Scînteia, august 1971 (Anul 40, nr. 8864-8893)

1971-08-01 / nr. 8864

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8864 Prima ediţie Duminică 1 august 1971 6 PAGINI - 30 BANI CE V-ATI PROPUS pentru Îndeplinirea SI DEPĂŞIREA PLANULUI In acest semestru ? AZI NE RĂSPUNDE: Ministerul Industriei Chimice Industria chimică — asupra căreia ne oprim în continuare investigaţiile privind stadiul realizării sarcinilor pe 1971 şi problemele ce se ridică in legătură cu îndeplinirea şi depăşirea prevederilor de plan din primul an al cincinalului — ocupă astăzi un loc de frunte in angrenajul complex al economiei româneşti, fiind cea mai dinamică ramură a industriei. Se vede in aceasta expresia cea mai înaltă a politicii consecvente a partidului şi statului nostru de valorificare superioară a resurselor naturale ale ţării. Este suficient de elocvent în acest sens faptul că, la sfîrşitul actualului cincinal, industria chimică va deţine in ansamblul producţiei industriale a ţării o pondere de 13,7 la sută, faţă de numai 11,6 la sută, ci reprezenta în 1970. Şi dacă avem in vedere că aproape două treimi din producţia industriei chimice este destinată consumului intern este lesne de înţeles de ce, mai mult ca oricînd, se pune problema respectării riguroase a sarcinilor de plan de către oricare din întreprinderile industriei chimice. Recent, şedinţa comună a colegiului Ministerului Industriei Chimice şi a comitetului de partid de aici a constituit în acest sens un prilej de analiză profundă, realistă a modului în care au fost îndeplinite sarcinile de plan în primul semestru al anului, scoţîndu-se, totodată, in evidenţă şi direcţiile în care urmează să se acţioneze, in următoarele luni, în vederea realizării integrale a sarcinilor. Pe marginea concluziilor ce s-au desprins în urma acestei şedinţe, a liniilor directoare şi problemelor pe care le ridică dezvoltarea industriei chimice în acest an am avut o convorbire cu ing. NICOLAE IONESCU, adjunct al ministrului industriei chimice. — Privind acum, la sfîrşit de semestru, tabloul statistic al rezultatelor obţinute de industria chimică — ne-a relatat interlocutorul — concluzia care se desprinde este pozitivă, ea exprimind mai presus de orice capacitatea chimiştilor noştri de a stăpîni cu pricepere tehnica modernă, de a-şi îndeplini sarcinile ce le revin. Concentrarea preocupărilor noastre — concomitent cu sporirea cantitativă a producţiei , în direcţia ridicării calitative a întregii activităţi economice a constituit şi în această perioadă o caracteristică esenţială a dezvoltării pe care a cunoscut-o această importantă ramură. Dintr-un asemenea lanţ al succeselor obţinute în primul semestru al anului de colectivele din combinatele şi uzinele chimice se desprinde realizarea planului producţiei globale în proporţie de 101,9 la sută. S-au putut da astfel economiei peste plan aproape 5 000 tone de carbid, 2 700 tone negru de fum, 1 560 tone fire şi fibre chimice, peste 1 200 tone lacuri şi vopsele, 750 tone cauciuc sintetic, medicamente în valoare de peste 70 milioane lei, precum şi importante cantităţi din alte sortimente, în total produse în valoare de peste 350 milioane lei. Şi ceea ce ni se pare demn de menţionat este faptul că în cea mai mare parte sporul de producţie s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii ; în primul semestru al acestui an, aceasta a fost cu 10 la sută mai mare, decit nivelul atins în aceeaşi perioadă a anului precedent. Nu pot încheia această succintă, dar elocventă prezentare a rezultatelor obţinute de colectivele de salariaţi din întreprinderile chimice fără a menţiona că beneficiile obţinute peste plan în decursul primelor şase luni ale anului s-au ridicat la peste 240 milioane. Una din sarcinile importante ce revin industriei chimice in acest an vizează extinderea producţiei de mase plastice şi asigurarea, în mai mare măsură, a înlocuitorilor unor materii prime şi materiale. De ce totuşi ritmul de asimilare a noilor mase plastice solicitate este încă lent şi ce se preconizează pentru impulsionarea acestei acţiuni ? — Intr-adevăr, industria de prelucrare a maselor plastice constituie uin domeniu în care solicitările cresc, putem spune, cu fiecare zi. Există un proces continuu de extindere a utilizării acestor materiale a cărui dinamică este determinată pe de o parte de caracteristicile lor calitative superioare şi, pe de altă parte, de viteza de asimilare în fabricaţie a unităţilor prelucrătoare. De aceea, dezvoltarea şi diversificarea producţiei de mase plastice constituie una din preocupările permanente ale ministerului nostru. Faptul că, comparativ cu anul 1950, producţia de mase plastice a crescut de 600 ori, confirmă pe deplin acest lucru. Structura producţiei de materiale plastice se îmbunătăţeşte continuu calitativ, atît prin dezvoltarea cu prioritate în domeniul foarte modern al termoplastelor — al căror nivel de producţie în 1975 va reprezenta peste 72 la sută din producţia de materiale plastice , cit şi prin introducerea în fabricaţie a unor polimeri şi copolimeri noi, cu valori ri-Constantin DUMITRU (Continuare în pag. a IlI-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe secretarul general adjunct al Uniunii Progresiste Senegaleze Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, sîmbătă după-amiază, la Mangalia Nord, staţiunea Neptun, pe Emile Badiane, secretar general adjunct al Uniunii Progresiste Senegaleze şi ministru al cooperării din Senegal, care face o vizită în ţara noastră. In cadrul convorbirii care a avut loc, au fost abordate probleme privind relaţiile dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Progresistă Senegaleză, dintre România şi Senegal. De asemenea, au fost discutate unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Recoltatul griului se apropie de sfîrşit întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie din 14 judeţe, printre care Dolj, Olt, Teleorman, Constanţa, Brăila, Timiş şi Galaţi, au terminat recoltarea griului. In multe alte judeţe se recoltează acum griul de pe ultimele suprafeţe. în total, întreprinderile agricole de stat au strîns griul pînă la sfîrşitul acestei săptămîni de pe 95 la sută din suprafaţa cultivată, iar cooperativele agricole de pe 89 la sută. Au mai rămas de recoltat circa 233 000 ha, situate îndeosebi în nordul ţării. Există acum toate condiţiile pentru ca în cîteva zile în întreaga ţară să se termine recoltarea griului şi totodată livrarea producţiei de către întreprinderile agricole de stat şi a celei contractate de cooperativele agricole. De asemenea, tot mai multe tractoare pot fi concentrate la executarea arăturilor— lucrare efectuată în unităţile agricole de stat numai pe 39 la sută din suprafeţele de pe care s-a strîns recolta, iar în unităţile cooperatiste pe 34 la sută. Trebuie, de asemenea, intensificate recoltarea, transportul şi depozitarea vinurilor, recoltarea legumelor, precum şi celelalte lucrări agricole de vară. (Agerpres) Pe Argeş, in aval, a opta uzină electrică in construcţie PITEŞTI (corespondentul „Scînteii", Gheorghe Cîrstea). La Băiculeşti, în aval de marea hidrocentrală din Cheile Argeşului, a început construcţia celei de-a 8-a centrală electrică din cele 18 prevăzute pe cursurile inferior şi superior ale rîului. Noua unitate, cu o capacitate de 15 MW, se va alimenta cu apă printr-un canal de 3 km. în final, Sistemul hidroenergetic de pe Argeș va avea o putere instalată de circa 450 MW. Prin construirea noilor obiective energetice, se va asigura, totodată, rîului în curs regulat, fapt ce va permite irigarea unor terenuri agricole în bazinul Argeş, precum şi sporirea debitului de apă al Piteştiului, Bucureştiului şi al altor localităţi. PAGINA A 1I-A DIALOG CETĂȚENESC CRONICA INTERNA Din nou în mijlocul poporului, hotărind împreună cu poporul Nimic nu poate fi mai semnificativ, mai încurajator pentru destinul unei naţiuni decit realitatea angajării ei la o lucrare de vaste perspective, la edificarea idealului social cu perseverenţă, cu tenacitate, cu certitudinea unui drum unic şi ireversibil. România socialistă oferă o asemenea imagine. Această imagine se alcătuieşte, mai întîi, din faptele politice, sociale din care se desprinde existenţa unui consens unanim de crezuri şi atitudini intre partidul investit să conducă ţara şi poporul însuşi dintre partidul comunist, conducerea sa şi oamenii muncii de la oraşe şi sate. Adevăr fundamental, dovedit şi în această săptămînă din nou, elocvent de vizitele de lucru ale secretarului general al partidului în judeţele Vîlcea, Argeş, Olt, pe platforma complexului de obiective nucleare I.F.A.-Măgurele. Prilej să constatăm încă o dată preocuparea statornică pentru cunoaşterea la faţa locului a stadiului de îndeplinire a sarcinilor economice şi ştiinţifice, adoptarea în deplină cunoştinţă de cauză a măsurilor destinate dezvoltării economice şi sociale a ţării. Devenite practică de lucru, cu caracter permanent, vizitele pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu alţi conducători de partid şi de stat, le face în întreprinderi şi unităţi agricole, în institute de cercetare şi de învăţămînt, pretutindeni unde se făureşte prin muncă responsabilă, entuziastă, noul chip socialist al ţării, constituie pentru oamenii muncii un factor puternic de mobilizare a capacităţii lor creatoare, un argument major pentru certitudinile lor, izvorîte din conştiinţa că interesele supreme ale ţării sunt slujite cu un puternic sentiment al răspunderii patriotice faţă de destinele naţiunii noastre socialiste. Este, de asemenea, demn de atenţie modul minuţios, riguros, cu care sunt analizate problemele de fond ale unităţilor vizitate, spiritul realist in care sunt discutate căile de realizare a obiectivelor economice şi sociale. Din această perspectivă, am reţinut, de pildă, dialogul amplu despre producţie şi organizarea muncii in cooperativele agricole de producţie din zonele de deal, despre dezvoltarea pomiculturii, distribuirea mai ştiinţifică pe zone şi specii a pomiculturii, despre necesitatea unor corective în echilibrul speciilor, extinderea plantaţiilor de nuc, vişin, cireş, despre măsurile de dezvoltare a zootehniei şi diversificarea maşinilor de lucru în livezi. La C.A.P. Boteni, la întîlnirea cu ţăranii din Pleşoiu, Colibaşi, Găneasa, Doba, pe platforma industriei chimice vîlcene, la şantierul uzinei de utilaj chimic şi forjă grea, ori în vizita in diferite zone din jurul oraşelor Piteşti şi Slatina (aici s-au analizat posibilităţile pentru amplasarea unor obiective nucleare), in fiecare localitate sau întreprindere vizitată, unde a fost întîmpinat cu aceeaşi omenească prietenie şi căldură, secretarul general al partidului a făcut dovada unei adinei preocupări pentru soluţionarea optimă a problemelor construcţiei şi dezvoltării ţării, a adus noi îndemnuri practice pentru un stil de lucru concret, realist, bazat pe cunoaşterea profundă a realităţilor, pe consultarea permanentă cu oamenii muncii, cu specialiştii. Sub semnul aceloraşi raţiuni superioare s-a desfăşurat şi vizita la Institutul de Fizică Atomică al Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară. Pe platforma de la Măgurele, luînd cunoştinţă de succesele obţinute în domeniul laserilor, al construirii unor aparate de concepţie proprie, de aplicare a rezultatelor cercetării în producţie, realizîndu-se o cuprinzătoare anticipare, a activităţii institutelor de cercetare, centrelor de proiectare şi producţie de aparatură şi instalaţii nucleare, unităţilor de învăţămînt de specialitate — amplasate aici ca o expresie a apropierii învăţămîntului de producţie , a centrului de informare şi documentare nucleară, s-au stabilit măsuri concrete pentru dezvoltarea mai rapidă a cercetării în acest domeniu, pentru aplicarea în producţie a cuceririlor celor mai recente ale ştiinţei şi tehnicii. Transformînd ştiinţa într-o veritabilă forţă de producţie, materializîndu-se astfel concepţia avansată a partidului nostru asupra modului de soluţionare a problemelor complexe ale unei economii moderne, se asigură premise sigure pentru o evoluţie normală, pentru sincronizarea realizărilor proprii cu ceea ce este mai avansat și de mai mare eficien- Nicolae DRAGOŞ (Continuare in pag. a IV-a) ÎN ZIARUL DE AZI: • COOPERARE MENITA SĂ STIMULEZE PRODUCŢIA DE OUĂ ŞI CARNE DE PASĂRE • ESENŢA CREATOARE A PARTINITĂŢII COMUNISTE A ARTEI • DE STRAJĂ PATRIEI SOCIALISTE • FAPTUL DIVERS • SPORT Excelenţei Sale Domnului RUDOLF GNAEGI Preşedintele Confederaţiei Elveţiene BERNA Cu ocazia zilei naţionale a Confederaţiei Elveţiene, am deosebita plăcere ca, în numele Consiliului de Stat şi al meu personal, să adresez Excelenţei Voastre şi membrilor Consiliului Federal, calde felicitări şi cele mai bune urări poporului elveţian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Rog pe Excelenţa Voastră să accepte viile mele mulţumiri pentru amabilele felicitări şi urări pe care a binevoit să mi le adreseze cu prilejul celei de-a IX-a aniversări a independenţei Algeriei. împărtăşesc întru totul convingerea dv. că relaţiile de cooperare care leagă cele două ţări vor continua să se dezvolte spre binele popoarelor noastre. îmi este plăcut să vă prezint, în numele poporului algerian, al Consiliului Revoluţiei, al guvernului şi al meu personal, cele mai bune dorinţe de prosperitate şi fericire poporului român prieten. Cu înaltă consideraţie, HOUARI BOUMEDIENE Preşedintele Consiliului Revoluţiei. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Algeriene Democratice şi Populare Prima zi a în august. Navele, porturile şi şantierele navale ale ţării arborează drapele de sărbătoare. E sărbătoarea — intrată in tradiţie — a marinei patriei noastre. Sărbătorindu-i, astăzi, pe cei ce străjuiesc fruntariile de apă ale României socialiste, pe cei aflaţi la bordul flotei noastre comerciale în continuă dezvoltare, pe constructorii de nave şi lucrătorii din porturi, ne bucurăm, împreună cu ei, de succesele obţinute şi le întrezărim realizările viitoare. Le întrezărim cu mai multă claritate acum, în aceste zile de puternică efervescenţă a vieţii noastre spirituale, căreia recentul program de educare comunistă, iniţiat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, i-a imprimat un puternic impuls. Pe unii dintre cei sărbătoriţi i-am întîlnit cu puţin timp in urmă. Trăiau momentele emoţionante ale vizitei de lucru făcute de secretarul general al partidului in portul şi pe Şantierul de construcţii navale Constanţa. Şi cu toţii au folosit acest prilej pentru a-şi manifesta adeziunea totală faţă de strălucitul program de educaţie comunistă propus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-au exprimat hotărirea de a-l transpune în viaţă neabătut. Animaţi de aceleaşi sentimente, i-am întîlnit şi pe marinarii militari , pe aceia care, la bordul navelor de luptă moderne, înzestrate cu instalaţii şi aparatură electronică, cu armament puternic şi variat, îşi perfecţionează continuu pregătirea. Cu chipurile luminoase şi bărbăteşti, arse de soare şi de briza mării, unii abia se întorseseră din misiuni, alţii se pregăteau de plecare. Din munca şi activitatea lor neobosite puse in slujba patriei socialiste am notat cîteva secvenţe in paginile carnetului de reporter... ..Navele dragoare se desprind de la cheu şi intră, treptat, in dispozitivul de marş ordonat. Misiunea pe care urmează s-o execute este complexă : ea solicită deopotrivă competenţă militară şi de specialitate, condiţie fizică şi înalte calităţi ostăşeşti. Comandanţii, timonierii, maşiniştii, semnalizatorii — echipajele în întregul lor — vor trebui să-şi pună la încercare gindirea rapidă, capacitatea de a hotărî şi acţiona, cunoştinţele şi experienţa. Căci dragajul informaţie nu este o treabă uşoară nici pentru cei care au participat la executarea lui de sute de ori. El presupune curăţirea minuţioasă, „pieptănarea“ de orice obiect primejdios a fundului apelor de litoral. O asemenea misiune, pe parcursul desfăşurării ei, nu îngăduie marinarilor nici un strop de odihnă. Şi uneori durează chiar treizeci de ore. Tot atlt durează şî de data aceasta. Pe un vînt de forţa a treia. Şi pe o mare cu vizibilitate redusă. Dar misiunea este îndeplinită ireproşabil. Printre cei care şi-au adus contribuţia substanţială la reuşita ei se numără şi căpitanul de rangul trei Ilie Drăguşin — comandantul uneia dintre nave. Despre acest ofiţer comunist, în unitatea lui se spune că este un om cu o temeinică cultură militară şi cu o bogată experienţă marinărească. Cultura militară şi-a format-o printr-o continuă preocupare de a-şi perfecţiona pregătirea căpătată în instituţiile de învăţămînt ale armatei. Experienţa a dobîndit-o pe mare, în misiuni multe şi grele. Caporalul Ion Vasile, de pe aceeaşi navă, a fost muncitor fruntaş pe un şantier de construcţii navale. A obţinut insigna „Militar de frunte“ printre primii din unitate. A absolvit şcoala de gradaţi cu rezultate excelente, a devenit comandant al unui post de luptă pe o navă modernă, s-a dovedit un instructor şi educator valoros pentru subordonaţi, s-a remarcat el însuşi ca un militar destoinic, disciplinat, conştiincios. Argumente care i-au determinat pe comuniştii organizaţiei de bază să voteze în unanimitate pentru primirea lui în partid. Succesul tragerii coordonate de el le-a confirmat, încă o dată, încrederea pe care i-au acordat-o... ...Oprirea chiar şi numai pentru cîteva ore a turbinei unei centrale electrice înseamnă pierderi importante pentru economia naţională. Căpitanul de rangul trei Gheorghe Ludovic şi scafandrii din subordinea sa cunosc acest lucru. De aceea, fac totul ca misiunea lor, care se desfăşoară sub apă, la adîncimi de peste treizeci de metri, să se încheie în cel mai scurt timp. Nu e o misiune de luptă. Dar pentru ei tot misiune rămineau sarcina să cureţe şi să verifice grătarele a trei turbine ale hidrocentralei de la „Porţile de Fier“, în care apele îngrămădiseră trunchiuri şi bolovani. S-au antrenat metodic pentru această operaţiune şi pentru altele de acest fel. Ştiu să-şi dozeze eforturile, să-şi folosească priceperea şi experienţa. Dar lucrarea tot durează o sută opt ore. O sută opt ore de lucru sub apă, cu schimbul. O scrisoare sosită recent pe adresa comandantului marinei militare şi semnată de directorul Complexului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier“ se încheie cu aceste cuvinte : „Contribuţia adusă de militari, printre care şi numeroşi marinari, la realizarea obiectivelor economice confirmă încă o dată legătura trainică ce există între armată şi popor, înţelegerea profundă de către ostaşi a sarcinilor încredinţate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Comandantul Suprem al forţelor noastre armate...“. Fapte ostăşeşti, marinăreşti. Sunt numeroase şi felurite. Ele umplu şi dau sens vieţii marinarilor militari, vorbesc despre munca lor însufleţită, despre activitatea neobosită desfăşurată de comandanţi, de organizaţiile de partid şi cele ale Uniunii Tineretului Comunist pentru ridicarea permanentă a conştiinţei socialiste a efectivelor, pentru dezvoltarea, la fiecare militar, a simţului de răspundere faţă de nobila misiune încredinţată — aceea de străjuitor al fruntariilor acvatice ale ţării. De ziua lor, marinarii militari şi civili, constructorii de nave şi lucrătorii din porturi, adunaţi sub arcul marelui pavoaz, raportează partidului şi poporului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, că şi de aici înainte, navigînd în întreaga lor activitate, sub flamura călăuzitoare a partidului, îşi vor închina toate eforturile, capacitatea lor de muncă şi creaţie unui singur ideal : apărarea şi înflorirea României socialiste. Locotenent-colonel Adrian MIERLUŞCA ZIUA MARINEI Sub marele pavoaz Sesiunea de la Bucureşti - a XXV-a a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc IN INTERESUL ÎNFLORIRII FIECĂREI ŢĂRI SOCIALISTE PARTICIPANTE, AL CREŞTERII FORŢELOR SI ÎNTĂRIRII UNITĂŢII SOCIALISMULUI PE PLAN MONDIAL Capitala ţării noastre a găzduit, între 27—29 iunie, sesiunea a XXV-a a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, la care au participat, la nivelul şefilor de guverne, delegaţiile ţărilor membre ale consiliului — Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, R. P. Mongolă, Polonia, România, Ungaria, U.R.S.S. — precum şi delegaţia Iugoslaviei, invitată la sesiune. Lucrările sesiunii au fost prezidate de preşedintele Consiliului de Miniştri al României. Semnificaţia deosebită a acestei sesiuni constă in faptul că la ea a fost adoptat, în unanimitate, Programul complex al adîncirii şi perfecţionării in continuare a colaborării şi dezvoltării integrării economice socialiste a ţărilor membre ale C.A.E.R. Aceasta este încununarea unei activităţi intense, laborioase, care a început la sesiunea a XXIII-a din aprilie 1969 la Moscova. In elaborarea acestui program s-a ţinut seama de întreaga experienţă acumulată de-a lungul celor peste două decenii de existenţă a C.A.E.R. în acest răstimp, aşa cum este cunoscut, s-au obţinut realizări considerabile în domeniul dezvoltării schimburilor reciproce de mărfuri dintre ţările membre, în coordonarea planurilor în domeniul specializării şi cooperării in producţie. Totodată, importantele succese obţinute de popoarele ţărilor socialiste în construcţia noii orînduiri, în dezvoltarea industrială, în progresul economiei, ştiinţei şi tehnicii au creat noi posibilităţi obiective pentru extinderea şi adîncirea cooperării reciproce. în felul acesta s-a făurit o bază bună pentru dezvoltarea colaborării multilaterale şi cooperării dintre ţările membre pe plan economic, tehnico-ştiinţific şi în alte domenii. Pornind tocmai de la această realitate, România s-a pronunţat în mod hotărît pentru multiplicarea relaţiilor, pentru perfecţionarea şi adincirea colaborării cu celelalte ţări ale C.A.E.R., cu toate ţările socialiste , partidul nostru văzînd în aceasta o necesitate obiectivă, o cerinţă imperioasă a fructificării superiorităţii modului de producţie socialist, a avantajelor diviziunii socialiste a muncii, în cadrul participării la diviziunea muncii pe plan mondial. Elaborind programul de activitate aprobat la actuala sesiune a C.A.E.R., ţările socialiste au pornit de la necesitatea de a ridica pe un plan superior experienţa şi realizările de pînă acum, de a preciza obiective fundamentale şi de a identifica sarcini şi metode de realizare, care să corespundă posibilităţilor noi care s-au conturat etapei actuale de dezvoltare a construcţiei socialiste şi comuniste în ţările membre ale C.A.E.R. Pe drept cuvînt se relevă în comunicatul sesiunii capacitatea ţărilor socialiste de a găsi, prin efort colectiv, soluţiile cele mai rndicate pentru problemele tot mai complexe pe care le ridică dezvoltarea socială. Aşa cum este cunoscut, România a considerat întotdeauna că atunci cinci ţările socialiste pornesc de la ceea ce le uneşte — caracterul comun al orinduirii, ideologia comună a marxism-leninismului, interesele fundamentale ale dezvoltării fiecărei ţări socialiste şi a ansamblului ţărilor socialiste — atunci cînd se depun eforturi comune, manifestîndu-se spirit de conlucrare tovărăşească şi înţelegere reciprocă, receptivitate faţă de toate opiniile, se poate ajunge, chiar şi în cele mai complexe probleme, la soluţii şi acorduri unanim acceptabile. Tocmai aceasta a făcut posibil ca lucrările sesiunii C.A.E.R. de la Bucureşti să se caracterizeze printr-o desfăşurare rodnică ; în acest sens, în cuvintul rostit la dejunul oferit în cinstea delegaţiilor participante, secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, formula aprecierea că in elaborarea acestui program complex s-a făcut o muncă bună şi exprima satisfacţia faţă de încheierea cu succes a lucrărilor sesiunii. în comunicat se relevă rolul activ al Consiliului de Ajutor Economic Reciproc ca organizaţie de colaborare economică, de tip nou, care conjugă eforturile unor state socialiste suverane şi egale în drepturi. Aceasta a fost întotdeauna concepţia României socialiste, in acest fel au privit partidul şi guvernul nostru C.A.E.R.-ul, ca organism care poate aduce o contribuţie de seamă la dezvoltarea economiilor naţionale ale fiecărui stat membru, la accelerarea progresului economic şi la creşterea bunăstării tuturor ţărilor socialiste participante — tocmai în măsura în care se porneşte de la realitatea faptului istoric că acestea sunt ţări egale în drepturi, care decid în mod de sine stătător, pe baza deplinei suveranităţi, în toate problemele care privesc dezvoltarea lor economică şi socială. Reafirmînd poziţia binecunoscută a ţării noastre în această problemă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu releva, în cuvîntarea rostită în faţa activului de partid din judeţul Constanţa . „Noi considerăm C.A.E.R.-ul ca un organism important in realizarea colaborării dintre ţările socialiste membre ale acestei organizaţii. Desigur, formele de cooperare pot fi diverse, dar oricit de diverse ar fi Ion F1NTINARU (Continuare in pag. aV-a)