a aborda şi rezolva împreună cu ceilalţi factori din cadrul I.M.F. problemele integrării medicului in angrenajul complex al vieţii social-economice. De asemenea, se impune o reevaluare a raportului existent între acumularea de cunoştinţe şi aplicarea lor nemijlocită, în favoarea unor discipline cum ar fi chirurgia, pediatria, obstetrica şi ginecologia, cărora trebuie să li se acorde mai mult timp pentru practică. Pentru a crea cadrul necesar desfăşurării in bune condiţii a adaptării medicinei noastre la cerinţele imperioase ale etapei actuale, e necesar să se continue eforturile de conturare a conceptului de statut al sănătăţii. Cunoscînd ansamblul de reacţii ale pacientului şi ale medicului, în circuitul asigurării sănătăţii, şi căutind să satisfacem cerinţele îndreptăţite ale ambelor părţi, vom contribui la rezolvarea problemelor cu care este confruntată medicina în epoca noastră Conf. dr. Grigore POPESCU Institutul medico-farmaceutic București nea Aspecte ale integrării medianei în procesele dezvoltării social-economice SCRISOAREA DV.» de Niculă TĂNASE UN BIROCRAT SE VA PLIMBA CU AVIONUL In luna iulie 1970 Constantin Zamfir din Bolintinul din Deal a infiat un copil. Un copil pe care l-a luat de la părinţi cu toate actele necesare, minus o dovadă de stare materială. Constantin Zamfir s-a dus la Consiliul popular al sectorului S Bucureşti. — Ce doreşti dumneata ! 7 0 dovadă 7 — Exact. — 1 200 de lei te costă. — Aşa ieftin 7 Nu vreţi si vă plimb şi cu avionul 7 Pentru cei 1 200 7 — Dacă ai intrat copilul trebuie să infrezi şi amenda tatălui. Are o amendă de 1 200 şi nu-ţi dau dovada pină nu achiţi amenda. Nene Zamfire, nu te lăsa. Plimbă-l pe birocrat şi cu avionul. Să fie şi el in aer. Că prea nu e cu picioarele pe pămint. PUNCTE ŞI SUBPUNCTE Din Cluj ne-a sosit la redacţie o scrisoare cu 108 semnături şi o ştampilă care e proprietatea asociaţiei locatarilor din blocul B 3 din str. Arieşului. Ce zice scrisoarea ? S-o luăm pe puncte şi mai ales subpuncte. 1. Constructorii au lucrat foarte superficial. a) Uşi şi ferestre dau să iasă din ziduri. b) Uşi şi ferestre strimbe care bineînţeles nu se inchid. c) Uşi şi ferestre care ies din balamale şi dacă ies din balamale bineînţeles că nu e bine. d) Conducte şi instalaţii prea strimte , fiind prea strimte resping debitul de apă şi dau naştere la inundaţii. e) etc, etc, etc. 2. Blocul are X (zece) etaje. E dat în folosinţă de aproape patru luni şi cele două lifturi nu merg nici pe orizontală. La etajele superioare locuiesc : a) bătrini. b) gravide. c) nou-născuţi. d) bolnavi. e) etc, etc, etc. Acestea fiind punctele şi subpunctele din scrisoarea semnată de 108 locatari mai adăugăm o semnătură şi trimitem scrisoarea forurilor competente pentru a afla şi punctul de vedere al domniilor lor. Şi mai ales subpunctele. MAŞINI DE SCRIS ŞI GALOŞI Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii Moldova Nouă din judeţul Caraş-Severin avea nevoie stringentă de o maşină de scris. A făcut apel la întreprinderea de aprovizionare tehnico-materială din Bucureşti, str. Înclinată nr. 24 şi această întreprindere încă de anul trecut a trimis staţiunii o maşină de scris Consul. — Dacă in locul „Consulului“ ne trimitea o pereche de galoşi era acelaşi lucru. — Eu ştiu încă de cind eram mic, de cind incă n-ajungeam la sonerie că nu se poate scrie cu galoşii. — Dar nici cu mașina asta nu se poate pentru că ne-au trimis-o descompletată. De un an de zile trimitem mara și para adrese. Ei nimic. De ce oare această întreprindere nu se îndreaptă... Cum să se îndrepte lucrurile dacă au sediul pe strada Înclinată ? Șl STÎLPI Șl CURENT ELECTRIC ? In comuna Gura Şuţii, Dimbovița, a venit la începutul lui februarie o ceată de I.R.E.-işti, după cum ne informează o scrisoare semnată de 18 cetăţeni, au oprit curentul şi s-au apucat să schimbe stîlpii. — Pe ce-i schimba ? Pe ouă ? — Nu. In locul stilpilor de lemn au îngropat de beton. — Betonul n-are moarte. — De la începutul lui februarie stăm fără curent, am plătit şi taxa la radio şi la televizor... Curent joc. — Păi bine, măi tovarăşi, dumneavoastră vreţi şi stilpi de beton şi curent electric ? De unde să vă dea I.R.E.-ul atîtea ? Că I.R.E. e şi el. SCINTEIA — duminica 16 mai 1971 Invitaţie la hanurile turistice ale cooperaţiei de consum Prin grija unităţilor CENTROCOOP, pe cele mai circulate trasee din ţară, în zone pitoreşti şi liniştite, s-au construit şi amenajat numeroase hanuri turistice, care constituie tot atîtea puncte de atracţie pentru vilegiaturişti din ţară şi de peste hotare, în afară de hanuri cu tradiţie şi faimă, ca, de exemplu, „Hanul Ancuţei“ şi „Agapia“ din judeţul Neamţ sau hanul „Horezu“, din judeţul Vilcea, în ultimii ani unităţile cooperaţiei de consum au impus atenţiei doritorilor noi hanuri pe lingă staţiuni balneo-climaterice cunoscute. Astfel, în staţiunea Sovata, judeţul Mureş, funcţionează hanul „Ursul negru“, cu camere de cazare confort I A, hanul „Covasna“, lingă staţiunea cu acelaşi nume, hanul „Geoagiu-Băi“ etc. Alte hanuri ale cooperaţiei de consum sunt amplasate pe lingă sau în drum spre celebre monumente istorice şi de artă, ca, de exemplu, hanul „Ilişeşti“, judeţul Suceava, loc ideal pentru popasul vizitatorilor monumentelor artistice din nordul Moldovei, sau hanul „Bran“, din apropierea cunoscutului castel medieval. Nu mai puţin căutate de turişti sunt hanurile „Bucura“-Haţeg, judeţul Hunedoara, „Făget“, judeţul Timiş, „Piatra Craiului“, judeţul Bihor, „Cheia“ şi „Slănic“, judeţul Prahova. Ceea ce caracterizează toate hanurile din reţeaua CENTROCOOP este faptul că au activitate permanentă,fireşte, în sezonul estival cunosc o animaţie deosebită), au locuri de cazare în camere prevăzute cu tot confortul necesar, (în cea mai mare parte cu încălzire centrală), au bufete şi restaurante în care se servesc preparate specifice bucătăriilor locale şi vinuri din podgorii renumite. De asemenea, prin amplasarea lor in mijlocul unor peisaje de o rară frumuseţe şi posibilităţile multiple pe care le oferă pentru excursii în împrejurimi, hanurile turistice ale CENTROCOOP oferă condiţii dintre cele mai bune pentru un popas sau petrecerea unei vacanţe reconfortante.