Scînteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)
1971-06-11 / nr. 8813
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Explozie... constructivă — Ardee ! — a dat semnalul artificierul Ion Secreanu şi, la cîteva secunde, s-a dezlănţuit un spectacol tectonic, pînă de curînd unic în Ţara Oaşului. „Scena“ spre care işi aţintiseră privirile sute de oşeni prezenţi pe dealurile din împrejurimi — cariera de piatră Turţ. Pregătită timp de trei zile şi trei nopţi de către cei mai buni mineri şi artificieri în frunte cu Vasile Ugăceanul, inginer-şef al întreprinderii „Oşana“ Negreşti, masiva puşcarela care s-au folosit aproape 8 000 kg exploziv, amplasat în pîntecele carierei de piatră) s-a soldat cu o producţie record de andezit. Peste 100 000 tone de materiale de construcţii, aproape in întregime fasonate. Dintr-o singură bubuitură — materiale pentru fundaţia a circa 1500 de case. Front de lucru pentru aproape doi ani de zile ! Argumente arhisuficiente pentru... explozia de bucurie şi felicitările reciproce — la care se cuvine să adăugăm şi pe cele ale noastre — ale minerilor care au săvîrşit o asemenea ispravă ! Lecţie tragică Ştefan Eftene, Aurel Costache, Nicolae Porumb şi Ştefan Baltat din Brăila se aflau pe faleza Dunării in autoturismul 1—BR— 1941, proprietatea asociaţiei judeţene de vinătoare şi pescuit sportiv. Veniseră să înveţe conducerea automobilului. In timpul executării unei întoarceri, in urma unei manevre greşite, autoturismul a intrat în gardul metalic al ştrandului de pe malul Dunării, provocind moartea şoferului Ştefan Baltat şi rănirea gravă a lui Nicolae Porumb. In afara tuturor celorlalte aspecte pe care le îmbracă fapta, se naşte totuşi o întrebare : cind va avea oraşul Brăila un teren amenajat pentru exerciţii de conducere auto fără asemenea pericole ? „Ghipsul“* viitorului Se știe că vindecarea fracturii oaselor lungi se face îndeobște prin aplicarea unui pansament de ghips. Nu este simplu nici pentru medic, nici pentru pacient. De aceea, medicul Corneliu Zaharia, de la spitalul „Colentina“ din Capitală, a imaginat un dispozitiv fixator-impactor care înlocuiește ghipsul. Aparatul construit de el este alcătuit dintr-un cadru metalic extern, prevăzut cu nişte orificii, prin care se introduc un număr de tije care se înșurubează în fragmentele osului fracturat. Aceste tije sunt apoi strînse progresiv şi elastic, pînă ce realizează o compresie optimă permanentă în focarul de fractură. Odată încheiată „operaţia", pacientul se poate mişca nestingherit pînă la deplina vindecare, cind aparatul este scos. Pe lingă faptul că înlocuieşte clasicul ghips, noul aparat prezintă încă o serie de avantaje : țesuturile musculare nu suferă nici o atrofiere, iar aplicarea altor tratamente locale se poate face concomitent cu vindecarea fracturii. Aplicat cu succes în cadrul spitalului, unde toate cele 40 de fracturi (unele considerate incurabile) s-au vindecat, noul aparat se anunţă de pe acum drept „ghipsul“ viitorului. Furnizori de ocazie La magazinul de încălţăminte din strada Emil Zola nr. 1 din Cluj a venit intr-una din zile un client cu o pretenţie, la început, cel puţin bizară. El a propus vinzătorului, nici mai mult nici mai puţin, decit ...să-i tundă zece perechi de pantofi noinoufii ca scoşi din fabrică. Cum magazinul respectiv avea menirea de a vinde şi nu de a cumpăra, a fost chemat la faţa locului un lucrător de miliţie. Aşa s-a constatat că Ion Baciu, manipulant de magazie la „Clujeana“, împreună cu Nicolae Neciu, pînă de curind angajatul aceleiaşi întreprinderi, sustrăseseră încălţămintea pentru a o valorifica pe cont propriu. In consecinţă, amîndoi au fost... încălțaţi pentru a fi trimişi în fața instanţei de judecată. Compresorul şi... astenia Locatarii blocului R 31, din strada Maşina de Pîine nr. 6 din Capitală au toate motivele să se îmbolnăvească de astenie. De trei săptămîni — are, n-are treabă — între orele 7 şi 10, sub ferestrele lor duduie (de zguduie ferestrele) un compresor. Lucrările care trebuie executate, în mod firesc puteau fi terminate în două-trei zile, dar ele trenează din lipsă de specialişti. Bine-bine, dar în cazul acesta de ce duduie în gol compresorul respectiv ? Iată explicaţia : mecanicul său este plătit după orele de funcţionare : stă compresorul, nu primeşte salariu ! Şi cum situaţia nu-i convine, îşi face zilnic programul de zgomote, spre disperarea locatarilor, ale căror apeluri nu sunt „auzite" de către I.C.M. 5. Rubrică redactată de : Dumitru TIRCOB Gheorghe DAVID cu sprijinul corespondenţilor „Semten" Garantaţi preluarea ritmică, in bune condiţii, a noii recolte? Ne despart puţine zile de momentul cind se va trece din plin la seceriş. Campania de recoltare din acest an se desfăşoară în condiţii mai deosebite faţă de anii precedenţi. In primul rînd, producţia, după cum apreciază specialiştii din agricultură, este bună. Datorită ploilor abundente, cit şi timpului care, după cum afirmă meteorologii, se va menţine umedă, la recoltare va fi nevoie de un efort mai mare din partea mecanizatorilor. Totodată, va trebui să se asigure condiţii optime de inmagazinare a cerealelor, ţinînd seama că acestea vor avea un grad mai ridicat de umiditate. De aceea, magaziile şi utilajele de condiţionare vor trebui pregătite ireproşabil. In cursul unui raid-anchetă am constatat că, în general, magaziile bazelor de recepţionare sunt pregătite : reparate, curăţite şi dezinfectate. In judeţul Brăila spaţiile sunt suficiente pentru a prelua întreaga producţie de cereale. La unele baze — Făurei, Urleasca, Brăila, şi altele — au fost pregătite spaţii cu o capacitate suplimentară de 33 620 tone, faţă de cea planificată. S-au reparat 36 de magazii şi 6 silozuri. Peste tot au fost făcute lucrările de văruire interioară şi exterioară, s-au înlocuit şi reparat podelele şi acoperişurile deteriorate. Acum se execută lucrări de dezinfectare, se înlătură orice posibilitate de apariţie a unor eventuale focare de infestaţie. „Am acordat o atenţie deosebită lucrărilor de mecanizare a preluării şi condiţionării produselor , nedeclarator, ing. Teodor Iurieţ, directorul întreprinderii. La bazele Bărăganul, Urleasca şi altele, am dezvoltat mecanizarea aşa incit acum putem spune că suntem pregătiţi să preluăm, mecanic, întreaga producţie pe care o vom depozita în silozuri şi magazii. Măsurile pe care le-am luat ne dau posibilitatea să preluăm zilnic pînă la 12 000 tonede cereale cu o umiditate de 17 la sută. Dacă se depăşeşte acest procent de umiditate suntem nevoiţi să apelăm la uscătoare. Am avut în vedere şi acest lucru. Pe lingă cele 21 de instalaţii de uscare, anul acesta am mai construit încă 3 uscătoare din fonduri de mică mecanizare. Această dotare ne dă posibilitatea să uscăm pînă la 3 020 de tone zilnic“. Şi în judeţul Teleorman, întreprinderea pentru valorificarea cerealelor a luat din vreme măsuri de pregătire a silozurilor şi magaziilor. Concomitent, au fost reparate şi revizuite tehnic instalaţiile tehnologice, utilajele, coloanele pentru uscarea produselor, transportoarele, trioarele, selectoarele, benzile, şnecurile, electroventilatoarele, au fost constituite puncte mecanizate pentru recepţionarea rapidă a produselor. Datorită acestui lucru există posibilitatea ca zilnic să se preia mecanizat 22 700 tone de cereale, din care se pot precurăţi, concomitent cu recepţionarea, 11 400 de tone. Aceasta face posibil ca în numai 12 zile bazele de recepţii şi silozurile să poată recepţiona întreaga cantitate de produse contractate. Pentru produsele ce vor fi recoltate şi aduse zilnic în silozuri şi baze, cu umiditate peste limitele unei conservări corespunzătoare, in judeţ se dispune de 9 instalaţii pentru uscarea acestora, cu o capacitate zilnică de 152 tone la o extracţie de 3,5 procente, ceea ce face posibilă uscarea a circa 45 000 tone de cereale pe lună. In judeţul Tulcea, majoritatea celor 84 de magazii de care dispune I.V.C. Tulcea, cît şi silozul de mare capacitate sunt aproape gata. A început, de asemenea, dezinfectarea spaţiilor de depozitare. Bazele de recepţie de la Casimcea, Pecineaga, Piatra Frecăţei şi Mahmudia sunt gata cu pregătirile necesare în vederea noii campanii de preluare şi conservare a recoltei din acest an. Cele arătate mai sus demonstrează preocuparea organelor locale de partid şi de stat, a lucrătorilor de la întreprinderile judeţene de valorificare a cerealelor pentru primirea şi păstrarea în bune condiţii a cerealelor. Analiza a scos la iveală însă şi unele probleme care trebuie rezolvate pină la începerea secerişului şi pe care vrem să le reliefăm in rîndurile ce urmează. Există garanţia unei preluări ritmice a recoltei ? întrebarea am adresat-o tov. Vasile Sima, şeful bazei de recepţie Măcin, judeţul Tulcea, unde an de an au existat greutăţi în preluarea recoltei. — Da şi nu. Cele două magazii cu o capacitate de 6 000 tone sunt gata. Dar nu avem în port decit o singură basculă. Acest lucru ne împiedică să preluăm cu operativitate recolta. Cele aflate le-am adus la cunoştinţa tov, ing. Maria Cîrjan, director adjunct la I.V.C. Tulcea. — Intr-adevăr, la Măcin avem cele mai mari greutăţi. Lipsa spaţiului, a utilajului chiar, ne va crea şi în acest an anumite greutăţi, ni s-a spus. Am apelat la centrala noastră, solicitînd prin împrumut, din portul Constanţa, în momentul cind vor deveni disponibile, trei pompe vactivator. In acest fel vom putea rezolva preluarea cerealelor. Asigurăm că preluarea recoltei din acest an va decurge normal ne-au fost date, nu însă fără a lăsa loc şi pentru eventuale scuze in timpul campaniei. Sub paravanul scuzelor obiective insă, două bascule aflate la Baia şi Piatra Frecăţei au fost date disponibile sub motiv că au o capacitate mică de cintărire. Nejustificat ni se pare şi argumentul neputinţei de a organiza schimbul doi la preluare numai pe presupunerea că transporturile de recoltă nu se vor efectua decit in limitele zilei-lumină. Dacă organul în drept, ce se ocupă acum de asigurarea tuturor măsurilor pentru preluarea în ritm susţinut a recoltei din acest an, afirmă că totul va merge totuşi bine nu ne cămine decit să ne convingem de acest lucru în zilele campaniei. La Brăila se pune cu deosebită stringenţă problema terminării magaziei de cereale de la Triaj : anul trecut s-a făcut recepţia provizorie a lucrării, constatîndu-se o serie de neajunsuri. Atunci s-a întocmit pe trei pagini lista remedierilor pe care constructorul — întreprinderea 7 construcţii-montaj Galaţi — trebuia să le termine intr-un timp stabilit. Remedierile nu sunt Insă efectuate nici în prezent. Celulele de depozitare a produselor nu sunt etanşe, fapt ce face ca apa din precipitaţii să pătrundă in interior, degradind produsele. Mari defecţiuni sunt semnalate şi la consolidarea balustradei de pe acoperişul langenoului, iar casa liftului nu corespunde dimensiunilor din proiect (nu e perfect verticală), din care cauză întreprinderea „Ascensorul“-Bucureşti nu poate executa montajul liftului. Constructorul dă vina pe proiectant, iar proiectantul — Institutul de cercetări şi proiectări agricole Bucureşti — nu e de acord cu Învinuirile aduse de constructor. Dacă acum se mai pot prezenta explicaţii şi scuze, se mai pot arunca învinuiri reciproce, în timpul campaniei asemenea scuze se vor solda cu pagube. Or, nimănui nu-i este permis să irosească nici un bob din recoltă. De aceea este necesar să se întrunească de urgenţă organele care răspund de această problemă şi să ia măsurile care se cuvin in vederea organizării temeinice a preluării cerealelor şi păstrării lor în cele mai bune condiţii. Se pare, aşa cum rezultă din constatările făcute cu prilejul raidului nostru, că magaziile şi silozurile aparţinînd I.V.C. au fost curăţate. Dar cantităţi însemnate de produse se păstrează în magaziile proprii ale cooperativelor agricole. Or, în această privinţă se constată cele mai multe neajunsuri. In judeţul Teleorman, magaziile cooperativelor agricole de producţie din Brînceni, Buzescu, Călineşti, Videle, Mirzăneşti, Pietroşani, Piatra şi altele n-au fost încă amenajate şi pregătite corespunzător. Faptele arată că nu există un control sever asupra modului cum sunt pregătite spaţiile de depozitare a recoltei în cooperativele agricole. De aceea este nevoie ca organele de stat şi agricole, comitetele comunale de partid să controleze toate magaziile şi să ia măsuri în vederea pregătirii acestora, măsuri care să fie respectate punct cu punct. Tudorel OANCEA Alexandru BRAD N. Gr. MARAŞANU corespondenţii „Scinteii" RAIDUL NOSTRU LA BAZELE DE RECEPŢIE Complexe zootehnice intercooperatiste TIRGOVIŞTE (corespondentul „Scinteii", Constantin Soci). Mai multe cooperative agricole de producţie unite în asociaţia zootehnică intercooperatista Dîmboviţa, pe baza creditelor bancare şi a fondurilor proprii, au început construcţia a 3 mari complexe zootehnice. La Braniştea, intr-o zonă cu mari posibilităţi de obţinere a furajelor, se construieşte un complex pentru 500 vaci cu lapte, iar la Petreşti-Găeşti un alt complex pentru 15 000 porci graşi. De asemenea, 5 cooperative agricole din preajma comunei Răcari au deschis în regie proprie un mare şantier. Este vorba de construcţia unui alt complex zootehnic destinat ingrăşării berbecuţilor. Toate cele trei complexe zootehnice vor intra în funcţiune cu întreaga lor capacitate în anul viitor. TELEGRAFIC!?... In ziua de 17 mai a. c. am trimis soţiei mele, Floarea Ciobotea, din comuna Olanu, judeţul Vilcea, suma de 1 000 lei. Banii i-am expediat telegrafic cu chitanţa nr. 420 971, de la I.C.H. Lotru — secţia din satul Costel, judeţul Vilcea, unde lucrez ca miner. Spre surprinderea mea insă, după două săptămîni, soţia nu primise banii. In acest timp familia mea a fost lipsită de mijloacele materiale necesare Întreţinerii. Banii, sint convins, vor fi găsiţi pînă la urmă, dar vreau să ştiu de ce se petrec asemenea acte de iresponsabilitate şi ce consecinţe suportă vinovaţii. Gheorghe CIOBOTEA minere I.C.H. Lotru satul Costel, jud. Vilcea SA NU FIE „MODEL", DAR SA FIE ! In cartierul Trivale din Piteşti, o dată cu blocurile de locuinţe, s-au dat în folosinţă un complex comercial, unităţi prestatoare de servicii. La aprovizionarea cetăţenilor din acest cartier în continuă dezvoltare contribuie insă şi producătorii individuali care aduc legume, fructe, brînzeturi. Dar in ce condiţii îşi desfac ei produsele ? Din cauză că nu s-au executat nici un fel de amenajări unde să-şi desfacă mărfurile, producătorii le aşează pe jos, pe hirtii sau saci, în praf ori noroi. Se spune că in spatele complexului comercial se va construi o piaţă model, dar nu se ştie in ce an se va intîmpla aceasta. Nu s-ar putea oare, pină atunci, să se facă nişte amenajări ieftine pe platforma de ciment existentă aici ? II. PREDA Blocul 4 B, din cartierul Trivale Piteşti DUPĂ FAPTĂ ŞI RĂSPLATĂ O scrisoare sosită din comuna Bragadiru, judeţul Teleorman, semnala că Lazăr Voicu, preşedintele C.A.P., abuzînd de funcţia încredinţată de adunarea generală a ţăranilor cooperatori, s-a pus pe căpătuială pe seama avutului obştesc. Inspectoratul miliţiei judeera înscrisă pe nici una dintre etichete. Reclamaţia a fost trimisă Fabricii de conserve din Caracal. In răspunsul acesteia se confirmă veridicitatea celor semnalate. Printre altele, se spune : „In ultima perioadă a lunii octombrie 1970 s-a fabricat un lot de conserve de tocană cu ardei mai amar. O parte dintre conservele fabricate au ajuns in comerţ, iar altă parte a fost reţinută în fabrică. Celor vinovaţi la I.G.L. şi Şantierul 5 construcţii, care a întocmit un proces verbal de constatare, incluzînd în el şi măsurile de remediere. Pină la 4 mai , se subliniază în răspuns — s-au efectuat reparaţii la 6 apartamente, rămînînd ca pină la sfirşitul lunii mai 1971 să se execute reparaţiile şi la celelalte apartamente“. La prima vedere, răspunsul pare satisfăcător. Dar, din procesul verbal de constatare, care ni s-a SClNTEIA — vineri II iunie 1971 ÎN DEZBATERE PUBLICĂ. Proiectul de lege cu privire la ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA UNITĂŢILOR ECONOMICE DE STAT Recentul proiect de lege cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor economice de stat se înscrie ca parte integrantă a vastei acţiuni iniţiate şi conduse de partid in vederea perfecţionării organizării, conducerii şi planificării economiei naţionale. Prin prevederile sale se delimitează mai riguros rolul ce revine întreprinderilor şi centralelor in mecanismul economic al ţării, atribuţiilor şi modului de organizare şi funcţionare a unităţilor economice de stat ; totodată, se precizează competenţele şi răspunderile ce revin organelor de conducere colectivă — comitetele de direcţie, consiliile de administraţie — rolul şi atribuţiile adunărilor generale ale salariaţilor, ca for suprem de conducere a unităţilor economice de stat. Noua reglementare asigură ridicarea la un nivel superior a muncii de conducere, in concordanţă cu exigenţele actuale ale progresului economic, contribuie la adîncirea democraţiei socialiste, creează un cadru corespunzător pentru participarea directă a tuturor oamenilor muncii la conducerea vieţii economice. Potrivit practicii democratice profund încetăţenite in societatea noastră, proiectul de lege cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor economice de stat este supus discuţiei publice pentru a da posibilitate cadrelor de conducere, specialiştilor, tuturor oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii să-şi spună părerea şi să contribuie la îmbunătăţirea şi definitivarea lui. Ziarul „Scinteia“ pune la dispoziţia cititorilor coloanele sale pentru a-şi expune punctele de vedere, observaţiile, propunerile. De la început doresc să remarc faptul că, ţinîndu-se seama de experienţa acumulată de la înfiinţarea centralelor industriale, de rezultatele pozitive înregistrate, dar şi de lipsurile constatate, noua lege asigură o delimitare mai bună a rolului şi atribuţiilor întreprinderilor şi centralelor, jalonind totodată direcţiile de viitor in care acestea urmează să-şi desfăşoare activitatea. Cu toate aceste elemente pozitive, de necontestat, consider că la definitivarea legii, la îmbunătăţirea şi precizarea mai clară a unor prevederi, ar trebui avute în vedere şi următoarele aspecte. In primul rînd, apreciez că ar fi util ca articolul 16 din capitolul II — unde se prevede că centrala se constituie, de regulă, pe structura unei mari întreprinderi — să se prevadă expres cine stabileşte acest „de regulă“ şi după ce criterii. In acest sens, cred că ar trebui să fie arătat că unele centrale se constituie pe structura unei mari întreprinderi, dacă volumul de producţie al acesteia are o pondere însemnată în volumul total al centralei şi dacă întreprinderea pe scheletul căreia se constituie centrala este reprezentativă, avînd toate tipurile de activităţi care există în celelalte întreprinderi. De altfel, aş sugera ca noua lege să excludă din articolele sale expresia „de regulă“, care poate da naştere la diverse interpretări, precizindu-se clar toate cazurile posibile. Totodată, în scopul unei cointeresări mai directe a membrilor comitetelor de direcţie şi consiliilor de administraţie la realizarea sarcinilor pe ansamblul unităţii din al cărui organ colectiv de conducere fac parte, consider necesară introducerea unui articol de lege suplimentar in care să se precizeze : „stimularea, respectiv penalizarea membrilor comitetelor da direcţie sau ai consiliilor de administraţie se vor face pe baza rezultatelor obţinute pe ansamblul întreprinderii sau respectiv al centralei". Tot în scopul obţinerii unor rezultate superioare în realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan, cred că nu ar fi lipsită de interes propunerea ca la articolul 37, aliniatul g, din capitolul II, să fie prevăzută şi posibilitatea ca centrala să poată iniţia şi alte forme de cointeresare materială a salariaţilor din centrală şi unităţile subordonate, bineînţeles cu condiţia încadrării in fondurile de salarii planificate. Ing. Aurel BĂNCILA director tehnic al Centralei industriale de maşini-unelte * Personal, am cîteva nedumeriri în legătură cu unele articole şi pasaje formulate in proiectul de lege cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor economice de stat. Aceasta pentru că, aşa cum sunt prezentate, unele prevederi sunt neclare, puţind da naştere la interpretări confuze. Aşa, bunăoară, la capitolul I, pct. b — desfacere, se arată că contractele economice de lungă durată sau pe perioade mai scurte pentru desfacerea produselor se încheie de către întreprindere. Judecind cel puțin din formulare, nu rezultă dacă întreprinderea are latitudinea să încheie contracte şi cu firme străine sau nu. Neclaritatea vine de acolo că la capitolul II, acelaşi punct b — desfacere, centrala — transcriu textual — „determină alte elemente utile încheierii contractelor economice“. Aş propune ca la capitolul I, sau la capitolul II, formularea să fie eventual completată, pentru a nu da loc la echivocuri. Mi s-a părut, de asemenea, insuficient de clar şi articolul 57 de la capitolul III, secţiunea a treia, unde se spune : „In Cazurile in care centră“relele se constituie pe structura unei unităţi — cum este şi cazul uzinei „1 Mai“-Ploieşti — consiliul de administraţie poate exercita atribuţiile comitetului de direcţie al unităţii respective". Aş crede util să se precizeze dacă este obligatorie pentru toate unităţile această preluare a atribuţiilor, sau se poate aplica legea de la caz la caz, funcţionînd în continuare comitetele de direcţie. Şi încă ceva. Dacă, să zicem, consiliul de administraţie al centralei preia atribuţiile comitetului de direcţie al uzinei, pe care este grefată, reprezentanţii întreprinderii în cauză participă numai la analizele şi discuţiile în legătură cu soarta colectivului, a producţiei respective sau sunt prezenţi şi atunci cind se pun in dezbatere probleme ce privesc alte unităţi din cadrul centralei sau chiar ale centralei însăşi ? Ing. Gheorghe TANASOIU consilier tehnic la Centrala industrială de utilaj petrolier Ploieşti ★ Din lectura proiectului de lege, mi-au reţinut atenţia unele aspecte noi în legătură cu organizarea şi funcţionarea comitetului de direcţie. Mă refer, în primul rînd, la legiferarea faptului că secretarul comitetului de partid trebuie să facă parte, de drept, din comitetul de direcţie. De altminteri, la noi în întreprindere el participa şi pînă acum la şedinţele comitetului de direcţie, îşi spunea cuvintul, era ascultat. De data aceasta însă legea îi acordă drepturi depline. Socot, totodată, că este utilă prevederea ca numărul reprezentanţilor salariaţilor în comitetul de direcţie să crească în raport cu cel al oamenilor din întreprindere. La noi, bunăoară, pînă acum făceau parte din comitetul de direcţie doar doi muncitori, aleşi în adunarea generală a salariaţilor. Conform prevederilor din proiectul noii legi, va trebui si mai alegem incă unul sau chiar doi, creind astfel posibilitatea unei reprezentări mai largi și, în același timp, a unei participări mai active a salariaților la conducerea treburilor întreprinderii. De asemenea, consider firesc și pe deplin justificat faptul că în comitetul de direcţie este inclus şi şeful controlului tehnic de calitate ; după părerea mea, el are astfel posibilitatea să ridice în comitetul de direcţie cele mai arzătoare probleme legate de calitatea produselor, pentru ca acest organ de conducere colectivă să stabilească cele mai eficiente măsuri care să asigure obţinerea de produse de bună calitate. Şi încă o chestiune : proiectul noii legi prevede organizarea în cadrul comitetului de direcţie a colectivului de conducere operativă. Aşa cum este conceput, acesta are menirea să conducă în mod operativ întreaga activitate a Întreprinderii in perioada dintre două şedinţe a comitetului de direcţie. In aceste condiţii, este clar că devine mult mai judicios şi mult mai uşor ca problemele curente ale producţiei să fie rezolvate de un colectiv format din 3—7 oameni competenţi, decit de director singur. Numai că întilnirea săptămînală a acestor oameni, aşa cum prevede proiectul de lege, pe lingă că le-ar îngreuna mult activitatea, nici nu ar fi in concordanţă cu o serie de situaţii statistice privind îndeplinirea planului de producţie care, de obicei, se întocmesc decadal. De aceea, propun ca aceste, şedinţe de analiză ale colectivului de conducere operativă să nu se ţină săptăminal, ci decadal, adică atunci când se întocmeşte de fapt situaţia îndeplinirii planului de producţie. Gheorghe BUDU director al întreprinderii de bere şi spirt Mărgineni-Bacău * Propun ca numărul reprezentanţilor salariaţilor in comitetul de direcţie să fie cel puţin egal cu al celor numiţi de organul căruia ii este subordonată unitatea. Am in vedere situaţia concretă din întreprinderea noastră, unde personalul navigant, care reprezintă circa 50 la sută din numărul total al salariaţilor şi care, de altfel, realizează cea mai mare parte a planului economic, este slab reprezentat in acest for colectiv de conducere şi decizie. Virgil CATUNEANU director adjunct la Direcţia navigaţiei maritime „Navrom“Constanţa ★ După părerea mea, cota de premiere prevăzută să se afle la dispoziţia conducerii unităţii — 0,05 la sută din fondul de salarii — ar trebui să fie mai mare. Susţin aceasta, intrucît în activitatea economică a unei uzine sunt frecvente cazurile cind anumiţi salariaţi se remarcă printr-o activitate deosebită ; de asemenea, are Ioc o creştere accentuată, în proporţii de masă, a grijii pentru raţionalizarea consumului de materii prime şi materiale, ceea ce necesită fonduri sporite pentru recompensarea celor ce se disting in mod deosebit. Ing. loan ALBU directorul Uzinei „Unic* Satu-Mare I it/M-rtlul rnminocr rlm nr»n în nrtiinliTnFft /Imrmino rlin «tntiimon lnnîforl Foto : Gh. Viațu» RECLAMAŢII • SESIZĂRI • RĂSPUNSURI ului Teleorman, căruia i s-a trimis sesizarea, ne răspunde că verificările făcute confirmă că, intr-adevăr, Lazăr Voicu a folosit diferite cantităţi de produse şi materiale din C.A.P., a folosit în interes personal mijloacele de transport şi munca unor lucrători din cooperativă. Faţă de cele constatate — se spune în încheierea răspunsului — s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Lazăr Voicu pentru săvîrşirea infracţiunilor de delapidare şi abuz in serviciu, urmind ca dosarul să fie înaintat organului de procuratură. CONSERVE IN SOS AMAR Cu cîteva zile in urmă — ne sesiza Liviu Pirvănescu din Craiova, Calea Bucureşti, bloc 4 — am cumpărat de la un magazin alimentar o cutie de conserve cu tocană de legume și alte două cutii cu mazăre fină verde, produse ale fabricii din Caracal. Surpriză insă : în loc de tocană, în prima cutie am descoperit nişte ardei graşi tăiaţi pe din două şi cîteva boabe de orez intr-un sos amar ; în celelalte două cutii, în loc de mazăre fină am găsit apă chioară şi un strat subţire de mazăre. Data de fabricaţie a acestor conserve nu s-a imputat contravaloarea mărfurilor necorespunzătoare calitativ“. Cum se vede, în ce o priveşte, fabrica a găsit modalitatea de a-şi recupera paguba, dar faţă de cumpărătorii care au avut ghinionul să cumpere astfel de conserve a rămas datoare. UN RĂSPUNS NESATISFACĂTOR La încheierea contractelor pentru construcţia apartamentelor proprietate personală din blocul Bl — ne semnalau cu puţin timp in urmă locatarii respectivi — I.G.L. ne-a asigurat că locuinţele vor fi executate ireproşabil. La puţină vreme de la data primirii în folosinţă (15 iulie 1970), promisiunile s-au dovedit a fi vorbe goale. Pereţii s-au coşcovit şi au mucegăit, caloriferele s-au defectat, conductele de evacuare, de asemenea, parchetul a crăpat, plafonul unor camere s-a prăbuşit ş.a.m.d. Sesizat de către redacţie, Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bîrlad ne răspunde că, „la 6 aprilie 1971 s-a deplasat la faţa locului o comisie formată din specialişti de la consiliul popular municipal, de la trimis In copie, reiese că „tencuiala de pe tavane s-a desprins în două camere in proporţie de circa 50 la sută , că în alte apartamente există pericolul desfacerii tencuielilor de pe pereţi, fapt ce s-ar putea solda cu accidente grave ; că tencuielile s-au executat fără a se respecta dozajele de ciment la primul strat etc.“. Considerăm că in această situaţie răspunsul ar fi trebuit să precizeze şi măsurile ce vor fii luate împotriva celor vinovaţi, pentru ca asemenea acte de iresponsabilitate in executarea construcţiilor să nu se mai repete. RUINE... PITOREŞTI Prin 1966, in punctul numit „Lunca" de lingă Horezu a Început construcţia unui atelier destinat Centrului teritorial de protecţia plantelor. S-au cheltuit in total 85 000 de lei la turnarea fundaţiei, înălţarea zidurilor, montarea acoperişului etc. Şi cind toată această respectabilă sumă „s-a topit", iniţiatorii construcţiei şi-au dat seama că de fapt ea nu mai este necesară nimănui. Lucrările au încetat. S-au scurs de atunci cîţiva ani, atelierul a fost părăsit, acoperişul s-a prăbuşit, zidurile s-au transformat în ruine, pitoreşti, ce-i drept, dar ruine. Unele materiale au mai fost recuperate, dar evaluarea integrală a pagubei nu a fost incă făcută şi nici vinovatul stabilit. Organele locale consideră că ruinele au sporit valoarea turistică a locului şi in consecinţă vinovaţii trebuie să fie absolviţi de orice vină ? Gh. BALAŞA comuna Maldâreţu, judeţul Vilcea CINE REMEDIAZĂ GREŞELILE ? „La 13 martie 1971 , ne scrie Toader Burheci din Bîrlad, str. Dumbrava nr. 4, bloc I , sc. B, ap. 29 — am cumpărat o sufragerie tip „Bîlea II“. Din păcate, mobila prezintă o serie de defecţiuni : servanta n-are un picior, biblioteca are furnirul umflat şi crăpat etc“. Respectind indicaţiile vinzătorului, semnatarul s-a adresat cooperativei „Prestarea" din oraş, care — se zice — e obligată să repare mobila cu defecţiuni aflată în garanţie. Amabil, directorul comercial al cooperativei i-a promis că Intr-o zi, cel mult două, va trimite un specialist la faţa locului Cum insă specialistul nu şi-a făcut nici pină acum apariţia, cetăţeanul a scris şi la Piteşti, la unitatea producătoare, rugind să vină cineva de acolo să remedieze defecţiunile sufrageriei. Dar ghinion : de la Piteşti i s-a transmis că această sarcină revine în exclusivitate cooperativei „Prestarea" din Bîrlad. Să i se adreseze cu toată Încrederea. Cum insă la cooperativă a apelat Inutil şi termenul de garanţie e pe cale de a expira, cumpărătorul se adresează cu aceeaşi Încredere, pe această cale, forurilor competenta, poate, cine ştie, vor lua ele vreo măsură mai eficientă...