Scînteia, iulie 1971 (Anul 40, nr. 8833-8863)
1971-07-24 / nr. 8856
PAGINA 2 SClNTEIA - sîmbâtâ 24 iulie 1971 VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUINICOLAE intîlnirea cu activul judeţean de partid Constanţa (Urmare din pag. I) în cabina de comandă a vasului se studiază încă o dată soluţiile adoptate, se aduc corective. Dana pentru navele de pasageri primeşte altă destinaţie, acestora atribuindu-li-se o altă dană, mai în interiorul portului. Pentru transportul petrolului de la navă la rezervoare se recomandă construirea unor conducte subacvatice. La clubul navei MÎn sala maşinilor, in cabine, secretarul general al partidului se întreţine cu marinarii asupra condiţiilor de viaţă şi activitate pe vas, asupra problemelor cu care se confruntă în lungile lor curse pe oceanele lumii. „Dunărea“ face legătura între Constanţa şi porturile japoneze. Din nou pe nava „Lancea“. Se înaintează în larg şi apoi se acostează în faţa imenselor instalaţii ale şantierului naval constănţean. Sute şi sute de constructori navali au venit să-l salute pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat. In faţa unor sugestive planşe şi machete, ing. Dumitru Fuiorea prezintă stadiul actual şi perspectivele de dezvoltare ale acestei întreprinderi a construcţiilor de nave care, nu de mult, a sărbătorit 75 de ani de existenţă. Planurile de dezvoltare a navigaţiei maritime, precum şi a celei pe rîurile interioare ale ţării, pun în faţa şantierului sarcini de mare importanţă. Şantierul de construcţii navale din Constanţa, care cu numai doi ani în urmă a realizat prima navă maritimă cu o capacitate de 1920 tone, devine şantierul naval nr. 1 al ţării, din ale cărui docuri vor fi lansate la apă nave maritime cu capacităţi cuprinse între 25 000—60 000 tdw, iar, în perspectivă, coloşi plutitori de 150 000 tdw. Ca în atîtea alte domenii de activitate, unde termenii de comparaţie — trecut — prezent — viitor — pun în lumină marile înfăptuiri ale poporului român în anii socialismului ca urmare a traducerii în viaţă a politicii de industrializare promovate cu fermitate de Partidul Comunist Român, dezvoltarea construcţiei de nave arată ce salt uriaş a făcut ţara noastră şi va face pe mai departe în acest important şi complex domeniu al industriei constructoare de maşini. Se vorbeşte de perspectivele industriei construcţiilor navale, potrivit cărora, până în 1975, şantierul din Constanţa va construi şi va livra flotei noastre nave cu o capacitate de 60 000 tone şi va trebui să pregătească simultan construcţia altora mai mari. Se detaliază proiectul pe baza căruia se va realiza marea întreprindere constructoare de nave. In viitoarele docuri uscate se va realiza un ciclu productiv cu o capacitate anuală în șantier de 5—6 nave mari. Se analizează problema pregătirii cadrelor, al căror număr va trebui să sporească de la 1 850, în prezent, la 4 600 în 1975. In prezent, în partea sudică a portului vechi, constructorii hidrotehnicieni din Constanţa execută lucrările vizînd închiderea incintei viitoarelor docuri uscate. Acestea —unul pentru construcţii şi altul pentru reparaţii de nave — vor semăna cu două bazine alăturate, fiecare avînd cîte o ecluză şi instalaţii puternice pentru evacuarea sau introducerea apei care va atinge o adîncime de 14 m. In interiorul lor vor putea intra la reparaţii sau vor fi construite pe uscat nave de mare tonaj, iniţial de 50 000—80 000 tdw, iar în perspectivă pînă la 150 000 tdw. Construcţia noului şantier naval ridică probleme deosebit de complicate, între care desecarea şi umplerea unor mari suprafeţe de apă, devierea unora din conductele existente, mari lucrări de excavare, impermeabilizări pe suprafeţe întinse şi la mari adîncimi. In timpul vizitei pe şantier, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se prezintă cîteva cargouri de 1920 tdw, aflate în construcţie. Se subliniază că preocuparea constructorilor este reducerea continuă a timpului de asamblare a unui asemenea vas şi că eforturile şi progresele constructorilor în această direcţie sunt remarcabile. Ultimele cargouri din această familie au o greutate mai mică cu 15—20 tone şi dispun de instalaţii de navigaţie cu un grad superior de automatizare. La sectorul mecanic al şantierului, constructorii se află în plină activitate pentru livrarea în termen a tuturor comenzilor solicitate de beneficiar. Muncitorii opresc pentru cîteva clipe lucrul, vin înaintea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îl salută, exprimîndu-şi bucuria de a-l avea ca oaspete. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se întreţine cu muncitorii asupra metodelor de lucru folosite, asupra condiţiilor lor de muncă şi de viaţă. In hala mecanică, secretarului general al partidului i se prezintă o serie de instalaţii şi dispozitive realizate pe şantier în cadrul acţiunii de autodotare. Printre altele, de bune aprecieri se bucură o instalaţie hidraulică de lansare a navelor, realizată pe şantier, care a adus economii însemnate întreprinderii. — Trebuie să acordaţi o deosebită atenţie realizării pe şantier a tot mai multe instalaţii şi dispozitive necesare procesului tehnologic, indică tovarăşul Nicolae Ceauşescu reprezentanţilor conducerii şantierului. Numai astfel se pot însuşi tehnologii înaintate, pot fi asimilate produse noi. In încheierea vizitei pe şantierul naval constănţean, între conducătorii de partid şi de stat şi specialiştii din construcţia de nave are loc o amplă discuţie cu privire la perspectivele de dezvoltare a industriei navale. Una din principalele preocupări pe care conducerea şantierului şi reprezentanţii ministerului de resort o înfăţişează secretarului -general al partidului se referă la modalităţile şi, îndeosebi, la zonele de extindere a şantierului naval. Sunt analizate cauzele rămînerii în urmă în realizarea unor obiective principale din profilul şantierului de la Constanţa, se recomandă soluţii pentru remedierea situaţiei. Multe din proiecte se dovedesc susceptibile de îmbunătăţiri, iar tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă constructorilor să-şi revadă planurile, proiectele, să caute căile cele mai eficiente pentru folosirea raţională a investiţiilor importante alocate acestei ramuri de producţie. O problemă însemnată luată în discuţie este asimilarea în fabricaţie a unor motoare de mare putere. In legătură cu aceasta, s-a evidenţiat necesitatea cooperării între întreprinderi, construcţiile navale fiind o activitate deosebit de complexă, de mare anvergură. Se arată că este necesar ca toate tipurile de nave produse în ţară să fie echipate cu mijloace de propulsie fabricate de industria noastră. Altă problemă: profilarea şantierelor navale din Galaţi şi Brăila pe construcţia anumitor tipuri de vase. Se abordează problema producţiei de nave pescăreşti şi se indică să se elaboreze un studiu pe această temă. Se recomandă să se studieze posibilitatea creării unui nou şantier naval la Mangalia, profilat atît pe producţia de nave pescăreşti, de transport, cît şi pe reparaţii generale de nave. Răspunzînd întrebărilor secretarului general al partidului în legătură cu gradul de integrare şi tipurile de nave ce se vor construi în ţara noastră, specialiştii arată că este prevăzută producerea în ţară a întregii game de agregate şi a tuturor aparatelor cu care sunt înzestrate navele. In cîţiva ani se va realiza un nivel înalt de integrare. Gamă actuală de produse va fi lărgită cu alte tipuri de nave pentru diferite nevoi ale economiei naţionale şi, îndeosebi, vase destinate transportului de produse petroliere, de minereuri, de cărbuni, cargouri pentru cherestea şi de mărfuri generale. Avem constructori navali pricepuţi, entuziaşti, care asigură pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, că îşi vor îndeplini exemplar obligaţiile asumate, realizînd vase de tot mai mare tonaj, care vor duce sub pavilionul tricolor al patriei produsele româneşti pe cele mai îndepărtate meridiane ale lumii. După încheierea vizitei în port şi în incinta şantierului naval, coloana maşinilor oficiale străbate din nou centrul municipiului Constanţa şi ajunge în faţa Sălii sporturilor din localitate, unde secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt aşteptaţi de un mare număr de oameni ai muncii. După vizitarea întreprinderilor economice constănţene, în Sala sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din judeţ. Adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat, tovarăşul VASILE VILCU, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., a spus : Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, din adîncul inimii, cele mai calde sentimente de preţuire ale comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii din judeţul Constanţa, pentru eforturile pe care le depuneţi, pentru ajutorul neprecupeţit pe care ni-l acordaţi, pentru grija cu care vă interesaţi de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, prezenţa celorlalţi conducători de partid şi de stat care vă însoţesc în această vizită cu multiple şi profunde semnificaţii pentru noi. La această adunare participă membrii comitetelor judeţean şi municipal de partid, membrii de partid din ilegalitate, secretari ai organizaţiilor de partid, lucrători din aparatul de partid, de stat şi din armată, activişti ai U.T.C., ai sindicatelor, femei, muncitori fruntaşi din industrie şi agricultură, intelectuali. Vă rugăm să ne îngăduiţi ca, în cîteva cuvinte, să vă informăm asupra unora din rezultatele şi preocupările noastre din ultima perioadă. Mai întîi, am dori să cunoaşteţi că planul producţiei industriale pe primul semestru al acestui an a fost îndeplinit şi depăşit. Am obţinut un spor la producţia globală industrială de 58 de milioane lei (102,2 la sută), iar la producţia marfă vîndută şi încasată de 126 milioane lei (104,5 la sută), la export de 21 milioane lei valută. S-au obţinut rezultate bune şi în realizarea planului de investiţii. In agricultură, aşa cum aţi luat cunoştinţă zilele trecute, desfăşurăm cu toate forţele campania de încheiere a recoltării griului, paralel cu celelalte lucrări. In acest an noi avem toate condiţiile să obţinem producţii deosebit de bune. Aceasta ne permite să dăm statului cantităţi suplimentare de produse agroalimentare. In ce priveşte turismul, vă informăm că, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul turiştilor pe litoral este mai mare cu 13 500. Atît pe litoral, cît şi în restul judeţului, avem o bună aprovizionare. Pieţele şi unităţile comerciale dispun de cantităţi suficiente de produse agroalimentare şi industriale, care satisfac solicitările locuitorilor judeţului nostru şi ale turiştilor. Vizita dumneavoastră în judeţul Constanţa se desfăşoară într-un moment cînd întreaga noastră organizaţie judeţeană de partid, toţi oamenii muncii de pe aceste meleaguri, manifestîndu-şi deplina aprobare şi adeziunea totală faţă de amplul program de educare comunistă a maselor prezentat de dumneavoastră, tovarăşe secretar general, în faţa Comitetului Executiv, şi în expunerea ţinută în faţa activului de partid din domeniul muncii ideologice, muncesc pentru traducerea lui în viaţă. Aceste două documente reprezintă pentru noi un model strălucit de analiză principială, un program atotcuprinzător, cu viziune de mare perspectivă şi care răspunde în cel mai înalt grad cerinţelor de dezvoltare multilaterală a patriei noastre socialiste. Prezenţa dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat la această adunare este o mare cinste pentru noi, un îndemn de a munci cu şi mai mult entuziasm pentru înfăptuirea sarcinilor ce ne revin. Luînd cuvîntul, ION VOICU, secretar al comitetului P.C.R. din port, a spus : Vă rog să-mi permiteţi să exprim mulţumirile comuniştilor, ale navigatorilor, docherilor şi celorlalţi oameni ai muncii din cel mai mare port al României, pentru cinstea ce ni s-a făcut astăzi de a avea în mijlocul nostru pe conducătorii partidului şi statului, în frunte cu dv., iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Pentru muncitorii portuari constituie un motiv de satisfacţie faptul că în perioada scurtă care a trecut de la precedenta dv. vizită în portul nostru au fost date în folosinţă noi cheiuri, înzestrate cu mijloace de mare productivitate, care uşurează efortul fizic al docherilor. Flota noastră maritimă comercială s-a dezvoltat în ritm susţinut prin dotarea cu nave moderne, care asigură navigatorilor condiţii superioare de muncă şi viaţă. Toate acestea au condus la creşterea eficienţei activităţii în toate compartimentele de muncă, la realizarea planului de stat pe anul 1970. In primul semestru al acestui an, sarcinile de venituri au fost depăşite cu peste 5 milioane lei valută. în prezent, ne preocupăm de rezolvarea problemei mecanizării operaţiilor de încărcare-descărcare în hambarele navei şi în magazii, unde procentul muncii manuale este încă ridicat, specializarea portului pe fel de operaţiuni şi marfă, extinderea acordului global în manipularea mărfurilor, întărirea disciplinei şi creşterea răspunderii fiecărui salariat la locul de muncă. Una din preocupările căreia trebuiie să-i găsim rezolvarea este permanentizarea muncitorilor docheri. Avem datoria de a ne preocupa mai mult de îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă şi de muncă. Considerăm că atît noi, cît mai ales întreprinderile exportatoare trebuie să acţioneze mai hotărît pentru introducerea în transport şi manipularea mărfurilor a metodelor moderne de containerizare, pachetizare şi paletizare, de la fabrici şi pînă la navă. Vreau să remarc, în numele comitetului de partid, că în acest domeniu se manifestă multă tărăgănare şi imobilism. Dezvoltarea susţinută a flotei maritime comerciale impune şi pregătirea cadrelor de comandanţi, şefi mecanici şi ofiţeri de navă. In prezent, pregătirea acestora se realizează la Şcoala superioară de marină militară, care nu asigură înarmarea acestora cu temeinice cunoştinţe de exploatare comercială a navelor, nu le transmit noţiuni privind operaţiunile de comerţ exterior şi drept internaţional. Comitetul de partid şi conducerea portului simt nevoia unor cadre de navigatori cu pregătire temeinică de specialitate, pe mina cărora să fie în siguranţă valoarea de sute de milioane de lei, de care sunt chemaţi să răspundă. De aceea considerăm necesară organizarea pregătirii superioare de specialitate a acestora într-un cadru distinct. Organizaţia noastră de partid, care numără aproape 4 000 de membri, a luat cunoştinţă cu mare interes de expunerea prezentată de dv. la consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative. Pentru noi, măsurile iniţiate de dv., tovarăşe secretar general, prezintă o importanţă aparte, deoarece în port lucrează peste 12 000 salariaţi, care vin în contact permanent cu oameni din aproape toate statele lumii, pentru că o bună parte din munca navigatorilor se desfăşoară departe de patrie, fapt ce solicită o intensă activitate politico-educativă, de cunoaştere a hotărîrilor partidului şi statului nostru, a politicii sale interne şi externe. Studierea cu atenţie a indicaţiilor dv., tovarăşe secretar general, cu privire la activitatea ideologică şi de educare comunistă a oamenilor muncii, va determina comitetul nostru de partid, organizaţiile de bază să-şi analizeze în spirit critic activitatea desfăşurată pentru respectarea normelor de comportare comunistă. Ne dăm acum mai bine seama de minusurile în activitatea noastră, de ineficienţa unor măsuri luate pentru combaterea actelor de indisciplină la nave, pentru creşterea simţului de răspundere faţă de avutul obştesc şi respectarea legalităţii socialiste. Comitetul de partid, comuniştii din portul Constanţa sînt Hotărîţi să desfăşoare o muncă politicoeducativă neobosită, pentru promovarea spiritului partinic, revoluţionar, profund patriotic, în rîndul muncitorilor, navigatorilor şi al celorlalţi salariaţi, pentru dezvoltarea responsabilităţii civice, a devotamentului şi abnegaţiei puse în slujba intereselor poporului. Indicaţiile primite astăzi reprezintă pentru toţi comuniştii organizaţiei noastre, pentru toţi muncitorii portuari, un ghid în întreaga noastră activitate. Asigurăm încă o dată conducerea partidului şi a statului că navigatorii, docherii, inginerii şi muncitorii din port vor consacra întreaga lor pricepere şi capacitate creatoare înfăptuirii sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru ridicarea continuă a eficienţei activităţii flotei noastre, a portului Constanţa. Tovarăşul ALEXANDRU TUNSCHI, directorul întreprinderii de reţele electrice Constanţa, a arătat că oamenii muncii din această întreprindere, profund recunoscători partidului şi statului pentru baza tehnică-materială modernă ce le-a fost asigurată, pentru grija permanentă ce le-o poartă, raportează că, sub conducerea organizaţiei de partid, au obţinut succese însemnate pe linia înfăptuirii sarcinilor de producţie din anul curent. Pînă în prezent am reuşit să asigurăm în bune condiţii alimentarea cu energie electrică a industriei şi agriculturii judeţului, consumul pentru uz casnic. In momentul de faţă, în judeţul Constanţa, toate satele, cooperativele agricole de producţie, întreprinderile agricole de stat şi staţiunile de mecanizare a agriculturii sunt electrificate; consumul de energie electrică în Dobrogea va fi în anul 1971 de peste un miliard kWh, cifră de-a dreptul impresionantă dacă ne gîndim că întreaga producţie de energie electrică a ţării în anul 1938 era de 1,1 miliarde kWh. Ne angajăm, a spus vorbitorul, că şi în viitor vom face totul pentru a ne aduce din plin contribuţia la realizarea cu succes a sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, în vederea utilizării raţionale a bazei energetice a ţării. In aceste zile, cînd întreaga ţară cunoaşte o puternică efervescenţă, prilejuită de programul amplu, profund partinic, propus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi adoptat în unanimitate de Comitetul Executiv, pentru îmbunătăţirea activităţii de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, activitatea organizaţiei noastre de partid este concentrată spre găsirea celor mai corespunzătoare forme şi metode de traducere în viaţă a acestui program. Ca membru al partidului din ilegalitate, ca activist de partid apreciez deosebit de mult modul în care concluziile prezentate la consfătuirea de lucru cu activul de partid de la Comitetul Central fac analiza lipsurilor ce s-au manifestat în activitatea politico-ideologică a organizaţiilor de partid, pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. Cunoscînd unele aspecte din organizaţia de partid, mi-aş permite să spun că sunt comunişti apreciaţi din punct de vedere profesional, dar care nu au acordat suficientă atenţie educării tineretului şi chiar a propriilor fii, în spiritul concepţiei partidului nostru despre muncă şi viaţă, al respectării normelor de convieţuire socială. Suntem ferm hotărîţi să luăm măsuri operative pentru înlăturarea neajunsurilor ce s-au manifestat în activitatea noastră politico-ideologică, să muncim în aşa fel încît fiecare membru de partid să fie un activist, un luptător pentru înfăptuirea liniei generale a partidului nostru. Comuniştii au de învăţat în această direcţie din stilul de muncă al conducerii partidului, al secretarului general, care nu precupeţeşte nici un efort pentru a se întilni şi a se sfătui în permanenţă cu masele, pentru a le explica cu răbdare politica partidului nostru, pentru a cunoaşte în profunzime realităţile şi cerinţele vieţii. Mă angajez să militez cu şi mai multă hotărîre pentru creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid, a răspunderii personale a fiecărui comunist, pentru educarea revoluţionară a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii, a spus în încheiere vorbitorul. Luînd în continuare cuvîntul, ION I. LUNGU, rectorul Institutului pedagogic, a spus : Aş dori de la bun început să-mi exprim acordul deplin faţă de conţinutul de idei al recentelor documente de partid, prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care se înscriu ca un eveniment de importanţă majoră în viaţa partidului şi statului nostru, înalta lor ţinută, caracterizată prin analiza profundă, realistştiinţifică a fenomenelor vieţii politice, economice şi sociale, spiritul critic şi novator cu care sunt abordate problemele fundamentale ale societăţii noastre contemporane, demonstrează încă o dată răspunderea şi competenţa cu care Partidul Comunist Român conduce opera grandioasă de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in ţara noastră. Noi vă mulţumim fierbinte, tovarăşe secretar general, pentru că din iniţiativa şi sub directa dumneavoastră conducere, problemele muncii ideologice, ale activităţii politice şi cultural-educative fac obiectul dezbaterii în partidul şi statul nostru. După ce a arătat că activitatea cadrelor didactice, şi nu numai a celor universitare, va trebui să crească din punct de vedere calitativ, incit să poată contribui mai substanţial la accelerarea mersului înainte al societăţii, la îndeplinirea cu toată răspunderea a obligaţiilor sporite pe care le incumbă misiunea încredinţată de partid, vorbitorul a spus : Partidul a sădit în noi sentimentul responsabilităţii faţă de marile idealuri ale socialismului şi comunismului, faţă de ctitorii orînduirii noastre noi, faţă de raţiunea majoră izvorîtă din dreptul firesc ce ni-i conferă existenţa noastră ca popor liber de a merge neabătut pe drumul ascendent ce ni l-am ales. Dată fiind dezvoltarea flotei noastre, atît ca număr cît şi ca tonaj, precum şi amploarea pe care o ia portul, vorbitorul a propus înfiinţarea la Constanţa a unui institut superior de marină. Extinderea ce a luat-o şi urmează s-o ia în continuare turismul impune şi în acest domeniu oameni bine pregătiţi. Avem toate condiţiile pentru a adăuga la instituţia universitară existentă o facultate de economia turismului şi o facultate de medicină balneară. Am veni în întimpinarea unor nevoi de strictă actualitate, aşa încît efortul merită făcut cu prisosinţă. Cu îngăduinţa dv., tovarăşe secretar general, aş mai ridica o problemă. Aici, la Constanţa, oraş cu peste 260 mii de locuitori, unde am primit anul trecut mai mult de 1,5 milioane turişti, simţim lipsa unui local adecvat de teatru, care ar împlini posibilităţile de educaţie de care dispunem. Actualul teatru din Constanţa este complet necorespunzător şi nu permite organizarea unor manifestări cultural-artistice de amploare. De exemplu, concursul naţional de muzică uşoară care va începe astăzi se va desfăşura în sala teatrului de dramă şi comedie care n-are decît 500 de locuri. Or, numărul turiştilor şi localnicilor doritori să asiste la un asemenea spectacol este infinit mai mare. In aceleaşi condiţii s-au desfăşurat şi alte activităţi interesante organizate la Constanţa. Cred, de asemenea, că ar trebui să ţinem cont şi de faptul că turiştii străini vor să ne cunoască ţara şi prin intermediul teatrului, acesta fiind un motiv în plus pentru construirea unui teatru care să răspundă cerinţelor actuale şi de perspectivă ale oraşului. Populaţia Constanţei ar fi bucuroasă să fie părtaşă la construcţia unui asemenea edificiu cultural, să participe voluntar la efectuarea anumitor lucrări. Există, de asemenea, posibilitatea ca fondurile necesare să fie acoperite din încasările taxei de turism. In cuvîntul său, ION PĂUN, preşedintele cooperativei agricole de producţie din comuna Castelu, a înfăţişat cîteva din realizările cooperativei, care a sărbătorit, anul trecut, două decenii de fructuoasă existenţă. Am pornit de la aproape nimic, a spus el, şi am ajuns în prezent la o avere obştească în valoare de aproape 15 milioane lei. In acest an vom realiza o producţie globală de peste 20 milioane lei. Anul trecut, pentru munca depusă, cooperatorii de la Castelu au primit peste 4,5 milioane lei, în afară de remuneraţia în produse. Cea mai mare parte a cooperatorilor şi-au construit case noi sau şi-au renovat casele. Toate acestea au fost posibile datorită bunei organizări a muncii, ajutorului multilateral şi permanent primit din partea partidului şi statului, concretizat în tractoare şi maşini agricole, îngrăşăminte chimice, seminţe de calitate, cadre de specialişti. In prezent, avem mari posibilităţi de sporire a producţiilor vegetale şi animale, de a obţine două şi chiar trei recolte pe an. Porumbul însămînţat ca a doua cultură — 165 ha — a răsărit şi se dezvoltă bine după prima praşilă. Am mai semănat după cosirea masei verzi 10 ha de fasole, iar în prezent recoltăm deja păstăi. După cartofii de primăvară am însămînţat 5 ha de varză de toamnă, iar zilele acestea însămînţăm încă 240 ha cu porumb pentru furaje. întreaga suprafaţă cultivată a doua oară este irigată şi promite recolte bune şi însemnate venituri suplimentare. Tot ceea ce am realizat pînă a(Continuare în pag. a IV-a) întîlnire cu constructorii navali constănțeni In hala mecanică a Şantierului de construcţii navale sunt prezentate realizări ale colectivului