Scînteia, iulie 1971 (Anul 40, nr. 8833-8863)

1971-07-24 / nr. 8856

PAGINA 2 SClNTEIA - sîmbâtâ 24 iulie 1971 VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUINICOLAE intîlnirea cu activul judeţean de partid Constanţa (Urmare din pag. I) în cabina de comandă a vasu­lui se studiază încă o dată solu­ţiile adoptate, se aduc corective. Dana pentru navele de pasageri primeşte altă destinaţie, acestora atribuindu-li-se o altă dană, mai în interiorul portului. Pentru trans­portul petrolului de la navă la rezervoare se recomandă construi­rea unor conducte subacvatice. La clubul navei­ MÎn sala maşi­nilor, in cabine, secretarul general al partidului se întreţine cu ma­rinarii asupra condiţiilor de via­ţă şi activitate pe vas, asupra pro­blemelor cu care se confruntă în lungile lor curse pe oceanele lu­mii. „Dunărea“ face legătura între Constanţa şi porturile japoneze. Din nou pe nava „Lancea“. Se înaintează în larg şi apoi se a­­costează în faţa imenselor instalaţii ale şantierului naval constănţean. Sute şi sute de constructori navali au venit să-l salute pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi con­ducători de partid şi de stat. In faţa unor sugestive planşe şi machete, ing. Dumitru Fuiorea prezintă stadiul actual şi perspecti­vele de dezvoltare ale acestei între­prinderi a construcţiilor de nave care, nu de mult, a sărbătorit 75 de ani de existenţă. Planurile de dez­voltare a navigaţiei maritime, pre­cum şi a celei pe rîurile interioare ale ţării, pun în faţa şantierului sar­cini de mare importanţă. Şantierul de construcţii navale din Constanţa, care cu numai doi ani în urmă a realizat prima navă maritimă cu o capacitate de 1920 tone, devine şantierul naval nr. 1 al ţării, din ale cărui docuri vor fi lansate la apă nave maritime cu capacităţi cu­prinse între 25 000—60 000 tdw, iar, în perspectivă, coloşi plutitori de 150 000 tdw. Ca în atîtea alte do­menii de activitate, unde termenii de comparaţie — trecut — prezent — viitor — pun în lumină marile înfăptuiri ale poporului român în anii socialismului ca urmare a tra­ducerii în viaţă a politicii de indus­trializare promovate cu fermitate de Partidul Comunist Român, dez­voltarea construcţiei de nave arată ce salt uriaş a făcut ţara noastră şi va face pe mai departe în acest im­portant şi complex domeniu al in­dustriei constructoare de maşini. Se vorbeşte de perspectivele indus­triei construcţiilor navale, potri­vit cărora, până în 1975, şantie­rul din Constanţa va construi şi va livra flotei noastre nave cu o capa­citate de 60 000 tone şi va trebui să pregătească simultan construcţia al­tora mai mari. Se detaliază pro­iectul pe baza căruia se va realiza marea întreprindere constructoare de nave. In viitoarele docuri uscate se va realiza un ciclu productiv cu o ca­pacitate anuală în șantier de 5—6 nave mari. Se analizează problema pregătirii cadrelor, al căror număr va trebui să sporească de la 1 850, în prezent, la 4 600 în 1975. In prezent, în partea sudică a portului vechi, constructorii hidro­tehnicieni din Constanţa execută lu­crările vizînd închiderea incintei viitoarelor docuri uscate. Acestea —­unul pentru construcţii şi altul pentru reparaţii de nave — vor se­măna cu două bazine alăturate, fiecare avînd cîte o ecluză şi insta­laţii puternice pentru evacuarea sau introducerea apei care va a­­tinge o adîncime de 14 m. In inte­riorul lor vor putea intra la repa­raţii sau vor fi construite pe uscat nave de mare tonaj, iniţial de 50 000—80 000 tdw, iar în perspec­tivă pînă la 150 000 tdw. Construcţia noului şantier naval ridică probleme deosebit de com­plicate, între care desecarea şi um­plerea unor mari suprafeţe de apă, devierea unora din conductele e­­xistente, mari lucrări de excavare, impermeabilizări pe suprafeţe în­tinse şi la mari adîncimi. In timpul vizitei pe şantier, to­varăşului Nicolae Ceauşescu i se prezintă cîteva cargouri de 1920 tdw, aflate în construcţie. Se subli­niază că preocuparea constructori­lor este reducerea continuă a tim­pului de asamblare a unui ase­menea vas şi că eforturile şi pro­gresele constructorilor în această direcţie sunt remarcabile. Ultimele cargouri din această familie au o greutate mai mică cu 15—20 tone şi dispun de instalaţii de navigaţie cu un grad superior de automati­zare. La sectorul mecanic al şantieru­lui, constructorii se află în plină activitate pentru livrarea în ter­men a tuturor comenzilor solicitate de beneficiar. Muncitorii opresc pentru cîteva clipe lucrul, vin înaintea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îl salută, exprimîndu-şi bucuria de a-l avea ca oaspete. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se întreţine cu muncitorii asupra me­todelor de lucru folosite, asupra condiţiilor lor de muncă şi de viaţă. In hala mecanică, secretarului general al partidului i se prezintă o serie de instalaţii şi dispozitive realizate pe şantier în cadrul ac­ţiunii de autodotare. Printre al­tele, de bune aprecieri se bucură o instalaţie hidraulică de lansare a navelor, realizată pe şantier, care a adus economii însemnate întreprinderii. — Trebuie să acordaţi o deose­bită atenţie realizării pe şantier a tot mai multe instalaţii şi dispozi­tive necesare procesului tehnolo­gic, indică tovarăşul Nicolae Ceauşescu reprezentanţilor condu­cerii şantierului. Numai astfel se pot însuşi tehnologii înaintate, pot fi asimilate produse noi. In încheierea vizitei pe şantie­rul naval constănţean, între con­ducătorii de partid şi de stat­­ şi specialiştii din construcţia de nave are loc o amplă discuţie cu privire la perspectivele de dezvol­tare a industriei navale. Una din principalele preocupări pe care conducerea şantierului şi repre­zentanţii ministerului de re­sort o înfăţişează secretarului -general al partidului se referă la modalităţile şi, îndeosebi, la zonele de extindere a şantierului naval. Sunt analizate cauzele rămînerii în urmă în realizarea unor obiective principale din profilul şantierului de la Constanţa, se recomandă so­luţii pentru remedierea situaţiei. Multe din proiecte se dovedesc susceptibile de îmbunătăţiri, iar tovarăşul Nicolae Ceauşescu reco­mandă constructorilor să-şi re­vadă planurile, proiectele, să caute căile cele mai eficiente pentru folosirea raţională a investiţiilor importante alocate acestei ramuri de producţie. O problemă însemnată luată în discuţie este asimilarea în fabri­caţie a unor motoare de mare pu­tere. In legătură cu aceasta, s-a evidenţiat necesitatea cooperării între întreprinderi, construcţiile navale fiind o activitate deosebit de complexă, de mare anvergură. Se arată că este necesar ca toate tipurile de nave produse în ţară să fie echipate cu mijloace de propulsie fabricate de indus­tria noastră. Altă problemă: profilarea şantierelor navale din Galaţi şi Brăila pe construcţia anu­mitor tipuri de vase. Se abordează problema producţiei de nave pes­căreşti şi se indică să se elabo­reze un studiu pe această temă. Se recomandă să se studieze po­sibilitatea creării unui nou şantier naval la Mangalia, profilat atît pe­­ producţia de nave pescăreşti, de transport, cît şi pe reparaţii gene­rale de nave. Răspunzînd întrebărilor secreta­rului general al partidului în le­gătură cu gradul de integrare şi tipurile de nave ce se vor con­strui în ţara noastră, specialiştii arată că este prevăzută produce­rea în ţară a întregii game de agregate şi a tuturor aparatelor cu care sunt înzestrate navele. In cîţiva ani se va realiza un nivel înalt de integrare. Gamă actuală de produse va fi lărgită cu alte tipuri de nave pentru diferite ne­voi ale economiei naţionale şi, în­deosebi, vase destinate transportu­lui de produse petroliere, de mine­reuri, de cărbuni, cargouri pentru­­ cherestea şi de mărfuri generale. Avem constructori navali pri­cepuţi, entuziaşti, care asigură pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, că îşi vor îndeplini exemplar obligaţiile asumate, realizînd vase de tot mai mare tonaj, care vor duce sub pavilionul tricolor al pa­triei produsele româneşti pe cele mai îndepărtate meridiane ale lumii. După încheierea vizitei în port şi în incinta şantierului naval, co­loana maşinilor oficiale străbate din nou centrul municipiului Con­stanţa şi ajunge în faţa Sălii spor­turilor din localitate, unde secreta­rul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt aşteptaţi de un mare număr de oameni ai muncii. După vizitarea întreprinderilor economice constănţene, în Sala sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din judeţ. Adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat, tovarăşul VASI­LE VILCU, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., a spus : Avem astăzi plăcutul prilej să vă expri­măm direct, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, din adîncul inimii, cele mai calde sentimente de preţuire ale comuniştilor, ale tuturor oa­menilor muncii din judeţul Con­stanţa, pentru eforturile pe care le depuneţi, pentru ajutorul ne­precupeţit pe care ni-l acordaţi, pentru grija cu care vă interesaţi de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, prezenţa celorlalţi con­ducători de partid şi de stat care vă însoţesc în această vizită cu multiple şi profunde semnificaţii pentru noi. La această adunare participă membrii comitetelor judeţean şi municipal de partid, membrii de partid din ilegalitate, secretari ai organizaţiilor de partid, lucrători din aparatul de partid, de stat şi din armată, activişti ai U.T.C., ai sindicatelor, femei, muncitori frun­taşi din industrie şi agricultură, intelectuali. Vă rugăm să ne îngăduiţi ca, în cîteva cuvinte, să vă informăm asupra unora din rezultatele şi preocupările noastre din ultima perioadă. Mai întîi, am dori să cu­noaşteţi că planul producţiei in­dustriale pe primul semestru al acestui an a fost îndeplinit şi de­păşit. Am obţinut un spor la pro­ducţia globală industrială de 58 de milioane lei (102,2 la sută), iar la producţia marfă vîndută şi încasată de 126 milioane lei (104,5 la sută), la export de 21 milioane lei valu­tă. S-au obţinut rezultate bune şi în realizarea planului de investi­ţii. In agricultură, aşa cum aţi luat cunoştinţă zilele trecute, desfăşu­răm cu toate forţele campania de încheiere a recoltării griului, pa­ralel cu celelalte lucrări. In acest an noi avem toate condiţiile să obţinem producţii deosebit de bune. Aceasta ne permite să dăm statului cantităţi suplimentare de produse agroalimentare. In ce priveşte turismul, vă in­formăm că, faţă de aceeaşi peri­oadă a anului trecut, numărul tu­riştilor pe litoral este mai mare cu 13 500. Atît pe litoral, cît şi în restul judeţului, avem o bună aprovizio­nare. Pieţele şi unităţile comer­ciale dispun de cantităţi suficiente de produse agroalimentare şi in­dustriale, care satisfac solicitările locuitorilor judeţului nostru şi ale turiştilor. Vizita dumneavoastră în judeţul Constanţa se desfăşoară într-un moment cînd întreaga noastră or­ganizaţie judeţeană de partid, toţi oamenii muncii de pe aceste me­leaguri, manifestîndu-şi deplina a­­probare şi adeziunea totală faţă de amplul program de educare comu­nistă a maselor prezentat de dum­neavoastră, tovarăşe secretar ge­neral, în faţa Comitetului Execu­tiv, şi în expunerea ţinută în faţa activului de partid din domeniul muncii ideologice, muncesc pentru traducerea lui în viaţă. Aceste două documente reprezintă pentru noi un model strălucit de analiză prin­cipială, un program atotcuprinză­tor, cu viziune de mare perspec­tivă şi care răspunde în cel mai înalt grad cerinţelor de dezvoltare multilaterală a patriei noastre so­cialiste. Prezenţa dumneavoastră, tova­răşe Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat la această adunare este o mare cinste pentru noi, un îndemn de a munci cu şi mai mult entuziasm pentru înfăptuirea sarcinilor ce ne revin. Luînd cuvîntul, ION VOICU, se­cretar al comitetului P.C.R. din port, a spus : Vă rog să-mi per­miteţi să exprim mulţumirile co­muniştilor, ale navigatorilor, do­cherilor şi celorlalţi oameni ai muncii din cel mai mare port al României, pentru cinstea ce ni s-a făcut astăzi de a avea în mijlocul nostru pe conducătorii partidului şi statului, în frunte cu dv., iubite to­varăşe Nicolae Ceauşescu. Pentru muncitorii portuari con­stituie un motiv de satisfacţie fap­tul că în perioada scurtă care a trecut de la precedenta dv. vizită în portul nostru au fost date în folosinţă noi cheiuri, înzestrate cu mijloace de mare productivitate, care uşurează efortul fizic al do­cherilor. Flota noastră maritimă comercială s-a dezvoltat în ritm susţinut prin dotarea cu nave mo­derne, care asigură navigatorilor condiţii superioare de muncă şi viaţă. Toate acestea au condus la creş­terea eficienţei activităţii în toate compartimentele de muncă, la rea­lizarea planului de stat pe anul 1970. In primul semestru al aces­tui an, sarcinile de venituri au fost depăşite cu peste 5 milioane lei va­lută. în prezent, ne preocupăm de rezolvarea problemei mecanizării operaţiilor de încărcare-descărcare în hambarele navei şi în magazii, unde procentul muncii manuale este încă ridicat, specializarea por­tului pe fel de operaţiuni şi marfă, extinderea acordului global în manipularea mărfurilor, întărirea disciplinei şi creşterea răspunderii fiecărui salariat la locul de muncă. Una din preocupările căreia tre­­buiie să-i găsim rezolvarea este permanentizarea muncitorilor do­cheri. Avem datoria de a ne preo­cupa mai mult de îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă şi de mun­că. Considerăm că atît noi, cît mai ales întreprinderile exportatoare trebuie să acţioneze mai hotărît pentru introducerea în transport şi manipularea mărfurilor a metode­lor moderne de containerizare, pa­­chetizare şi paletizare, de la fa­brici şi pînă la navă. Vreau să re­marc, în numele comitetului de partid, că în acest domeniu se ma­nifestă multă tărăgănare şi imo­bilism. Dezvoltarea susţinută a flotei maritime comerciale impune şi pregătirea cadrelor de comandanţi, şefi mecanici şi ofiţeri de navă. In prezent, pregătirea acestora se realizează la Şcoala superioară de marină militară, care nu asigură înarmarea acestora cu temeinice cunoştinţe de exploatare comer­cială a navelor, nu le transmit no­ţiuni privind operaţiunile de co­merţ exterior şi drept internaţio­nal. Comitetul de partid şi condu­cerea portului simt nevoia unor cadre de navigatori cu pregătire temeinică de specialitate, pe mina cărora să fie în siguranţă valoarea de sute de milioane de lei, de care sunt chemaţi să răspundă. De a­­ceea considerăm necesară organi­zarea pregătirii superioare de spe­cialitate a acestora într-un cadru distinct. Organizaţia noastră de partid, care numără aproape 4 000 de membri, a luat cunoştinţă cu mare interes de expunerea prezen­tată de dv. la consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative. Pentru noi, mă­surile iniţiate de dv., tovarăşe se­cretar general, prezintă o impor­tanţă aparte, deoarece în port lu­crează peste 12 000 salariaţi, care vin în contact permanent cu oameni din aproape toate statele lumii, pentru că o bună parte din munca navi­gatorilor se desfăşoară departe de patrie, fapt ce solicită o intensă activitate politico-educativă, de cunoaştere a hotărîrilor partidului şi statului nostru, a politicii sale interne şi externe. Studierea cu atenţie a indicaţiilor dv., tovarăşe secretar general, cu privire­ la ac­tivitatea ideologică şi de educare comunistă a oamenilor muncii, va determina comitetul nostru de par­tid, organizaţiile de bază să-şi ana­lizeze în spirit critic activitatea desfăşurată pentru respectarea normelor de comportare comunis­tă. Ne dăm acum mai bine seama de minusurile în activitatea noas­tră, de ineficienţa unor măsuri luate pentru combaterea actelor de indisciplină la nave, pentru creşterea simţului de răspundere faţă de avutul obştesc şi respec­tarea legalităţii socialiste. Comitetul de partid, comuniştii din portul Constanţa sînt Hotărîţi să desfăşoare o muncă politico­­educativă neobosită, pentru pro­movarea spiritului partinic, revo­luţionar, profund patriotic, în rîn­­dul muncitorilor, navigatorilor şi al celorlalţi salariaţi, pentru dez­voltarea responsabilităţii civice, a devotamentului şi abnegaţiei puse în slujba intereselor poporului. In­dicaţiile primite astăzi reprezintă pentru toţi comuniştii organizaţiei noastre, pentru toţi muncitorii portuari, un ghid în întreaga noas­tră activitate. Asigurăm încă o dată conducerea partidului şi a statului că navigatorii, docherii, inginerii şi muncitorii din port vor consacra întreaga lor pricepe­re şi capacitate creatoare înfăptui­rii sarcinilor stabilite de Congre­sul al X-lea al partidului, pentru ridicarea continuă a eficienţei ac­tivităţii flotei noastre, a portului Constanţa. Tovarăşul ALEXANDRU TUN­­SCHI, directorul întreprinderii de reţele electrice Constanţa, a ară­tat că oamenii muncii din această întreprindere, profund recunoscă­tori partidului şi statului pentru baza tehnică-materială modernă ce le-a fost asigurată, pentru grija permanentă ce le-o poartă, rapor­tează că, sub conducerea organi­zaţiei de partid, au­ obţinut succe­se însemnate pe linia înfăptuirii sarcinilor de producţie din anul­ curent. Pînă în prezent am reuşit să asigurăm în bune condiţii ali­mentarea cu energie electrică a in­dustriei şi agriculturii judeţului, consumul pentru uz casnic. In mo­mentul de faţă, în judeţul Constan­ţa, toate satele, cooperativele agri­cole de producţie, întreprinderile agricole de stat şi staţiunile de mecanizare a agriculturii sunt e­­lectrificate; consumul de energie electrică în Dobrogea va fi în anul 1971 de peste un miliard kWh, ci­fră de-a dreptul impresionantă dacă ne gîndim că întreaga pro­ducţie de energie electrică a ţării în anul 1938 era de 1,1 miliarde kWh. Ne angajăm, a spus vorbi­torul, că şi în viitor vom face to­tul pentru a ne aduce din plin contribuţia la realizarea cu suc­ces a sarcinilor trasate de Congre­sul al X-lea al Partidului Comu­nist Român, în vederea utilizării raţionale a bazei energetice a ţării. In aceste zile, cînd întreaga ţară cunoaşte o puternică efervescenţă, prilejuită de programul amplu, profund partinic, propus de tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi adoptat în unanimitate de Comitetul Exe­cutiv, pentru îmbunătăţirea activi­tăţii de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, activitatea or­ganizaţiei noastre de partid este concentrată spre găsirea celor mai corespunzătoare forme şi metode de traducere în viaţă a acestui program. Ca membru al partidului din ilegalitate, ca activist de partid apreciez­ deosebit de mult modul în care concluziile prezentate la consfătuirea de lucru cu activul de partid de la Comitetul Central fac analiza lipsurilor ce s-au ma­nifestat în activitatea politico-ideo­­logică a organizaţiilor de partid, pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. Cunoscînd unele aspecte din or­ganizaţia de partid, mi-aş permite să spun că sunt comunişti apre­ciaţi din punct de vedere profe­sional, dar care nu au acordat su­ficientă atenţie educării tineretu­lui şi chiar a propriilor fii, în spi­ritul concepţiei partidului nostru despre muncă şi viaţă, al respectării normelor de convieţuire socială. Suntem­ ferm hotărîţi să luăm măsuri operative pentru înlă­turarea neajunsurilor ce s-au manifestat în activitatea noas­tră politico-ideologică, să mun­cim în aşa fel încît fiecare mem­bru de partid să fie un activist, un luptător pentru înfăptuirea lini­ei generale a partidului­ nostru. Co­muniştii au de învăţat în această direcţie din stilul de muncă al conducerii partidului, al secretaru­lui general, care nu precupeţeşte nici un efort pentru a se întilni şi a se sfătui în permanenţă cu ma­sele, pentru a le explica cu răbdare politica partidului nostru, pentru a cunoaşte în profunzime realităţile şi cerinţele vieţii. Mă angajez să militez cu şi mai multă hotărîre pentru creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid, a răs­punderii personale a fiecărui co­munist, pentru educarea revoluţio­nară a comuniştilor, a tuturor oa­menilor muncii, a spus în încheiere vorbitorul. Luînd în continuare cuvîntul, ION I. LUNGU, rectorul Institu­tului pedagogic, a spus : Aş dori de la bun început să-mi exprim acordul deplin faţă de conţinutul de idei al recentelor documente de partid, prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care se înscriu ca un eveniment de importanţă majoră în viaţa partidului şi sta­tului nostru, înalta lor ţinută, caracterizată prin analiza profundă, realist­­ştiinţifică a fenomenelor vieţii po­litice, economice şi sociale, spiri­tul critic şi novator cu care sunt abordate problemele fundamentale ale societăţii noastre contempora­ne, demonstrează încă o dată răs­punderea şi competenţa cu care Partidul Comunist Român conduce opera grandioasă de făurire a so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate in ţara noastră. Noi vă mulţumim fierbinte, to­varăşe secretar general, pentru că din iniţiativa şi sub directa dum­neavoastră conducere, problemele muncii ideologice, ale activităţii politice şi cultural-educative fac obiectul dezbaterii în partidul şi statul nostru. După ce a arătat că activitatea cadrelor didactice, şi nu numai a celor universitare, va trebui să crească din punct de vedere calita­tiv, incit să poată contribui mai substanţial la accelerarea mersului înainte al societăţii, la îndeplinirea cu toată răspunderea a obligaţiilor sporite pe care le incumbă misiu­nea încredinţată de partid, vorbi­torul a spus : Partidul a sădit în noi sentimentul responsabilităţii faţă de marile idealuri ale socia­lismului şi comunismului, faţă de ctitorii orînduirii noastre noi, faţă de raţiunea majoră izvorîtă din dreptul firesc ce ni-i conferă exis­tenţa noastră ca popor liber de a merge neabătut pe drumul ascen­dent ce ni l-am ales. Dată fiind dezvoltarea flotei noastre, atît ca număr cît şi ca tonaj, precum şi amploarea pe care o ia por­tul, vorbitorul a propus înfiin­ţarea la Constanţa a unui institut superior de marină. Extinderea ce a luat-o şi urmează s-o ia în conti­nuare turismul impune şi în acest domeniu oameni bine pregătiţi. A­­vem toate condiţiile pentru a a­­dăuga la instituţia universitară e­­xistentă o facultate de economia turismului şi o facultate de medi­cină balneară. Am veni în întim­­pinarea unor nevoi de strictă ac­tualitate, aşa încît efortul merită făcut cu prisosinţă. Cu îngăduinţa dv., tovarăşe secretar general, aş mai ridica o problemă. Aici, la Constanţa, oraş cu peste 260 mii de locuitori, unde am primit anul trecut mai mult de 1,5 milioane turişti, simţim lipsa unui local a­­decvat de teatru, care ar împlini posibilităţile de educaţie de care dispunem. Actualul teatru din Constanţa este complet necores­­punzător şi nu permite organiza­rea unor manifestări cultural-ar­­tistice de amploare. De exemplu, concursul naţional de muzică u­­şoară care va începe astăzi se va desfăşura în sala teatrului de dra­mă şi comedie care n-are decît 500 de locuri. Or, numărul turiştilor şi localnicilor doritori să asiste la un asemenea spectacol este infinit mai mare. In aceleaşi condiţii s-au des­făşurat şi alte activităţi interesan­te organizate la Constanţa. Cred, de asemenea, că ar trebui să ţinem cont şi de faptul că turiştii străini vor să ne cunoască ţara şi prin in­termediul teatrului, acesta fiind un motiv în plus pentru construirea unui teatru care să răspundă ce­rinţelor actuale şi de perspectivă ale oraşului. Populaţia Constanţei ar fi bucuroasă să fie părtaşă la construcţia unui asemenea edificiu cultural, să participe voluntar la efectuarea anumitor lucrări. Exis­tă, de asemenea, posibilitatea ca fondurile necesare să fie acoperite din încasările taxei de turism. In cuvîntul său, ION PĂUN, preşedintele cooperativei agricole de producţie din comuna Castelu, a înfăţişat cîteva din realizările cooperativei, care a sărbătorit, anul trecut, două decenii de fruc­tuoasă existenţă. Am pornit de la aproape nimic, a spus el, şi am ajuns în prezent la o avere ob­ştească în valoare de aproape 15 milioane lei. In acest an vom realiza o producţie globală de peste 20 milioane lei. Anul trecut, pentru munca depusă, cooperato­rii de la Castelu au primit peste 4,5 milioane lei, în afară de re­muneraţia în produse. Cea mai mare parte a cooperatorilor şi-au construit case noi sau şi-au reno­vat casele. Toate acestea au fost posibile datorită bunei organizări a muncii, ajutorului multilateral şi permanent primit din partea parti­dului şi statului, concretizat în tractoare şi maşini agricole, îngră­şăminte chimice, seminţe de cali­tate, cadre de specialişti. In pre­zent, avem mari posibilităţi de sporire a producţiilor vegetale şi animale, de a obţine două şi chiar trei recolte pe an. Porumbul în­­sămînţat ca a doua cultură — 165 ha — a răsărit şi se dezvoltă bine după prima praşilă. Am mai se­mănat după cosirea masei verzi 10 ha de fasole, iar în prezent re­coltăm deja păstăi. După cartofii de primăvară am însămînţat 5 ha de varză de toamnă, iar zilele a­­cestea însămînţăm încă 240 ha cu porumb pentru furaje. întreaga suprafaţă cultivată a doua oară este irigată şi promite recolte bune şi însemnate venituri suplimentare. Tot ceea ce am realizat pînă a­(Continuare în pag. a IV-a) întîlnire cu constructorii navali constănțeni In hala mecanică a Şantierului de construcţii navale sunt prezentate realizări ale colectivului

Next