Scînteia, iulie 1971 (Anul 40, nr. 8833-8863)

1971-07-01 / nr. 8833

SCINTEIA - joi 1 iulie 1971 VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI, NICOLAE CEAUŞESCU, ÎN FINLANDA La Consiliul Municipal al capitalei Finlandei Miercuri la amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu, soţia sa, Elena Ceauşescu, şi persoanele oficiale care îl însoţesc, împreună cu pre­şedintele Urn­o Kekkonen, au fost oaspeţii Consiliului Municipal al capitalei finlandeze. La sosirea la Palatul Primăriei — unul din edificiile monumen­tale, de o deosebită valoare arhi­tectonică ale oraşului — înalţii oaspeţi au fost intimpinaţi de preşedintele Consiliului Municipal Helsinki, J. Saukkonen de prima­rul Teuvo Aura şi de ceilalţi membri ai Consiliului. Preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi le-au fost pre­zentate activitatea administraţiei locale, problemele cele mai im­portante care-i preocupă pe edili, precum şi citeva lucrări valoroase ele artă, special amenajate în in­cintă pentru a accentua cadrul sărbătoresc al primirii. Cu prilejul vizitei în Finlanda a şefului statului român, preşedintele Consiliului Municipal Helsinki, J. Saukkonen, a oferit, în oroarea înaltului oaspete român şi a so­ţiei sale, un­ dejun oficial. Au participat tovarăşii Janos Fa­zekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram, Mircea Bălănescu, amba­sadorul României în Finlanda. Au fost prezenţi preşedintele Consiliului de Miniştri Ahti Kar­jalainen, ministrul de externe Văino Leskinen, alţi membri ai guvernului şi ai Consiliului Mu­nicipal, precum şi ambasadorul Finlandei­­.« Bucureşti, Kaarlo Măkelă. Salutind pe înalţii oaspeţi ro­mâni, preşedintele Consiliului Municipal a spus : Stimate domnule preşedinte şi doamnă Ceauşescu, Vă adresez dumneavoastră şi ce­lor care vă însoţesc un cordial bun venit în capitala ţării noastre. Vi­zita dumneavoastră în Helsinki face ca ţara dumneavoastră să fie tot mai cunoscută locuitorilor o­­raşului nostru, care au multe lu­cruri plăcute de povestit din călă­toriile lor în România. Evocînd trecutul de intensă acti­vitate comercială al capitalei fin­landeze, vorbitorul a spus : Tradi­ţia comerţului şi circulaţia mariti­mă continuă şi în zilele noastre între oraşele româneşti şi Helsinki, legături care sunt tot mai intense şi mai active. Acest lucru îl constat cu plăcere. Vă vom prezenta mai îndeaproa­Miercuri, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi so­ţia sa, Elena Ceauşescu, au vizitat oraşul Helsinki, precum şi centre de invăţămînt, cultură şi urbanis­tice din apropierea capitalei fin­landeze. Oaspeţii au fost însoţiţi de Teuvo Aura, primarul oraşului Helsinki, şi general-maior Ermei Kanninen. Coloana maşinilor oficiale a plecat de la Palatul prezidenţial, reşedinţa şefului statului român, parcurgînd principalele artere ale capitalei, ce urmează linia sinuoa­să a golfului care pătrunde adine­an inima oraşului. Numeroşi locui­tori aşteptau în faţa reşedinţei ofi­ciale pentru a-i saluta cu prietenie pe şeful statului român şi pe cei­lalţi oaspeţi. Aceleaşi gesturi spon­tane de simpatie au fost adresate preşedintelui Consiliului de Stat de-a lungul întregului itinerar, anunţat de altfel în presa din di­mineaţa acestei zile. Sobrietatea proverbială a oamenilor nordului a făcut loc unor calde manifestări de simpatie. * In această atmosferă sunt par­curse bulevarde-cheiuri, de-a lun­gul cărora viaţa intensă a oraşului se împleteşte cu activitatea trepi­dantă a portului. Se trece apoi pe vechi străzi ale oraşului, cu case în tradiţionalul stil finlandez. Re­plică a timpurilor de astăzi, nu­meroase bulevarde reţin atenţia prin stilul modern al clădirilor înca­drate de cele trei elemente distincte ale oraşului : apa golfului, granitul roşu, ce izbucneşte peste tot de sub stratul subţire de pămînt, parcurile — colţuri de natură ocrotite de e­­dilii oraşului. Părăsind această parte a capita­lei — construită în ultimele doua decenii — coloana de maşini se în­dreaptă, trecînd peste poduri ce se arcuiesc deasupra unor braţe de mare, între insule, apoi peste un golf, spre Otaniemi, localitate unde a fost înălţat, în ultimii ani, un mare centru universitar, In jurul căruia urmează să ia naştere un nou oraş-satelit. Pădurea creează un cadru aparte acestei aşezări. Aici au fost în el­pe oraşul nostru în cursul vizitei dumneavoastră. Dorim să vă sim­ţiţi bine în Helsinki şi în ţara noastră. Domnule preşedinte al Consiliu­lui de Stat, vă rugăm să primiţi, în amin­tirea vizitei dumneavoastră în ca­pitala Finlandei, medalia de onoare a oraşului Helsinki. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-a fost înmînată apoi medalia de onoare conferită de Consiliul Mu­nicipal al capitalei finlandeze. Răspunzind, preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a spus : Stimate domnule preşedinte al Consiliului Municipal, Aş dori să vă mulţumesc, dum­neavoastră şi tuturor locuitorilor oraşului Helsinki, pentru ospitali­tatea cu care suntem­ intimpinaţi in capitala Finlandei. Aţi vorbit de istoria oraşului dumneavoastră; este adevărat că relaţiile dintre România şi Finlanda sunt vechi, că astăzi navele circulă destul de des între ţările noastre, contribuind la dezvoltarea schimburilor economi­ce, la apropierea dintre cele două popoare. Ne simţim deosebit de bine în capitala ţării dumneavoastră, în Finlanda. Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă reintilnesc cu pre­şedintele Republicii Finlanda, dom­nul Urho Kekkonen, să avem con­vorbiri la care au participat primul ministru şi miniştri din guvernul ţârii dumneavoastră. Sperăm că vi­zita pe care o facem acum in Fin­landa va contribui, ca şi vizita pre­şedintelui Kekkonen in România, la dezvoltarea şi mai puternică a relaţiilor de colaborare dintre ţă­rile noastre. Vă mulţumesc pentru medalia pe care mi-aţi inmînat-o şi pe care o voi păstra ca pe o frumoasă a­­mintire a vizitei in capitala Fin­landei şi vă urez dumneavoastră, ca gospodari ai acestui frumos oraş, noi succese în eforturile de a-l face şi mai frumos, viaţa populaţiei cit mai plăcută.­­ La încheierea dejunului, pre­şedintele J. Saukkonen a toastat în sănătatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, în sănătatea preşedin­telui Urho Kekkonen. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a răspuns, toastînd în sănătatea pre­şedintelui Urho Kekkonen, a pre­şedintelui Consiliului de Miniştri, a preşedintelui Consiliului Municipal, în sănătatea tuturor persoanelor o­­ficiale prezente la denun,­ţate numeroase clădiri care adă­postesc laboratoarele, sălile de cursuri, căminele studenţeşti ale Institutului politehnic, alcătuind un veritabil orăşel, care dispune de sursele sale proprii de energie, de magazine, de terenuri de sport şi zone de agrement. Primul popas în „Oraşul politeh­nic“ al studenţilor de la Otanieni are loc în marea aulă a institutu­lui, construcţie ale cărei forme geo­metrice creează clădirii o dublă funcţionalitate : un imens amfi­teatru în interior, utilat cu tot ce este necesar prelegerilor ştiinţifice, şi un al doilea, în exterior, sub forma unor largi terase şi trepte ce coboară lin spre o pajişte verde, cadru ambiant pentru reuniuni în aer liber. In faţa amfiteatrului, oaspeţii români sunt salutaţi, în numele corpului profesoral, de profesorul universitar Pentti Laasonen. La invitaţia sa, oaspeţii vizitează edi­ficiul care găzduieşte aula, unde primesc informaţii. Conducînd cu cordialitate pe şeful statului român şi pe soţia sa, rectorul­­informează despre sistemul de învăţământ şi profilul institutului, ce dispune de nouă facultăţi, printre care cele de arhitectură, construcţii, energetică, chimie, construcţii de maşini. Al doilea institut de invăţămînt supe­rior din ţară, după Universitatea din capitală, Otaniemi pregăteşte trei pătrimi din numărul de arhi­tecţi şi ingineri pentru industria constructoare de maşini, necesari anual Finlandei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de unele aspecte ale procesului de invăţămînt, îndeosebi de modul în care se asigură legă­tura cu practica. In cursul discu­ţiei, rectorul subliniază relaţiile bune existente între institutele po­litehnice de la Otaniemi şi din Bucureşti. Cunoscind preocupările tovarăşei Elena Ceauşescu, în cali­tatea sa de director al Institutului de cercetări chimice, gazdele invi­tă pe oaspeţi să meargă la unul din marile laboratoare ale Facul­tăţii de chimie, destinat cercetări­lor ştiinţifice şi pregătirii lucrări­lor de diplomă. Cuvinte calde de bun sosit sunt rostite aici de prof. dr. O. Harva şi prof. Linko Matti, din conducerea facultăţii, care în­soţesc pe oaspeţi în laborator, unde dau explicaţii în faţa unor instalaţii complexe. Luîndu-şi rămas bun de la profesorii institutului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a adresat fe­licitări şi le-a urat noi succese în activitatea lor. Oaspeţii se îndreaptă apoi spre unul din punctele de atracţie ale complexului de facultăţi, labora­toare, biblioteci şi cantine — clubul cu multiple funcţiuni, cunoscut sub numele de „Dipoli“ — realizare arhitectonică de o deosebită origi­nalitate, frumoasă şi funcţională. In faţa intrării de la „Dipoli“ are loc un moment semnificativ pentru atmosfera în care se desfă­şoară vizita şefului statului român şi a soţiei sale. Deşi se află în va­canţa, numeroşi studenţi, în frunte cu­­preşedintele societăţii lor, care poartă însemnele tradiţionale ale acestei funcţii, întâmpină cu­­căl­dură pe preşedintele Nicolae Ceauşescu şi pe soţia sa, oferin­­du-le flori, întinzîndu-le cu priete­nie mîinile. „Vă salutăm cu bucu­rie şi vă spunem din inimă bun sosit la noi!“. Adresîndu-se astfel oaspeţilor, preşedintele Asociaţiei studenţeşti, Alars Kusala, oferă o mică­­sculptură în piatră şi ştergare pentru tradiţionala baie finlandeză — Sauna. Se vizitează apoi principalele în­căperi ale acestui edificiu. Relevînd că i-a făcut o deosebită plăcere să viziteze această o­­riginală construcţie, preşedintele Nicolae Ceauşescu urează tuturor studenţilor succes în întreaga lor activitate, exprimîndu-şi speranţa că relaţiile bune statornicite între studenţii români şi cei finlandezi se vor dezvolta în continuare. In timpul vizitei la „Dipoli“, în­­tr-una din marile săli de aici se desfăşurau lucrările celui de-al X-lea Congres al sindicatelor fin­landeze. Preşedintele Federaţiei sindicate­lor finlandeze, Niilo Hemalainen, şi alţi membri ai conducerii au ieşit din şedinţă pentru a-i întîm­­pina cu căldură prietenească pe oaspeţi şi pentru a-i invita să vină în mijlocul delegaţilor. Asistenţa, în picioare, salută cu puterni­ce aplauze pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care este invitat la pre­zidiu, unde preşedintele lucrărilor şedinţei de după-amiază, Pekka Ojvio, exprimă, în numele partici­panţilor la Congres, sentimentele de mare satisfacţie pentru prilejul de a-l cunoaşte personal pe şeful statului român. Adresîndu-se participanţilor la Congres, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : Aş dori ca, în numele muncitorilor din România, şi ca vechi sindicalist, să adresez tuturor muncitorilor şi sindicalişti­lor din Finlanda un salut călduros. Vizita noastră în Finlanda este o vizită de prietenie, relaţiile noastre sunt bune şi dorim ca între sindi­catele din România şi sindicatele din Finlanda să existe relaţii de bună colaborare. Vă urez succes în activitatea dumneavoastră şi in întărirea unităţii clasei muncitoare. Cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu sunt salutate cu vii a­­plauze, în această atmosferă vi­brantă luînd sfîrşit scurta, dar sem­nificativa întîlnire cu delegaţii sindicali ai muncitorilor finlan­dezi. De la Otaniemi, oaspeţii se în­dreaptă spre Espoo-Tapiola, loca­litate din apropierea capitalei, care a dus în întreaga lume faima arhitecţilor finlandezi. La Tapiola, clădirile se îngemă­nează cu pădurea. Aici, pentru noile construcţii nu a fost tăiat nici un copac, nu a fost nimic a­­menajat pe seama pădurii. Un sin­gur nucleu de clădiri, concentrate pe un spaţiu restrîns, asigură funcţionalitatea de centru a ora­şului, cu activităţi comerciale şi alte diferite servicii necesare populaţiei. Şi aici, la Tapiola, vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost aşteptată cu viu interes, nu­meroşi locuitori venind în centrul oraşului pentru a fi de faţă la so­sirea oaspeţilor români. Ei salută cu multă simpatie pe preşedintele Nicolae Ceauşescu şi pe soţia sa, care sunt intimpinaţi de Ilppo Aarijo, vicepreşedintele Consiliului Municipal. Pe terasa celei mai înalte clă­diri, unde oaspeţii sunt invitaţi pentru a privi panorama noului o­­raş, Heikki Hertzen, directorul programului de construcţii, infor­mează pe larg despre concepţia care a stat la baza proiectării a­­cestei localităţi. La încheierea vizitei, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu semnează în cartea de onoare : „Felicităm în mod căl­duros pe proiectanţi şi construc­tori pentru frumosul oraş realizat“. La înapoierea la Helsinki, oaspe­ţii se opresc la Teatrul Municipal — recent construit pe panta unei coline şi avînd o arhitectonică mo­dernă. Directorul teatrului, Tiusa­­nem, prezintă tînăra, dar bogata istorie a acestui aşezămînt de cul­tură, care s-a impus prin reperto­riul său prestigios de piese clasice sau ale dramaturgiei contempora­ne finlandeze. Se vizitează apoi cele două săli de spectacole. In cursul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu are cuvinte de apreciere pentru modul in care a fost construit teatrul şi funcţiona­litatea lui, se interesează de preo­cupările colectivului artistic. Vizitarea oraşului a oferit pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu, po­sibilitatea de a se întîlni cu nu­meroşi cetăţeni ai ţării gazdă, care le-au făcut o frumoasă primire, i-au salutat cu căldură şi le-au înfăţişat citeva din realizările lor cele mai reprezentative. Reportajul vizitei a fost realizat de : Adrian IONESCU Constantin ŢINTEA Foto : Ion DUMITRU Vizitarea oraşului Helsinki Mmm Tovaraşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi membri ai delegaţiei române, finlandez, Rafael Paasio In „Oraşul politehnic" al studenţilor de la Otanienii oaspeţi ai preşedintelui Parlamentului PAGINA 3 Dineu oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, in onoarea preşedintelui Urho Kekkonen şi a soţiei sale, Syivi Kekkonen Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au oferit miercuri seara, în saloanele restaurantului Kalastalatorppa, un dineu în o­­noarea preşedintelui Republicii Finlanda, Urho Kekkonen, şi a so­ţiei sale, Syivi Kekkonen. Au participat membri ai guver­nului, personalităţi ale vieţii po­litice, economice şi culturale din capitala finlandeză. Au luat parte, de asemenea, persoanele oficiale care îl însoţesc pe preşedintele Nicolae Ceauşescu în vizita sa în Finlanda. Salutind pe preşedintele Finlan­dei şi soţia sa, pe primul ministru şi pe ceilalţi membri ai guvernu­lui, pe toţi cei prezenţi, preşedin­tele NICOLAE CEAUŞESCU a spus : Ne aflăm de numai două zile pe pămîntul Finlandei şi putem spune că ne simţim foarte bine. Convor­birile pe care le-am avut astăzi cu domnul preşedinte, cu domnul prim-ministru şi cu alţi membri ai guvernului finlandez au evidenţiat dorinţa comună de a dezvolta re­laţiile dintre România şi Finlanda, relaţii care, de altfel, în ultimii ani — şi mai cu seamă după vizita domnului preşedinte Kekkonen în România — au cunoscut o dezvol­tare continuă. Sunt convins că şi vizita pe care o facem, convorbi­rile pe care le avem vor contribui, de asemenea, la promovarea în continuare a relaţiilor dintre ţările noastre. Noi apreciem că în lumea de astăzi este necesar ca toate statele să colaboreze cit mai strins, atît în vederea progresului lor econo­­mico-social, cit şi pentru asigu­rarea unei păci trainice ; cred că putem spune că relaţiile dintre România şi Finlanda servesc aces­tor scopuri. Doresc să ridic acest star pentru prosperitatea şi fer­rea poporului finlandez, pentru dezvol­tarea relaţiilor de colaborare din­tre România şi Finlanda, in sănă­tatea domnului preşedinte şi a doamnei Kekkonen, în sănătatea domnului preşedinte al Parlamen­tului şi a domnului prim-ministru, în sănătatea tuturor oaspeţilor noştri din seara aceasta. După ce a salutat pe şeful sta­tului român şi pe soţia sa, per­soanele oficiale care îl însoţesc, preşedintele URHO KEKKONEN a spus : Eu pot — din partea întregului nostru popor — să vă asigur că vi­zita dumneavoastră a fost pentru noi foarte plăcută. Cind, in toamna anului 1969, am avut posibilitatea, împreună cu cei care m-au însoţit, să vizitez România, am fost primiţi cu cea mai mare ospitalitate. După aceea, am dorit mult ca noi să pu­tem răspunde la ospitalitatea dum­neavoastră cu ospitalitatea finlan­deză. Ne bucură să auzim că vă simţiţi bine pînă acum şi dorim să plecaţi de la noi cu impresii fru­moase despre ţara noastră ; aceasta ne-ar prilejui o deosebită bucurie. Şi eu sunt de părere că discuţiile pe care le-am purtat ieri şi astăzi au fost foarte utile şi vor servi la extinderea şi dezvoltarea relaţiilor dintre ţările noastre în domenii de activitate cit mai variate. Propun să ridicăm paharul la cinstea domnului preşedinte şi a doamnei Ceauşescu, pentru ferici­rea poporului român. Toasturile preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi preşedintelui Urho Kekkonen au fost puternic aplau­date de participanţii la dineu. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Dineul s-a desfăşurat intr-o at­mosferă cordială, prietenească. VIZITE ALE TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU In cursul dimineţii de miercuri, tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţită de doamna Anna-Liisa Tiekso, membră a parlamentului, a vizitat Muzeul de artă din Helsinki şi Fa­brica de ceramică şi sticlă „Ara- Dia“. Directorul muzeului de artă, după ce a expus istoricul şi struc­tura instituţiei, a prezentat pictura murală din holul edificiului — o succesiune de compoziţii inspirate din cunoscuta epopee populară fin­landeză Kalevala. In continuare a fost vizitată secţia de etnografie, un bogat tezaur al tradiţiilor de cultură şi civilizaţie ale poporului finlandez Cu deosebită cordialitate a János Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a făcut, în cursul după-amiezii ,o vizită primu­lui ministru Ahti Karjalainen. In timpul întrevederi­i la care au fost de faţă ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste Ro­mânia, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Republicii ai a­fost întîmpinată tovarăşa Elena Ceauşescu şi la Fabrica „Arabia", unde preşedintele societăţii „War­­tsila“, Tankmar Horn, a rostit un cuvînt de salut. Vizita a început cu prezentarea unei expoziţii repre­zentative pentru produsele acestei fabrici — cunoscute în toată lumea pentru calităţile ei funcţionale şi estetice. A urmat apoi vizitarea unora dintre cele mai noi secţii ale fabricii, a cîtorva ateliere şi a mu­zeului întreprinderii. Atît la muzeul de artă, cit şi la fabrica „Arabia“, tovarăşa Elena Ceauşescu a semnat în cartea de onoare, uvînd noi succese colecti­velor vizitate. landa. Văino Leskinen, şi ambasado­rul Finlandei la Bucureşti, Kaarlo Mallein , au fost abordate aspecte ale colaborării şi cooperării pe plan economic intre cele două ţări, discu­ţiile punind în evidenţă posibilitatea lărgirii acestor relaţii,­in avantajul reciproc. Vizita vicepreşedintelui Consiliului de Miniştri, János Fazekas, la Ahti Karjalainen, primul ministru al Finlandei întrevedere Corneliu Mănescu-Văino Leskinen Miercuri după-amiază, ministrul afacerilor externe al Republicii So­cialiste Rom­nia, Corneliu Mănescu, şi ministrul afacerilor externe al Re­publicii Finlanda, Văino Leskinen, au semnat convenţia consulară dintre Republica Socialistă România şi Re­publica Finlanda şi acordul dintre guvernele Republicii Socialiste Româ­nia şi Republicii Finlanda privind serviciile aeriene Intre şi dincolo de teritoriile respective. La ceremonia semnării, care s-a desfăşurat în sala de festi­vităţi a Consiliului de Stat, au luat parte Mircea Balănescu, ambasadorul României la Helsinki, şi Cornel Vladu, director în M.A.E. Au participat, de asemenea, Kaarlo Mărelă, ambasadorul Finlandei la Bucureşti, şi Richard Totterman, se­cretar de stat. După semnarea documentelor, cei doi miniştri au rostit scurte alocu­ţiuni, în care au relevat semnificaţia acestui moment pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor dintre România şi Finlanda. Corneliu Mănescu şi Văino Leski­nen au procedat apoi la un schimb de opinii asupra unor aspecte ale relaţiilor bilaterale şi a unor pro­bleme internaționale de interes co­mun. întrevedere loan Avram-Olavi Mattila Miercuri după-amiază, ministrul construcţiilor de maşini al Republicii Socialiste România, loan Avram, a făcut o vizită ministrului comerţului exterior al Finlandei, Olavi J. Mat­tila. La întîlnire au participat Pentti Uusivirta, director în Departamentul comerţului exterior din Ministerul A­­facerilor Externe al Finlandei. Bt­or Wahl­oos, secretar general în Minis­terul Comerţului şi Industriei. Au fost abordate probleme privind posibilităţile dezvoltări in continua­re a schimburilor comerciale dintre România şi Finlanda, subliniindu-se utilitatea găsirii unor noi forme şi domenii de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică intre cele două ţări. Intîlnirea s-a desfăşurat intr-o at­mosferă de cordialitate şi înţelegere reciprocă.

Next