Scînteia, iulie 1971 (Anul 40, nr. 8833-8863)
1971-07-01 / nr. 8833
SCINTEIA - joi 1 iulie 1971 VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI, NICOLAE CEAUŞESCU, ÎN FINLANDA La Consiliul Municipal al capitalei Finlandei Miercuri la amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu, soţia sa, Elena Ceauşescu, şi persoanele oficiale care îl însoţesc, împreună cu preşedintele Urno Kekkonen, au fost oaspeţii Consiliului Municipal al capitalei finlandeze. La sosirea la Palatul Primăriei — unul din edificiile monumentale, de o deosebită valoare arhitectonică ale oraşului — înalţii oaspeţi au fost intimpinaţi de preşedintele Consiliului Municipal Helsinki, J. Saukkonen de primarul Teuvo Aura şi de ceilalţi membri ai Consiliului. Preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi le-au fost prezentate activitatea administraţiei locale, problemele cele mai importante care-i preocupă pe edili, precum şi citeva lucrări valoroase ele artă, special amenajate în incintă pentru a accentua cadrul sărbătoresc al primirii. Cu prilejul vizitei în Finlanda a şefului statului român, preşedintele Consiliului Municipal Helsinki, J. Saukkonen, a oferit, în oroarea înaltului oaspete român şi a soţiei sale, un dejun oficial. Au participat tovarăşii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram, Mircea Bălănescu, ambasadorul României în Finlanda. Au fost prezenţi preşedintele Consiliului de Miniştri Ahti Karjalainen, ministrul de externe Văino Leskinen, alţi membri ai guvernului şi ai Consiliului Municipal, precum şi ambasadorul Finlandei.« Bucureşti, Kaarlo Măkelă. Salutind pe înalţii oaspeţi români, preşedintele Consiliului Municipal a spus : Stimate domnule preşedinte şi doamnă Ceauşescu, Vă adresez dumneavoastră şi celor care vă însoţesc un cordial bun venit în capitala ţării noastre. Vizita dumneavoastră în Helsinki face ca ţara dumneavoastră să fie tot mai cunoscută locuitorilor oraşului nostru, care au multe lucruri plăcute de povestit din călătoriile lor în România. Evocînd trecutul de intensă activitate comercială al capitalei finlandeze, vorbitorul a spus : Tradiţia comerţului şi circulaţia maritimă continuă şi în zilele noastre între oraşele româneşti şi Helsinki, legături care sunt tot mai intense şi mai active. Acest lucru îl constat cu plăcere. Vă vom prezenta mai îndeaproaMiercuri, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au vizitat oraşul Helsinki, precum şi centre de invăţămînt, cultură şi urbanistice din apropierea capitalei finlandeze. Oaspeţii au fost însoţiţi de Teuvo Aura, primarul oraşului Helsinki, şi general-maior Ermei Kanninen. Coloana maşinilor oficiale a plecat de la Palatul prezidenţial, reşedinţa şefului statului român, parcurgînd principalele artere ale capitalei, ce urmează linia sinuoasă a golfului care pătrunde adinean inima oraşului. Numeroşi locuitori aşteptau în faţa reşedinţei oficiale pentru a-i saluta cu prietenie pe şeful statului român şi pe ceilalţi oaspeţi. Aceleaşi gesturi spontane de simpatie au fost adresate preşedintelui Consiliului de Stat de-a lungul întregului itinerar, anunţat de altfel în presa din dimineaţa acestei zile. Sobrietatea proverbială a oamenilor nordului a făcut loc unor calde manifestări de simpatie. * In această atmosferă sunt parcurse bulevarde-cheiuri, de-a lungul cărora viaţa intensă a oraşului se împleteşte cu activitatea trepidantă a portului. Se trece apoi pe vechi străzi ale oraşului, cu case în tradiţionalul stil finlandez. Replică a timpurilor de astăzi, numeroase bulevarde reţin atenţia prin stilul modern al clădirilor încadrate de cele trei elemente distincte ale oraşului : apa golfului, granitul roşu, ce izbucneşte peste tot de sub stratul subţire de pămînt, parcurile — colţuri de natură ocrotite de edilii oraşului. Părăsind această parte a capitalei — construită în ultimele doua decenii — coloana de maşini se îndreaptă, trecînd peste poduri ce se arcuiesc deasupra unor braţe de mare, între insule, apoi peste un golf, spre Otaniemi, localitate unde a fost înălţat, în ultimii ani, un mare centru universitar, In jurul căruia urmează să ia naştere un nou oraş-satelit. Pădurea creează un cadru aparte acestei aşezări. Aici au fost în elpe oraşul nostru în cursul vizitei dumneavoastră. Dorim să vă simţiţi bine în Helsinki şi în ţara noastră. Domnule preşedinte al Consiliului de Stat, vă rugăm să primiţi, în amintirea vizitei dumneavoastră în capitala Finlandei, medalia de onoare a oraşului Helsinki. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-a fost înmînată apoi medalia de onoare conferită de Consiliul Municipal al capitalei finlandeze. Răspunzind, preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a spus : Stimate domnule preşedinte al Consiliului Municipal, Aş dori să vă mulţumesc, dumneavoastră şi tuturor locuitorilor oraşului Helsinki, pentru ospitalitatea cu care suntem intimpinaţi in capitala Finlandei. Aţi vorbit de istoria oraşului dumneavoastră; este adevărat că relaţiile dintre România şi Finlanda sunt vechi, că astăzi navele circulă destul de des între ţările noastre, contribuind la dezvoltarea schimburilor economice, la apropierea dintre cele două popoare. Ne simţim deosebit de bine în capitala ţării dumneavoastră, în Finlanda. Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă reintilnesc cu preşedintele Republicii Finlanda, domnul Urho Kekkonen, să avem convorbiri la care au participat primul ministru şi miniştri din guvernul ţârii dumneavoastră. Sperăm că vizita pe care o facem acum in Finlanda va contribui, ca şi vizita preşedintelui Kekkonen in România, la dezvoltarea şi mai puternică a relaţiilor de colaborare dintre ţările noastre. Vă mulţumesc pentru medalia pe care mi-aţi inmînat-o şi pe care o voi păstra ca pe o frumoasă amintire a vizitei in capitala Finlandei şi vă urez dumneavoastră, ca gospodari ai acestui frumos oraş, noi succese în eforturile de a-l face şi mai frumos, viaţa populaţiei cit mai plăcută. La încheierea dejunului, preşedintele J. Saukkonen a toastat în sănătatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, în sănătatea preşedintelui Urho Kekkonen. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a răspuns, toastînd în sănătatea preşedintelui Urho Kekkonen, a preşedintelui Consiliului de Miniştri, a preşedintelui Consiliului Municipal, în sănătatea tuturor persoanelor oficiale prezente la denun,ţate numeroase clădiri care adăpostesc laboratoarele, sălile de cursuri, căminele studenţeşti ale Institutului politehnic, alcătuind un veritabil orăşel, care dispune de sursele sale proprii de energie, de magazine, de terenuri de sport şi zone de agrement. Primul popas în „Oraşul politehnic“ al studenţilor de la Otanieni are loc în marea aulă a institutului, construcţie ale cărei forme geometrice creează clădirii o dublă funcţionalitate : un imens amfiteatru în interior, utilat cu tot ce este necesar prelegerilor ştiinţifice, şi un al doilea, în exterior, sub forma unor largi terase şi trepte ce coboară lin spre o pajişte verde, cadru ambiant pentru reuniuni în aer liber. In faţa amfiteatrului, oaspeţii români sunt salutaţi, în numele corpului profesoral, de profesorul universitar Pentti Laasonen. La invitaţia sa, oaspeţii vizitează edificiul care găzduieşte aula, unde primesc informaţii. Conducînd cu cordialitate pe şeful statului român şi pe soţia sa, rectorulinformează despre sistemul de învăţământ şi profilul institutului, ce dispune de nouă facultăţi, printre care cele de arhitectură, construcţii, energetică, chimie, construcţii de maşini. Al doilea institut de invăţămînt superior din ţară, după Universitatea din capitală, Otaniemi pregăteşte trei pătrimi din numărul de arhitecţi şi ingineri pentru industria constructoare de maşini, necesari anual Finlandei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de unele aspecte ale procesului de invăţămînt, îndeosebi de modul în care se asigură legătura cu practica. In cursul discuţiei, rectorul subliniază relaţiile bune existente între institutele politehnice de la Otaniemi şi din Bucureşti. Cunoscind preocupările tovarăşei Elena Ceauşescu, în calitatea sa de director al Institutului de cercetări chimice, gazdele invită pe oaspeţi să meargă la unul din marile laboratoare ale Facultăţii de chimie, destinat cercetărilor ştiinţifice şi pregătirii lucrărilor de diplomă. Cuvinte calde de bun sosit sunt rostite aici de prof. dr. O. Harva şi prof. Linko Matti, din conducerea facultăţii, care însoţesc pe oaspeţi în laborator, unde dau explicaţii în faţa unor instalaţii complexe. Luîndu-şi rămas bun de la profesorii institutului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a adresat felicitări şi le-a urat noi succese în activitatea lor. Oaspeţii se îndreaptă apoi spre unul din punctele de atracţie ale complexului de facultăţi, laboratoare, biblioteci şi cantine — clubul cu multiple funcţiuni, cunoscut sub numele de „Dipoli“ — realizare arhitectonică de o deosebită originalitate, frumoasă şi funcţională. In faţa intrării de la „Dipoli“ are loc un moment semnificativ pentru atmosfera în care se desfăşoară vizita şefului statului român şi a soţiei sale. Deşi se află în vacanţa, numeroşi studenţi, în frunte cupreşedintele societăţii lor, care poartă însemnele tradiţionale ale acestei funcţii, întâmpină cucăldură pe preşedintele Nicolae Ceauşescu şi pe soţia sa, oferindu-le flori, întinzîndu-le cu prietenie mîinile. „Vă salutăm cu bucurie şi vă spunem din inimă bun sosit la noi!“. Adresîndu-se astfel oaspeţilor, preşedintele Asociaţiei studenţeşti, Alars Kusala, oferă o micăsculptură în piatră şi ştergare pentru tradiţionala baie finlandeză — Sauna. Se vizitează apoi principalele încăperi ale acestui edificiu. Relevînd că i-a făcut o deosebită plăcere să viziteze această originală construcţie, preşedintele Nicolae Ceauşescu urează tuturor studenţilor succes în întreaga lor activitate, exprimîndu-şi speranţa că relaţiile bune statornicite între studenţii români şi cei finlandezi se vor dezvolta în continuare. In timpul vizitei la „Dipoli“, într-una din marile săli de aici se desfăşurau lucrările celui de-al X-lea Congres al sindicatelor finlandeze. Preşedintele Federaţiei sindicatelor finlandeze, Niilo Hemalainen, şi alţi membri ai conducerii au ieşit din şedinţă pentru a-i întîmpina cu căldură prietenească pe oaspeţi şi pentru a-i invita să vină în mijlocul delegaţilor. Asistenţa, în picioare, salută cu puternice aplauze pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care este invitat la prezidiu, unde preşedintele lucrărilor şedinţei de după-amiază, Pekka Ojvio, exprimă, în numele participanţilor la Congres, sentimentele de mare satisfacţie pentru prilejul de a-l cunoaşte personal pe şeful statului român. Adresîndu-se participanţilor la Congres, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : Aş dori ca, în numele muncitorilor din România, şi ca vechi sindicalist, să adresez tuturor muncitorilor şi sindicaliştilor din Finlanda un salut călduros. Vizita noastră în Finlanda este o vizită de prietenie, relaţiile noastre sunt bune şi dorim ca între sindicatele din România şi sindicatele din Finlanda să existe relaţii de bună colaborare. Vă urez succes în activitatea dumneavoastră şi in întărirea unităţii clasei muncitoare. Cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu sunt salutate cu vii aplauze, în această atmosferă vibrantă luînd sfîrşit scurta, dar semnificativa întîlnire cu delegaţii sindicali ai muncitorilor finlandezi. De la Otaniemi, oaspeţii se îndreaptă spre Espoo-Tapiola, localitate din apropierea capitalei, care a dus în întreaga lume faima arhitecţilor finlandezi. La Tapiola, clădirile se îngemănează cu pădurea. Aici, pentru noile construcţii nu a fost tăiat nici un copac, nu a fost nimic amenajat pe seama pădurii. Un singur nucleu de clădiri, concentrate pe un spaţiu restrîns, asigură funcţionalitatea de centru a oraşului, cu activităţi comerciale şi alte diferite servicii necesare populaţiei. Şi aici, la Tapiola, vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost aşteptată cu viu interes, numeroşi locuitori venind în centrul oraşului pentru a fi de faţă la sosirea oaspeţilor români. Ei salută cu multă simpatie pe preşedintele Nicolae Ceauşescu şi pe soţia sa, care sunt intimpinaţi de Ilppo Aarijo, vicepreşedintele Consiliului Municipal. Pe terasa celei mai înalte clădiri, unde oaspeţii sunt invitaţi pentru a privi panorama noului oraş, Heikki Hertzen, directorul programului de construcţii, informează pe larg despre concepţia care a stat la baza proiectării acestei localităţi. La încheierea vizitei, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu semnează în cartea de onoare : „Felicităm în mod călduros pe proiectanţi şi constructori pentru frumosul oraş realizat“. La înapoierea la Helsinki, oaspeţii se opresc la Teatrul Municipal — recent construit pe panta unei coline şi avînd o arhitectonică modernă. Directorul teatrului, Tiusanem, prezintă tînăra, dar bogata istorie a acestui aşezămînt de cultură, care s-a impus prin repertoriul său prestigios de piese clasice sau ale dramaturgiei contemporane finlandeze. Se vizitează apoi cele două săli de spectacole. In cursul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu are cuvinte de apreciere pentru modul in care a fost construit teatrul şi funcţionalitatea lui, se interesează de preocupările colectivului artistic. Vizitarea oraşului a oferit preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu, posibilitatea de a se întîlni cu numeroşi cetăţeni ai ţării gazdă, care le-au făcut o frumoasă primire, i-au salutat cu căldură şi le-au înfăţişat citeva din realizările lor cele mai reprezentative. Reportajul vizitei a fost realizat de : Adrian IONESCU Constantin ŢINTEA Foto : Ion DUMITRU Vizitarea oraşului Helsinki Mmm Tovaraşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi membri ai delegaţiei române, finlandez, Rafael Paasio In „Oraşul politehnic" al studenţilor de la Otanienii oaspeţi ai preşedintelui Parlamentului PAGINA 3 Dineu oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, in onoarea preşedintelui Urho Kekkonen şi a soţiei sale, Syivi Kekkonen Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au oferit miercuri seara, în saloanele restaurantului Kalastalatorppa, un dineu în onoarea preşedintelui Republicii Finlanda, Urho Kekkonen, şi a soţiei sale, Syivi Kekkonen. Au participat membri ai guvernului, personalităţi ale vieţii politice, economice şi culturale din capitala finlandeză. Au luat parte, de asemenea, persoanele oficiale care îl însoţesc pe preşedintele Nicolae Ceauşescu în vizita sa în Finlanda. Salutind pe preşedintele Finlandei şi soţia sa, pe primul ministru şi pe ceilalţi membri ai guvernului, pe toţi cei prezenţi, preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a spus : Ne aflăm de numai două zile pe pămîntul Finlandei şi putem spune că ne simţim foarte bine. Convorbirile pe care le-am avut astăzi cu domnul preşedinte, cu domnul prim-ministru şi cu alţi membri ai guvernului finlandez au evidenţiat dorinţa comună de a dezvolta relaţiile dintre România şi Finlanda, relaţii care, de altfel, în ultimii ani — şi mai cu seamă după vizita domnului preşedinte Kekkonen în România — au cunoscut o dezvoltare continuă. Sunt convins că şi vizita pe care o facem, convorbirile pe care le avem vor contribui, de asemenea, la promovarea în continuare a relaţiilor dintre ţările noastre. Noi apreciem că în lumea de astăzi este necesar ca toate statele să colaboreze cit mai strins, atît în vederea progresului lor economico-social, cit şi pentru asigurarea unei păci trainice ; cred că putem spune că relaţiile dintre România şi Finlanda servesc acestor scopuri. Doresc să ridic acest star pentru prosperitatea şi ferrea poporului finlandez, pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare dintre România şi Finlanda, in sănătatea domnului preşedinte şi a doamnei Kekkonen, în sănătatea domnului preşedinte al Parlamentului şi a domnului prim-ministru, în sănătatea tuturor oaspeţilor noştri din seara aceasta. După ce a salutat pe şeful statului român şi pe soţia sa, persoanele oficiale care îl însoţesc, preşedintele URHO KEKKONEN a spus : Eu pot — din partea întregului nostru popor — să vă asigur că vizita dumneavoastră a fost pentru noi foarte plăcută. Cind, in toamna anului 1969, am avut posibilitatea, împreună cu cei care m-au însoţit, să vizitez România, am fost primiţi cu cea mai mare ospitalitate. După aceea, am dorit mult ca noi să putem răspunde la ospitalitatea dumneavoastră cu ospitalitatea finlandeză. Ne bucură să auzim că vă simţiţi bine pînă acum şi dorim să plecaţi de la noi cu impresii frumoase despre ţara noastră ; aceasta ne-ar prilejui o deosebită bucurie. Şi eu sunt de părere că discuţiile pe care le-am purtat ieri şi astăzi au fost foarte utile şi vor servi la extinderea şi dezvoltarea relaţiilor dintre ţările noastre în domenii de activitate cit mai variate. Propun să ridicăm paharul la cinstea domnului preşedinte şi a doamnei Ceauşescu, pentru fericirea poporului român. Toasturile preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi preşedintelui Urho Kekkonen au fost puternic aplaudate de participanţii la dineu. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Dineul s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. VIZITE ALE TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU In cursul dimineţii de miercuri, tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţită de doamna Anna-Liisa Tiekso, membră a parlamentului, a vizitat Muzeul de artă din Helsinki şi Fabrica de ceramică şi sticlă „Ara- Dia“. Directorul muzeului de artă, după ce a expus istoricul şi structura instituţiei, a prezentat pictura murală din holul edificiului — o succesiune de compoziţii inspirate din cunoscuta epopee populară finlandeză Kalevala. In continuare a fost vizitată secţia de etnografie, un bogat tezaur al tradiţiilor de cultură şi civilizaţie ale poporului finlandez Cu deosebită cordialitate a János Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a făcut, în cursul după-amiezii ,o vizită primului ministru Ahti Karjalainen. In timpul întrevederii la care au fost de faţă ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Republicii ai afost întîmpinată tovarăşa Elena Ceauşescu şi la Fabrica „Arabia", unde preşedintele societăţii „Wartsila“, Tankmar Horn, a rostit un cuvînt de salut. Vizita a început cu prezentarea unei expoziţii reprezentative pentru produsele acestei fabrici — cunoscute în toată lumea pentru calităţile ei funcţionale şi estetice. A urmat apoi vizitarea unora dintre cele mai noi secţii ale fabricii, a cîtorva ateliere şi a muzeului întreprinderii. Atît la muzeul de artă, cit şi la fabrica „Arabia“, tovarăşa Elena Ceauşescu a semnat în cartea de onoare, uvînd noi succese colectivelor vizitate. landa. Văino Leskinen, şi ambasadorul Finlandei la Bucureşti, Kaarlo Mallein , au fost abordate aspecte ale colaborării şi cooperării pe plan economic intre cele două ţări, discuţiile punind în evidenţă posibilitatea lărgirii acestor relaţii,in avantajul reciproc. Vizita vicepreşedintelui Consiliului de Miniştri, János Fazekas, la Ahti Karjalainen, primul ministru al Finlandei întrevedere Corneliu Mănescu-Văino Leskinen Miercuri după-amiază, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste Romnia, Corneliu Mănescu, şi ministrul afacerilor externe al Republicii Finlanda, Văino Leskinen, au semnat convenţia consulară dintre Republica Socialistă România şi Republica Finlanda şi acordul dintre guvernele Republicii Socialiste România şi Republicii Finlanda privind serviciile aeriene Intre şi dincolo de teritoriile respective. La ceremonia semnării, care s-a desfăşurat în sala de festivităţi a Consiliului de Stat, au luat parte Mircea Balănescu, ambasadorul României la Helsinki, şi Cornel Vladu, director în M.A.E. Au participat, de asemenea, Kaarlo Mărelă, ambasadorul Finlandei la Bucureşti, şi Richard Totterman, secretar de stat. După semnarea documentelor, cei doi miniştri au rostit scurte alocuţiuni, în care au relevat semnificaţia acestui moment pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor dintre România şi Finlanda. Corneliu Mănescu şi Văino Leskinen au procedat apoi la un schimb de opinii asupra unor aspecte ale relaţiilor bilaterale şi a unor probleme internaționale de interes comun. întrevedere loan Avram-Olavi Mattila Miercuri după-amiază, ministrul construcţiilor de maşini al Republicii Socialiste România, loan Avram, a făcut o vizită ministrului comerţului exterior al Finlandei, Olavi J. Mattila. La întîlnire au participat Pentti Uusivirta, director în Departamentul comerţului exterior din Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei. Btor Wahloos, secretar general în Ministerul Comerţului şi Industriei. Au fost abordate probleme privind posibilităţile dezvoltări in continuare a schimburilor comerciale dintre România şi Finlanda, subliniindu-se utilitatea găsirii unor noi forme şi domenii de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică intre cele două ţări. Intîlnirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă de cordialitate şi înţelegere reciprocă.