Scînteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)

1971-06-01 / nr. 8803

PAGINA 2 Este o practică ferm încetăţenită în societatea noas­tră ca toate hotărîrile importante, toate legile de mare însemnătate să fie supuse, înainte de a fi adoptate, unor ample dezbateri publice. Zilele trecute a fost dat publi­­cităţii proiectul de lege privind organizarea şi funcţio­narea controlului obştesc. In vederea discutării sale de către oamenii muncii, de către cercurile largi ale opiniei civice, este un fapt cu atit mai semnificativ, cu cit — de astă dată — este vorba despre un act care defineşte larg, cuprinzător, într-o viziune nouă tocmai cadrul de exer­citare a uneia dintre cele mai directe şi originale forme de manifestare a controlului cetăţenesc asupra diferite­lor sectoare economice şi sociale de mare interes public. Ca şi cu alte prilejuri asemănătoare, ziarul nostru pune la dispoziţia cititorilor coloanele sale, oferindu-le astfel o tribună de la care să-și expună punctul de vedere, ob­servațiile, propunerile. Proiectul de lege supus dezbaterii publice conţine prevederi care defi­nesc cu multă claritate modalităţile de participare directă a maselor de oameni ai muncii la exercitarea con­trolului în cele mai importante sec­toare social-economice de interes obştesc. In acelaşi timp, proiectul pre­vede obligaţii şi sarcini precise, me­nite să revitalizeze în mod hotărîtor o activitate cu o bogată tradiţie, dar care, pe alocuri, de ce să n-o măr­turisim, începuse să dea semne de închistare. O parte din deficienţele din acti­vitatea controlului obştesc s-au da­torat, la Sibiu, de pildă — unde ac­tivează 137 de echipe, cu aproape 700 de muncitori, ingineri şi funcţionari — unor anomalii în organizarea şi funcţionarea acestuia. Iată una : o­­bligaţia comuni­cării, nu scria — între echipe şi conducătorii uni­tăţilor vizitate sau controlate — cu privire la consta­tările făcute. Dar de ce în scris ? Proiectul noii legi pune lucru­rile la punct şi în aceas­tă privinţă : „Pe­riodic — se spune în articolul 20 din capitolul III — conducătorii uni­tăţilor supuse controlului vor prezenta, în adu­nările organiza­ţiilor sindicale, informări asupra modului in care au fost rezolvate constatările şi propunerile făcu­te de către echi­pele de control obştesc. La aceste adunări vor fi in­vitaţi şi membrii echipelor care au efectuat contro­lul“. Este um pro­cedeu foarte bun, pentru că întă­reşte răspunderea unităţilor faţă de lipsurile semna­late de echipă. Aş dori să fac şi câteva sugestii: ar fi util ca arti­colul 10, din capi­tolul III — unde se arată ce fel de control obştesc exercită sindica­tele — să cuprin­dă şi unităţile comerciale, de a­­limentaţie publică şi depozitele aces­tora, astfel incit să fie în concordanţă cu cele arătate la punctul c din ar­ticolul 5, capitolul II. Este foarte bine, de pildă, că se exercită controlul ob­ştesc şi asupra întreprinderilor de transport în comun, a unităţilor de gospodărie comunală, a administrării parcurilor şi a zonelor de agrement, dar nu se arată nicăieri cine efec­tuează acest control. Este o formu­lare, cred eu, care ar putea fi îm­bunătăţită, ca să nu dea naştere la interpretări diferite. Sinnbild LIPTAK membră a Comitetului executiv al Consiliului municipal al sindicatelor Sibiu, responsabilă cu problemele de control obştesc ★ Prin prevederile noului proiect de lege se lărgeşte considerabil cadrul de participare la controlul obştesc pentru toate organizaţiile reprezen­tate in Frontul Unităţii Socialiste : sindicatele, organizaţiile de tineret, comisiile de femei, uniunile coope­ratiste ş.a. Noua formă organizato­rică creează posibilitatea antrenării a zeci şi zeci de mii de cetăţeni, de toate virajele şi profesiunile, la exercitarea controlului asupra mo­dului în care instituţiile publice, uni­tăţile economice îşi îndeplinesc obli­gaţiile. In legătură cu textul propriu-zis al proiectului, consider că ar trebui să cuprindă, printre tezele normative propuse in art. 6, şi îndatorirea con­trolului obştesc de a urmări respec­tarea dispoziţiilor legale referitoare la protecţia şi igiena muncii, şi tot­odată să se spună expres cine anu­me va exercita controlul în unită­ţile comerciale şi de alimentaţie pu­blică de stat şi cooperatiste, inclusiv depozitele pentru păstrarea şi con­servarea mărfurilor. De asemenea, ţinind seama de experienţa dobîn­­dită de comisiile de legislaţia mun­cii, funcţionînd în cadrul comitete­lor sindicatelor — care nu o dată au luat poziţie faţă de manifestări de birocratism şi formalism din partea unor funcţionari ai compartimentelor de salarizare, financiar, evidenţa vechimii în muncă — socot că ar fi bine ca activitatea de control ob­ştesc să fie extinsă şi in domeniul respectării, de către cei ce angajează, a normelor privind încheierea şi desfacerea contractului de muncă, concediul anual de odihnă, emiterea dispoziţiilor de reţinere etc. Consi­der, de asemenea, că este întru to­tul necesar să se prevadă expres principiile şi criteriile de alegere a membrilor echipelor de control ob­ştesc. Pavel PERJU preşedintele Judecătoriei din Botoşani Este pentru prima oară că solu­ţionarea unor probleme de asemenea complexitate şi importanţă ca ace­lea ale poluării mediului înconjură­tor este supusă controlului obştesc, în calitatea lui de exponent al opi­niei publice, al intereselor majore ale societăţii. Avînd în vedere cerinţele întăririi disciplinei in unităţile de stat şi cooperatiste cu privire la res­pectarea măsurilor de protecţie a calităţii apelor şi a mediului în ge­neral, consider deosebit de utile prevederile art. 6, aliniat 1, al pro­iectului supus dezbaterii care preci­zează printre atribuţiile acestui control „respectarea regulilor de pre­venire a poluării apelor şi aerului“. Controlul obştesc, aşa cum este con­ceput prin acest proiect de lege, poate aduce o contribuţie impor­tantă pentru mărirea preocupării şi interesului factorilor de răspundere şi de execuţie din unităţile socia­liste faţă de măsurile de protecţie a calităţii apelor, măsuri care în pre­zent nu sunt tratate la acelaşi nivel cu problemele de bază ale producţiei, din care cauză se înregistrează ră­­mîneri în urmă în realizarea insta­laţiilor de epurare a apelor uzate şi deficienţe în folosirea acestor insta­laţii la parametrii prevăzuţi în pro­iecte. Intrucit deficienţele existente in prezent în numeroase unităţi sub as­pectul protecţiei calităţii apelor fac necesare măsuri nu numai pentru prevenirea, ci şi pentru combaterea poluării şi intrucit la atenţia pentru calitatea apelor şi aerului trebuie să adăugăm grija pentru prevenirea şi combaterea poluării solului şi lupta împotriva zgomotului, propun a se completa punctul ,1, al art. 5 după cum urmează : „j“, aplicarea strictă a prevederilor legale privind protec­ţia mediului înconjurător in scopul prevenirii şi combaterii poluării apei, aerului şi solului, precum şi pentru lupta impotriva zgomotului“. Ing. Constantin RADESCU director al Direcţiei de protecţie a calităţii apelor din Consiliul Naţional al Apelor Prin legiferarea activităţii contro­lului obştesc creşte mult răspunderea tuturor organizaţiilor şi instituţiilor vizate pentru activitatea pe care o desfăşoară, pentru aplicarea în prac­tică ,a sugestiilor şi propunerilor utile ale cetăţenilor. Pînă acum, multe propuneri şi sugestii, multe consta­tări critice se izbeau de inerţia unor conducători de organizaţii comercia­le, de pildă, care priveau activitatea de control în mod formal, nu între­­prindeau nimic in vederea înlăturării neajunsurilor semnalate. Iată de ce consider ca foarte bine venite preve­derile art. 19 din acest proiect de lege, în care se stipulează răspunde­rea disciplinară, materială, admini­strativă sau penală, după caz, pentru conducătorii unităţilor controlate, precum şi conducătorii şi alţi anga­jaţi ai organelor ierarhic superioare, care se fac vinovaţi de lipsă de inte­res în examinarea sau valorificarea constatărilor şi propunerilor făcute de echipele de control obştesc. După părerea mea, aceasta va duce la cre­şterea eficienţei controlului obştesc, la întărirea respectului faţă de opinia maselor largi de oameni ai muncii care, zi de zi, vin in contact cu uni­tăţile, serviciile şi activităţile propu­se a fi supuse controlului obştesc. Vasile POPOVICI maistru la Combinatul de celuloză şi hîrtie Suceava, responsabil al colectivului de control obştesc de pe lingă consiliul judeţean al sindicatelor ★ Documentul supus dezbaterii a lăr­git considerabil sfera de cuprindere a problemelor de care se va ocupa con­trolul obştesc, controlul exigent al ma­selor. Practic, nu va mai exista do­meniu de activitate de deservire care să nu fie supus controlului cetăţenesc, şi, în felul acesta, perfecţionării, prin includerea sa in acest proces perma­nent şi caracte­­ristic societăţii noastre. Astfel, controlul obştesc, în noua lui formă de organizare, va contribui la valo­rificarea superi­oară tot mai efi­cientă a mijloa­celor pe care le oferă societatea noastră socialistă pentru creşterea continuă a bună­stării generale, a nivelului de trai al fiecărui om al muncii. Controlul obştesc — pînă a­­cum incomplet şi, uneori, unilateral atit ca sferă de cuprindere, cit şi ca partici­pare — capătă o formă instituţio­­nalizată, un cadru propice pentru desfăşurarea unei activităţi cât mai eficiente. Cîteva dintre prevederile pro­iectului noii legi mi se par deose­bit de importante şi actuale. Este vorba, mai întii, de prevederile art. 5, referitoare la sectoarele asu­pra cărora se va exercita de acum încolo controlul obştesc. Astfel, de mult se sim­ţea nevoia creş­terii responsabi­lităţii faţă de în­datoririle ce le revin, nu numai ce­lor care vînd produsele in maga­zine, ci şi a celor care fabrică aceste produse, deoarece o seamă de nemul­ţumiri, în rîndul cetăţenilor, erau cauzate tocmai de calitatea necores­punzătoare a unor produse. în ace­laşi spirit, in vederea curmării feno­menelor încă existente de birocra­tism şi formalism, din diferite sec­toare de activitate cu publicul, soco­tesc necesar ca intervenţia controlu­lui obştesc, eficient şi operativ, să se facă simţită şi in activitatea ofi­ciilor de pensii, a celor de recrutare şi repartizare a forţei de muncă, a întreprinderilor de construcţii de lo­cuinţe şi a oficiilor pentru construc­ţia de locuinţe proprietate personală, propun ca articolul 5 să fie completat în consecinţă. Pornind de la faptul că răspunde­rea generală pentru organizarea şi conducerea activităţii de control ob­ştesc revine Frontului Unităţii Socia­liste, consider că art. 21 trebuie re­­formulat in sensul că, anual, consi­liile locale ale F.U.S. şi nu echipele de control obştesc vor prezenta, în adunări cetăţeneşti pe cartiere, co­mune sau sate, dări de seamă despre activitatea desfăşurată de controlul obştesc, la care să participe toţi fac­torii cu îndatoriri şi atribuţii in acest domeniu. Mihai CADA tehnician, responsabilul comisiei de control obştesc a comitetului sindicatului de la fabrica „Banatul" — Timişoara IN DEZBATERE PUBLICĂ PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ORGANIZAREA ______________________________________ 4 D­IN SPIRITUL DEMOCRAŢIEI NOASTRE SOCIALISTE CETĂŢENII SUNT CHEMAŢI SA PARTICIPE LA PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII UNOR SECTOARE DE LARG INTERES SOCIAL ŞI FUNCŢIONAREA CONTROLULUI OBŞTESC cinema • Facerea lumii: CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, AURORA — 9,30; 12, 15; 17,45, la grădină — 20,15, TOMIS — 9; 11,45; 14,30; 17,15, la grădină — 20,15, GIULEȘTI — 15,30; 18; 20,30, GRĂ­DINA DOINA — 20. • Hello, Dolly (ambele serii — pe ecran panoramic) : PATRIA — 9,30; 13; 16,30; 20. ?Şi caii se împuşcă, nu-i așa ? : APITOL — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, la grădină — 20, FAVO­RIT — 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20. • Dă-i înainte, cowboy : BUCU­REȘTI — 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 1­. SALA PALATULUI — 17,15 (seria de bilete — 3665); 20,15 (seria de bilete — 3666). • Elefantul Slowly : FESTIVAL — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, la gră­dină — 20. • Vulpile şi şoriceii : DOINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • O floare şi doi grădinari: LU­CEAFĂRUL — 9; 12,30; 16; 19,30, EXCELSIOR — 9; 12,30; 16; 19,30, GRIVIŢA — 9; 12,30; 16; 19,30, FLAMURA — 9; 12,30; 16; 19,30, MODERN — 9; 12,30; 16; 19,30, STADIONUL DINAMO — 20. • Bătălia de pe Neretva : FERO­VIAR — 9; 12,30; 16; 19,30, MELO­DIA — 9; 12,30; 16; 19,30, GLORIA — 9; 12,30; 16; 19,30, GRADINA MODERN — 20,15. • Cazul C.L. : VICTORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. • Aventurile lui Tom Sawyer ; Moartea lui Joe Indianul — 9,15; 12,30; 15,45, Program de filme do­cumentare — 18,45—20,45 în conti­nuare : TIMPURI NOI. • Judex — 9; 10,30; 12,30; 14,30, Martorul acuzării — 16,30; 18,45, Deşertul roşu — 21 : CINEMATE­CA (sala Union). • Preţul puterii : LUMINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. Îl In arşiţa nopţii : ÎNFRĂŢIREA NTRE POPOARE — 15,30; 17,45; 20. • Secretul din Santa Vittoria : BUZEŞTI — 14,30; 17,15, la grădină — 20,30. • Eu, Francisc Skorina : DACIA — 8,45—20 în continuare. • Sunetul muzicii : BUCEGÎ — 10; 16,30; 20, la grădină — 20, ARTA — 16, la grădină — 20. • Mihai Viteazul : UNIREA — 16,30; 20,15, la grădină — 20,15. • Butch Cassidy şi Sundance Kid: LIRA — 15,30; 18, la grădină — 20,15, FLOREASCA — 15,30; 18; 20,15, MIORITA — 9, 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, GRADINA VITAN — 20,15. • Haiducii Iul Şaptecal : Zestrea domniţei Ralu : DRUMUL SĂRII — 15,30; 19,15, FERENTARI — 15, 19, MOŞILOR — 15,30; 19. • Serata : VOLGA — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Printre colinele verzi : RAHO­VA — 15,30; 18, 20,15. • Pan Wolodyjowski : PROGRE­SUL — 15,30; 19. • Doar un telefon : CRINGAŞI — 16, 18; 20. • Domiciliul conjugal : VIITORUL — 18; 18; 20. • Cronometrul­­ POPULAR — 15,30. • Clanul sicilienilor : POPULAR — 18; 20,15. • Pe cometă : MUNCA — 16; 18; 20. • Chemarea frontului : COSMOS — 15,30. • Cei trei care au speriat Vestul : COSMOS — 18; 20,15, PACEA — 16; 18; 20. teatre • Teatrul Naţional „I. L. Cara­­giale“ (sala Comedia) : Regele Lear — 20. (sala Studio) : Să nu-ţi faci prăvălie cu scară — 20. • Teatrul de comedie : Fata Mor­gana — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulan­­dra“ (sala din str. Alex. Sahia) : Puricele în ureche — 20. • Teatrul Giuleşti : Aceşti Îngeri trişti — 19,30. • Teatrul liric Constanţa (în sala Teatrului de operetă) : O noapte în Veneţia — 20. • Teatrul „Ţăndărică““ (sala din Calea Victoriei) : Peter Pan — 17. • Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“ : Fetele Didinei — 19,30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tă­­nase“ (sala Savoy) : Micul infern — 19,30. • Ansamblul artistic „Rapsodia română“ : La izvoarele de frumu­sețe — 18,30. • Circul „Globus“ : Arena primă­verii — 19,30. Noile structuri organizatorice impun noi metode de lucru Cutreierînd ogoarele judeţului Constanţa, admirînd starea culturilor de cereale, ne-am gîndit la efortu­rile neobosite ale mecanizatorilor. „Sesiunea lor de examene“, începută la însămînţări, continuînd acum cu lucrările de întreţinere a culturilor, care se desfăşoară în condiţii deose­bite faţă de trecut. Reorganizarea sta­ţiunilor de mecanizare a agriculturii şi deservirea de către ele a unor su­prafeţe de 10 000—12 000 hectare — cit cuprind consiliile intercooperatiste —, rolul ce li s-a atribuit de „mecanic“ al cooperativelor agricole ; lărgirea şi diversificarea gamei de servicii pe care le efectuează ; legarea strînsă a veniturilor realizate de mecanizatori de producţiile pe care le obţin fer­mele şi brigăzile de cîmp — sînt doar cîteva din mutaţiile petrecute în viaţa acestor unităţi ca urmare a aplicării măsurilor adoptate de par­tid pentru perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării agriculturii. Cum era firesc, reorganizarea ac­tivităţii staţiunilor de mecanizare a agriculturii a impus adaptarea mun­cii de partid din aceste unităţi la noile condiţii, în vederea folosirii premiselor favorabile create de ca­drul organizatoric ce a fost adoptat. Sunt semnifica­tive în acest sens măsurile iniţiate în ultimul timp de organizaţia de bază din S.M.A. Castelu : instrui­rea şi repartiza­rea celor mai buni mecanici pentru întreţinerea şi re­pararea utilajelor de irigat, con­comitent cu un complex de mă­suri pentru pregă­tirea a zeci de ţărani cooperatori ca motopompişti la exploatarea sisteme­lor de irigaţii ; mecanizatorii mem­bri de partid din Castelu, şi după exemplul lor, cei din Cuza Vodă, Siminoc, Poarta Albă şi-au pro­pus ca, în afara terenului pen­tru semănat, să execute o lucrare suplimentară de nivelare a terenului pentru a înlesni semănatul la a­­ceeaşi adîncime, păstrarea rezervei de apă în sol. Se cuvine remarcat că in staţiu­nile de mecanizare a agriculturii din Chirnogeni, Adamclisi, Pantelimonul de Sus, Castelu, centrul de greutate al muncii de partid se află nu la sediul staţiunii, ci în secţii. Factor deosebit de important deoarece, în felul acesta, organizaţiile de bază sau grupele de partid au posibilita­tea să acţioneze nemijlocit, cu su­pleţe, prompt, pentru realizarea prin­cipalelor obiective care le stau în faţă. Este concludentă în această pri­vinţă activitatea grupei de partid de la secţia de mecanizare nr. 2 Plopeni, care a orientat întreg arsenalul mun­cii politice spre soluţionarea proble­melor legate de calitatea lucrărilor efectuate şi policalificarea mecaniza­torilor. Evident, această concentrare a muncii de partid la nivelul secţiei, în grupa de partid, acolo unde îşi desfăşoară activitatea curentă meca­nizatorii şi se decide, în ultimă in­stanţă, soarta recoltei, nu poate în­dreptăţi nicidecum organizaţia de bază din cadrul staţiunii să se limi­teze la rolul de a „însuma“ rezulta­tele activităţii grupelor de partid dispersate în cooperativele agricole pe care le deservesc. Odată cu coor­donarea eforturilor acestora spre realizarea obiectivelor comune, ea este chemată să acţioneze pentru fa­cilitarea schimbului de experienţă. Or, tocmai în acest domeniu lucru­rile şchioapătă. Ne spunea la un mo­ment dat tovarăşul Gheorghe Diaco­­nu, organizatorul grupei de partid din secţia de la Plopeni : „Cum pot să ştiu ce fac cei din Chirnogeni, cind eu muncesc zi de zi, aci, la Plopeni? La secţie ajungem numai cind sintem­ convocaţi la adunarea generală a or­ganizaţiei. Dar şi atunci fiecare dis­cută tot despre problemele secţiei in care lucrează, intrucit nu cunoaşte ce se întimplă la vecini“. Desigur, există factori de natură obiectivă care determină o atare stare de lucruri : mecanizatorii lucrează dispersat, se întîlnesc rareori la sec­ţie , cit despre faptul că se cunosc puţin, că nu ştiu „ce se întimplă la vecini“, aceasta ţine de felul în care se desfăşoară activitatea organi­zaţiei de bază. In timp ce organiza­ţia de bază de la S.M.A. Chirnogeni a renunţat, în ultimul timp, să faci­liteze dialogul permanent „de la dis­tanţă“ dintre mecanizatorii celor trei secţii prin foaia volantă, limitîndu-se la activitatea gazetei de perete aflată la sediul staţiunii (de altfel atit de anostă şi aridă incit nu atrage pe ni­meni), la S.M.A. Pantelimonul de Sus această foaie a devenit un mesager statornic între mecanizatorii celor cinci secţii. Stabilirea unei corelaţii strînse a veniturilor mecanizatorilor cu pro­ducţiile pe care le obţin fermele şi brigăzile din cîmp a avut, în ulti­mul timp, o înrî­­urire favorabilă a­­supra ansamblu­lui activităţii sec­ţiilor mecanice. Pornind tocmai de la noile structuri organizatorice, de la ancorarea muncii de partid în veriga de bază, ca şi de la faptul că activitatea une­­i— , ■ ■ canizatorilor din secţii se desfăşoa­ră cot la cot cu aceea a beneficiarilor acestor lucrări — ţăranii cooperatori — s-ar justifica pe deplin ca şi ra­porturile dintre grupa de par­tid a mecanizatorilor şi organiza­ţiile de bază din ferme şi brigăzi, ale căror formaţii lucrează acum în acord global, să marcheze un progres, in sensul unei mai strînse conlucrări. Or, deşi eficienţa practică a u­­nei asemenea conlucrări a organiza­ţiilor de partid apare limpede, nu am putut afla măcar un caz cinci meca­nizatori membri de partid să fi fost invitaţi la adunările generale ale or­ganizaţiilor de bază din fermele sau brigăzile pe care le deservesc, spre a afla din sursa cea mai autorizată cum e apreciată munca lor şi a sta­bili în comun măsuri pentru îmbună­tăţirea ei. Desigur, iniţiativa unor asemenea raporturi de conlucrare directă, ope­rativă, ar putea veni din ambele sen­suri. Tot atit de util ar fi ca la adu­nările grupelor de partid ale mecani­zatorilor să fie invitaţi şefi de fermă, brigadieri, secretari ai organizaţiilor de bază din C.A.P., spre a exprima punctul de vedere al cooperatorilor despre calitatea muncii prestate de mecanizatori. O dovedeşte practica încetăţenită la secţia Nistoreşti, unde preşedintele cooperativei agricole, Ioan Ciurea, vine adesea în mijlocul mecanizatorilor şi unde nu este dez­batere­a grupei de partid a acestora la care el să nu participe. In cursul investigaţiilor a reieşit, totodată, că atenţia primordială acor­dată in mod îndreptăţit de organi­zaţiile de partid din S.U.A. aspec­telor legate de executarea la timp optim şi de cea mai bună ca­litate a lucrărilor agricole, în­treţinerea şi repararea parcului de maşini şi utilaje, se cere îmbinată cu impulsionarea eforturilor pentru di­versificarea prestărilor de servicii că­tre cooperativele agricole. Tot atât de importante s-ar dovedi şi acţiunile care să vizeze mai buna folosire a potenţialului inginerilor, tehnicienilor, a experienţei muncitorilor cu înaltă calificare profesională în vederea autoutilării staţiunilor, modernizării unor procese de producţie, produce­rii pe plan local a unor piese de schimb. Absenţa unor asemenea obiective de pe agenda de lucru a unor orga­nizaţii de partid ale mecanizatorilor, ca şi a comitetelor de partid din Chirnogeni, Adamclisi se explică şi prin aceea că secretarii acestor co­mitete comunale trec doar o dată la cîteva luni prin secţiile staţiunii, iar atunci cind le „vizitează“, numai de problemele specifice muncii de par­tid nu se ocupă. La numai cîteva luni de la adop­tarea noii structuri organizatorice a unităţilor de mecanizare a agricultu­rii, activitatea organizaţiilor de par­tid din S.U.A. se află într-un conti­nuu proces de perfecţionare. Neîndo­ielnic, in confruntarea cu sarcinile ce le stau în faţă, vor fi în măsură să folosească condiţiile propice cre­ate spre a-şi spori rolul de forţă dinamizatoare a colectivelor de me­canizatori. Constantin MORARU Radu APOSTOL Viaţa de partid în staţiunile de maşini agricole Fabrica de medicamente „Terapia* din Cluj — vedere interioară „TERAPIA“ - EMBLEMA UNEI FABRICI DE SĂNĂTATE Binecunoscută în apă şi peste hotare, fabrica de medica­mente şi produse chi­mice „Terapia“ de la Cluj va cunoaşte în decursul actualului cincinal o amplă dez­voltare şi moderni­zare, ceea ce-i va crea condiţii în vederea sporirii producţiei de 2,8 ori faţă de realiză­rile din cincinalul pre­cedent. In prezent, fabrica „Terapia“ produce peste 100 de sortimen­te de medicamente, sub formă de compri­mate, drajeluri, solu­ţii, capsule, fiole etc., precum si aproape tot pe atîtea alte semifa­bricate proprii. O a­­tenţie deosebită se dă produselor de sinteză fină şi medie, precum şi produselor din sin­tezele industriale, cum ar fi : cloramfenicolul, calciu gluconic etc. Pe agenda medicamente­lor noi, în acest an vor mai figura încă cinci, iar alte două noi medicamente , realizate de către prof. dr. docent Octavian Fodor­­ se găsesc în stadiu de experimen­tare clinică. O fruc­tuoasă activitate des­fășoară colectivul fa­bricii „Terapia“ în cooperare cu Fabrica de antibiotice din Iași pentru realizarea pe­nicilinelor semisinte­­tice. Demn de remar­cat este faptul că în cele 5 luni din acest an, colectivul fabricii clujene a obţinut, pes­te plan, o producţie marfă valorînd mai mult de 1,4 milioane lei Al. MUREŞAN corespondentul „Scînteii" t . 10,00—11,00 Teleșcoală • Literatura română . Originalitatea operei lui Creangă. Prezintă prof. Maria Pavnotescu • Chimie : Valența. Prezintă prof. dr. docent Victor Sahini. 18,00 Deschiderea emisiunii. Revis­ta literară TV. 18,30 De ziua voastră, copil ! 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară • Sport. 20,10 România ’75. Un milion de noi locuri de muncă. Impli­caţiile economico-sociale ale creşterii populaţiei active. Prevederile actualului cinci­nal prezentate şi comentate de Virgil Pîrvu, vicepreşedin­te al Comitetului de Stat al Planificării, conf. dr. Mircea Bulgaru, director în Direcţia Centrală de Statistică. 20:30 Seară de teatru : „Ultima în­trebare” de Ştefan Berciu. In distribuţie : Silvia Popovici, Telly Barbu, Tudorel Popa, Septimiu Sever, Ştefan Ior­­dache, Chirii Economu. Sce­nografia : arh. Armand Cris­­tea. Regia : Ştefan Traian Roman. 21,45 Breviar Juridic. 22:00 In turneu la Bucureşti... Trio-ul Dave Brubeck. Invi­tatul formaţiei — saxofonis­tul Gerry Mulligan. 22,20 Opinia dv. : „Dezbateri lite­­rar-artistice”. Pictură şi sculptură în marea expoziţie naţională de la Sala Dalles. Participă : Ion Frunzetti, Dan Hăulică, Vasile Drăguţ. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. SCl NII El A - marți 1 iunie 1971 FAPTUL DIVERS Parcul Porţilor * de Fier Direcţia monumentelor naturii a întocmit de curind un proiect­­ pentru înfiinţarea, in apropierea ■ Porţilor de Fier, a unuia dintre cele mai mari şi mai interesante­­ parcuri naturale din ţară. Desfâ­­şurat pe un teritoriu ce se în­tinde practic de-a lungul în­tregului defileu muntos al Du­nării, el va cuprinde, printre­­ altele, o serie de zone de mare interes ştiinţific şi turistic : Vas­­­iea Cernei, muntele Domogled,­­ rezervaţiile naturale de la Bah­na, Gura Văii-Virciorova, peş­tera Topolniţei, Cazanele. După cum se vede, o rezervaţie unică nu numai prin întinderea ei, prin varietatea florei şi faunei­­ sale specifice, ci şi prin bogata ■ sa paletă peisagistică de o nea­semuită frumuseţe. Beneficiind­­ şi de o importantă reţea de a­­menajări turistice d­intre care amintim campingul ce se va construi in apropierea satelor I Cireşu şi Balta — viitorul parc­­ natural va întruni, desigur, toa- I te condiţiile pentru a fi căutat­­ de vizitatori. ■ Patrula a sosit la timp Intr-una din zilele trecute, pe I Şoseaua Nordului, in dreptul Parcului Herăstrău, Constantin I Petraşcu, în vîrstă de 23 de ani­­ (str. Paharnicului 25) l-a înjun­ghiat cu un cuţit pe Costel Pa­vel de 20 de ani (str. Zăgazului 76). In momentul în care făpta­şul intenţiona să dispară s-a în- t tîlnit însă cu o patrulă de mi- I liţie. Căpitanul Marin Radu şi serg. maj. Ion Radu au pornit imediat după el. Pentru a scă­pa de urmăritori, C.P. a încercat să traverseze înot lacul Heră­strău, dar a fost „pescuit" îna­inte de a ajunge la mal. La a­­ceasta a contribuit şi Fănică Ma­tei, paznic la I.C.A.R. In momentul de faţă, victima, care a suferit o intervenţie chi­rurgicală la spitalul de urgenţă, se află în afară de orice pericol. Urmează ca ancheta, în curs de desfăşurare, să precizeze amă­nuntele acestei tentative de omor, iar vinovatul să fie de­ferit organelor de justiţie. Vinovaţii să răspundă! Trenul de marfă nr. 18 482, format din 16 vagoane Încărca­te cu piatră, oprise în stația C.F. Robăneşti (Dolj). Urma să se efectueze o manevră pen­tru descărcarea primelor 8 vagoane. După decuplare, a­­cestea au fost tractate spre ca­bina nr. 1 în vederea trecerii lor pe o altă linie. Deodată însă ele au fost ajunse din urmă de... celelalte 8 vagoane de care abia fuseseră despărţite, fără ca a­­cestea să fi fost, în prealabil, asigurate ! In urma acestui fapt, între cele două grupuri de va­goane s-a produs o tamponare violentă, soldată cu acciden­tarea a 5 persoane. La scurt timp după aceea, una dintre victime a decedat. Organele de resort cercetează acum în mod amănunţit cauzele acestui acci­dent, datorat — evident — unei grave şi nepermise neglijenţe. Gongul final! Pornit la plimbare după un chef de zile mari, Gheorghe To­­fan din Brăila s-a oprit in faţa Teatrului de păpuşi din loca­litate. Simţea nevoia „să se dea în spectacol“. N-avea insă par­teneri. A acostat doi trecători, dar aceştia, deşi molestaţi, au ieşit repede din „scenă“. In aceas­tă situaţie, a intrat în holul tea­trului, unde a început „o repre­zentaţie“, tot atit de puţin amica­lă, cu primul salariat ce i-a apă­rut în cale. După acest „interme­zzo“, a reapărut in stradă şi a oprit un taxi, pentru a-i rupe antena şi a-1 lua la bătaie pe şofer. „Comedia“ nu putea insă să dureze la nesfîrșit. Erau de-acum suficiente... acte pentru a fi suspendată. Continuarea și apoi... căderea cortinei urmea­ză, în curind, la tribunal. Lovitura de graţie Duminică la Tg. Jiu s-a con­sumat ultima etapă a campio­natului judeţean de fotbal. Si­tuată pînă atunci pe locul 3 in clasament, echipa „Gorjul“ urma să întîlnească formaţia „Voinţa“ din localitate. Calcule­le făcute (probabil nu numai pe hîrtie) arătau că „Gorjul“ putea deveni lider. Pentru a­­ceasta, trebuia să cîştige insă ultimul meci cu 23-0 ! Imposi­bil ? Şi, totuşi, minunea s-a produs ! Arbitrată cu „compe­tenţă şi autoritate“ de Marcel Stere, partida dintre „Gorjul“ şi „Voinţa“ s-a încheiat cu sco­rul de... 25-0 ! Băieţii de la „Gorjul“ s-au Îmbrăţişat feri­ciţi (bineînţeles, împreună cu... adversarii de la „Voinţa“) pen­tru acest „succes“. După meci, insă, comisia judeţeană de fot­bal le-a dat o adevărată „lovi­tură de graţie“, precizîndu-le că pentru a cîştiga campiona­tul aveau nevoie, de fapt, de 27-0 ! Deşi meciul şi-a pierdut astfel orice miză, rămîne de văzut cum îl vor „omologa“ acum forurile de resort. Rubrică redactată de­­ Dumitru TIRCOB Gheorghe DAVID cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii"

Next