Scînteia, iulie 1971 (Anul 40, nr. 8833-8863)
1971-07-31 / nr. 8863
RIDICAREA CONŞTIINŢEI SOCIALISTE A ŢĂRĂNIMII premisă a dezvoltării democraţiei cooperatiste • Activistul de partid militant politic, nu dispecer • Hotăririle se iau pentru prelucrare sau aplicare ? • „Terenul“ se face nu în birourile sediului, ci în mijlocul cooperatorilor Valoroasele teze şi idei cuprinse in ampla expunere prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă de la Comitetul Central al partidului, puternicul ecou şi profundul interes pe care le-au trezit in Tinpul oamenilor muncii, al ţărănimii cooperatiste din judeţul Vîlcea, au constituit punctul de plecare al convorbirii de faţă. Pentru început interlocutorul nostru preciza : — Reprezentînd un program de înaltă responsabilitate politică menit să întărească spiritul partinic, militant, exigenţa comunista, combativitatea revoluţionară, să bareze căile de acces ale influenţei burgheze şi să asigure dezvoltarea conştiinţei socialiste, făurirea omului nou, împlinirea multilaterală a personalităţii umane, măsurile iniţiate de partidul nostru se vor resimţi puternic şi in dezvoltarea democraţiei cooperatiste, una din principalele condiţii pentru Întărirea economico— organizatorică a cooperativelor agricole de producţie. — Cind vă referiţi la democraţia cooperatistă la ce vă gindiţi, ce factori aveţi in vedere in primul rind ? — Mă gîndesc nu atit la sistemul de norme şi reglementări, care îi precizează cadrul, ci la influenţa acesteia asupra modului de a gîndi, asupra conştiinţei oamenilor. Nu se poate să nu remarcăm schimbările profunde intervenite în viaţa satelor, în mentalitatea cooperatorilor o dată cu dezvoltarea democraţiei cooperatiste , cu alţi ochi văd oamenii lucrurile din cooperativa agricolă, când ei înşişi hotărăsc în toate problemele care o privesc, altfel le judecă. Educarea ţărănimii cooperatiste, în spiritul eticii noi, dezvoltarea conştiinţei socialiste, încetăţenirea peste tot a spiritului partinic, combativ, va stimula acest proces, va declanşa o luptă deschisă împotriva Convorbire cu tovarăşul PETRE DANICA prim-secretar al Comitetului judeţean Vîlcea al P.C.R. abuzurilor şi necinstei, a delapidărilor, tendinţelor de căpătuială — aşa cum în propunerile de măsuri prezentate Comitetului Executiv al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le spune deschis, pe nume tuturor manifestărilor antisociale — va contribui în mod necondiţionat la înţelegerea deplină de către ţărănimea noastră a necesităţii de a manifesta în toate împrejurările ataşament profund faţă de cooperativa agricolă de producţie, de a dovedi poziţie fermă şi vigilenţă politică faţă de orice act care ar putea aduce atingere avutului obştesc. Aşadar, însuşirea temeinică a ideilor bogate, a indicaţiilor pe care le cuprind recentele propuneri şi expunerea secretarului general al partidului, aplicarea lor întocmai va avea un puternic efect stimulator în întreaga viaţă a cooperativei, va avea, totodată, darul de a sădi şi mai mult în conştiinţa fiecărui ţăran cooperator sentimentul de a fi stâpîn în cooperativa unde lucrează. Aici, cred, se impune o precizare : stăpîni în cooperativa agricolă sînt cei ce muncesc pămîntul, nu cei ce aşteaptă cu braţele încrucişate să le cadă din senin belşugul în casă. Nu poate fi îngăduit ca în timp ce majoritatea oamenilor muncesc fără preget, alţii să stea la umbră, pretinzînd insă drepturi şi retribuţii egale cu cei care duc greul. Stabilirea, unor asemenea privilegii ar însemna nesocotirea principiilor echităţii sociale. In acest context, considerăm de o deosebită însemnătate practică şi principială precizarea făcută de recentele documente de partid. Secretarul general al partidului releva pe bună dreptate că mai sunt oameni care nu înţeleg că fiecare e dator să dea cit mai mult societăţii, dar care vor să-şi însuşească cit mai mult de la societate şi, mai ales, fără muncă. Pentru a face ordine în mentalitatea unora, în atitudinea lor faţă de muncă şi faţă de proprietatea obştească, organizaţiile noastre de partid — pornind de la comitetul judeţean pină la organizaţiile de bază din ferme, brigăzi — trebuie să-şi reconsidere un spirit critic activitatea, să adopte măsurile ce se impun corespunzător indicaţiilor date de secretarul general al partidului. Cum se înţelege, participarea conştientă, responsabilă a tuturor ţăranilor cooperatori la soluţionarea problemelor importante ale cooperativei, la antrenarea lor mai largă în cadrul acţiunilor de muncă patriotică implică ridicarea nivelului lor de conştiinţă. Organizaţiile de partid care conduc activitatea politico-educativă şi poartă răspunderea ei, dispun în această privinţă — aşa cum rezultă din propunerile de măsuri ale secretarului de Convorbire realizată de■ Constantin MORARU Petre DOBRESCU (Continuare în pag. a III-a) PAG. A V-A PAG. A VI-A Porţile energiei REPORTAJ si ale PE eroismului GLOB Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Stimate tovarăşe Ceauşescu, Vă mulţumesc pentru felicitările şi urările cordiale pe care mi le-aţi adresat cu prilejul alegerii mele în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. Folosesc ocazia pentru a-mi exprima convingerea că relaţiile de prietenie frăţească şi de colaborare multilaterală dintre Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România se vor dezvolta şi adinei în interesul ambelor noastre popoare, al unităţii şi coeziunii comunităţii socialiste, al cauzei socialismului şi păcii în lume. TODOR JIVKOV Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România In numele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria şi al meu personal, vă mulţumesc pentru felicitările calde ce mi le-aţi adresat cu ocazia alegerii mele în funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria. Folosesc prilejul pentru a-mi exprima convingerea că relaţiile de prietenie frăţească şi de colaborare multilaterală dintre cele două ţări şi popoare ale noastre se vor dezvolta şi consolida în interesul cauzei socialismului și păcii. STANKO TODOROV Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria Tovarăşului GEMAL BIEDICI Preşedintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia In numele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi al meu personal am deosebita plăcere să vă adresez cu ocazia alegerii în funcţia de preşedinte al Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cele mai călduroase felicitări şi urări de succes in activitatea dumneavoastră pentru construirea socialismului în Iugoslavia, pentru prosperitatea popoarelor iugoslave frăţeşti. Sunt încredinţat că relaţiile de strînsă prietenie şi colaborare multilaterală dintre cele două ţări se vor dezvolta si adinei continuu, in interesul popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii in lume. ION GHEORGHE MAURER PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-CA ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8863 Sîmbătă 31 iulie 1971 8 PAGINI - 40 BANI IN ZIARUL DE AZI: • CARE ESTE EFICIENŢA FONDURILOR ALOCATE PROTECŢIEI MUNCII? • CEI MAI TINERI OSTAŞI AI ŢĂRII DEPUN AZI JURĂMÎNTUL MILITAR • FAPTUL DIVERS • COMBATIVITATEA CRITICII STIMULEAZĂ ANALIZA PROFUNDĂ A ACTIVITĂŢII ECONOMICE Spre un cinematograf angajat, ancorat adine in realităţile noastre în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, intre multiplele probleme abordate, un loc distinct a revenit şi artei cinematografice, ca instrument de educaţie, îndatoririlor de onoare ale scenariştilor şi regizorilor de a realiza filme corespunzătoare înaltelor obiective ale formării omului nou, ale dezvoltării conştiinţei socialiste. Ancheta de faţă îşi propune să scoată în evidenţă — din această perspectivă — binele aspecte şi probleme actuale ale activităţii cinematografice, ale evoluţiei filmului românesc spre condiţia de artă matură, militantă, aptă să cîştige prin virtuţile sale etice şi estetice, adeziunea largă a maselor de spectatori. La ancheta noastră participa : RADU BELIGAN, ZOE DUMITRESCU-BUȘULENGA, EUGEN BARBU, ANDREI BLAIER, GH. VITANIDIS, MALVINA URSIANU, AMZA PELEA, SZELES ANNA, TITUS POPOVICI, MANGLE MARCUS (ÎN PAGINA A IV-A) Şcoala internaţională de informatică Interviu cu academicianul profesor NICOLAE TEODORESCU directorul Centrului de calcul al Universităţii din Bucureşti începînd de minne ţara noastră va găzdui Şcoala internaţională de informatică, manifestare ştiinţifică de prestigiu, organizată sub egida UNESCO de Universităţile din Bucureşti şi Grenoble, între 1—17 august. Pentru a cunoaşte obiectivele mai largi ale acestei reuniuni, caracterul şi programul raanifestărilor sale, precum şi contribuţia ei specifică la admneirea şi extinderea în ţara noastră a studiului informaticii, automaticii şi ciberneticii, înscrise ca domenii cu valoare prioritară in actualul plan cincinal, am avut următoarea convorbire cu directorul comitetului de organizare a şcolii internaţionale. — Mai intii vă rugăm să ne vorbiţi despre semnificaţiile mai largi pe care această reuniune ştiinţifică internaţională le comportă in actualul climat de preocupări din ţara noastră îndreptate spre perfecţionarea pregătirii specialiştilor. — Şcoala internaţională de vară în domeniul informaticii, organizată de Universitatea din Bucureşti, in colaborare cu Universitatea din Grenoble, continuă iniţiativa realizată acum doi ani, in 1969, de această universitate franceză, de a dezbate problemele actuale ale informaticii la nivelul cel mai înalt, sub forma imcursuri şi conferinţe pe o tematică largă, dar bine conturată. Tema şcolii din acest an, care se va desfăşura la Constanţa,Mamaia se înscrie, firesc, în preocupările consecvent manifestate la noi de conducerea partidului şi statului pentru transformarea celor mai înalte cuceriri ştiinţifice contemporane într-un factor concret de producţie şi va fi: „Sisteme informaţionale“, prin urmare va îmbrăţişa un domeniu larg, complex. Alegerea acestei teme a fost făcută aşadar cu scopul de a se aduce, prin studierea şi dezbaterea ei, o contribuţie ştiinţifică la rezolvarea uneia dintre problemele fundamentale pentru întreaga noastră viaţă economică şi socială — introducerea şi dezvoltarea treptată a Sistemului naţional de informatică şi conducere. Se ştie că in cadrul Conferinţei de lucru cu specialiştii din domeniu! tehnicii de calcul şi prelucrări automate a datelor, organizate la C.C. al P.C.R. la 17 septembrie 1970, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru a indicat orientările de bază privind concepţia unitară a acestui sistem naţional, trasind totodată şi sarcina elaborării unui program de perspectivă cu privire la înzestrarea cu echipamente de calcul, pregătirea cadrelor şi introducerea accelerată a sistemelor informatice in economie. Tocmai de aceea tematica acestei şcoli internaţionale de informatică va urmări prezentarea, prin unii dintre cei mai eminenţi specialişti de nivel mondial, a diferitelor aspecte ale structurii, organizării, funcţionării şi dezvoltării sistemelor informatice, precum şi sinteza necesară alcătuirii unui sistem larg, adecvat cerinţelor unui sistem unitar naţional. In acest sens, ca prim obiectiv orga- nizatoric ne-am propus ca nivelul înalt şi actualitatea prelegerilor care vor fi predate să marcheze importanţa cu totul excepţională a acestor forme de perfecţionare şi, totodată, să contribuie nemijlocit la desăvârşirea cunoştinţelor cadrelor noastre superioare de specialişti in domeniul informaticii — matematicieni, ingineri şi economişti din cercetare, din învăţămintul superior şi producţie. De peste hotare, pină în prezent au sosit aproape 50 de specialişti din Bulgaria, Cehoslovacia, Danemarca, Elveţia, Franţa, Republica Federală a Germaniei, Grecia, In Mihai IORDANESCU (Continuare în pag. a IV-a) MAI SlNT ŞI ALTE FORME DE BACŞIŞ!• •• O ţară întreagă munceşte cinstit. Milioane şi milioane de cetăţeni lucrează, cu pricepere şi abnegaţie, fiecare cit mai prezent, mai eficace, la locul său de muncă. Mîndria datoriei împlinite constituie pentru ei stimulentul succeselor actuale şi de viitor. Şi totuşi, „corp străin“ in această largă şi nobilă colectivitate umană, unde corectitudinea este o comportare absolut firească, mai găsim oameni cărora „ciupeala“, „bacşişul“, „ciubucul“ — degradant vocabular al unor degradante obiceiuri — le-au intrat în singe. Ne-am deplasat pe şoseaua naţională care duce la Giurgiu, intr-una din zilele săptăminii. Trafic mare. Nenumărate autobasculante cară balast spre Capitală. Alături de şoferii basculantelor zărim mereu cite două persoane în plus, de cele mai multe ori doi călători dispuşi să parcurgă cei 15—20 km care-i despart de Bucureşti contra... ciubuc. Ce importanţă are faptul „minor“ că acest transport de pasageri se face împotriva reglementărilor in vigoare, pe contul statului ? Pentru cel care ia „ciubucul“, cit şi pentru cel care-i dă n-are însemnătate nici faptul că pe-acolo (cronometrez : la 15— 20 minute) trece autobuzul I.T.B., linia 59, trec şi alte două trasee ale I.T.A. Aşadar, statul, deci NOI am fost de două ori frustraţi : o dată moralmente, când şoferul şi pasagerii au convenit să efectueze transportul ilegal, a doua oară material, când o întreprindere economică a fost împiedicată să-şi realizeze încasările normale pentru mijloacele pe care le-a pus la dispoziţia publicului, încasări care, în definitiv, servesc şi la extinderea şi modernizarea parcului auto, în interesul atîtor şi attor călători. Oprim la întîmplare fi asemenea autobasculantă (32-B-1367) şi fără prea mari iluzii în ceea ce priveşte atitudinea autocritică de ultimă clipă a şoferului (Gheorghe Melci), întrebăm : — A cui e maşina ? — Ţine de I.T.A., autobaza I. — Dar pasagerii ? — Ai mei. — Cum adică ? — M-am gindit să le fac și eu un bine... — Contra cost ! — Vai, nu iau nimic, tovarășe ! Din cealaltă parte a cabinei, unul din pasageri — o femeie — „încurcă“ lucrurile, adăugind tânguitor : — Las’să ciștige și el o pîine. Ne uităm îndelung la chipul femeii, altminteri luminat de o expresie echilibrată, demnă, de om corect şi harnic. — Dumneavoastră mergeţi acum? Bucureşti, poate după cumpărături ; dacă un vinzător v-ar înşela cu un singur leu, sunt convins că pe bună dreptate aţi protesta şi i-aţi cere să fie cinstit pină la bănuţ. Aici, fiindcă sunteţi interesată să ajungeţi ceva mai degrabă în oraş. închideţi dintr-o dată ochii şi, împreună cu şoferul, faceţi un aşa fel incit statul să fie păgubit. G.M. face 6—7 curse pe zi, dus-intors, totalizează 12—14, cite doi pasageri de cursă egal 24—23 pasageri zilnic, numai cu o autob-»srulantă. Ei trec, trec cu zecile... Bună gaură în buzunarul public ! Şi dacă raportăm la ansamblul şoselelor din ţară , la ce cifre s-ar ajunge ? Echivalentul a autor autobuze nou-nouţe pentru acei călători ce aşteaptă cuminţi în staţie ! Şoferul are doi copii : un băiat. Nicit, are peste un an, celălalt — Florin — aproape trei ani. Mihai STOIAN (Continuare în pag. a Il-a) • CIND „AMABILITATEA" DEVINE SURSĂ DE CÎȘTIGURI ILICITE • CU CIT FRUSTREAZĂ SOCIETATEA „CIUBUCARII" ȘOSELELOR? PLECAREA UNOR DELEGAŢII PARTICIPANTE LA CEA DE A XXV A SESIUNE A C.A.E.R. Vineri au părăsit Capitala, îndreptindu-se spre patrie, delegaţiile guvernamentale din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, condusă de Alexei Nikoleavii Kosîghin, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi din Republica Populară Mongolă, condusă de Sonomin Luvsan, preşedinte ad-interim al Consiliului de Miniştri, care au participat la cea de-a XXV-a sesiune a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. A părăsit, de asemenea, Capitala delegaţia guvernamentală a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia condusă de Aleksandar Grlicikov, prim-vicepreşedinte al Vecei Executive Federale, care a luat parte, ca invitată, la lucrările sesiunii. Delegaţiile au fost însoţite de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost salutaţi de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, conducătorul delegaţiei guvernamentale române la cea de-a XXV-a sesiune a C.A.R., Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, reprezentantul permanent al ţării noastre in C.A.E.R., Maxim Berghianu, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, ceilalţi membri ai delegaţiei guvernamentale române la actuala sesiune C.A.E.R., miniştri şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă N. V. Faddeev, secretarul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, precum şi ambasadorii ţărilor respective la Bucureşti. (Agerpres) Cronica internaţională Sesiunea de la Bucureşti a C. A. E. R. In ansamblul evenimentelor care s-au impus atenţiei internaţionale în săptămâna care a trecut, la loc de frunte se înscrie sesiunea a XXV-a a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc care s-a ţinut între 27 şi 29 iulie la Bucureşti. La lucrările sesiunii au participat delegaţiile guvernamentale ale ţărilor membre ale C.A.E.R. — Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, Republica Populară Mongolă, Polonia, România, Ungaria şi Uniunea Sovietică — conduse de şefii de guverne ai acestor ţări. La sesiune a participat, de asemenea, ca invitată, delegaţia guvernamentală a Iugoslaviei. Sesiunea a fost prezidată de conducătorul delegaţiei române, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. In cursul lucrărilor, sesiunea C.A.E.R. a adoptat în unanimitate Programul complex al adincirii şi perfecţionării în continuare a colaborării şi dezvoltării integrării economice socialiste a ţărilor membre ale C.A.E.R. — program elaborat pe baza sarcinilor de bază şi direcţiilor de principiu ale sesiunii a XXIII-a (specială), care s-a ţinut în aprilie 1969, la Moscova, cu participarea conducătorilor de partid şi de stat. La acea sesiune a participat delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvintul rostit la dejunul oferit în cinstea delegaţilor ţărilor participante, la sesiunea de la Bucureşti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, exprimind satisfacţia pentru încheierea cu succes a sesiunii, a declarat că „adoptarea in unanimitate a Programului complex creează o bază bună pentru dezvoltarea unei colaborări multilaterale între ţările noastre. Aş dori să exprim convingerea că adoptarea acestui program va impulsiona dezvoltarea colaborării între ţările noastre, va contribui la dezvoltarea economiei socialiste în fiecare ţară şi, totodată, la creşterea forţei tuturor ţărilor membre ale C.A.E.R. şi, prin aceasta, la creşterea in general, a influenţei socialismului în lume“. Formulind aprecierea că in elaborarea acestui Program complex s-a făcut o muncă bună in interesul ţărilor membre şi al socialismului in general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat totodată că adoptarea acestui Program este numai începutul, pentru că este necesar ca prevederile lui să fie realizate in viaţă. „Noi sperăm — a spus secretarul general al P.C.R. — că în spiritul în care s a lucrat la definitivarea şi adoptarea lui se va acţiona pentru a se găsi căile de realizare in practică a Programului în toate domeniile de activitate“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că Programul complex adoptat, colaborarea şi unitatea ţărilor membre servesc intereselor tuturor forţelor antiimperialiste, cauzei colaborării şi păcii în lume. Cu acelaşi prilej, vorbind în numele participanţilor la sesiune, tovarăşul Stanko Todorov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Bulgaria, a mulţumit Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi guvernului Republicii Socialiste România pentru condiţiile optime create desfăşurării cu succes a lucrărilor sesiunii şi a subliniat însemnătatea documentului care a fost adoptat pentru colaborarea ţărilor membre ale C.A.E.R. Priorităţi pe ordinea de zi a vieţii internaţionale La sediul Naţiunilor Unite a fost dată publicităţii ordinea de zi provizorie a viitoarei sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. O mare parte din punctele incluse se subsumează problemelor dezarmării, decolonizării şi dezvoltării, afirmării principiilor legalităţii internaţionale şi drepturilor omului, situaţia din Orientul Mijlociu. La loc de frunte figurează şi în acest an chestiunea de mare importanţă a restabilirii drepturilor legitime ale R.P. Chineze la O.N.U., în legătură cu care, după cum se ştie, reprezentanţii arestate, între care şi România, au prezentat un proiect de rezoluţie. Telegrame recente anunţau că multe state se pronunţă pentru dezbaterea cu prioritate a acestei chestiuni, astfel ca R.P. Chineză să-şi ocupe, chiar de la începutul sesiunii, locul ce-i revine de drept in organizaţia internaţională. De altfel, Marea Britanie şi alte state membre au comunicat de pe acum că vor vota în favoarea repunerii în drepturi a Chinei populare, indiferent de atitudinea pe care o vor adopta S.U.A. — atitudine care, potrivit purtătorului de cuvînt al Departamentului de Stat, urmează să fie în curînd precizată. Este semnificativ că înainte chiar de aceste precizări oficiale, in Senatul S.U.A. a fost depus un proiect de rezoluție — al doilea în acest sens in decurs de o săptămînă — în favoarea eliminării obstacolelor din calea normalizării relaţiilor cu China populară, inclusiv încetarea oricărui sprijin acordat regimului cianbatsist. La rindul lor, Turcia şi Malayezia au anunţat că vor proceda, în curind, la restabilirea relaţiilor diplomatice cu R.P. Chineză şi implicit vor vota în favoarea rezoluţiei amintite, reprezentanţii Braziliei au declarat că vor iniţia, ca prim pas, raporturi comerciale cu statul chinez, iar Partidul Socialist Japonez a subliniat că va iniţia o largă acţiune pentru normalizarea raporturilor dintre Japonia şi China ; observatorii politici au luat totodată notă de faptul că Romulus CAPLESCU (Continuare in pag. a Vina) " .