Scînteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)
1971-06-11 / nr. 8813
PAGINA 4 SUB AUSPICIILE ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ŞI ACADEMIEI DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE Sesiune ştiinţifică comemorativă cu prilejul centenarului naşterii lui Nicolae Iorga Sub auspiciile Academiei Republicii Socialiste România şi Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, joi a avut loc la Bucureşti sesiunea ştiinţifică comemorativă, organizată cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Nicolae Iorga. Au participat academicieni, profesori universitari, cercetători, alţi oameni de ştiinţă şi cultură, precum şi membri din ţară ai familiei lui Nicolae Iorga şi fiicele şi nepoatele sale, sosite cu acest prilej din Italia şi Argentina. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, care a relevat marea personalitate a savantului şi a evocat aspecte din activitatea sa multilaterală de profesor, istoric, critic istoric al literaturii şi artei româneşti. Prin numeroasele sale lucrări, prin vastele studii de analiză istorică şi monumentale opere de sinteză, a spus vorbitorul, cărturarul român a explorat aspecte ale vieţii şi activităţii poporului nostru. Lucrările sale de istorie naţională sau universală, cu bogăţia lor de fapte şi idei, au contribuit considerabil la lărgirea orizontului ştiinţelor istorice în România, la o mai bună cunoaştere a istoriei şi culturii poporului nostru în lumea întreagă. în continuare, prof. Mihai Berza a făcut o amplă expunere despre activitatea lui Nicolae Iorga ca dascăl şi cercetător al istoriei românilor şi a altor popoare ; prof. Dimitrie Păcurariu a vorbit despre realizările savantului în domeniul istoriei literare ; prof. Constantin Ciopraga a relevat preocupările de scriitor şi portretist ale marelui cărturar ; prof. arh. Grigore Ionescu a evidenţiat cercetările de istorie a artei româneşti, efectuate de Nicolae Iorga, iar prof. Dumitru Macrea a pus în lumină contribuţia eminentului om de ştiinţă la studiul limbii române, în încheierea lucrărilor sesiunii a luat cuvîntul prof. univ. Miron Constantinescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, care, prin prisma învăţăturii marxist-leniniste, a analizat concepţiile filozofice ale lui Nicolae Iorga asupra dezvoltării istoriei. Vorbitorul a relevat faptul că savantul român a prezentat istoria poporului nostru în strînsă conexiune cu aceea a popoarelor învecinate, îndeosebi a celor din sudestul Europei. Totodată, vorbitorul a arătat că opera marelui savant nu poate fi interpretată decît încadrînd-o în epoca în care a trăit şi şi-a desfăşurat prodigioasa sa activitate, a analizat meandrele activităţii politice in decursul vremii a lui Nicolae Iorga, insistînd asupra poziţiei sale militante împotriva primejdiei hitleriste care ameninţa pacea şi libertatea popoarelor. Tovarăşul Miron Constantinescu a scos în evidenţă necesitatea continuării cercetării lucrărilor marelui istoric, recomandînd în acest sens Institutului de istorie din Bucureşti crearea unui colectiv interdisciplinar de studiu sistematic al operei lui Nicolae Iorga. (Agerpres) Vernisajul celui de-al 8-lea Salon internaţional de artă fotografică al Republicii Socialiste România în sala Dalles a avut loc joi vernisajul celui de-al 8-lea Salon internaţional de artă fotografică al Republicii Socialiste România. Organizată de Asociaţia artiştilor fotografi din ţara noastră, sub egida Federaţiei internaţionale de artă fotografică, actuala ediţie a salonului a avut, ca şi cele precedente, un larg ecou în rândurile creatorilor din acest domeniu. Faptul este ilustrat de cele peste 10 000 de lucrări, din 54 de ţări, care au sosit pe adresa Asociaţiei artiştilor fotografi, din care au fost selecţionate, pentru a fi prezentate în cadrul salonului, 1 300 de fotografii alb-negru, color şi diapozitive, semnate de artişti de pe toate continentele. Artiştii fotografi din ţara noastră participă la salon cu 140 de lucrări. Sala Dalles găzduieşte,u acelaşi prilej, şi prima expoziţie de materiale şi aparataj fotografic, produse de reputate firme din Elveţia, Franţa, R. F. a Germaniei, Italia, Japonia, Ungaria şi România. La vernisaj au luat cuvîntul Ion Dodu Bălan, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, şi ing. Silviu Comănescu, secretar general al Asociaţiei artiştilor fotografi. La festivitatea de deschidere a Balonului au participat conducători ai unor instituţii centrale, personalităţi ale vieţii noastre culturale, artişti fotografi, precum şi reprezentanţi ai unor asociaţii şi uniuni de artă fotografică din Bulgaria, R. D. Germană, Polonia şi Uniunea Sovietică. Au fost prezenţi, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. ★ în cadrul Salonului internaţional de artă fotografică, joi după-amiază a avut loc decernarea distincţiilor atribuite de un juriu, prezidat de Nestor Ignat, preşedintele Uniunii Ziariştilor, celor mai reuşite lucrări, aparţinînd diferitelor genuri ale artei fotografice. Au fost acordate distincţii : în domeniul peisajului — artiştilor fotografi Antonio Ricardo de Oliveira Fonseca (Portugalia), Hirsch Hartmut (Austria), Sakari Kajasto (Finlanda), R. Menard (Franţa), Dieter Pflugmacher (R. F. a Germaniei), Henry A. Shull (S.U.A.) ; în domeniul portretului — Harrison Brailsford (S.U.A.), Simon Tihec (Iugoslavia) ; în domeniul reportajului — Wilfried Graf (R. F. a Germaniei), Ispán Bela (Ungaria), Andrzej Krynicki (Polonia), Li Men Su (R. P. D. Coreeană), Pedro Luis Raota (Argentina), Horst Scholz (R. D. Germană) ; în domeniul eseului fotografic — Bohomil Belica (Cehoslovacia), Vladimir Dimcev (Bulgaria), Willy Hengl (Austria), Mario Marsilia (Italia), Ton Mihaică (România), Marco Pizzocaro (Italia). De asemenea, au mai fost decernate următoarele medalii ale Federaţiei internaţionale de artă fotografică : medalia de aur artistului fotograf Adolf Müller (Austria) ; medalia de argint artistului fotograf Ionas Kalvelis (U.R.S.S.) şi medalia de bronz artistului fotograf Nicolae Banu (România). Distincţii pentru participări colective au primit: Grupul „Photo-Ciné“ din Boulogne-Billancourt (Franţa) — pentru cea mai valoroasă participare din punct de vedere artistic ; Asociaţia artiştilor fotografi din Ungaria — pentru cea mai valoroasă participare din punct de vedere al expresivităţii compoeriţionale ; Comisia centrală de fotografie din U.R.S.S. — pentru cea mai reprezentativă colecţie de artă fotografică în slujba progresului material şi spiritual al societăţii ; Centrul cultural „Fiat“ din Torino — pentru cea mai variată participare şi Asociaţia artiştilor fotografi din R. D. Vietnam — pentru valoroasa participare in condițiile grele ale războiului. teatre • Filarmonica de stat „George Enescu" (la Ateneul Român) : Concert simfonic. Dirijor : Mircea Cristescu. Solişti : Martha Kessler, Valentin Teodorian, Gheorghe Crăsnaru — 20. • Teatrul de operetă : Se mărită fetele — 19,30. • Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio) : Să nu-ţi faci prăvălie cu scară — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala din bd. Schitu Măgureanu) : D-ale carnavalului — 20. • Teatrul Giuleşti (la Teatrul de vară „Herăstrău“) : Geamandura — 20. • Teatrul „Ţăndărică" (sala din str. Academiei) : De ce a furat zmeul mingea ? — 17. • Teatrul de revistă și comedie „Ion Vasilescu“ : Revista la volan — 19.30; (la Teatrul de vară „23 August“) : Floare de cactus — 20. • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (sala Savoy) : Bimbirică — 19.30; (sala din Calea Victoriei nr. 174) : La grădina „Cărăbuş“ — 20. • Ansamblul artistic „Rapsodia română : La izvoare de frumusețe — 18,30. 7 • Circul ..Globus" ; Arena primăverii — 19,30; cinema • Hello, Dolly (ambele serii — pe ecran panoramic) : PATRIA — 9,30; 13; 16,30; 20. • 100 de dolari pentru serii : SCALA — 9,30; 12,30; 15,30; 18,30; 21,30, FESTIVAL — 7,45; 10,30; 13,15; 16; 18,45; 21,30, la grădină — 20,15, STADIONUL DINAMO — 20,15. • Și caii se împușcă, nu-i așa ? : CAPITOL — 9,15; 11,45, FEROVIAR — 9; 11,45; 15, 18; 20,30, MODERN — 9; 11,45; 14,30; 17,15, 20, la grădină — 20,30. • Regele Lear : CAPITOL — 14,15; 17, 20. • Apa ca un bivol negru : CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16,15; 18,15; 20,30. • Bătălia de pe Neretva : GRIVIȚA — 9; 12,30; 16; 19,30, AURORA — 9; 12,30; 16; 19,30, la grădină — 20, FLAMURA — 9; 12,30; 16; 19,30. • Facerea lumii : BUCEGI — 15,30; 18; 20,30, la grădină — 20,30, FLOREASCA — 15,30; 18,15; 20,30. • Vulpile si șoriceii : TIMPURI NOI — 9—20,15 în continuare. • Printre colinele verzi : VIITORUL — 15,45; 18; 20,15. • O floare și doi grădinari : LUCEAFĂRUL — 9; 12,30; 16; 19,30, EXCELSIOR — 9; 12,30; 16; 19,30, MIORIȚA — 9; 12,30; 16; 19,30, TOMIS — 9; 12,30; 16; la grădină — 20, GRADINA DOINA — 20. • Dă-i înainte, cowboy : MELODIA — 9 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20.45. BUCUREȘTI — 8.30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. GLORIA — 9; 11.15; 13,30; 16; 18,15; 20.30. FAVORIT — 9.15; 11,30; 15,45; 16; 18,15; 20.30. GRADINA CAPITOL — 20.19, ARENELE ROMANE — 20. • Conflict conjugal — 9. Criminalul în vacantă — 10.30; 12.30; 14.30. Criminalul — 16.30; 18.45. Hanul Jamaica — 21 : CINEMATECA (sala Union). • Z . MOȘILOR — 15.30; 18; 20.30. • Elefantul Slowly : VICTORIA — 9; 11,15; 13.30; 16; 18.30; 20.45. • Butch Cassidy si Sundance Kid: LUMINA — 9; 11.15; 13.30; 16; 18.30; 20.45, PROGRESUL — 15,30; 18; 20.15. • Clanul sicilienilor: ÎNFRĂȚIREA ÎNTRE POPOARE — 15,30; 17,45; 20. • Domiciliul conjugal : BUZESTI — 15,30; 18, la grădină — 20,30, ARTA — 15,30; 18, la grădină — 20.15. • Cei trei care au speriat Vestul : DACIA — 8,45—20 în continuare. • Preţul puterii : UNIREA — 15,30; 18; 20,15, la grădină — 20,15. • Serata : LIRA — 15,30; 18, la grădină — 20,15. • Haiducii lui Şaptecai : Zestrea domniţei Ralu : MUNCA — 15, 19. a Mihai Viteazul : COSMOS — 15, 19. a Cazul C.L. : FLACARA — 15,30; 18; 20,15. • 100 de carabine : DRUMUL SĂRII — 15,30; 17,45; 20. a Eu, Francisc Skorina : FERENTARI — 15,30; 17,45; 20. a Sunetul muzicii : GIULEȘTI — 15,30; 19, VOLGA — 9,30; 12,45; 16,15; 19,45, GRADINA PARCUL HERĂSTRĂU — 20,15. • Pe cometă : PACEA — 16, 18; 20. a Trandafiri roşii pentru Angelica : CRINGAŞI — 15,30; 18, 20,15. • Vagabondul : POPULAR — 10; 15,30; 19. a Los Tarantos : VITÁN — 15,30; 18, la grădină — 20,15. a De șapte ori șapte : RAHOVA — 15,30; 18, 20,15. a Cronometrul : LAKOMET — 15,30; 17,30; 19,30. a Program de desene animate pentru copii : DOINA — 10. a B. D. intră în acțiune : DOINA — 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. 1 V 14.30 Deschiderea emisiunii. Tenis de cîmp : România (Ion Țiriac, Ilie Năstase) — Iugoslavia (Bora Iovanovici, Zeliko Franulovici) în cadrul semifinalelor zonei europene a „Cupei Davis". Primele două meciuri de simplu. Transmisiune directă de la Arena Progresul. In pauză , reportajul ,,10 minute cu maestrul emerit al sportului, Emilian Cristea". 18,50 Lumea copiilor. In emisiunea de a-i veţi urmări pe cole., gii voştri desenînd... pe...trotuar într-o veritabilă întrecere a imaginaţiei. 19.10 Tragerea Loto. 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară . Sport. 20.10 Reflector. Formalism în aplicarea amenzilor unor întreprinderi care nu respectă dispoziţiile cu privire la păstrarea curăţeniei oraşului. Emisiune de Ilie Nedelcu. 20.25 Panoramic ştiinţific. Din cuprins : Q Valorificarea cercetării ştiinţifice la Centrul universitar Cluj • Examen la calculator -r- reportaj realizat la Clinica de chirurgie a I.M.F. Bucureşti • Caleidoscop. Prezintă Andrei Bacalu. 21.10 Film artistic : ,,Oglinda cu două feţe" — o producţie a studiourilor franceze. In rolurile principale : Michéle Morgan și Bourvil. Regia : André Cayatte. 22:45 Filmul documentar „Imagini din Londra". Comentariul: Catinca Ralea. 23:00 Telejurnalul de noapte. Cronica zilei Sub auspiciile Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, joi a avut loc, în sala Casei de cultură a I.R.R.C.S. din Capitală, o seară culturală, organizată cu prilejul apropiatei sărbători naţionale a Marii Britanii. După cuvîntul de deschidere, rostit de Octav Livezeanu, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., Nicolae Minei, redactor-şef adjunct al revistei „Magazin istoric“, a împărtăşit impresii din călătorii făcute în această ţară. Participanţii au vizionat apoi un film, producţie a studiourilor engleze. La manifestare au luat parte funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, oameni de ştiinţă şi cultură, ziarişti, un numeros public. Au fost prezenţi Denis Seward Laskey, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, membri ai ambasadei şi alţi membri ai corpului diplomatic. ★ Joi, delegaţia municipalităţii oraşului Rabat, condusă de Brahim Frej, preşedintele Consiliului municipal al capitalei Marocului, a plecat intr-o vizită prin ţară. După un scurt popas făcut in cursul dimineţii la Craiova, unde au fost vizitate cartiere de locuinţe, zone industriale şi diferite obiective social-culturale, oaspeţii au sosit la amiază la Tr. Severin. Aici au fost vizitate Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier“, noile căi de circulaţie feroviară şi rutieră dintre Gura Văii şi Orşova, noua aşezare de la confluenţa Cernei cu Dunărea, muzeul regiunii Porţilor de Fier, precum şi cartiere de locuinţe din Turnu-Severin. ★ Joi seara a plecat la Basel (Elveţia) guvernatorul Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România, acad. Vasile Malinschi, pentru a participa la cea de-a 41-a Adunare generală ordinară a Băncii Reglementelor Internaţionale. De asemenea, la invitaţia preşedintelui băncii centrale a Olandei (De Nederlandsche Bank N. V.) prof. dr. Zijlstra, preşedintele Băncii Reglementelor Internaţionale, guvernatorul Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România va face o vizită în Olanda. ★ Delegaţia condusă de ministrul educaţiei din Danemarca, Helge Larsen, care ne vizitează în prezent ţara, a avut joi o întrevedere cu ministrul învăţământului, Mircea Maliţa, şi membri ai conducerii ministerului, cu care a discutat probleme privind organizarea învăţămintului din cele două ţări, precum şi perspectivele de colaborare în acest domeniu. A fost, de asemenea, de faţă ambasadorul Danemarcei la Bucureşti, Torben, Busch-Nielsen. In aceeaşi zi, delegaţia daneză a făcut o vizită la Universitatea din Bucureşti. ★ Ziarul „Scânteia tineretului" publică — începînd cu numărul său de azi — CENTRELE ŞI PREŞEDINŢII COMISIILOR EXAMENULUI DE BACALAUREAT la liceele de cultură generală, la liceele industriale, agricole, silvice şi economice, precum şi la examenul de diplomă la liceele pedagogice şi institutele pedagogice de învăţători şi educatoare (sesiunea iunie 1911). • FILM • FILM • FILM • FILM • FILM • FILM • FILM • „REGELE LEAR“ în viziunea cineaştilor sovietici Grigori Kozînţev face parte din familia regizorilor care ştiu că un film — ca şi in pictură — trebuie înainte de toate să-şi demonstreze capacitatea de a desena, de a compune, de a crea o structură. Cu o remarcabilă onestitate intelectuală, el a ridicat cinematografic întreg edificiul cunoscutei tragedii shakespeariene, fără să evite greutăţile adaptării, fără să recurgă la artificii, la tăieturi sau adăugiri arbitrare. Desenul filmului Regele Lear are perfecta claritate a celui din textul lui Shakespeare, oferind spectatorului posibilitatea continuă de a trece cu folos din planul realităţii obiective in planul proiecţiei morale a realităţii, intr-un sistem superior de legături intre idei, intre sentimente şi judecăţi, care fac să sporească rezonanţa şi emoţia umană. Numai după ce s-a asigurat de trăinicia masivei sale construcţii, Kozînţev şi-a Îngăduit — aşa cum era de aşteptat, aşa cum era firesc — să-şi presare accentele proprii, să sublinieze un tilt sau altul, să scoată in evidentă un personaj sau să-l lase pe celălalt in penumbră. Asemenea accente, caracteristice pentru interpretarea regizorului sovietic, apar încă de la început Interesantă, crede soluţia găsită pentru scena care declanşează drama — criticată de mulţi shakespeareologi — şi anume jocul stupid şi absurd al lui Lear de a-şi dezmembra regatul, împărţindu-l celor trei fiice pe temeiul declaraţiilor de dragoste filială ale acestora. Lear, după cum se ştie, comite aici eroarea de a impune el însuşi făţărnicia şi linguşirea. Ca şi Gloucester — în simetrie cu el — Lear crede in minciună şi alungă adevărul, sinceritatea (ilustrate prin Cordelia). Pentru a motiva această comportare, Kozînţev aduce, de la bun început, în faţa noastră un bătrîn încă zvelt şi vioi, dar cu semne vădite de declin mintal, cu luciri de nebunie în priviri. Mai tirziu, slăbirea mintii lui Lear se va adinei si personajul va trece pragul extremei disperări, în faimoasa scenă a furtunii. Din păcate însă o asemenea anticipare a timpilor degradării lui Lear are dezavantajul de a face mai puţin evidentă şi profundă înaintarea spre marea, sfişietoarea durere a eroului. Cu alte cuvinte, momentul de culme al tragediei e lipsit de intensitatea sublimă propusă de Shakespeare. S-ar putea spune ca Grigori Kozînţev e mai necruţător cu Lear, micşorîndu-i şansa de a se purifica, de a se răscumpăra prin cea mai mistuitoare dintre dureri : aceea provocată de dispreţul copiilor pentru tatăl lor. De altfel, regizorul restrînge dinainte — şi simţitor — aria de acţiune şi funcţia dramatică a „fiicelor rele“, Regan şi Goneril, atenuînd astfel acuitatea confruntării cu Lear, contribuţia lor la prăbuşirea acestuia. Pe Kozînţev îl interesează cu precădere, în afară, bineînţeles, de protagonist, figurile lui Edgar, foarte pregnantă, exactă, a lui Gloucester, a lui Kent, viguroasă, ataşantă, şi, în parte, a Cordeliei şi a lui Edmund. Celelalte sunt prinse în trăsături mai subţiri şi oarecum discontinui. Cea care l-a pus insă intr-o vizibilă încurcătură pe regizor e aceea a măscăriciului, a nebunului („tool“), deosebit de importantă, menită să echilibreze desfăşurarea tragică prin aşa-numitul „relief comic“. Surprinzător, lui Kozînţev i-a scăpat într-o măsură semnificaţia personajului, imprimindu-i o aliură teatrală. Or, măscăriciul din Lear nu e doar limba ascuţită care strigă regelui adevărul in faţă, ci dă glas — pentru toată lumea — unuia din sensurile cele mai înalte ale întregii opere shakespeariene : a te coace, a te maturiza, aceasta e întrebarea, a nu încărunţi degeaba ! In schimb, de-a dreptul impresionant e scrupulul cu care Kozînţev reconstituie finalul, vizualizînd momente care, în piesă, rămin doar presupuse. E o grijă pentru amănunt, pentru fidelitatea fiecărui element dinamic sau static al cadrului, aproape pedantă. Poate că aici, chiar cu preţul unor prisosuri, regizorul a vrut să demonstreze încă o dată mobilitatea şi eficacitatea mijloacelor cinematografice în raport cu cele teatrale. Vechi şi încercat scenograf, Kozînţev fixează un decor aspru, esenţial, cu repere zgîrcite, într-un ev mediu grosolan şi violent, suficiente pentru o determinare istorică, fără să se elimine profilul legendar al naraţiunii. (Se ştie că trista întîmplare a lui Lear şi a Cordeliei a fost împrumutată de Shakespeare dintr-o istorie orientală anterioară întemeierii Romei). Prin Regele Lear, „programul shakespearian“ — tot mai sistematic, tot mai articulat — al cinematografiei sovietice dobindește un impuls spre noi cîștiguri culturale. Florian POTRA Cititorii despre documentarele originale Am văzut cîteva noi documentare româneşti. Ele mi s-au părut a contura o tendinţă îmbucurătoare spre autenticitatea prezentării omului contemporan. In acest sens, mi-a plăcut scurt-metrajul Hunedoara, oameni şi oţel. Filmul realizează o impresionantă imagine asupra marelui combinat industrial, asupra vieţii oamenilor săi, evitind prezentarea ostentativă şi exterior spectaculoasă a unor maşini şi instalaţii. Autorul filmului are o convorbire cu doi activişti de partid care lucrează de mulţi ani la Hunedoara, şi din relatările lor — ilustrate de imagini adecvate — mi-am putut face o idee cuprinzătoare despre realităţile acestei cetăţi a oţelului. Filmul are o deosebită putere de convingere, pentru că tot ce se spune dă sentimentul autenticităţii. Oamenii discută cu spontaneitate, deloc inhibaţi de prezenţa aparatului de filmat şi evocă în cuvinte fireşti drumul pe care l-a parcurs combinatul, greutăţile care au trebuit să fie învinse, problemele de viaţă şi profesionale cu care s-au confruntat şi se confruntă oţelarii hunedoreni. Pentru mine — şi cred că şi pentru alţi spectatori care nu ştiu prea multe amănunte despre Hunedoara — filmul acesta este prilejul unor multiple revelaţii. Am înţeles dimensiunea eroismului anonim al muncitorilor în perioada construirii gigantului de astăzi. Am înţeles dimensiunea eforturilor lor şi forţa conştiinţei care ii animă. Am înţeles complexitatea şi rolul important al comuniştilor, rolul organizaţiei de partid în vasta operă industrială. Am înţeles ce a reprezentat şi ce reprezintă astăzi Hunedoara. Filmul acesta nu este o monografie şi nu are nici o pretenţie de senzaţional. Este însă, cred, un bun exemplu de film documentar şi educativ, totodată, datorită adevărului pe care-l exprimă fără emfază şi tocmai de aceea convingător. Tot săptămîna aceasta am văzut şi documentarul Şcoala românească de matematică. Filmul prezintă portrete succinte ale câtorva eminenţi savanţi, matematicieni de prestigiu, descoperindu-i dincolo de severitatea acestui domeniu al ştiinţei pe oamenii care îi slujesc, frumuseţea şi tensiunea efortului lor creator ; este un atent şi elocvent omagiu adus pasiunii, muncii neobosite care stau la baza oricăror mari realizări. Şi filmul Intilnire cu vechii mei prieteni este consacrat unor oameni contemporani. De data aceasta se urmăreşte — prin destinele unor muncitori — o confruntare intre realităţile de ieri şi de azi. Imaginile sunt edificatoare, eroii adevăraţi ai filmului vorbesc de cele mai multe ori convingător. Uneori insă oamenii filmului dau impresia că rostesc replici învăţate, care sună mai puţin veridic. Iată, deci, trei documentare diferite, consacrate unor domenii şi aspecte semnificative ale actualităţii, prin prisma unor oameni reprezentativi. Este, cred, o direcţie de mare perspectivă pentru documentarul românesc. Sunt filme pe care merită să le vedem, care ne ajută să ne cunoaştem contemporanii, faptele lor remarcabile, dăruirea lor pentru idealurile construcţiei, ale socialismului. Dr. N. CRISTEA / SCÂNTEIA — vineri II iunie 1971 Vizita delegaţiei de specialişti în construcţii din R.D. Vietnam Ministrul construcţiilor din R. D. Vietnam, Bui Gang Tao, împreună cu specialiştii care îl însoţesc în vizita în ţara noastră, a făcut joi o vizită în judeţul Constanţa. Oaspeţii au fost primiţi de tovarăşul Vasile Vilcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean. La întrevedere au luat parte oficialităţi locale şi specialişti în construcţii. Cu acest prilej, preşedintele consiliului popular judeţean a făcut o prezentare a ţinutului dintre Dunăre şi Marea Neagră şi a informat pe specialiştii vietnamezi despre problemele legate de repartizarea investiţiilor, proiectarea, realizarea şi administrarea construcţiilor economice, social-culturale şi turistice din cuprinsul judeţului. In cursul zilei au fost vizitate aşezăminte social-culturale şi complexe de locuinţe din oraşul Constanţa. Seara, tovarăşul Vasile Vilcu a oferit un dineu in onoarea ministrului construcţiilor din R. D. Vietnam la restaurantul „Mioriţa“ din staţiunea Mamaia. In vizita pe care o întreprind în judeţul Constanţa, oaspeţii au fost însoţiţi de Ion Găvozdea, vicepreşedinte al Comitetului de stat pentru economia şi administraţia locală. (Agerpres) Vizita delegaţiei parlamentare columbiene In continuarea vizitei în ţara noastră, delegaţia parlamentară Columbiánă, condusă de Ciro Rios Nieto, preşedintele Comisiei de relaţii externe a Senatului Republicii Columbia, a sosit joi pe litoralul Mării Negre. La sediul Consiliului popular al municipiului Constanţa, parlamentarii columbieni au avut o întrevedere cu Petre Nicolae, deputat în Marea Adunare Naţională, primarul municipiului, şi cu alte oficialităţi locale. Cu acest prilej, oaspeţii au luat cunoştinţă de activitatea economică, social-culturală şi turistică a judeţului. Ei au vizitat Muzeul de arheologie, Edificiul roman cu mozaic din Constanţa şi staţiuni de pe litoral. Seara, în cinstea parlamentarilor columbieni, primarul municipiului Constanţa a oferit un dineu in staţiunea Neptun. In vizita pe litoral, delegaţia parlamentară columbiană a fost însoţită de prof. Stanciu Stoian şi Tudor Ionescu, membri ai Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) SPORT • SPORT • SPORT • SPORT SEMIFINALELE „CUPEI DAVIS“-ZONA EUROPEANA începe meciul România—Iugoslavia Astăzi, in patru oraşe europene încep meciurile semifinale din cadrul zonei europene a competiţiei internaţionale de tenis „Cupa Davis“. Intîlnirile sunt următoarele : Grupa A , la Praga : Cehoslovacia—U.R.S.S. ; la Barcelona : Spania—Franţa ; grupa B : la München : R. F. a Germaniei—Ungaria ; la Bucureşti : România—Iugoslavia. Meciul România — Iugoslavia se dispută pe terenul central din parcul sportiv „Progresul“. Programul celor 3 zile de întreceri — stabilit ieri, prin tragere la sorţi —*» este următorul : azi : (de la ora 14,30) : Năstase — Franulovici şi Ţiriac — Iovanovici ; mîine (ora 15,15) : Năstase, Ţiriac — Franulovici, Iovanovici ; poimîine (ora 14,30) : Ţiriac — Franulovici, Năstase — Iovanovici. Sub titlul: „Un atractiv meci România—Iugoslavia“, comentatorul agenţiei France Presse scrie : „Se pare că semifinala cea mai interesantă şi poate cea mai deschisă este cea din grupa B, care va opune la Bucureşti reprezentativele României şi Iugoslaviei. Fără îndoială că România cu Ilie Năstase, finalistul recentului turneu de la Roland Garros, şi cu Ion Ţiriac, jucător de mare rutină, porneşte uşor favorită. Dar Iugoslavia rămine un adversar redutabil, aliniind o formaţie cu doi jucători valoroşi : Zeliko Franulovici şi Bora Iovanovici“. Soarta meciului, potrivit specialistului francez, ar putea fi decisă în partida de dublu“. BOX Astă-seară primul gong la campionatele europene de la Madrid MADRID (de la trimisul Agerpres, Paul Ochialbi).„ Vineri seara in „Palatul Sporturilor“ din Madrid va răsuna prima lovitură de gong care va anunţa începerea celei de-a *9-a ediţii a Campionatelor europene de box, eveniment sportiv aşteptat cu viu interes de amatorii de sport. La actuala ediţie se întrec 270 de pugilişti din 27 de ţări, care, de-a lungul a 14 reuniuni, vor lupta pentru cucerirea centurilor de campioni. Din cei 11 campioni europeni ai ediţiei trecute, la Madrid sunt prezenţi Gedo (Ungaria) — semimuscă, Dumitrescu (România) — cocoş, Orbán (Ungaria) — pană, care a trecut la semiuşoară, Cuţov (România) — semiuşoară, care acum îşi va face debutul la uşoară, Tregubov (U.R.S.S.) — mijlocie mică şi Alexe (România) — grea. In cronicile de specialitate din unele ziare spaniole se apreciază că sportivii români — marii performeri ai ediţiei trecute a campionatelor — vor juca un rol principal în lupta pentru medalii şi la această ediţie a întrecerii. Reprezentanţii ţării noastre au efectuat miercuri un uşor antrenament sub conducerea antrenorilor Ion Popa şi Ion Chiriac. Comisia medicală a A.E.B.A., care a ţinut ieri un simpozion cu tema „Prevenirea traumatismelor în box“, a hotărât formarea unei comisii antidoping. S-a stabilit ca la fiecare reuniune doi boxeri, prin tragere la sorţi, să fie supuşi examenului medical. Boxerii consideraţi dopaţi urmează să fie excluşi din campionat şi suspendaţi. * Ieri la amiază au avut loc cîntarul oficial şi tragerea la sorţi pentru alcătuirea perechilor ce vor evolua în galele eliminatorii. Astă-seară nu va urca în ring nici unul dintre pugiliştii noştri. Mîine insă vor debuta In competiţie trei „tricolori“ : la muscă, C. Gruiescu îl va intîlni pe francezul Khaloufi ; la uşoară, Calistrat Cuţov boxează cu spaniolul Rosado ; la grea. Ion Alexe îl intilneste pe vest-germanul Hussing. ÎN CÎTEVA RÎNDURI ATLETISM. — In cadrul concursului internaţional atletic desfăşurat la Bratislava, sportivul nostru Constantin Cirstea a cîştigat proba de săritură in înălţime cu rezultatul de 2,02. Campionul maghiar Kalocsai s-a clasat pe primul loc în proba de săritură în lungime cu 7,31 m, iar compatriotul său Fejer a terminat învingător în proba de aruncarea discului cu 63,33 m. liştii iugoslavi au obţinut victoria cu scorul de 2—0 (1—0). In cadrul aceleiaşi competiţii, la Atena, Polonia — Grecia 1—0. La Anvers (Belgia), in competiţia de tenis pentru „Cupa Flandrei“, prima reprezentativă a Belgiei a întrecut cu 2—1 selecţionata secundă a României. In proba de dublu, Mureşan şi Sântei au învins cu 6—2, 6—4 perechea Drossart, Hombergen. La simplu, Drossart a cîştigat cu 7—5, 4—6, 7—5 în fața lui Sânter, iar Hombergen a dispus cu 6—3, 6—1 de Mureşan. • In cadrul Campionatului european de fotbal s-au disputat trei noi întîlniri. Cu un rezultat surprinzător s-a încheiat partida de la Copenhaga: Danemarca — Scoţia 1—0 (1—0). Golul victoriei a fost înscris in minutul 42 de Laudrup. La Oslo, Bulgaria — Norvegia 4—1 (4—0), prin golurile marcate de Bonev (2), Jekov şi Vasiliev, respectiv, Sverson. La Stockholm, Suedia — Italia 0—0. • La Rijeka s-au întilnit selecţionatele Iugoslaviei şi Irlandei într-un meci contind pentru preliminariile turneului olimpic de fotbal. Fotba ! \ HANDBAL ! ----------------------- ' 1 Timişorencele au cîştigat| 1 derbiul \ j cu „N“ - Bucureşti ' 1 Derbiul etapei de ieri a cam- t / pionatului feminin de handbal \ j a avut loc pe terenul de la Sta-dionul Tineretului, opunîndu- J echipele Universitatea din Bucu- \ \ reşti şi Timişoara. Timişorencele i - au învins cu scorul de 15—13 ) 1 (12—7), după un joc în care au l 1 fost mai combative și mai de- j u cise in şuturile la poartă. Cele- l \lalte meciuri ale etapei s-au ’ l terminat cu următoarele rezul- I tate : Confecţia—I.E.F.S. 14—11 ; i ( Textila Buhuşi—C.S.M. Sibiu ) 10—8 ; Voinţa Odorhei—Con- 1 . structorul Timişoara 19—10 ; ; 1 Mureşul Tg. Mureş—Rulmentului Braşov 14—9. l