Scînteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)

1971-06-11 / nr. 8813

viaţa internaţională PE FRONTURILE DE LUPTĂ DIN INDOCHINA IMPORTANTE VICTORII OBŢINUTE DE FORŢELE PATRIOTICE SAIGON 10 (Agerpres).­­ Agenţia de presă „Eliberarea“ relatează că forţele patriotice care acţionează în provincia sud-vietnameză Gia Lai au înregistrat, în ultimul timp, noi succese in lupta împotriva trupelor saigoneze şi a agresorilor americani. Astfel, la 4 iunie, în apropiere de localitatea My Trach, din rindul ce­lui de-al 55-lea regiment saigonez au fost scoşi din luptă 49 militari. Şapte tancuri şi blindate ale inami­cului au fost distruse. In districtul Binh Khe, saigonezii şi mercenarii lui Pak Cijan Hi au pierdut 117 oa­meni şi importante materiale de luptă, printre care 20 de vehicule de campanie. Pe şoseaua nr. 13 au avut loc lupte intense, inamicul sai­gonez pierzind alte 14 vehicule de luptă. Referindu-se la ultimele angaja­mente militare din Vietnamul de sud, agenţia U.P.I. relatează că o importantă bază de artilerie a re­gimului Thieu-Ky, situată la aproxi­mativ 300 km de Saigon, continuă să fie asediată de formaţiuni de luptă ale F.N.E. După 17 zile de în­cercuire, mai mult de o treime din numărul militarilor saigonezi au fost ucişi sau răniţi. Potrivit agenţiei U.P.I., care citează rapoarte de la faţa locului, presiunea unităţilor F.N.E. este deosebit de mare. PNOM PENH 10 (Agerpres). — Si­tuaţia trupelor regimului de la Pnom Penh devine din ce în ce mai difi­cilă în diverse regiuni ale Cambod­­giei, unde forţele populare de re­zistenţă organizează acţiuni ofensi­ve de o vigoare deosebită. In acest sens, agenţia U.P.I. menţionează că trupele regimului Lon Nol-Sirik Matak „au fost nevoite să se retragă miercuri pe un front de 3,2 km, pentru a se regrupa, in urma celei mai puternice infringeri din ultimele şapte luni, suferite în imediata apro­piere a capitalei cambodgiene". După cum transmite agenţia Reu­ter, patrioţii cambodgieni au atacat cu succes şi, in diverse puncte si­tuate de-a lungul şoselei nr. 3. In cursul unei lupte, la 48 km de Pnom Penh, trupele regimului au pierdut peste 50 de oameni. XIENG QUANG 10 (Agerpres) — Comandamentul suprem al Armatei de eliberare a poporului laoţian a dat publicităţii un comunicat, difuzat de agenţia Khaosan Pathet Lao, în care face bilanţul victoriilor obţinu­te de patrioţii laoţieni in sezonul uscat — noiembrie 1970—mai 1971. Comunicatul relevă că forţele Pathet Lao şi poporul laoţian au ni­micit peste 31210 soldaţi şi ofiţeri inamici, dintre care 15 ţ10O saigonezi, 1898 mercenari tailandezi, 527 piloţi americani. Ei au capturat şi distrus lai 700 arme de diferite tipuri, peste 540 staţii de radio şi 770 vehicule mi­litare, dintre care jumătate tancuri şi care blindate, şi au doborît sau avariat 652 avioane inamice. Tot­odată, peste 20 000 de oameni au fost complet eliberaţi de sub controlul inamicului. La sfîrşitul lui martie 1971, arată comunicatul, forţele pa­triotice laoţiene din provincia Sava­­nnakhet au declanşat atacuri puter­nice asupra diferitelor poziţii inami­ce din regiunea şoselei nr. 9 şi au cîştigat o mare şi răsunătoare vic­torie, infrîngînd incursiunea trupelor saigoneze din sudul Laosului. Această victorie strălucită — încheie comunicatul — este de o importanţă strategică apreciabilă. Ea este o vic­torie care creează noi posibilităţi pentru cauza revoluţionară a poporu­lui laoţian. CONFERINŢA CVADRIPARTITA DE LA PARIS PARIS 10 (Agerpres). — In capi­tala Franţei a avut loc a 116-a şedinţă plenară a conferinţei cvadripartite în problema Vietnamului. Luînd cuvîn­­tul, Nguyen Thi Binh, conducătoarea delegaţiei Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, a condamnat S.U.A. şi admi­nistraţia de la Saigon pentru faptul că au încălcat idealurile de pace, in­dependenţă, neutralitate, democraţie şi înţelegere naţională ale populaţiei sud-vietnameze. Ea a denunţat mă­surile de suprimare a ziarelor şi alte acţiuni represive ale regimului Thieu, care pregăteşte înscenarea unor false alegeri. „Adevărul este că­­vietnami­­zarea­ urmărită de S.U.A. a suferit eşecuri sub toate aspectele, atit in Vietnamul de sud, cit şi în Cambod­­gia şi Laos“ — a spus Nguyen Thi Binh. Ea a subliniat că „Statele Uni­te trebuie să stabilească un termen rezonabil pentru retragerea de pe te­ritoriul sud-vietnamez a tuturor tru­pelor americane“. „Suntem­ gata — a declarat Nguyen Thi Binh — să dis­cutăm imediat acest termen cu cele­lalte părţi, astfel incit să putem exa­mina apoi restul problemelor, inclu­siv aceea a eliberării prizonierilor de război“. Conducătoarea delegaţiei G.R.P. a subliniat, de asemenea, că „Guvernul S.U.A. trebuie să înceteze să acorde sprijin regimului Thieu, astfel incit să devină posibilă forma­rea la Saigon a unei administraţii care se pronunţă pentru pace, inde­pendenţă, neutralitate şi democraţie. Guvernul Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud este gata să înceapă convorbiri cu o ase­menea administraţie, pentru a se a­­junge la o reglementare politică, in conformitate cu aspiraţiile popu­laţiei", a spus in încheiere Nguyen Thi Binh. In intervenţia sa, Xuan Thuy, şe­ful delegaţiei Republicii Democrate Vietnam, a condamnat continuarea de către S.U.A. a acţiunilor agresive in Indochina, arătînd că aviaţia ameri­cană întreprinde zilnic raiduri asupra unor regiuni populate din peninsula indochineză. .Xuan Thuy a insistat asupra necesităţii stabilirii de către S.U.A. a unei date limită pentru eva­cuarea totală din Vietnamul de sud a trupelor americane. Şeful delegaţiei R.D.V. a declarat, de asemenea, că S.U.A. trebuie să înceteze total şi necondiţionat orice acte de încălcare a suveranităţii şi securităţii Republicii Democrate Viet­nam. Aşa cum este cunoscut, România socialistă desfăşoară o intensă acti­vitate pe plan internaţional, pentru dezvoltarea legăturilor de strînsă şi frăţească prietenie cu toate ţările so­cialiste, pentru lărgirea relaţiilor de colaborare cu celelalte state, în in­teresul promovării destinderii şi în­tăririi păcii în Europa ca şi în în­treaga lume. In acest rodnic şi di­namic context se inserează şi recen­ta intîlnire care a avut loc la în­ceputul acestei săptămini, în zilele de 7 şi 8 iunie, la Giurgiu şi la Ruse, între ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Cor­­neliu Mănescu, şi ministrul afaceri­lor externe al Republicii Populare Bulgaria, Ivan Başev. Inscriindu-se firesc pe linia dez­voltării contactelor româno-bulgare la toate nivelurile — linie trasată prin întilnirile dintre conducătorii de partid şi de stat ai Republicii So­cialiste România şi Republicii Popu­lare Bulgaria, prin convorbirile în spirit constructiv dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov . Intîlnirea miniştrilor de afaceri ex­terne ai celor două ţări a oferit pri­lejul unui fructuos schimb de păreri asupra evoluţiei şi perspectivelor de dezvoltare a relaţiilor de strînsă prie­tenie româno-bulgară şi în acelaşi timp asupra unor probleme impor­tante ale actualităţii internaţionale. Intîlnirea s-a desfăşurat intr-o at­mosferă caldă, tovărăşească, de înţe­legere reciprocă, in ambianţa favo­rabilă creată de dezvoltarea di­namică a colaborării şi cooperării pe planuri multiple dintre cele două ţări socialiste vecine şi prietene, în spi­ritul noului tratat româno-bulgar, încheiat în noiembrie anul trecut. Cu bogate tradiţii istorice, stimu­late şi ridicate pe o treaptă calitativ nouă prin comunitatea orînduirii, a ideologiei şi ţelurilor, relaţiile româno-bulgare se dezvoltă pe baza principiilor marxism-leninismu­­lui şi internaţionalismului socialist, a respectării reciproce a independen­ţei şi suveranităţii naţionale, neames­tecului in treburile interne, egalităţii în drepturi, întrajutorării tovărăşeşti şi avantajului reciproc. Aşa cum se subliniază în comunicatul întîlnirii, cei doi miniştri au constatat cu sa­tisfacţie că prietenia tradiţională şi colaborarea româno-bulgară cunosc o continuă extindere. O dovadă e­­locventă în acest sens este creşterea an de an a schimburilor comerciale, al căror volum a fost in anul 1970 de aproape trei ori mai mare fată de 1965 şi de peste 13 ori faţă de 1950. In urma întîlnirilor din septembrie anul trecut dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări au fost realizaţi noi paşi în direcţia dezvoltării colaborării. Astfel, a fost Încheiat acordul privind facilitarea călătoriilor în zona micului trafic de frontieră, acord menit să contribuie­­ o mai bună cunoaştere şi apro­n­piere între cele două popoare. De asemenea, a fost semnat Acordul co­mercial de lungă durată pe perioada 1971—1975, convenţiile pentru con­struirea pe teritoriul României a li­niei electrice şi a conductei pentru transportarea în tranzit de energie electrică şi, respectiv, gaze naturale din U.R.S.S. către R. P. Bulgaria, precum şi alte instrumente de cola­borare. Date fiind posibilităţile pe care le oferă progresele rapide obţinute de cele două ţări în dezvoltarea lor e­­conomică, vecinătatea geografică, in­teresele reciproce este pe deplin justificată convingerea comună că relaţiile de colaborare dintre Româ­nia şi Bulgaria îşi pot găsi, în con­tinuare, o tot mai amplă dezvoltare, în interesul ambelor popoare prie­tene. In acest sens, în cadrul în­­tilnirii celor doi miniştri de externe a fost subliniată necesitatea intensi­ficării eforturilor în vederea transpu­nerii in viaţă a hotărîrilor stabilite la nivel înalt în ce priveşte creş­terea schimburilor comerciale, cît şi în ce priveşte extinderea şi amplifi­carea cooperării şi specializării in producţie. S-a evidenţiat, astfel, ne­cesitatea finalizării proiectului pri­vind construirea Complexului hidro­energetic în zona Islaz-Somovit şi a programului pentru valorificarea com­plexă a întregului potenţial al Dună­rii în sectorul româno-bulgar. S-a ex­primat, de asemenea, dorinţa de a se acţiona mai intens pentru punerea in valoare a noi surse de amplificare a colaborării economice, tehnico-ştiin­­ţifice, turistice. Popoarele român şi bulgar, animate de aceleaşi ţeluri şi idealuri, sînt dor­nice să se cunoască cît mai bine, să-şi împărtăşească reciproc experienţa, să schimbe între ele valorile creaţiei lor nu numai pe plan material, ci şi spi­ritual. Acestei năzuinţe ii răspunde concluzia întîlnirii cu privire la spri­jinirea dezvoltării în continuare a colaborării în domeniul culturii şi ştiinţei, la deschiderea, în Bucureşti şi Sofia, a unor centre culturale ale celor două ţări. Acţionînd in spiritul solidarităţii internaţionaliste, cele două ţări so­cialiste conlucrează frăţeşte în opera de edificare a noii societăţi, cores­punzător interesului reciproc, al cau­zei socialismului şi colaborării in­ternaţionale. Ampli­ficînd şi diversifi­­cind colaborarea bilaterală, România şi Bulgaria acordă o deosebită im­portanţă dezvoltării relaţiilor frăţeşti cu celelalte ţări socialiste ; în acest sens, în comunicatul întilnirii se ara­tă că „miniştrii au reafirmat hotărirea ţărilor lor de a dezvolta relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală cu ţările membre ale C.A.E.R. şi par­ticipante la Tratatul de la Varşovia, cu toate ţările socialiste, de a contri­bui la unitatea şi coeziunea lor, în interesul socialismului şi păcii în lume“. Cei doi miniştri de externe au re­afirmat totodată poziţiile ţărilor lor in principalele probleme care con­fruntă omenirea contemporană, au dat expresie voinţei guvernelor lor de a milita pentru rezolvarea acestor probleme, în interesul popoarelor, pentru stingerea focarelor de încor­dare şi conflict, pentru excluderea forţei sau ameninţării cu forţa în relaţiile dintre state şi soluţionarea litigiilor pe cale paşnică, pentru dez­voltarea unei largi colaborări­­ între toate statele pe bazele dreptului in­ternaţional, înfăptuirea dezarmării generale şi, în primul rînd, a celei nucleare. Trăind de veacuri alături, înfrăţin­­du-se în lupta pentru libertate şi in­dependenţă naţională, avind interese şi aspiraţii comune, România şi Bul­garia sint profund interesate in in­staurarea in regiunea geografică în care trăiesc, în Europa ca şi pretu­tindeni în lume, a unei atmosfere de destindere, încredere şi securitate, care să favorizeze conlucrarea paş­nică între toate popoarele. Făcând un schimb de păreri asupra progreselor înregistrate în ultima vreme de pro­cesul destinderii în Europa, cei doi miniştri de externe au apre­ciat că, în prezent, se impune cu necesitate intensificarea contacte­lor bi şi multilaterale în vederea or­ganizării, fără condiţii prealabile şi cu participarea egală in drepturi a tuturor statelor interesate, a unor întâlniri pregătitoare, precum şi a Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare. România şi Bulgaria sînt hotărîte să contribuie prin acţiuni şi măsuri concrete la realizarea securităţii europene — de­ziderat major al tuturor popoarelor continentului. Pentru înfăptuirea securităţii gene­ral-europene are o importanţă con­siderabilă dezvoltarea colaborării in Balcani, transformarea acestei re­giuni, care a cunoscut atîtea fur­tuni ale istoriei, într-o zonă a pă­cii şi bunei vecinătăţi, lipsită de arme nucleare. România şi Bulgaria militează activ pentru acest ţel, ma­­nifestind iniţiativă şi prezentind în diferite rînduri propuneri concrete. Constituie un fapt îmbucurător că, in ultima vreme, între ţările din Pe­ninsula Balcanică sunt tot mai frec­vente întilnirile şi vizitele reciproce, schimburile parlamentare , s-au in­tensificat schimburile de bunuri ma­teriale şi colaborarea pe ţărim eco­nomic, tehnico-ştiinţific şi cultural. Apreciind acest proces pozitiv, re­prezentanţii celor două guverne au reafirmat hotărirea ţărilor lor de a acţiona pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare, prietenie şi bună ve­cinătate intre toate ţările balcanice, indiferent de orînduirea lor socială, pentru extinderea colaborării econo­mice, ştiinţifice, tehnice, culturale şi a altor forme reciproc avantajoase, pe baza respectării principiilor inde­pendenţei şi suveranităţii naţionale, integrităţii teritoriale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, a dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur destinele. Efor­turile îndreptate in această direcţie răspund nu numai intereselor po­poarelor din această zonă, dornice de linişte şi muncă paşnică , este un a­­devăr incontestabil că transformarea Balcanilor într-o zonă a bunei veci­nătăţi şi a păcii ar fi o contribuţie importantă la statornicirea unei at­mosfere de înţelegere şi colaborare în întreaga Europă. Intîlnirea fructuoasă dintre miniş­trii de externe ai României şi Bulga­riei — încă o expresie­­ a utilităţii contactelor şi schimburilor directe de păreri — a consemnat hotărirea de a se continua şi în viitor colaborarea in probleme de interes comun ale re­laţiilor bilaterale şi ale situaţiei in­ternaţionale. Ea se înscrie cu certi­tudine pe făgaşul dorinţei comune de a amplifica tot mai mult relaţiile de prietenie frăţească româno-bulgară, corespunzător intereselor ambelor popoare, precum şi ale tuturor po­poarelor din Balcani, ale socialismu­lui, păcii şi securităţii în Europa şi in lume. Dumitru ŢINU in spiritul prieteniei frăţeşti româno-bulgare RECEPŢIE LA PEKIN ÎN CINSTEA DELEGAŢIEI­ GUVERNAMENTALE IUGOSLAVE PEKIN 10 (Agerpres). — Vicepre­­mierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, Li Sien-nien, a oferit o recepţie in cinstea delegaţiei guver­namentale a R.S.F. Iugoslavia, con­dusă de secretarul de stat pentru afacerile externe, Mirko Tepavat, aflată într-o vizită de prietenie in China. In toastul rostit cu acest prilej, Li Sien-nien a subliniat faptul că, în ultimii ani, relaţiile intre China şi Iugoslavia s-au îmbunătăţit , a cres­cut volumul schimburilor de măr­furi, s-au înmulţit vizitele reciproce, s-a adincit înţelegerea mutuală, s-a întărit prietenia între cele două po­poare. Vorbitorul şi-a exprimat con­vingerea că vizita secretarului de stat pentru afacerile externe al R.S.F. Iugoslavia va contribui şi mai mult la dezvoltarea relaţiilor intre cele două ţări. Răspunzind, Mirko Tepavaţ a rele­vat însemnătatea şi utilitatea pe care o poate avea pentru cele două ţări lărgirea colaborării dintre ele. Mi­nistrul Iugoslav şi-a exprimat con­vingerea profundă că această colabo­rare contribuie la o mai bună înţe­legere în întreaga lume, deoarece ea nu presupune renunţarea la priete­niile existente, ci cîştigarea şi dez­voltarea unor noi prietenii. Norodom Sianuk a primit delegaţia iugoslavă PEKM­ 10 (Agerpres). — Şeful sta­tului cambodgian, Norodom Sianuk, a primit delegaţia guvernamentală iugoslavă, condusă de Mirko Tepa­­vaţ, secretar de stat pentru afacerile externe, care se află într-o vizită oficială în R. P. Chineză. Membrii delegaţiei guvernamentale iugoslave au avut, de asemenea, convorbiri şi cu preşedintele Guvernului de Uniu­ne Naţională al Cambodgiei, Pen Nouth. Cel de al doilea Congres provincial al P. C. Chinez din Yunnan PEKMN 10 (Agerpres). — Agenţia China Nouă informează că la Kun­­min a avut loc cel de-al doilea Con­gres provincial al P.C. Chinez din Yunnan, la care au fost discutate documentele Congresului al IX-lea al P.C. Chinez şi ale celei de-a doua Plenare a celui de-al 9-lea Comitet Central. Ciu Sing, conducătorul nucleului grupului de partid al Co­mitetului revoluţionar provincial Yunnan, a prezentat un raport cu privire la situaţia şi realizările oa­menilor muncii din provincie. Delegaţii au ales noul Comitet provincial Yunnan al P.C. Chinez, alcătuit din 89 de membri. In prima sa ședință plenară, comitetul l-a ales ca prim-secretar pe Ciu Sing. su.A. Măsuri pentru dezvoltarea schimburilor comerciale cu R.P. Chineză WASHINGTON 10 (Agerpres). — In conformitate cu hotărirea luată de președintele Nixon în luna aprilie Casa Albă a publicat joi lista unor produse americane ce vor putea fi de acum înainte exportate in R. P. Chi­neză. Exportul spre China al acestor mărfuri fusese interzis cu aproape 20 de ani in urmă. Oamenii de afa­ceri americani vor fi autorizaţi să exporte în R. P. Chineză fără apro­bare specială unele produse alimen­tare, forestiere, chimice, inclusiv în­grăşăminte chimice, cauciuc, textile, anumite metale, produse electrice, utilaje pentru construirea de dru­muri, automobile, precum şi anumite genuri de computere. Preşedintele a declarat că exportul produselor ne­­incluse în lista publicată joi va con­tinua să fie interzis. In acelaşi timp, Nixon a declarat că vor fi permise toate importurile din R. P. Chineză sub o licenţă generală, dar şi-a re­zervat dreptul de a impune un con­trol asupra acestora, dacă va consi­dera necesar. Hotărirea preşedintelui Nixon in­tervine după mai multe luări de po­ziţie ale unor congresmeni şi oameni de afaceri americani, ce­rind guver­nului să normalizeze relaţiile cu R. P. Chineză. GREVA GENERALĂ IN URUGUAY MONTEVIDEO 10 (Agerpres). — întregul Uruguay este practic para­lizat incepind de joi dimineaţă, ca urmare a grevei generale de 24 de ore, declanşată la chemarea Con­venţiei Naţionale a Muncitorilor. Căile ferate, transporturile publice, fabricile şi uzinele, întreprinderile comerciale au încetat să mai func­ţioneze, iar şcolile şi liceele au fost închise. Joi nu a apărut, în întreaga ţară, nici un ziar. Numai serviciile de urgenţă şi de primă necesitate (elec­tricitatea, apa, spitalele) şi-au con­tinuat activitatea. Greviştii reven­dică sporirea salariilor şi renunţarea la măsurile de securitate impuse de guvern. întrevederi ale tovarăşului losif Banc în R. S. Serbia BELGRAD 10 — Corespondentul Agerpres, G. Ionescu, transmite : To­varăşul losif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, care face o vi­zită în Republica Socialistă Serbia, la invitaţia preşedintelui Vocei Exe­cutive a acestei republici, Milenko Botanici, a avut joi o întrevedere cu Dragoslav Markovici, preşedintele Skupstinei Republicane a R.S. Ser­bia, întrevederea, la care au parti­cipat Milenko Botanici şi Sándor Dobo, vicepreşedinte al Skupstinei R.S. Serbia, precum şi ambasadorul român la Belgrad, Vasie Şandru, s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, deosebit de cordială In aceeaşi zi, la sediul Vecei Exe­cutive a R.S. Serbia au început con­vorbirile oficiale dintre tovarăşul Iosif Banc şi tovarăşul Milenko Bo­ianici. In cadrul convorbirilor au fost trecute in revistă o serie de aspecte ale colaborării României cu Iugoslavia şi, în particular, cu R.S. Serbia, relevîndu-se cu satisfacţie, de ambele părţi, realizările obţinute in acest sens pe multiple planuri. Au fost examinate, totodată, unele modalităţi şi posibilităţi concrete, re­ciproc avantajoase, de promovare continuă a acestor relaţii. Milenko Boianici a oferit apoi un dejun in onoarea tovarăşului Iosif Banc. Vizita in R.F.G. a tovarăşului * Gheorghe Cioară RONN 10. — Corespondentul A­­gerpres, M. Moarcaş, transmite : Preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie al Re­publicii Socialiste România, Gheor­ghe Cioară, însoţit de o delegaţie alcătuită din specialişti din diferite instituţii de cercetări ştiinţifice din România, a avut convorbiri cu con­ducerea marilor concerne vest-ger­mane „Dormagen“, „Krupp“, „GHH“, „Hoechst“ şi „AEG-Telefunken­“. Cu acest prilej au fost explorate noi căi concrete pentru lărgirea şi intensi­ficarea colaborării şi cooperării in domeniul ştiinţei şi tehnologiei intre firmele vizitate şi instituţii de cer­cetare ştiinţifică din România, in sectoare prezentind interes pentru ambele părţi. Miercuri seara, ambasadorul Ro­mâniei la Bonn, Constantin Oancea, a oferit o recepţie în onoarea dele­gaţiei române. Au participat Klaus von Dohnanyi, secretar de stat par­lamentar la Ministerul federal al Educaţiei şi Ştiinţei, membri ai co­misiei pentru problemele ştiinţifice a Bundestagului, numeroşi oameni de ştiinţă. N­oi experimente ştiinţifice pe staţia orbitală „Saliut“ MOSCOVA — 10 (Agerpres).­­ Principala parte a programu­lui celei de-a 4-a zile de lucru a echipajului staţiei orbitale so­vietice „Saliut“ a fost consacrată cercetărilor cu caracter medical­­biologic. Astfel, unul dintre ex­perimente a avut drept scop ob­ţinerea de date ştiinţifice asu­pra stării funcţionale a sistemu­lui cardiovascular in condiţii de imponderabilitate. Cercetările au avut loc cu ajutorul unei insta­laţii speciale de intensificare­­transformare, iar înregistrarea parametrilor fiziologici in timpul experimentului a fost realizată prin intermediul unui canal te­lemetric. In vederea aprecierii influenţei condiţiilor de impon­derabilitate asupra modificărilor din organismul uman, a fost e­­fectuată o experienţă de deter­minare a densităţii ţesuturilor osoase. Sistemele şi aparatura ştiinţi­fică de la bordul staţiei orbitale funcţionează normal, iar cosmo­nauţii continuă să se simtă bine, precizează agenţia TASS. Zbo­rul staţiei „Saliut“ continuă. Cosmonauţii Dobrovolski, Vol­kov şi Pataev au trimis de la bordul staţiei „Saliut“ mesaje popoarelor din diferite regiuni ale globului. Astfel, ei au salu­tat popoarele Asiei, Africii, Ame­rică de Nord şi Americă da Sud. In mesajul adresat popoa­relor Indochinei se spune : „Tri­mitem un salut înflăcărat eroi­cului popor vietnamez, curajoşi­lor patrioţi ai Laosului şi Cam­bodgiei şi le urăm succese în lupta împotriva agresiunii im­perialiste, pentru libertate şi in­dependenţa ţărilor lor“. COMUNICAT SOVIETO­CIPRIOT MOSCOVA 10 (Agerpres).— La în­cheierea vizitei oficiale în Uniunea Sovietică a preşedintelui Republicii Cipru, arhiepiscopul Makarios, a fost dat publicităţii un comunicat în care se arată că în cursul convorbirilor a­­vute cu Nikolai Podgornîi, preşedin­tele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi cu Alexei Kosîghin, preşedintele Consiliului de Miniştri, părţile au relevat cu satisfacţie dez­voltarea statornică a relaţiilor sovie­­to-cipriote în spiritul prieteniei şi respectului reciproc. Părţile s-au pronunţat în sprijinul convocării unei conferinţe general­­europene in problemele securităţii şi colaborării, ca un pas important în direcţia destinderii nu numai pe con­tinentul european, dar şi in lumea întreagă. Abordînd problema conflictului din Orientul Apropiat, reprezentanţii so­vietici şi preşedintele Ciprului au declarat că sunt pentru îndeplinirea tuturor prevederilor rezoluţiei Consi­liului de Securitate al O.N.U. din 22 noiembrie 1967 şi că sprijină efortu­rile constructive ale R.A.U. îndreptate spre căutarea căilor de reglementare politică a crizei şi de instaurare a unei păci trainice în această regiune a lumii. Joi, arhiepiscopul Makarios s-a înapoiat la Nicosia. La soisire, preşe­dintele cipriot a declarat că vizita sa în Uniunea Sovietică a fost utilă, informează agenţia TASS. Vii proteste în rindul opiniei publice chiliene DUPĂ ASASINAREA FOSTULUI VICEPREŞEDINTE EDMUNDO PEREZ ZUCOVIC SANTIAGO DE CHILE 10. — Corespondentul Agerpres, E. Pop, transmite : Asasinarea lui Edmundo Perez Zucovic, fost vicepreşedinte al Republicii Chile şi ministru de externe în guvernul anterior demo­­crat-creştin, a provocat consternare şi, totodată, o profundă indignare in opinia publică chiliană. Comentariile converg în a sublinia caracterul politic al acestei crime, considerată în general aici ca o nouă tentativă de conspiraţie. In declara­ţia preşedintelui republicii, Salvador Allende, difuzată de posturile de ra­dio şi televiziune şi preluată de în­treaga presă, se subliniază că proce­deele folosite de asasinii lui Edmundo Perez Zucovic seamănă cu cele uti­lizate contra generalului René Schnei­der, asasinat la sfîrşitul lunii octom­brie, anul trecut. In ambele cazuri, mobilul este acelaşi — provocarea unei stări de haos printr-un efort disperat de tulburare a situaţiei. De­claraţia prezidenţială arată că „guver­nul a denunţat in repetate rînduri acţiunea elementelor conspirative care operează pe diferite fronturi pen­tru a încerca să împiedice acţiunea noastră in folosul marii majorităţi naţionale. Intrucit lumea urmăreşte cu interes procesul politic chilian, a spus preşedintele Allende, atentatele, politice sunt destinate să dăuneze prestigiului nostru in interior, şi cu deosebire in exterior“. Conducerile mai multor partide au dat publicităţii declaraţii în care con­damnă asasinarea fostului vicepre­şedinte al republicii. Comitetul Na­ţional al Unităţii Populare a anunţat că „partidele şi mişcările care fac parte din Unitatea Populară denunţă acest asasinat josnic ca pe o agre­siune îndreptată împotriva tuturor forţelor politice care se pronunţă pentru rinduieli democratice". Comitetul Politic al Partidului Co­munist din Chile a dat publicităţii, de asemenea, un comunicat prin care adresează un apel poporului chilian „de a continua să fie in stare de alertă şi vigilenţă. Nu există nici o îndoială că această crimă constituie o parte a unui plan menit să facă şi mai dificile sarcinile guvernului Unităţii Populare şi să împiedice în­deplinirea îndatoririlor patriotice pe care guvernul şi poporul chilian şi le-au fixat“. Comunicatul condamnă „acele elemente de dreapta care îşi ridică vocile pentru a utiliza acest act criminal ca un mijloc de a arunca îndoială asupra politicii guvernului Unităţii Populare“. Printr-un decret prezidenţial, in Provincia Santiago a fost intro­dusă starea de urgenţă şi a fost decretat doliu naţional intre 8 şi 10 iunie, in memoria fostului vicepre­şedinte Edmundo Perez Zucovic. In parlament a fost, de asemenea, in­trodus un proiect de lege care stabi­leşte un procedeu rapid de judecată şi pedepse drastice pentru asemenea atentate. Ministerul de Interne a a­­nunţat că a şi identificat în persoana lui Ronald Rivera Calderon, fără o­­cupaţie, titularul unui încărcat cazier judiciar, pe principalul autor al ac­tului criminal, fiind pe urmele lui şi a doi complici ai acestuia. AGENŢIILE DE PRESĂ TRANSMIT: Ambasadorul român la Teheran, Pavel S­ard, a oferit la 9 iunie un cocteil cu ocazia ple­cării sale definitive din Iran. Au luat parte Sharif Emami, preşedintele Se­natului, Abdullah Riazi, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, membri ai guvernului, senatori şi deputaţi, şefi ai misiunilor diplomatice. Cocteilul s-a desfăşurat intr-o atmosferă cor­dială. Ministrul de externe al Cubei, Raul Roa Garcia d­a s°sit la Moscova intr-o vizită oficială de prietenie, la invitaţia guvernului so­vietic, informează agenţia TASS. Ciu En-lai, premierul Consi­liului de Stat al R.P. Chineze, şi Sa Fen, ministrul agriculturii şi silvicul­turii, au primit delegaţia guverna­mentală sudaneză, condusă de Ma­­moun Yahia, ministrul resurselor animale, care face o vizită in R.P. Chineză , informează agenţia China Nouă. Convorbirile ministrului de externe chilian în R. D. Germană. După cum informează agenţia A.D.N., în cursul convorbiri­lor ce au avut loc între ministrul de externe al R.D. Germane, Otto Win­zer, şi ministrul chilian al relaţiilor externe, Clodomiro Almeyda, care se află într-o vizită oficială în R.D.G., au fost examinate raporturile bilate­rale şi o serie de probleme ale si­tuaţiei internaţionale. C. Almeyda a avut, de asemenea, o întrevedere cu ministrul pentru problemele eco­nomice externe, Horst Solie. Intre altele, s-a convenit ca în iulie 1971 să aibă loc tratative la Berlin in ve­derea încheierii unui acord comercial pe termen lung şi a unui acord cu privire la colaborarea tehnico-ştiiin­­ţifică. Regele Afganistanului, Mohammed Zahir, l-a numit pe Abdul Zahir in funcţia de prim-ministru, în locul lui Noor Etemadi, anunţă a­­genţia France Fresse. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA I Bucureşti, Piaţa „Schnell". Tel. 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi Instituţii. Tiparul Combinatul Poligrafie Casa Scînteii. FRANŢA Azi se deschide Congresul Unităţii Socialiste­­ • O SCRISOARE DESCHI­SA ADRESATA DE GEORGES MARCHAIS LUI ALAIN SA­VARY Aşteptat cu interes, ca un eve­niment important în viaţa po­litică franceză, Congresul Uni­tăţii Socialiste se deschide azi la Epinay-sur-Seine, un mic oraş din apropierea Parisului, in prezenţa a 957 de delegaţi. Din aceştia, 800 reprezintă Partidul Socialist, 97 Convenţia instituţiilor republicane, iar alţi 60, denumiţi „neorganizaţi“, re­prezintă grupuri şi tendinţe poli­tice de mai mică importanţă. Cele două partide şi-au expri­mat in ultima vreme in repetate rînduri dorinţa de a realiza uni­ficarea, pentru a se putea im­pune intr-un mod mai eficient pe eşichierul politic francez. Totodată, congresul are in vede­re perspectiva realizării unei unităţi a întregii stingi franceze, pornind de la posibilităţile pe care le oferă dialogul dintre so­cialişti şi comunişti. Aceste preocupări nu sunt noi. La congresul desfăşurat in 1969 CORESPONDENŢA DIN PARIS la Issy-les-Moulineaux s-a subli­niat necesitatea intensificării eforturilor pentru realizarea uni­tăţii stingii, iar alegerile mu­nicipale din luna martie a.c. au dovedit in bună măsură că acolo unde unitatea de acţiune a func­ţionat, ea s-a bucurat de ade­ziunea unor largi pături ale electoratului francez. Pronunţindu-se împotriva unui compromis tactic faţă de majo­ritatea guvernamentală, Alain Savary, primul secretar al Parti­dului Socialist, declara înaintea deschiderii congresului că dezba­terile se vor concentra asupra opţiunilor politice. La rindul său, Claude Estier, secretar ge­neral al Convenţiei instituţiilor republicane, arăta recent că: In ceea ce priveşte orientarea poli­tică a noului partid socialist, a­­cesta „nu poate fi decit o uniu­ne a stingii, ceea ce va însemna continuarea dialogului, pe care II dorim cit mai complet cu pu­tinţă, cu partidul comunist“. In numele Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Francez, Georges Marchais, se­cretar general adjunct, a adre­sat lui Alain Savary, primul secretar al Partidului Socialist Francez, o scrisoare deschisă, în care se propune Congresului încheierea unui acord politic şi elaborarea unui program comun de luptă şi de guvernare. Scrisoarea propune constitui­rea unei vaste uniuni a forţelor muncitoreşti şi democratice franceze, în perspectiva înlocui­rii actualei coaliţii guverna­mentale printr-un guvern de­mocratic şi reprezentativ de in­spiraţie populară. Documentul apreciază că un acord politic intre cele două partide este po­sibil. „Realizarea unui acord po­litic fundamental, conchide scri­soarea, depinde exclusiv de ho­­tărirea Partidului Socialist de a exclude definitiv orice alianţă cu forţele reprezentative ale capitalismului, chiar şi cu acele forţe care se declară centriste sau reformiste. Paul DIACONESCU 40 366

Next