Scînteia, iulie 1971 (Anul 40, nr. 8833-8863)

1971-07-31 / nr. 8863

RIDICAREA CONŞTIINŢEI SOCIALISTE A ŢĂRĂNIMII premisă a dezvoltării democraţiei cooperatiste • Activistul de partid­­ militant politic, nu dispecer • Hotăririle se iau pentru prelucrare sau aplicare ? • „Terenul“ se face nu în birourile sediului, ci în mijlocul cooperatorilor Valoroasele teze şi idei cuprinse in ampla expunere prezentată de tova­răşul Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă de la Comitetul Central al partidului, puternicul ecou şi profun­dul interes pe care le-au trezit in Tin­pul oamenilor muncii, al ţărănimii cooperatiste din judeţul Vîlcea, au constituit punctul de plecare al con­vorbirii de faţă. Pentru început inter­locutorul nostru preciza : — Reprezentînd un program de înaltă responsabilitate politică me­nit să întărească spiritul parti­nic, militant, exigenţa comunista, combativitatea revoluţionară, să ba­reze căile de acces ale influenţei burgheze şi să asigure dezvoltarea conştiinţei socialiste, făurirea omului nou, împlinirea multilaterală a per­sonalităţii umane, măsurile iniţiate de partidul nostru se vor resimţi puternic şi in dezvoltarea democra­ţiei cooperatiste, una din principalele condiţii pentru Întărirea economico— organizatorică a cooperativelor agri­cole de producţie. — Cind vă referiţi la democraţia cooperatistă la ce vă gindiţi, ce fac­tori aveţi in vedere in primul rind ? — Mă gîndesc nu atit la sistemul de norme şi reglementări, care îi precizează cadrul, ci­ la influenţa acesteia asupra modului de a gîndi, asupra conştiinţei oamenilor. Nu se poate să nu remarcăm schimbările profunde intervenite în viaţa satelor, în mentalitatea cooperatorilor o dată cu dezvoltarea democraţiei coopera­tiste , cu alţi ochi văd oamenii lucrurile din cooperativa agricolă, când ei înşişi hotărăsc în toate pro­blemele care o privesc, altfel le ju­decă. Educarea ţărănimii coopera­tiste, în spiritul eticii noi, dezvol­tarea conştiinţei socialiste, încetăţe­­nirea peste tot a spiritului partinic, combativ, va stimula acest proces, va declanşa o luptă deschisă împotriva Convorbire cu tovarăşul PETRE DANICA prim-secretar al Comitetului jude­ţean Vîlcea al P.C.R. abuzurilor şi necinstei, a delapi­dărilor, tendinţelor de căpătuia­lă — aşa cum în propunerile de măsuri prezentate Comitetu­lui Executiv al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu le spune des­chis, pe nume tuturor manifestărilor antisociale — va contribui în mod necondiţionat la înţelegerea deplină de către ţărănimea noastră a nece­sităţii de a manifesta în toate îm­prejurările ataşament profund faţă de cooperativa agricolă de producţie, de a dovedi poziţie fermă şi vigi­lenţă politică faţă de orice act care ar putea aduce atingere avutului obştesc. Aşadar, însuşirea temeinică a idei­lor bogate, a indicaţiilor pe care le cuprind recentele propuneri şi ex­punerea secretarului general al par­tidului, aplicarea lor întocmai va avea un puternic efect stimulator în întreaga viaţă a cooperativei, va avea, totodată, darul de a sădi şi mai mult în conştiinţa fiecărui ţăran cooperator sentimentul de a fi stâ­­pîn în cooperativa unde lucrea­ză.­­ Aici, cred, se impune o precizare : stăpîni în cooperativa agricolă sînt cei ce muncesc pămîn­­tul, nu cei ce aşteaptă cu braţele încrucişate să le cadă din senin bel­şugul în casă. Nu poate fi îngă­duit ca în timp ce majoritatea oa­menilor muncesc fără preget, alţii să stea la umbră, pretinzînd insă drep­turi şi retribuţii egale cu cei care duc greul. Stabilirea, unor asemenea privilegii ar însemna nesocotirea principiilor echităţii sociale. In a­­cest context, considerăm de o deose­bită însemnătate practică şi princi­pială precizarea făcută de recen­tele documente de partid. Secretarul general al partidului releva pe bună dreptate că mai sunt oameni care nu înţeleg că fiecare e dator să dea cit mai mult societăţii, dar care vor să-şi însuşească cit mai mult de la societate şi, mai ales, fără mun­că. Pentru a face ordine în men­talitatea unora, în atitudinea lor faţă de muncă şi faţă de pro­prietatea obştească, organizaţiile noastre de partid — pornind de la comitetul judeţean pină la organiza­ţiile de bază din ferme, brigăzi — trebuie să-şi reconsidere un spirit critic activitatea, să adopte măsurile ce se impun corespunzător indicaţii­lor date de secretarul general al partidului. Cum se înţelege, participarea con­ştientă, responsabilă a tuturor ţăra­nilor cooperatori la soluţionarea pro­blemelor importante ale cooperativei, la antrenarea lor mai largă în cadrul acţiunilor de muncă patriotică impli­că ridicarea nivelului lor de conştiin­ţă. Organizaţiile de partid care conduc activitatea politico-educativă şi poar­tă răspunderea ei, dispun în această privinţă — aşa cum rezultă din propu­nerile de măsuri ale secretarului de­ Convorbire realizată de­­■ Constantin MORARU Petre DOBRESCU (Continuare în pag. a III-a) PAG. A V-A PAG. A VI-A Porţile energiei REPORTAJ si ale PE eroismului GLOB Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU­ ­ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Stimate tovarăşe Ceauşescu, Vă mulţumesc pentru felicitările şi urările cordiale pe care mi le-aţi adresat cu prilejul alegerii mele în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. Folosesc ocazia pentru a-mi exprima convingerea că relaţiile de prie­tenie frăţească şi de colaborare multilaterală dintre Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România se vor dezvolta şi adinei în interesul ambelor noastre popoare, al unităţii şi coeziunii comunităţii so­cialiste, al cauzei socialismului şi păcii în lume. TODOR JIVKOV Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România In numele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria şi al meu personal, vă mulţumesc pentru felicitările calde ce mi le-aţi adre­sat cu ocazia alegerii mele în funcţia de preşedinte al Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Bulgaria. Folosesc prilejul pentru a-mi exprima convingerea că relaţiile de prietenie frăţească şi de colaborare multilaterală dintre cele două ţări şi popoare ale noastre se vor dezvolta şi consolida în interesul cauzei socialismului și păcii. STANKO TODOROV Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria Tovarăşului GEMAL BIEDICI Preşedintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia In numele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi al meu personal am deosebita plăcere să vă adresez cu ocazia alegerii în funcţia de preşedinte al Consiliului Executiv Federal al Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia cele mai călduroase felicitări şi urări de succes in activitatea dumneavoastră pentru construirea socialismului în Iugoslavia, pentru prosperitatea popoarelor iugoslave frăţeşti. Sunt încredinţat că relaţiile de strînsă prietenie şi colaborare mul­tilaterală dintre cele două ţări se vor dezvolta si adinei continuu, in interesul popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii in lume. ION GHEORGHE MAURER PROLET­ARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-CA­­ ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8863 Sîmbătă 31 iulie 1971 8 PAGINI - 40 BANI IN ZIARUL DE AZI: • CARE ESTE EFICIEN­ŢA FONDURILOR ALOCA­TE PROTECŢIEI MUNCII? • CEI MAI TINERI OSTAŞI AI ŢĂRII DEPUN AZI JURĂMÎNTUL MILI­TAR • FAPTUL DIVERS • COMBATIVITATEA CRITICII STIMULEAZĂ ANALIZA PROFUNDĂ A ACTIVITĂŢII ECO­NOMICE Spre un cinematograf angajat, ancorat adine in realităţile noastre în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideo­logiei şi al activităţii politice şi cultu­ral-educative, intre multiplele proble­me abordate, un loc distinct a revenit şi artei cinematografice, ca instrument de educaţie, îndatoririlor de onoare ale scenariştilor şi regizorilor de a realiza filme corespunzătoare înal­telor obiective ale formării omu­lui nou, ale dezvoltării conştiin­ţei socialiste. Ancheta de faţă îşi propune să scoată în eviden­ţă — din această perspectivă — bi­nele aspecte şi probleme actuale ale activităţii cinematografice, ale evolu­ţiei filmului românesc spre condiţia de artă matură, militantă, aptă să cîştige prin virtuţile sale etice şi estetice, ade­ziunea largă a maselor de spectatori. La ancheta noastră participa : RADU BELIGAN, ZOE DUMITRESCU-BUȘULENGA, EUGEN BARBU, ANDREI BLAIER, GH. VITANIDIS, MALVINA URSIANU, AMZA PELEA, SZELES ANNA, TITUS POPOVICI, MANGLE MARCUS (ÎN PAGINA A IV-A) Şcoala internaţională de informatică Interviu cu academicianul profesor NICOLAE TEODORESCU directorul Centrului de calcul al Universităţii din Bucureşti începînd de minne ţara noastră va găzdui Şcoala internaţională de in­formatică, manifestare ştiinţifică de prestigiu, organizată sub egida UNESCO de Universităţile din Bucu­reşti şi Grenoble, între 1—17 august. Pentru a cunoaşte obiectivele mai largi ale acestei reuniuni, caracterul şi programul raani­festărilor sale, precum şi contribuţia ei specifică la admneirea şi extinderea în ţara noas­tră a studiului informaticii, automa­ticii şi ciberneticii, înscrise ca do­menii cu valoare prioritară in ac­tualul plan cincinal, am avut urmă­toarea convorbire cu directorul co­mitetului de organizare a şcolii in­ternaţionale. — Mai intii vă rugăm să ne vorbiţi despre semnificaţiile mai largi pe care această reuniune ştiinţifică internaţională le com­portă in actualul climat de pre­ocupări din ţara noastră în­dreptate spre perfecţionarea pregătirii specialiştilor. — Şcoala internaţională de vară în domeniul informaticii, organizată de Universitatea din Bucureşti, in cola­borare cu Universitatea din Greno­ble, continuă iniţiativa realizată acum doi ani, in 1969, de această uni­versitate franceză, de a dezbate pro­blemele actuale ale informaticii la ni­velul cel mai înalt, sub forma im­­­cursuri şi conferinţe pe o tematică largă, dar bine conturată. Tema şcolii din acest an, care se va desfăşura la Constanţa,Mamaia se înscrie, fi­resc, în preocupările consecvent ma­nifestate la noi de conducerea parti­dului şi statului pentru transforma­rea celor mai înalte cuceriri ştiinţi­fice contemporane într-un factor concret de producţie şi va fi: „Sis­teme informaţionale“, prin urmare va îmbrăţişa un domeniu larg, com­plex. Alegerea acestei teme a fost făcută aşadar cu scopul de a se aduce, prin studierea şi dezbaterea ei, o contribuţie ştiinţifică la rezolva­rea uneia dintre problemele funda­mentale pentru întreaga noastră viaţă economică şi socială — introdu­cerea şi dezvoltarea treptată a Sis­temului naţional de informatică şi conducere. Se ştie că in cadrul Con­ferinţei de lucru cu specialiştii din domeniu! tehnicii de calcul şi pre­lucrări automate a datelor, organi­zate la C.C. al P.C.R. la 17 septembrie 1970, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al partidului nostru a indicat orientările de bază privind concepţia unitară a acestui sistem naţional, trasind totodată şi sarcina elaborării unui program de perspec­tivă cu privire la înzestrarea cu echi­pamente de calcul, pregătirea cadre­lor şi introducerea accelerată a sis­temelor informatice in economie. Tocmai de aceea tematica acestei şcoli internaţionale de informatică va urmări prezentarea, prin unii din­tre cei mai eminenţi specialişti de nivel mondial, a diferitelor aspecte ale structurii, organizării, funcţionă­rii şi dezvoltării sistemelor informa­tice, precum şi sinteza necesară al­cătuirii unui sistem larg, adecvat ce­rinţelor unui sistem unitar naţional. In acest sens, ca prim obiectiv orga-­ nizatoric ne-am propus ca nivelul înalt şi actualitatea prelegerilor care vor fi predate să marcheze impor­tanţa cu totul excepţională a aces­tor forme de perfecţionare şi, tot­odată, să contribuie nemijlocit la de­săvârşirea cunoştinţelor cadrelor noas­tre superioare de specialişti in do­meniul informaticii — matematicieni, ingineri şi economişti din cercetare, din învăţămintul superior şi pro­ducţie. De peste hotare, pină în pre­zent au sosit aproape 50 de specia­lişti din Bulgaria, Cehoslovacia, Da­nemarca, Elveţia, Franţa, Republica Federală a Germaniei, Grecia, In­ Mihai IORDANESCU (Continuare în pag. a IV-a) MAI SlNT ŞI ALTE FORME DE BACŞIŞ!• •• O ţară întreagă munceşte cinstit. Milioane şi milioa­ne de cetăţeni lucrează, cu pricepere şi abnegaţie, fie­care cit mai prezent, mai eficace, la locul său de muncă. Mîndria datoriei împlinite constituie pentru ei stimulentul succeselor actuale şi de viitor. Şi to­tuşi, „corp străin“ in acea­stă largă şi nobilă colecti­vitate umană, unde corec­titudinea este o comportare absolut firească, mai gă­sim oameni cărora „ciu­peala“, „bacşişul“, „ciubu­cul“ — degradant vocabu­lar al unor degradante ob­i­ceiuri — le-au intrat în singe. Ne-am deplasat pe şo­seaua naţională care duce la Giurgiu, intr-una din zi­lele săptăminii. Trafic ma­re. Nenumărate autobascu­lante cară balast spre­ Ca­pitală. Alături de şoferii basculantelor zărim mereu cite două persoane în plus, de cele mai multe ori doi călători dispuşi să parcurgă cei 15—20 km care-i des­part de Bucureşti contra... ciubuc. Ce importanţă a­re faptul „minor“ că acest transport de pasageri se face împotriva reglementă­rilor in vigoare, pe contul statului ? Pentru cel care ia „ciubucul“, cit şi pentru cel care-i dă n-are însem­nătate nici faptul că pe-a­­colo (cronometrez : la 15— 20 minute) trece autobuzul I.T.B., linia 59, trec şi alte două trasee ale I.T.A. Aşa­dar, statul, deci NOI am fost de două ori frustraţi : o dată moralmente, când şoferul şi pasagerii au con­venit să efectueze trans­portul ilegal, a doua oară material, când o întreprin­dere economică a fost îm­piedicată să-şi realizeze în­casările normale pentru mijloacele pe care le-a pus la dispoziţia publicului, în­casări care, în definitiv, servesc şi la extinderea şi modernizarea parcului auto, în interesul atîtor şi at­tor călători. Oprim la întîmplare fi a­­semenea autobasculantă (32-B-1367) şi fără prea mari iluzii în ceea ce pri­veşte atitudinea autocritică de ultimă clipă a şoferului (Gheorghe Melci), între­băm : — A cui e maşina ? — Ţine de I.T.A., auto­baza I. — Dar pasagerii ? — Ai mei. — Cum adică ? — M-am gindit să le fac și eu un bine... — Contra cost ! — Vai, nu iau nimic, to­varășe ! Din cealaltă parte a ca­binei, unul din pasageri — o femeie — „încurcă“ lu­crurile, adăugind tângui­tor : — Las’să ciștige și el o pîine. Ne uităm îndelung la chipul femeii, altminteri luminat de o expresie echi­librată, demnă, de om­­ corect şi harnic. — Dumneavoastră mer­geţi acum­­? Bucureşti, poate după cumpărături ; dacă un vinzător v-ar în­şela cu un singur leu, sunt convins că pe bună drep­tate aţi protesta şi i-aţi cere să fie cinstit pină la bănuţ. Aici, fiindcă­ sunteţi interesată să ajungeţi ceva mai degrabă în oraş. închi­deţi dintr-o dată ochii şi, împreună cu şoferul, faceţi un aşa fel incit statul să fie păgubit. G.M. face 6—7 curse pe zi, dus-intors, totalizează 12—14, cite doi pasageri de cursă egal 24—23 pasageri zilnic, numai cu o autob-»s­­rulantă. Ei trec, trec cu ze­cile... Bună gaură în buzu­narul public ! Şi dacă ra­portăm la ansamblul şose­lelor din ţară , la ce cifre s-ar ajunge ? Echivalentul a au­tor autobuze nou-nouţe pentru acei călători ce aş­teaptă cuminţi în staţie ! Şoferul are doi copii : un băiat. Nicit, are peste un an, celălalt — Florin — a­­proape trei ani. Mihai STOI­AN (Continuare în pag. a Il-a) • CIND „AMABILITATEA" DEVINE SURSĂ DE CÎȘTIGURI ILICITE • CU CIT FRUSTREA­­ZĂ SOCIETATEA „CIUBUCARII" ȘOSELELOR? PLECAREA UNOR DELEGAŢII PARTICIPANTE LA CEA DE A XXV A SESIUNE A C.A.E.R. Vineri au părăsit Capitala, îndrep­­tindu-se spre patrie, delegaţiile gu­vernamentale din Uniunea Republi­cilor Sovietice Socialiste, condusă de Alexei Nikoleavi­i Kosîghin, pre­şedintele Consiliului de Miniştri, şi din Republica Populară Mongolă, condusă de Sonomin Luvsan, pre­şedinte ad-interim al Consiliului de Miniştri, care au participat la cea de-a XXV-a sesiune a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. A părăsit, de asemenea, Capitala delegaţia guvernamentală a Republi­cii Socialiste Federative Iugoslavia condusă de Aleksandar Grlicikov, prim-vicepreşedinte al Vecei­ Execu­tive Federale, care a luat parte, ca invitată, la lucrările sesiunii. Delegaţiile au fost însoţite de con­silieri şi experţi. Pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost salutaţi de preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, conducătorul delegaţiei guvernamen­tale române la cea de-a XXV-a se­siune a C.A­­.R., Gheorghe Rădules­­cu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, reprezentantul permanent al ţării noastre in C.A.E.R., Maxim Berghianu, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, ceilalţi mem­bri ai delegaţiei guvernamentale ro­mâne la actuala sesiune C.A.E.R., miniştri şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă N. V. Faddeev, se­cretarul Consiliului de Ajutor Eco­nomic Reciproc, precum şi ambasa­dorii ţărilor respective la Bucureşti. (Agerpres) Cronica internaţională Sesiunea de la Bucureşti a C. A. E. R. In ansamblul evenimentelor care s-au impus atenţiei internaţionale în săptămâna care a trecut, la loc de frunte se înscrie sesiunea a XXV-a a Consiliului de Ajutor Economic Re­ciproc care s-a ţinut între 27 şi 29 iulie la Bucureşti. La lucrările se­siunii au participat delegaţiile gu­vernamentale ale ţărilor membre ale C.A.E.R. — Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, Re­publica Populară Mongolă, Polonia, România, Ungaria şi Uniunea So­vietică — conduse de şefii de guver­ne ai acestor ţări. La sesiune a par­ticipat, de asemenea, ca invitată, de­legaţia guvernamentală a Iugoslaviei. Sesiunea a fost prezidată de condu­cătorul delegaţiei române, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. In cursul lucrărilor, sesiunea C.A.E.R. a adoptat în unanimitate Programul complex al adincirii şi perfecţionării în continuare a colabo­rării şi dezvoltării integrării econo­mice socialiste a ţărilor membre ale C.A.E.R. — program elaborat pe baza sarcinilor de bază şi direcţiilor de principiu ale sesiunii a XXIII-a (spe­cială), care s-a ţinut în aprilie 1969, la Moscova, cu participarea condu­cătorilor de partid şi de stat. La acea sesiune a participat delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvintul rostit la dejunul ofe­rit în cinstea delegaţilor ţărilor parti­cipante, la sesiunea de la Bucureşti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, expri­­mind satisfacţia pentru încheierea cu succes a sesiunii, a declarat că „a­­doptarea in unanimitate a Progra­mului complex creează o bază bună pentru dezvoltarea unei colaborări multilaterale între ţările noastre. Aş dori să exprim convingerea că a­­doptarea acestui program va impulsiona dezvoltarea colaborării între ţările noastre, va contribui la dezvoltarea economiei socialiste în fiecare ţară şi, totodată, la creşterea forţei tuturor ţărilor membre ale C.A.E.R. şi, prin aceasta, la creşterea in general, a influenţei socialismu­lui în lume“. Formulind aprecierea că in elabo­rarea acestui Program complex s-a făcut o muncă bună in interesul ţă­rilor membre şi al socialismului in general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat totodată că adoptarea a­­cestui Program este numai începutul, pentru că este necesar ca prevederile lui să fie realizate in viaţă. „Noi sperăm — a spus secretarul general al P.C.R. — că în spiritul în care s a lucrat la definitivarea şi adoptarea lui se va acţiona pentru a se găsi căile de realizare in practică a Pro­gramului în toate domeniile de ac­tivitate“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că Programul complex a­­doptat, colaborarea şi unitatea ţă­rilor membre servesc intereselor tu­turor forţelor antiimperialiste, cau­zei colaborării şi păcii în lume. Cu acelaşi prilej, vorbind în nu­mele participanţilor la sesiune, to­varăşul Stanko Todorov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Bul­garia, a mulţumit Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi guvernului Re­publicii Socialiste România pentru condiţiile optime create desfăşu­rării cu succes a lucrărilor sesiunii şi a subliniat însemnătatea documen­tului care a fost adoptat pentru co­laborarea ţărilor membre ale C.A.E.R. Priorităţi pe ordinea de zi a vieţii internaţionale La sediul Naţiunilor Unite a fost dată publicităţii ordinea de zi provi­zorie a viitoarei sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. O mare parte din punctele incluse se subsumează pro­blemelor dezarmării, decolonizării şi dezvoltării, afirmării principiilor legalităţii internaţionale şi drep­turilor omului, situaţia din O­­rientul Mijlociu. La loc de frunte figurează şi în acest an chestiunea de mare importanţă a restabilirii drepturilor legitime ale R.P. Chineze la O.N.U., în legătură cu care, după cum se ştie, reprezentanţii a­re­sta­te, între care şi România, au pre­zentat un proiect de rezoluţie. Te­legrame recente anunţau că multe state se pronunţă pentru dezbaterea cu prioritate a acestei chestiuni, ast­fel ca R.P. Chineză să-şi ocupe, chiar de la începutul sesiunii, locul ce-i revine de drept in organizaţia internaţională. De altfel, Marea Bri­­tanie şi alte state membre au comu­nicat de pe acum că vor vota în fa­voarea repunerii în drepturi a Chi­nei populare, indiferent de atitudi­nea pe care o vor adopta S.U.A. — atitudine care, potrivit purtătorului de cuvînt al Departamentului de Stat, urmează să fie în curînd precizată. Este semnificativ că înainte chiar de aceste precizări oficiale, in Sena­tul S.U.A. a fost depus un proiect de rezoluție — al doilea în acest sens in decurs de o săptămînă — în favoa­rea eliminării obstacolelor din calea normalizării relaţiilor cu China popu­lară, inclusiv încetarea oricărui sprijin acordat regimului cianbatsist. La rindul lor, Turcia şi Malayezia au anunţat că vor proceda, în curind, la restabilirea relaţiilor diplomatice cu R.P. Chineză şi implicit vor vota în favoarea rezoluţiei amintite, re­prezentanţii Braziliei au declarat că vor iniţia, ca prim pas, raporturi co­merciale cu statul chinez, iar Parti­dul Socialist Japonez a subliniat că va iniţia o largă acţiune pentru nor­malizarea raporturilor dintre Japo­nia şi China ; observatorii politici au luat totodată notă de faptul că Romulus CAPLESCU (Continuare in pag. a Vin­a) " .

Next