Scînteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)

1971-06-12 / nr. 8814

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Veteranul vînătorilor Cea mai veche asociaţie a vî­nătorilor din Constanţa împli­neşte in curînd 70 de ani de existenţă. Nu ne propunem să facem un bilanţ al trofeelor. Consemnăm doar faptul că unul dintre membrii ei fondatori, Ni­­colae Leocenidi sau „Barbu Ni­cola“, cum ii spun cu respect colegii, tineri şi vîrstnici, este şi astăzi membru activ. La cei 93 de ani ai săi, veteranul vinăto­­rilor constănţeni — şi, poate, din toată ţara — se pregăteşte pen­tru noul sezon al prepeliţelor. Ii urăm succes şi alte multe expe­diţii din care să se întoarcă cu tolba plină. De la hoţie , la crimă Zilele trecute, Nicolae Vicle­nie, paznic la cooperativa agri­colă din satul Jugureanu, comu­na Ulmu (Brăila), l-a surprins pe Sava Grecu, din acelaşi sat, cu un purcel sustras de la una din fermele sectorului zootehnic. A chemat imediat în ajutor alţi doi paznici şi, împreună cu ei, a reuşit să-l reţină pe făptaş. Anunţat despre aceasta, pre­şedintele cooperativei a dispus ca vinovatul să fie lăsat în pace, dar să i se ia purcelul.­­Sava Grecu nu voia însă să se împace nici măcar cu acest eşec. S-a întors acasă, a luat un cuţit de bucătărie şi, revenind la pazni­cul ce-1 prinsese în flagrant, i-a aplicat mai multe lovituri, în urma cărora, acesta a decedat. Ucigaşul a pornit apoi să se ră­fuiască în acelaşi mod şi cu cei­lalţi doi paznici. Intre timp însă a fost imobilizat şi predat or­ganelor de urmărire penală. După terminarea anchetei, va fi deferit instanţei de judecată. Se impune o anchetă­ In cadrul carierei de exploatare a fabricii „Ter­velia“ din Braşov, s-a efectuat recent o­ p uşcare pentru dislocarea materiei pri­me. Explozia a avut insă şi un alt efect decit cel aşteptat. Nu­meroase blocuri şi bucăţi de pia­tră au fost aruncate la 600—700 metri peste limita stabilită, pro­­ducînd diverse stricăciuni la nu mai puţin de 34 de imobile si­tuate în zona întreprinderii. Nu­mai printr-un noroc nu s-au înregistrat şi accidente grave. Cauza — după unii specialişti ai fabricii — ar fi fost necunoaş­terea exactă a structurii rocilor şi folosirea unei cantităţi mai mari de exploziv decit cea ne­cesară. Altfel spus, nerespecta­­rea normelor de tehnica secu­rităţii muncii. Pentru care, după cum se ştie, nu există nici un fel de scuze. De aceea, şi în acest caz, se impune o anchetă minuţioasă din partea organelor de resort pentru stabilirea cau­zelor şi a răspunderilor celor vi­novaţi. Năravul din fire... Acum cîteva luni, conducăto­rul auto Filipache Neatu, din Ostroveni (Dolj), a fost găsit la volan în stare de ebrietate. I s-a suspendat permisul de condu­cere pe 30 de zile. La reprimirea acestuia, F.N. a declarat solemn că nu va mai cădea niciodată­ într-o astfel de greșeală. Un control recent a demonstrat însă cu totul altceva. I s-a ridicat din nou permisul de conducere. De data aceasta — definitiv și ire­vocabil. In consecinţă, după ce va suporta rigorile recidivei, va trebui să-şi aleagă altă meserie. Năravul din fire nu putea ră­­mîne fără lecuire ! Microbul... neglijenţei într-una din zilele trecute, toate autosalvările din serviciul de urgenţă din Tîrgu-Jiu au fost nevoite să facă, în mai puţin de 10 minute, un adevărat tur de forţă pentru a transporta, de la liceul pedagogic la spital, 78 de elevi , toţi intoxicaţi de la mi­cul dejun. Datorită intervenţiei prompte a medicilor, elevii sunt acum in afară de orice pericol. Organele de specialitate nu au stabilit încă datorită cărui ali­ment s-a produs intoxicaţia. In schimb, s-au constatat o seamă de neglijenţe grave. In diminea­ţa respectivă, in afară de elevul de serviciu, nimeni n-a asistat la scoaterea alimentelor din ma­gazie, nimeni nu a controlat ca­litatea lor. Deşi şcoala are admi­nistrator, pedagog, soră medica­lă, bucătar şef, responsabil de cantină ş.a.m.d. După cum se vede, toţi erau insă „contami­naţi“ de microbul atît de peri­culos al neglijenţei. Pe cind deci sancţiunile menite să-i deconta­mineze 7 Rubrică redactată de : Dumitru TIRCOB Gheorghe DAVID cu sprijinul corespondenților „Scînteii" In ansamblul măsurilor luate în ultimii ani pentru perfecţionarea continuă a activităţii consiliilor popu­lare, pentru a face mai cuprinză­toare şi mai eficientă munca lor, pentru realizarea dezideratului gene­ral al activităţii acestora — stabili­rea unor legături cit mai strinse cu masele — un loc de prim-rang este rezervat comisiilor permanente. In acest scop, Legea de organizare şi funcţionare a consiliilor populare in­vesteşte aceste comisii cu atribuţii dintre cele mai importante. „Comi­siile — se precizează în lege — stu­diază problemele de interes local, pe baza hotăririlor consiliului popular, la cererea comitetului executiv sau din proprie iniţia­tivă şi prezintă consiliului popular sau comitetului e­­xecutiv propune­rile lor ; contro­lează activitatea organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, a organiza­ţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor subor­donate consiliului popular sau comi­tetului executiv ; prezintă consiliu­lui popular, din proprie iniţiativă, proiecte de hotă­­riri ; avizează proiectele de ho­­tărîri elaborate de comitetul executiv şi care urmează a fi supuse spre a­­probare consiliului popular...“ etc. Ele sunt definite deci de lege ca orga­nisme de lucru, de analiză şi control asupra celor mai importante pro­bleme ale vieţii de stat şi sociale. Este un fapt demonstrat de reali­tate că aceste comisii desfăşoară o amplă activitate care implică un mare volum de muncă, cu efecte din­tre cele mai pozitive asupra tuturor domeniilor de activitate ale consiliilor populare. In răstimpul care a tre­cut din actuala legislatură, s-a do­vedit în mod concludent că această formă de conducere democratică a vieţii sociale exercită o influenţă pozitivă asupra întregului sistem de lucru al organelor locale ale puterii de stat cu masele de cetă­ţeni, face posibilă o cunoaştere mai bună a problemelor şi realităţilor lo­cale. Dacă ne referim numai la fap­tul că activitatea comisiilor antre­nează zeci de mii de deputaţi de la oraşe şi sate, practic aproape toţi deputaţii ţării, atrage în circuitul ei alte sute de mii de cetăţeni, care participă astfel la analizarea şi so­luţionarea celor mai diverse pro­bleme ale economiei şi administra­ţiei locale, ajungem la concluzia că aceste organisme realizează, în mo­dul cel mai concret cu putinţă, dezi­deratul fundamental al conducerii colective, nu numai in sesiuni, ci permanent, zi de zi. Aşa cum rezultă din aprecierile ex­primate de diferite foruri, la toate nivelele, ca şi de către cetăţeni, co­misiile au adus şi aduc o contribuţie substanţială la analizarea şi soluţio­narea unei arii largi de probleme, de la cele :edilitar-gospodăreşti,­­ apro­vizionare şi transport, perfecionare a serviciilor publice, de cultură şi învăţămînt, pînă la cele de arhitec­tură şi sistematizare. Sistemul lor de lucru, care se bazează pe partici­parea organizată a unui număr mare de specialişti, a altor categorii de ce­tăţeni, la cercetarea problemelor, la rezolvarea lor, asigură un înalt grad de competenţă şi eficienţă actului conducerii, activităţii în ansamblu a consiliilor populare. In actuala legislatură, comisiile permanente ale Consiliului popular municipal Roman, de exemplu, au efectuat 96 de studii, au întreprins peste 50 de controale in diferite uni­tăţi şi sectoare subordonate şi au înaintat comitetului executiv circa 60 de propuneri. Ce relevă această statistică ? înainte de toate, faptul că multe dintre comisiile permanente ale acestui consiliu s-au manifestat din plin ca instrumente active de lucru, că deputaţii — şi, alături de ei, mii de cetăţeni — au participat con­cret şi efectiv la exercitarea actului conducerii, ceea ce a avut drept re­zultat elaborarea unor hotăriri şi de­cizii fundamentate pe o bună cu­noaştere a realităţii. Această ac­tivitate laborioasă îşi are originea, în primul rînd, în modul cum reali­zează consiliul popular legătura cu comisiile, cum le antrenează în re­zolvarea tuturor problemelor care-i stau în atenţie. Aici s-a încetăţenit practica — de altfel, prevăzută de lege — ca, in raport de specificul problemei analizate, comitetul exe­cutiv să invite lunar la şedinţele sale reprezentanţi ai conducerii co­misiilor, iar membrii comitetului executiv să participe, la rindul lor, cu regularitate, la toate şedinţele de lu­cru ale acestor organisme. Există — şi în alte judeţe, municipii, oraşe şi comune — comisii permanente care şi-au înscris, în planurile lor de muncă, obiective de un real in­teres cetăţenesc şi pentru înfăptuirea cărora au acţionat pînă la capăt. Constatăm, ca un fapt îmbucurător, că multe comisii se orientează tot mai decis spre abordarea unor pro­bleme majore, de real interes, cu implicaţii directe şi imediate asupra perfecţionării activităţii administra­ţiei locale. Spaţiul nu ne permite să înfăţişăm pe larg aria de preocu­pări a acestora, dar vom cita, totuşi, cîteva exemple : cinci comisii per­manente din judeţul Bihor şi-au unit forţele spre a elabora un studiu şi un plan de măsuri pentru dezvolta­rea prestaţiilor de servicii către populaţie pe perioada 1971—1975 , comisia de specialitate a Consiliului popular municipal Ploieşti a anali­zat posibilităţile existente pentru o mai bună corelare a capacităţii tran­sportului în comun cu programul de muncă al uzinelor şi a propus mă­suri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii în acest domeniu ; aşeza­rea echilibrată a reţelei comerciale pe teritoriu a făcut obiectul unor propuneri şi măsuri pe care le-a iniţiat comisia permanentă comerţ-a­­provizionare a Consiliului popular judeţean Braşov etc. Exemple ase­mănătoare — şi poate altele mai e­­­­dificatoare — s-ar mai putea da,­­ desigur. Cu toate acestea, activita­­­■ tea, multor comisii permanente — de la judeţe, dar mai ales de la municipii, oraşe şi comune — con­tinuă să fie ineficientă, să nu se ri­dice la nivelul la care au fost con­cepute rolul şi funcţiile lor. Ce cauze determină apariţia unor asemenea situaţii ? Deşi, în general, comisiile perma­nente au în frunte deputaţi destoi­nici, harnici — mulţi dintre ei cu pregătire de specialitate — se con­stată existenţa unui fenomen care nu poate să nu aibă urmări asupra eficienţei , nu în toate cazurile se asigură, încă de la constituire, con­ducerea acestor organisme de către cadrele cele mai competente. Există cazuri cînd în fruntea unor comi­sii — specializate într-un domeniu sau altul — sunt oameni care n-au nici o tangenţă cu sectoarele respec­tive şi care, în final, nu pot orienta activitatea spre probleme esenţiale. Unele comisii de strictă specialitate, ca cea de plan-finanţe a Consiliului popular al judeţului Botoşani şi al­tele, au in conducere deputaţi des­toinici, entuziaşti, dar ale căror cu­noştinţe de specialitate n-au nici o legătură cu profilul comisiilor a că­ror activitate o coordonează. Uneori se produce şi un alt gen de anomalii : activitatea unor comisii permanente este condusă de deputaţi care sunt salariaţi în aparatul comite­telor executive. Asemenea situa­ţii există, spre exemplu, la unele comisii permanente din comunele Vîrful Cîmpului, Mihail Eminescu, Broscăuţi, George Enescu (tot din judeţul Botoşani). Acceptarea in con­tinuare a acestei situaţii aduce, fără discuţie, prejudicii serioase activităţii comisiilor respective, anchilozează ac­tivitatea lor. In asemenea cazuri, după opinia noastră, este absolut necesar să se revadă modul cum au fost constituite comisiile şi să se treacă — acolo unde este cazul — la reaşezarea componenţei şi condu­cerii lor într-o structură care să le asigure o eficienţă deplină. Pe aceeaşi linie se înscrie şi un alt fenomen care influenţează nega­tiv activitatea comisiilor — anume, încredinţarea mandatului de a con­duce unele comisii permanente chiar celor care conduc sau coordonează direct sectoarele şi instituţiile din sfera activităţii de control a respecti­vei comisii. .Asemenea cazuri există în judeţele Cluj, Braşov, Su­ceava, dar situaţia e valabilă şi pentru altele. Or, este ab­solut anormal , ţinînd seama de funcţiile pe care le au aceste organisme, care trebuie să con­troleze şi activitatea administra­ţiei şi instituţiilor subordonate con­siliului popular , ca în fruntea co­misiilor să se afle tocmai cei care, de fapt, ar trebui controlaţi. Practic, se constată că cei aflaţi în fruntea co­misiilor, ca să nu li se reproşeze că nu-şi îndeplinesc mandatul, orientea­ză activitatea mai mult spre probleme mărunte, neesenţiale, ceea ce face ca acţiunile iniţiate să aibă un caracter pur formal. Comisiile permanente îşi desfă­şoară activitatea, după cum bine se ştie, pe bazia unor planuri de mun­că trimestriale sau semestriale. N-am fi adus în discuţie această cerinţă binecunoscută dacă n-am fi consta­tat că formalismul manifestat în pre­ocupările multor comisii permanente derivă din modul cum se face pla­nificarea muncii. Comitetele execu­tive ale consiliilor populare au obli­gaţia — stabilită prin lege — de a informa comisiile permanente asupra sarcinilor principale, pentru a le a­­juta să-şi orienteze activitatea spre obiective de stringentă actualitate, a­­flate în atenţia consiliilor populare. Ce se constată, însă, în realitate ? In unele locuri, sistemul de a lucra cu comisiile — de la planificarea muncii şi pînă la finalizarea obiec­tivelor analizate — este „transferat“ de la comitetul executiv la direcţiile şi funcţionarii consiliului popular. Ca urmare, pe lingă faptul că astfel este eludată legea — comisiile permanente nu sînt subordonate decît consiliului popular — se stabilesc raporturi de lucru anormale, cu capul în jos, întrucît cei ce trebuie să fie controlaţi ajung în postura de „îndrumători“. Rezultatul ? Unele comisii perma­nente renunţă pînă şi la minima o­­bligaţie de a-şi întocmi planuri de muncă — situaţie semnalată la Con­siliul popular al municipiului Plo­ieşti, la Consiliul popular judeţean Braşov ; altele, trec în plan o­­biective generale, care nu-şi propun să soluţioneze nici o problemă ; cele mai multe sunt „îndrumate“ spre tot felul de studii , fie pentru proble­me ce nu sunt de competenţa lor, fie pentru care nu există posibilităţi concrete de rezolvare, şi atunci mun­ca şi eforturile iau drumul hîrtiilor păstrate la dosar. E evident că, în a­­ceste condiţii, apar fenomene de for­malism şi birocratism în îndeplini­rea sarcinilor. In ultimii ani, după cum se ştie, activitatea consi­liilor populare a făcut obiectul u­­nui număr de legi şi acte normative menite să lăr­gească competen­ţa şi autonomia acestora in exer­citarea atribu­ţiilor, să le asi­gure o mai mare mobilitate şi su­pleţe în condu­cerea economiei şi administraţiei locale. Pe aceas­tă linie se înscriu numeroase re­glementări de or­din general, de­crete ale Consi­liului de Stat și hotărîri ale gu­vernului, propriile decizii. Ar fi fi­resc ca, in activi­tatea curentă a comisiilor per­manente, contro­lul asupra felului cum se indepli­­nesc asemenea acte normative să ocupe o pondere tot mai însemnată. Constatări ale organelor competente arată că acţiunile de control repre­zintă un procent considerabil de mic în raport cu celelalte activităţi ini­ţiate de comisiile permanente. Or, accentul preocupărilor acestor co­misii, ca organisme care participă la exercitarea conducerii colective, ar trebui să cadă în prezent mai mult ca oricind pe intensificarea con­trolului, întrucît acesta confruntă di­recţiile şi instituţiile consiliilor popu­lare cu propriile hotărîri, cu re­glementările generale şi astfel, asi­gură înscrierea în permanenţă a ac­tivităţii acestora in spiritul şi litera legii. Considerăm că se impune ca, în fie­care judeţ, comitetele executive ale consiliilor populare să revadă atent modul cum lucrează comisiile perma­nente, să ia măsuri concrete pentru a se asigura o funcţionare a lor în conformitate cu prevederile legii. Pretutindeni eforturile lor trebuie îndreptate pe făgaşul pentru care au fost create, atît prin orientarea lor asupra unor probleme care preocu­pă în cel mai înalt grad economia şi viaţa locală de stat, cit şi prin valorificarea concluziilor care se desprind din analizele şi controalele întreprinse. Constantin PRIESCU COMISIILE PERMANENTE puţin folosite în munca de control şi decizie a consiliilor populare Institutul de cercetări şi proiectări navale din Galați Noiembrie, 1970. O dis­poziţie telefonică îl pune in alertă pe doctorul Ste­­lian Ivodeanu, directorul spitalului din Novaci, jude­ţul Gorj. — Veniţi urgent la Tg Jiu. Şi nu uitaţi : luaţi şi ştampila. La citeva ore după aceea, dialog în biroul doctorului Nicolae Popi, directorul Di­recţiei sanitare judeţene . — Uite ce : îl iei la spi­tal pe Emil Bălăşoiu. Pe postul de economist con­tabil. — Dar n-am un aseme­nea... — Nu-i nimic, nu-i ni­mic... Faci acum o hîrtie către noi prin care soliciţi înfiinţarea postului. Aşa... Şi tot acum întocmeşti a­­dresa către Consiliul popu­lar orăşenesc Novaci prin care ceri transferul lui Bă­lăşoiu. In numai 2 (două) zile se înfiinţează postul de eco­­nomist-contabil (refuzat cu citva timp în urmă !). In a treia zi, Consiliul popular orăşenesc Novaci comunică şi el că E. B. „se revocă şi se transferă la spitalul din localitate“. La numai două zile după ce actele de transfer au fost „aranjate“, la Novaci are loc plenara comitetului orăşenesc de partid. Aici, revocatul — pînă atunci se­cretarul consiliului popular orăşenesc — este exclus din comitetul orăşenesc de partid, iar primarul, Ion Şerban, schimbat „pentru metode greşite în munca cu oamenii şi stil de mun­că defectuos“. Lucrurile în­cep să se limpezească. Am mai întîlnit asemenea situa­ţii : „destituiţi“ cu... trans­ferul in buzunar. Cu o mi­nă se închide, ferm, poarta mare a abuzului. Cu cealal­tă se deschide blajin, poar­ta cea mică... S-ar putea ridica între­barea , dar bine, E. B. tot trebuie să muncească un­deva. Să-l laşi pe om în voia soartei ? ! Fireşte, în orînduirea noastră constitu­ţia asigură tuturor dreptul la muncă. Dar de aici şi pînă la a înfiinţa un post special pentru... destituit şi a-l pune în discuţie numai după ce şi-a asigurat omul un loc bine retribuit pentru transfer, ni se pare că dis­tanţa e prea mare ! Să stăruim însă asupra motivelor pentru care E. B. a fost — nici nu ştim cum să zicem — destituit? trans­ferat prin „aranjament“ ? revocat ? Dezbaterile din plenara Comitetului orăşe­nesc de partid Novaci, în cadrul căreia s-a hotărît mai întîi excluderea din co­mitet, apoi să se recoman­de organizaţiei de bază excluderea din rîndul membrilor de partid a fos­tului secretar al consiliu­lui popular, s-au oprit pe larg asupra numeroaselor sale abateri. Sub ochii fostului primar, Ion Şerban, Bălăşoiu „în­­vîrtea“ de ani de zile totul pe degete la Novaci, trans­­formînd funcţia şi Îndatori­rile obşteşti ce decurg din ea într-un mijloc de căpă­tuială. Vom mai reveni asupra acestei „filozofii“ potrivit căreia funcţia este concepu­tă uneori prin optica degra­dantă a mercantilismului. Profesată de la nivelul u­­nei responsabilităţi încre­dinţată de societate, aceas­tă practică e cu atît mai gravă, are un grad de pe­riculozitate socială cu atît mai mare. Am discutat cu mulţi ce­tăţeni din Novaci. Imensa lor majoritate au conturat cu exactitate profilul mo­ral al fostului secretar de consiliu : avid după chiver­niseală, hrăpăreţ, mereu în căutarea unei surse de ciş­­tig dubios. Dar să ne oprim la cîte­va fapte, aşa cum au fost ele înfăţişate comuniştilor din Novaci . E. B. se în­frupta din pădurea comu­nei, confundînd-o cu pro­pria lui ogradă ; lua ţuică de la diverşi cetăţeni fără să plătească ; la un mo­ment dat a intrat in com­binaţie cu un particular din Bucureşti, care a devenit peste noapte furnizorul „autorizat“ a... 6 000 fire de trandafiri ! Particularul cu pricina a fost şi „ajutat“ să se es­chiveze de la impozitul pe circulaţia mărfurilor. Aşadar, tirguieli la mica înţelegere ! Prin eludarea legii, in aşa fel ca „tot o­­mul să prospere“. Iată pen­tru cine se înfiinţează un post nou în schema spitalu­lui din Novaci : iată „obi­ectul“ alertei despre care am amintit la începutul a­­cestor rinduri. Sunt împrejurări cînd un om sau altul nu se dove­deşte la înălţimea funcţiei de conducere ce i s-a în­credinţat cînd faptele lui conduc la retragerea man­datului cu care a fost în­vestit de obşte. Este o co­ordonată esenţială a vieţii noastre democratice con­trolul maselor asupra celor puşi să conducă treburile dintr-o instituţie sau alta. La Novaci, abuzurile, ile­galităţile n-au fost tolerate. Dar pentru ca această pu­tere a normelor noastre de­mocratice să se simtă, e­­fectele ei să fie cele aştep­tate, era de presupus că vi­novaţii nu vor fi lă­saţi să se pripăşească în grabă la locuri călduţe, incit nici să nu-şi mai a­­ducă aminte că au fost, de fapt, destituiţi.­ Actul revo­cării, atunci cînd faptele încriminatului îl reclamă, reprezintă — trebuie să re­prezinte ! — nu numai o simplă schimbare de pe un post pe altul, dar şi o sanc­ţiune publică. Să nu ne oprim insă aici. Gheorghe Certea — ne-au relatat mulţi dintre cei cu care am stat de vorbă — avea dreptul să-şi ducă oile la păşune pe unde-i poftea inima. Lucru „explicabil" : la stîna lui îşi creştea Bă­lăşoiu porcii, fără să-i plă­tească nici un bănuţ. „Devenise un obicei ca munţii din împrejurimi să fie închiriaţi de Bălăşoiu potrivit acestor apucături care au lovit mult în pres­tigiul consiliului popular, nn climatul de cinste şi co­rectitudine care trebuia să caracterizeze activitatea a­­cestuia“. (Serghie Leuştean, actualul primar al Novaci­lor). — E adevărat — spune acum fostul secretar de consiliu. Am favorizat pe unii cetăţeni. Dar rog să se ţină seama : numărul celor părtiniţi a fost­ mic ! Chiar şi aceste „argu­mente“ contribuie la radio­grafierea profilului moral al omului şi la reliefarea substratului real al apucă­turilor lui. In activitatea publică sau privată, in forul public sau acasă, fie că faci ceva pen­tru tine sau pentru intere­sul larg al tuturor, linia de conduită a acţiunilor, crite­riul fundamental prin pris­ma căruia sunt judecate, trebuie să fie CORECTI­TUDINEA. Nesocotirea a­­cestei norme morale, mai ales atunci când deţii o res­ponsabilitate obştească, a­­duce grave prejudicii con­ceptului de dreptate în ge­neral, societăţii, oamenilor ce alcătuiesc colectivitatea. „Am favorizat pe unii ce­tăţeni“ — recunoaşte fără jenă fostul secretar al Con­siliului popular orăşenesc din Novaci. In primul lună trebuie subliniat că avanta­jele pe care le crea pentru aceşti „aleşi“ — drept răs­plată a „serviciilor" aduse lui, evident — erau din a­­vuţia obştii. Asemenea fap­te nu pot trece neobserva­te : mai devreme sau mai tirziu ele sint sancţionate prin oprobriul public. Cind acorda favorurile sale unor cetăţeni care-i „serveau“ — „creditîndu-i“ cu bani, „împrumutindu-i“ zeci şi zeci de litri de ţuică, cres­­cîndu-i pe veresie porcii la stînă, acceptînd să devină martori, de fapt complici­­, la procurarea dubioasă a lemnelor etc. — E. B. in­staura criterii de „recom­pensă" reprobabile, incom­patibile cu normele vieţii noastre sociale, aducea se­rioase daune morale pres­tigiului instituţiei publice în cadrul căreia deţinea un important post de decizie. Cu­ preţ punea fostul se­cretar al consiliului pe toa­te acestea putem desprinde şi din alt fapt. In registre­le agricole, date lui pe mi­nă, s-au găsit modificări la 27 de cetăţeni — „modifi­cări“ ce urmăreau micşo­rarea suprafeţelor agrico­le, a efectivelor de anima­le deţinute, fără să se spe­cifice pe ce temei legal s-au operat. — Eraţi omul care, prin funcţie, aveaţi datoria să respectaţi şi să vegheaţi la respectarea legii. De ce aţi recurs la asemenea meto­de ? Cu ce scop ? — Cred că e o greşeală... Desigur, am operat în fu­gă ! Şi, probabil, am uitat să trec şi menţiunile res­pective... Să admitem că aşa stau lucrurile, deşi e absurd să se „greşească“ în... 27 de rinduri ! Să admitem însă şi să ne oprim asupra altui fapt: cînd şi-a întocmit for­mele de transfer, E. B. a a­­dăugat (actele purtau deja semnăturile de rigoare !) menţiunea că i se mai cu­vin 12 zile de concediu !... Tot „graba“ e de vină şi în cazul acestui fals ? Aşadar, iată omul căruia i se dăduse nu o responsa­bilitate oarecare, ci o func­ţie importantă in mecanis­mul treburilor noastre ob­şteştii. Nu ştim cit de mari sunt daunele materiale cau­zate de „activitatea“ fostu­lui secretar al consiliului popular orășenesc Novaci. Noi stăruim mai ales asu­pra prejudiciilor morale care, de regulă nu se con­tabilizează în registre. Fa­vorurile, falsurile, chilipi­rul , vestigii anacronice ale unor moravuri de tris­tă faimă fanariotă — u­­zurpau nu numai încrede­rea celor ce-l numiseră in funcţie, dar mai ales a ce­tăţenilor localităţii No­vaci, unde E. B. nu era un slujbaş oarecare, ci re­prezenta autoritatea unui organ ales. Am avut prilejul să as­cultăm punctul de vedere al lui E. B. în legătură cu învinuirile ce i s-au adus. Din „argumentele“ sale răzbătea nedumerirea (? !­­!) că „nici măcar atîta lucru nu i s-a cuvenit in funcţia pe care a deţinut-o“, că „trebuie să răspundă pen­tru orice fleac“ (?!). Avem de-a face aici cu concepţia nocivă, ce se mai face simţită pe ici-colo, potri­vit căreia o funcţie — mai mare sau mai mică — naş­te nu răspunderi, ci privi­legii ! Or, este ştiut fap­tul că în societatea noas­tră funcţia publică în­seamnă în primul rînd o­­bligaţii, înseamnă un înalt simţ al răspunderii nu nu­mai pentru sarcinile asu­mate, dar şi pentru ţinuta morală in absolut toate îm­prejurările. Am participat la şedinţa biroului Comitetului jude­ţean de partid Gorj, care a luat în discuţie apelul lui E. B. împotriva excluderii sale din partid. Faptele reprobabile pentru un om cu funcţia pe care a avut-o fostul secretar al consiliu­lui popular orăşenesc din Novaci au fost exigent ju­decate in lumina consecin­ţelor sociale şi morale pe care, de regulă, le au ase­menea abateri. Timp de cî­teva ore numeroşi tovarăşi s-au ocupat cu răbdare de „argumentele" lui E. B., manifestîndu-şi deschis, principial, răspicat, deza­probarea faţa de mentalita­tea potrivit căreia funcţia ar fi o sursă de căpătuială. Dezbaterile din birou au constituit o lecţie aspră şi dreaptă, un avertisment se­ver. La această şedinţă, in atmosfera de intoleranţă faţă de abateri, un singur om prezent părea simplu spectator. Cine ? Fostul primar de la Novaci, Ion Şerban ! Cuvintul său s-a făcut auzit abia atunci cind i s-a cerut să-şi pre­cizeze atitudinea faţă de abuzurile lui E. B., abuzuri săvirşite în timpul cit era primar la Novaci nimeni altul decit... Ion Şerban. Pentru că este greu de ac­ceptat, fie numai şi ideea că Ion Şerban n-a avut cu­noştinţă de felul cum lu­cra secretarul consiliului. Iar dacă n-a ştiut cum a­­cesta „închiriază“ munţii, cum favorizează pe unii ciobani, cum săvîrşeşte fal­suri in instituţia pe care o conducea, etc., apoi igno­ranţa aceasta ni se pare a fi şi mai gravă ! Biroul comitetului judeţean de partid a considerat atitu­dinea lui Ion Şerban faţă de faptele lui E. B. ca o poziţie, in fond, de com­plicitate şi a rămas să de­cidă asupra măsurilor pe care le reclamă o aseme­nea poziţie. Fostul primar a căutat, în cuvintul său, să minimalizeze însemnăta­tea abuzurilor săvirşite la Novaci, să-i acopere pe a­­devăraţii vinovaţi. Intr-un fel sau altul, Ion Şerban s-a alăturat de fapt vorbe­lor rostite de E. B. : „Re­cunosc că dacă mi se ve­rifică cinstea cu cintarul de farmacie, sunt vinovat !“... Intrebăm si noi : cu ce fel de cîntar ar voi cei vi­novaţi să li se măsoare fap­tele ? Cu unul care face rahat la acest element e­­senţial al conştiinţei noas­tre de membri ai colectivi­tăţii socialiste care este cinstea ? Ille TÄNÄSACHE Mihal DUMITRESCU RECOMPENSA NECINSTEI? „VALOAREA EDUCATIVĂ“A DEMITERII SECRETARULUI PRIMĂRIEI DIN NOVACI anchetă socială SINTEIA — simbäta 12 iunie 1971 1 .......... I­­­V 21,00 Film serial : „Incoruptibilii". Episodul „Ascunzătoarea gangsterilor". 21.50 In­direct : Cursa automobi­listică de 24 de ore de la Le Mans. Crainic comentator : Andrei Bacalu. 22.05 Portativ internaţional. Spec­tacol de varietăţi cu vedete ale muzicii uşoare : Dyan Cannon, Lulu (cîştigătoa­­rea premiului Euroviziunii), Ann Worley, Milva, Eydie Gorme, Anthony Newley, Steve Lawrence, Lola Fota­na, Andy Williams. 22.50 Muzică de petrecere şi ro­manţe. 23.10 Telejurnalul de noapte • Sport.­­ .....................................­­ 15.50 Deschiderea emisiunii. Tenta­­ de cîmp : România — Iugo­­­slavia. I 17,30 Emisiune în limba germană. I 13,00 Bună seara, fetei Bună sea-I ra, băieţi ! I 19,20 1001 de seri — emisiune pen­­­­tru cei mici. I 19,30 Telejurnalul de seară • Sport. I 20,10 Tele-enciclopedia • Clavecin­i • Aborigeni (II) • Yukon. • Cei trei care au speriat Vestul : DACIA — 8,45—20 în continuare. • Preţul puterii: UNIREA — 15,30; 18; 20;15, la grădină — 20,15. • Serata : LIRA — 15,30; 18, la grădină — 20,15. • Haiducii lui Şaptecal: Zestrea domniţei Ralu : MUNCA — 15, 19. • Mihai Viteazul: COSMOS — 15, 19. • Cazul C.L. : FLACĂRA — 15,30; 18; 20,15, cinema \ © Hello, Dolly (ambele serii — pe­­ ecran panoramic) : PATRIA — \ 9,30; 13; 16,30; 20. / • 100 de dolari pentru serii : \ SCALA — 9,30; 12,30; 15,30; 18,30; / 21,30, FESTIVAL — 7,45; 10,30; \ 13,15; 18; 18,45; 21,30, la grădină — 1 20,15, STADIONUL DINAMO —­­ 20,15. i ©și caii se împușcă, nu-i așa ? : ) CAPITOL — 9,15; 11,45, FERO-­ VIAR — 9; 11,45; 15, 18; 20,30, MO-1­DERN — 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20, la 4 grădină — 20,30. T • Regele Lear : CAPITOL — 14,15;­­ 17, 20. * © Apa ca un bivol negru : CEN-­ TRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16,15; | 18,15; 20,30. i © Bătălia de pe Neretva : GRIVI­­­­ȚA — 9; 12,30; 16; 19,30, AURORA­­ — 9; 12,30; 16; 19,30, la grădină — / 20, FLAMURA — 9; 12,30; 16; 19,30. 1 © Facerea lumii : BUCEGI — I 15,30; 18; 20,30, la grădină — 20,30,­­ FLOREASCA — 15,30; 18,15; 20,30. y © Vulpile și șoriceii : TIMPURI­­ NOI — 9—20,15 în continuare. } © Printre colinele verzi : VIITO-4 RUL — 15,45; 18; 20,15. } ©O floare și doi grădinari : LU-4 CEAFARUL — 9; 12,30; 16; 19,30, 1 EXCELSIOR — 9; 12,30; 16; 19,30, 4 MIORIȚA — 9; 12,30; 16; 19,30, 1 TOMIS — 9; 12,30; 16, la grădină 1 — 20, GRĂDINA DOINA — 20. / © Dă-i Înainte, cowboy : MELO-­ DIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; / 20,45, BUCUREȘTI — 8,30; 11;­­ 13,30; 16; 18,30; 21, GLORIA — 9; / 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FA­­­VORIT — 9,15; 11,30; 15,45; 16; / 18,15; 20,30, GRADINA CAPITOL I — 20,15, ARENELE ROMANE — 20. / © Conflict conjugal — 9, Obsesia­­ — 10,30; 12,30; 14,30, Cleo de la i 5 la 7 — 16,30; 18,45. Străinii din­­ tren — 21 : CINEMATECA (sala i Union). y © Z . MOȘILOR — 15,30; 18; 20,30. 4 © Elefantul Slowly : VICTORIA y — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. 4 © Butch Cassidy și Sundance Kid: 1 LUMINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 4 20,45. PROGRESUL — 15,30; 18; 1 20,15. 4 © Clanul sicilienilor : ÎNFRAȚI­J REA ÎNTRE POPOARE — 15,30; 1 17,45; 20. 4 © Domiciliul conjugal : BUZEȘTI­­ — 15,30; 18, la grădină — 20,30, I ARTA — 15,30; 18, la grădină —­­ 20,15. 1 teatre • Filarmonica de stat „George Enescu" (la Ateneul Român) : Concert simfonic. Dirijor : Mircea Cristescu . Solişti: Martha Kess­ler, Valentin Teodorian, Gheorghe Crăsnaru — 20. • Théâtre de la Cité — Franţa (in sala Teatrului Giuleşti) : Tar­­tuffe — 20. • Opera Română (la Sala Pala­tului) : Carmen — 19,30. • Teatrul de operetă: My fair lady — 19,30. • Teatrul Naţional „I. L. Cara­­giale" (sala Comedia) : Camera de alături — 20; (sala Studio) : Tra­vesti — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulan­dra" (sala din bd. Schitu Măgu­­reanu) : Play Strindberg — 20; (sala din str. Alex. Sahia) : Po­vestiri din pădurea vieneza — 20. • Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Studio) : Cînd Luna e albastră — 20. • Teatrul Giulești (la Teatrul de vară „Herăstrău"): Comedie cu olteni — 20. • Teatrul evreiesc de stat: Pe placul tuturor — 19,30. • Teatrul „Ţăndărică" (sala din str. Academiei) : De ce a furat zmeul mingea ? — 17. • Teatrul de revistă și comedie „Ion Vasilescu" : Floare de cactus — 19,30; (la Arenele Romane) : Re­vista la volan — 20; (la Teatrul de vară „23 August") : Mini-jaz­eu maxi haz — 20. • Teatrul satiric-muzical „C. Tă­­nase" (sala Savoy) : Bimbirică — 19,30; (la grădina „Boema") : La grădina „Cărăbuș* — 20. • Ansamblul artistic „Rapsodia Română" : La Izvoare de frumu­sețe — 18,30. • Circul „Globus" : Arena primă­verii — 19,30.

Next