Scînteia, octombrie 1971 (Anul 40, nr. 8924-8954)

1971-10-01 / nr. 8924

In cursul dimineţii de joi, în? *ectembrie, tovarăşul I Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Dumitru Popa, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Miron Constantinescu, M­iu Dobrescu, a vizitat şcoli ele­mentare,­­ profesionale, licee de cultură generală, de spe­cialitate şi tehnice din Capi­tală. In această vizită de lucru, conducătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de Mir­­cea Maliţa, ministrul învăta­­mintului. Dan Marţian, prim­­secretar al C.C. al U.T.C., mi­nistru pentru problemele ti­neretului, de cadre de con­ducere şi specialişti din re­ţeaua învăţămintului de toa­te gradele, de activişti de partid şi de stat. Prezenţa secretarului gene­ral al partidului în şcoli de diferite profiluri, acum, la­ începutul noului an de stu­­­­iu, reprezintă încă o măr­turie a preţuirii acordate şcolii şi slujitorilor ei de partidul şi statul nostru, a grijii permanente pentru dez­voltarea şi perfecţionarea In­­văţămîntului, căruia i s-a în­credinţat înalta misiune de a educa tînăra generaţie, de a o forma pentru muncă şi via­ţă, In spiritul nobilelor idea­luri ale socialismului.­­ S-a integrat organic în viaţa fie­cărui cetăţean, ca o manifestare adine grăitoare a democratismului orînduirii socialiste, a legăturilor ce unesc atît de trainic poporul şi partidul, prezenţa aproape cotidia­nă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, în mijlocul unor colec­tive de muncă din toate domeniile de activitate. Ceea ce ne-am obiş­nuit să definim stilul de lucru al secretarului general al partidu­lui semnifică in esenţă preo­cuparea sa statornică de a a­­naliza la faţa locului modul în care se transpun in viaţă hotă­­rîrile Congresului al X-lea, de a se sfătui permanent cu făuritorii de bunuri materiale şi spirituale în­­tr-un dialog fructuos, menit să des­chidă noi orizonturi, noi perspec­tive mersului nostru înainte, pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In această lumină se înscrie şi vizita de lucru de ieri, prilej de a constata realizările dobindite în îndeplinirea indicaţiei privind le­garea învăţămintului de viaţă, de producţie, prin activitatea atelie­­relor-şcoala, prin transformarea întregii reţele de şcoli in adevă­rate amfiteatre ale muncii şi de a adopta măsuri menite să dezvolte, pe planuri superioare, aceste rea­lităţi. Cu atît mai mult, cu cit în acest an de învăţămînt s-a hotărît de către Secretariatul C.C. al P.C.R., ca şcolile, de pe întreaga filieră, să beneficieze de sprijinul concret şi direct al unităţilor pro­ductive­­ din industrie, agricultu­ră, cooperaţia de consum şi meşte­şugărească, care au sarcina să în­zestreze atelierele din şcoli cu ma­şini, utilaje, aparate, scule şi să a­­sigure, în acelaşi timp, asistenţa tehnică de specialitate. Iată, aşadar, ce vast şi generos cîmp de activi­tate se deschide in faţa învăţămîn­­tului nostru, pentru ca şcolile şi li­ceele să educe tineretul în spiritul muncii, să-l deprindă să lucreze în orice domeniu, să-l facă să înţe­(Continuare în pag. a IlI-a) ’ r ' «, î r ,. , - • , Pentru ca învăţămîntul să fie strins legat de viaţă, de producţie, ca tineretul studios să fie educat in spiritul muncii, al idealurilor socialismului! VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN ŞCOLI DE TOA­TE GRADELE DIN CAPITALĂ Clipă de neuitat: secretarul general al partidului îmbrăţişează cu dragoste părintească un viitor constructor de maşini, elev la grupul şcolar „23 August" . Complexul de ateliere ale liceelor din sectorul 4, elevii prezintă cu mindrie roadele activităţii practice PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 8924 | Vineri 1 octombrie 1971 | 6 PAGINI — 30 BANI Am intrat în ultimul trimestru al anului SÅ NE CONCENTRĂM LA MAXIMUM EFORTURILE PENTRU: • Realizarea exemplară a planului economic • Pregătirea judicioasă a producţiei anului viitor Ieri s-a încheiat cel de-al treilea trimestru al acestui an economic, dominat de mari obiective mobiliza­toare, an de temelie in edificiul ac­tualului cincinal. Să ne oprim o cli­pă asupra acestui moment de bilanţ. Ce ne-am propus să înfăptuim şi ce am înfăptuit ? Care este linia definitorie a activităţii din cele trei trimestre ? Cu cit am îm­bogăţit patrimoniul economiei na­ţionale ? Chiar dacă vor mai trece cîteva zile pină cînd statistica ne va aduce cifrele economice exacte privind ac­tivitatea desfăşurată într-un dome­niu sau altul, sîntem in măsură ca, pe baza unor date operative, să des­prindem cîteva prime concluzii mai importante. Telegramele şi corespon­denţele sosite zilnic la redacţie, din toate colţurile ţârii, se constituie in­­tr-un tablou optimist al entuziasmu­lui cu care muncesc colectivele de oameni ai muncii, al efervescenţei creatoare cu care se materializează programul de dezvoltare multilatera­lă a societăţii socialiste, elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Consecvenţi rezultatelor de prestigiu de pînă acum, oamenii muncii din industria Capitalei au­ anunţat rea­lizarea, peste plan, a unei producţii globale de circa 1,2 miliarde lei. In acelaşi timp, industria judeţului Cluj a obţinut o producţie marfă su­plimentară de 280 milioane lei, iar cea a judeţului Neamţ de circa 250 milioane lei. Numai în industria me­talurgică şi industria uşoară se esti­mează realizarea unei producţii pes­te plan de 1,7 miliarde lei. De la Porţile de Fier, o altă ştire de mare ecou : ultimul hidroagregat a intrat în probe tehnologice, harnicii mon­­tori şi constructori de aici înscriind, in acest fel, epilogul celei mai re­marcabile opere de pină acum din programul energetic al ţării. Şi am putea continua şirul exem­plelor de acest fel cu zeci de între­prinderi şi şantiere care au raportat îndeplinirea înainte de termen a sar­cinilor de plan pe 9 luni din acest Ai», .nutănalizinti. integra» »au in esa mai mare măsură, angajamentele a­­nuale luate în întrecerea socialistă. Din rezultatele obţinute pină acum in îndeplinirea planului şi a angaja­mentelor desprindem şi alte conclu­zii. Notăm, de pildă, că, in general, colectivele din Întreprinderi, dornice să depăşească tot mai substanţial sarcinile de plan, au avut in vedere un lucru esenţial asupra căruia con­ducerea partidului a atras atenţia In repetate rinduri , suplimentarea pro­ducţiei la acele sortimente de care are nevoie economia naţională, la care există certitudinea desfacerii judicioase. Este semnificativ, in a­­cest context, faptul că energeticienii au produs in trei trimestre peste plan 600 de milioane kWh energie electrică, siderurgiştii au realizat su­plimentar 68 000 tone de oţel, iar mi­nerii 330 000 tone cărbune net. Ce rezultate se pot consemna, la o primă impresie, in direcţia ri­dicării nivelului calitativ al activi­tăţii economice — caracteristica de bază a planului pe 1971, ca şi a între­gului cincinal ? Pentru evidenţie­rea preocupărilor susţinute ale oa­menilor muncii în vederea accentuă­rii laturilor calitative ale producţiei este semnificativ faptul că planul productivităţii muncii pe ansamblul economiei — aşa cum rezultă din datele preliminare — a fost îndepli­nit şi depăşit, circa două treimi din sporul producţiei acestui an realizifi­­du-se pe seama creşterii productivi­tăţii muncii. Văzînd în accentuarea laturilor calitative ale activităţii nu o acţiune de campanie, conjunctu­­rală, ci o sarcină economică şi poli­tică deosebit de complexă şi impor­tantă, marea majoritate a colec­tivelor de oameni ai muncii din întreprinderi şi-au concentrat în permanenţă atenţia şi asupra po­sibilităţilor de reducere continuă a preţului de cost, de sporire a bene­ficiilor, asimilarea a noi produse, de îmbunătăţire a parametrilor lor cali­tativi şi competitivi contribuind, în acest fel, din plin la valorificarea superioară a potenţialului tehnic şi uman din Întreprinderi, la ridicarea eficienţei economice. Avem astfel un tablou dinamic, cuprinzător şi convingător al muncii rodnice a Întregului nostru popor, angajat cu toate forţele sale crea­toare, strins unit în jurul partidului în înfăptuirea exemplară a sarcinilor de plan din primul an al cincinalului actual. „Aceasta înseamnă — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că clasa noastră muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul popor au început cu succes munca pentru rea­lizarea noului cincinal. Avem tot te­meiul să spunem că programul ela­borat de cel de-al X-lea Congres al partidului este pe deplin realist, că el corespunde posibilităţilor poporu­lui nostru şi ,va fi nu numai îndepli­nit, dar chiar depăşit“. Realizările amintite se afirmă ca o elocventă mărturie a vitalităţii eco­nomiei noastre socialiste, reflectă încă o dată forţa înnoitoare şi mobi­lizatoare a măsurilor elaborate de partid in direcţia perfecţionării vieţii economice şi sociale, care au impri­mat un puternic dinamism în toate domeniile de activitate. Prin faptele lor de fiecare zi, prin munca lor fără preget oamenii muncii îşi ex­primă hotărîrea fermă de a da viaţă politicii clarvăzătoare a partidului nostru — care are ca scop funda­mental ridicarea continuă a nivelu­lui de trai al celor ce muncesc —­­ îşi dovedesc capacitatea de a obţină realizări economice cantitativ şi ca­litativ superioare, pe măsura sarci­nilor trasate de partid pentru actua­la etapă de dezvoltare a economiei naţionale. Începînd de azi intrăm in ultimul Viorel SALAGEAN (Continuare în pag. a II-a) LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE ASTĂZI, 1 OCTOM­BRIE, ÎN JURUL OREI 11,30, POSTURILE NOAS­TRE DE RADIO ŞI TELE­VIZIUNE VOR TRANSMI­TE, ÎN DIRECT, MITIN­GUL CE VA AVEA LOC ÎN CAPITALĂ CU PRILE­JUL DESCHIDERII ANU­LUI UNIVERSITAR 1971-1972. Excelenţei Sale Arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, vă transmit, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporu­lui român şi al meu personal, felicitări cordiale, împreună cu cele mai bune urări pentru fericirea dv. personală şi pentru progresul şi bună­starea poporului cipriot. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale General Maior YAKUBU GOWON Şeful Guvernului Militar Federal Comandant suprem al Forţelor armate ale Republicii Federale Nigeria Cu prilejul celei de-a XI-a aniversări a obţinerii independenţei Ni­geriei, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al guvernului, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre cele mai sincere felicitări, împreună cu cele mai bune urări de pace şi progres poporului nigerian. îmi exprim convingerea că relaţiile româno-nigeriene se vor dez­volta continuu, în interesul reciproc al ambelor popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Cu cea mai înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Recepţie oferită de ambasadorul R. P. Chineze Cu ocazia celei de-a 22-a ani­versări a proclamării Republicii Populare Chineze, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Cian Hai-fan, a oferit joi seara o re­cepţie în saloanele ambasadei. Au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­­­­di­ului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Con­siliului de Stat, general de ar­mată Ion Ioniţă, membru su­pleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul forţelor armate, Ilie Murgulescu, vicepre­şedinte al Marii Adunări Naţio­nale, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., membri ai C.C. al P.C R., conducători ai unor insti­tuţii centrale şi organizaţii ob­şteşti, oameni de ştiinţă şi cul­tură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti. Erau prezenţi şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. (Agerpres) Tovarăşului MAO TERDON Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIN BIAO Vicepreşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinei Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a 22-a aniversări a proclamării Republicii Popu­lare Chineze, în numele Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al poporului român și al nostru personal vă adresăm dumneavoastră, Partidului Co­munist Chinez, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze şi întregului popor frate chinez cele mai calde felicitări şi­­ un salut tovă­răşesc. Crearea Republicii Populare Chineze a constituit încununarea cu succes a luptei revoluţionare îndelungate duse de poporul chinez, sub conducerea partidului comunist, împotriva dominaţiei imperialiste, pentru eliberarea naţională, pentru făurirea noii orînduiri sociale, a marcat o cotitură radicală în destinele poporului chinez, reprezentînd, totodată, o puternică­ lovitură dată sistemului imperialist şi colonialist, o contribuţie însemnată la modificarea radicală a raportului de forţe pa plan mondial in favoarea socialismului. Poporul român se bucură din toată inima de profundele transfor­mări înnoitoare înfăptuite de poporul frate chinez, sub conducerea parti­dului comunist, in frunte cu tovarăşul Mao Tzedun, de marile reali­zări obţinute prin munca sa creatoare, plină de abnegaţie, în dezvol­tarea industriei şi­ agriculturii, in sporirea potenţialului tehnic şi ştiin­ţific al ţării, în ridicarea nivelului de trai, considerîndu-le o contribuţia e de preţ la creşterea forţei şi prestigiului socialismului în lume. între poporul român şi poporul chinez, între partidele şi ţările noastre s-au statornicit şi se dezvoltă rodnice relaţii de prietenie şi co­laborare multilaterală, întemeiate pe principiile marxism-leninismului şi intern­aţionalim­­ului socialist. Dînd o înaltă preţuire acestor relaţii, ne exprimăm convingerea că vizita pe care am făcut-o în R.P. Chineză, convorbirile tovărăşeşti pe care le-am avut cu dumneavoastră şi ceilalţi conducători de partid şi de stat chinezi vor contribui la dezvoltarea cu succes a prieteniei şi solidarităţii frăţeşti dintre Partidul Comunist Ro­mân şi Partidul Comunist Chinez, dintre Republica Socialistă Romă şi Republica Populară Chineză, spre binele ambelor popoare, în resul unirii forţelor care luptă împotriva imperialismului, pentr generală a Socialismului şi păcii. Cu prilejul acestei mari sărbători, vă urăm din toată bi­neavoastră şi poporului frate chinez noi victorii în construi o­mului, în înflorirea Republicii Populare Chineze. NICOLAE CE/ Secretar al Partidului C Preşedintele CM al Republicii 1 ION GHEO Preşedintele C al Republic

Next