Scînteia, octombrie 1971 (Anul 40, nr. 8924-8954)

1971-10-01 / nr. 8924

PAGINA 4 ASTĂZI, 150 000 DE STUDENŢI /$/ OCUPĂ LOCURILE IN AMFITEATRE Din prima zi­ o muncă de înaltă ţinută didactică şi educativă începe un nou an universitar. 150 000 de studenţi îşi ocupă locurile în amfiteatre. Noul an de învăţămint debutează în condiţii deosebite, ge- ' nerate de programul adoptat de con­ducerea partidului, la propunerea to­varăşului Nicolae Ceauşescu, pentru intensificarea activităţii ideologice şi de educare comunistă a maselor, pro­gram în cadrul căruia învăţământului de toate gradele i se atribuie sarcini de cea mai mare însemnătate. Şcoala superioară românească se află în faţa unor exigenţe calitativ noi, care vi­zează, in principal, formarea mai temeinică pentru muncă şi viaţă a specialiştilor necesari economiei şi culturii socialiste, cetăţeni hotărîţi să participe cu toată priceperea, cu tot entuziasmul, cu răspundere socială la opera de edificare a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. Reali­zarea acestui deziderat depinde de cotitura pe care trebuie s-o facă- învă­­ţămîntul superior în direcţia împle­tirii lui cu activitatea productivă. „Prin legătura strînsă cu producţia, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, universitatea va deveni cu adevărat o universitate a poporului". Suntem­ pe deplin conştienţi de însemnătatea acestei indicaţii a secretarului general al partidului acum, în momentul so­lemn şi încărcat de emoţii al inaugu­rării unui nou an de activitate. Trăim sentimentul plenar că măsurile pre­conizate de conducerea partidului şi statului pentru perfecţionarea învăţă­mântului de toate gradele vor contri­bui la realizarea misiunii noastre de pregătire a viitorilor specialişti , acest sentiment se conjugă cu hotă­­rirea corpului profesoral de a face totul pentru transpunerea în viaţă a preţioaselor indicaţii ale conducerii­­ superioare de partid. Avem create toate condiţiile pentru buna desfăşurare a muncii didactico­­educative. Cum se ştie, prin grija constantă şi mereu sporită a partidu­lui şi statului pentru dezvoltarea unei vaste reţele de învăţământ superior, tineretul nostru studios are condiţii de învăţătură cum n-a avut nici o generaţie anterioară. De aceea, cu îndreptăţire cere partidul şcolii su­perioare să fie la înălţimea misiunii sale istorice, să transpună în reali­tate, incepind cu anul universitar inaugurat, misiunea sa fundamentală de azi , formarea de specialişti pen­tru toate domeniile de activitate eco­nomică şi socială, cu o înaltă pregă­tire ştiinţifică în specialitate şi, deo­potrivă, cu un înalt profil politic şi etico-civic, specialişti care să contri­buie cu priceperea, inteligenţa şi to­tala lor putere de muncă la înflori­rea pe mai departe a patriei socialis­te, la intrarea ei victorioasă in comu­nism. Evident, miilor de cadre didactice — de la asistentul stagiar la profe­sorul şef de catedră sau conducător de facultate şi institut­e­le revine o înaltă răspundere politică şi cetăţe­nească, care să se concretizeze în afirmarea stăruitoare a spiritului par­tinic pe terenul nobilei misiuni de făurari de conştiinţe. Ştim că în procesul educativ se pot ivi obsta­cole, dificultăţi pe care adesea nu uşor le depăşim. Nu trebuie să ui­tăm insă, aşa cum ne-a atras atenţia secretarul general al partidului, că avem îndatorirea să nu admitem re­butul educativ, chiar cînd el se mani­festă în procente infime. Drumul spre inimile tinerilor, spre conştiin­ţele lor, depinde de fiecare şi de toţi laolaltă, el este condiţionat de pregă­tirea noastră profesională şi politică, de tactul nostru pedagogic şi de gra­dul de participare, prin forţa exem­plului personal, la reuşita procesului instructiv-educativ. Acest proces presupune formarea tineretului pentru viaţă, pentru mun­ca productivă. De aceea specialiştii de miine, studenţii de astăzi, trebuie să dobîndească în anii studenţiei de­prinderi practice, să cunoască proce­sele tehnologice esenţiale, să se fami­liarizeze cu treptele succesive ale producţiei şi, respectiv, cu funcţiile care le corespund, de la muncitor ca­lificat la inginer sau conducător de întreprindere, să, se integreze atmos­ferei colective de muncă în uzină, să producă ei înşişi alături de muncitorii unităţilor economice in care efectuea­ză practica de producţie. Desigur, anterior confruntării di­recte cu viaţa uzinei, a instituţiei, a şcolii, a altor posibile locuri de mun­că, tinerii noştri au prilejul,­ în incin­ta facultăţii in care învaţă, să par­curgă filiera profesiunii viitoare prin activităţile practice de laborator, din ateliere, săli de proiecte, de pe lotu­rile experimentale, în alte diferite unităţi economice. Bunăoară, în insti­tutul în care am cinstea să lucrez vor fi puse în folosinţă în noul an care a început laboratoare pentru tehnologia metalelor, mecaifica fină, maşini-unelte, tehnologia construc­ţiilor de maşini, termotehnică, pre­cum şi un centru de calcul, dotat cu echipamente moderne pentru prelu­crarea informaţiilor. Aceste unităţi depăşesc cadrul clasic al unui labo­rator didactic , prin faptul că sunt or­ganizate pentru o temeinică şi multi­laterală instruire practică a studenţi­lor, pentru activitate de investigaţie şi in acelaşi timp pentru o activitate productivă, valorificabilă, ele consti­tuie formaţiuni complexe, în care se realizează unirea învăţămintului cu cercetarea ştiinţifică şi producţia. Ştiu că pretutindeni în ţară, la cele­lalte institute de profil politehnic, în reţeaua întregului învăţământ supe­rior eforturile partidului şi statului pentru asigurarea bazei materiale a şcolii noastre superioare se materia­lizează în importante investiţii, spo­rite de la an la an. Procesului instructiv î se conec­tează, intr-un tot unitar indestructi­bil, cel educativ. Avem un tineret studios, activ, entuziast, ataşat patriei socialiste, partidului, întregului popor. Sarcina noastră, a cadrelor didactice, constă in a întări şi a dezvolta con­vingerile sănătoase ale tineretului, în a-l ajuta să înţeleagă mai profund şi mai temeinic politica şi ideologia partidului, ţelurile sale nobile, de a înălţa societatea românească pe noi trepte ale civilizaţiei şi progresului social. Ştim că din acest punct de ve­dere avem încă multe de făcut, că la integrarea laturii instructive cu cea educativă trebuie să concure, cu mai mare cotă de participare decit pină acum, organizaţiile U.T.C., A.S., alţi factori educativi din facultăţi şi insti­tute care, sub îndrumarea şi contr­o­­lul organizaţiilor de partid, să gă­sească noi căi şi modalităţi de per­fecţionare a muncii de educaţie co­munistă a studenţilor. ...150 000 de tineri cărturari îşi ocupă locurile în amfiteatre. O dată cu prima prelegere, cu prima oră de activitate practică, cu prima temă de seminar trebuie să se facă simţit suflul nou, încărcat de înalte semni­ficaţii social-educative al anului uni­versitar in care păşim. Pe deplin conştienţi de marile răs­punderi social-politice care stau in faţa şcolii superioare, ne vom strădui să facem d­rada unei munci de înal­tă ţinută didactică şi educativă, la nivelul exigenţelor actuale, astfel in­cit sarcina formării şi educării tine­retului universitar pentru viaţă şi muncă să se încheie cu rezultatele pe care le aşteaptă de la noi, slujitorii învăţământului­ superior, partidul, pa­tria socialistă de astăzi, patria comu­nistă de mîine. Prof. dr. docent Ina. George BARANESCU membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, rectorul Institutului politehnic București Conferinţele judeţene ale Organizaţiei pionierilor In aceste zile se desfăşoară confe­rinţele judeţene ale Organizaţiei pio­nierilor — care preced cea de-a doua Conferinţă Naţională a Organizaţiei pionierilor din ţara noastră — în ca­drul cărora se analizează modul cum au fost­ valorificate condiţiile oferite de societatea noastră socialistă pen­tru educarea comunistă a tinerei ge­neraţii. Se dezbat, de asemenea, pro­iectul Regulamentului consiliilor Organizaţiei pionierilor şi al Statutu­lui unităţilor şi detaşamentelor de pionieri, se stabilesc măsuri concrete privind îmbunătăţirea activităţii pio­niereşti în spiritul programului de perfecţionare a activităţii politi­­co-ideologice, de educare a întregu­lui popor, adoptat de Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., la propunerea şi din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Pentru prima oară, la conferinţe participă, in cadrul unor secţiuni special constituite, pionieri delegaţi ca reprezentanţi ai unităţilor şi deta­şamentelor. La lucrările conferinţe­lor sunt prezenţi prim-secretari şi se­cretari ai comitetelor judeţene de partid, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai instituţiilor lo­cale, fruntaşi in producţie, părinţi, utecişti. Participanţii la aceste conferinţe au adresat telegrame Comitetului Central al P.C.R., personal tovarăşu­lui NICOLAE CEAUŞESCU, prin care îşi exprimă recunoştinţa pentru grija pe care conducerea partidului o manifestă faţă de pionieri şi şcolari. t­ t . 11.30 Transmisie directă de la mi­tingul, organizat cu prilejul deschiderii noului an univer­sitar 1971—1972, în Capitală. 18.00 Deschiderea emisiunii. Cămi­nul. Emisiune de George Pie­­traru. 18.50 Lumea copiilor : „Meteor 2“. 19.10 Tragerea Loto. 19,20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica politică internă de Eugen Mândrie. 20.15 Muzică uşoară cu formaţia Cornel Popescu. 20.30 Film artistic : Muntele Tigru­lui e luat cu asalt — o pro­ducţie a studiourilor chineze. 22 35 Imagini din R. P. Chineză. 22.45 Telejurnalul de noapte. ­ cinema ) • Termen : VICTORIA - 9; 11.15; V 13.30; 16; 18.30; 20.45. I • Aşteptarea : Vizita delegaţiei­­ de partid şi guvernamentale ro­­­­mâne, condusă de tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu, în Republica­­ Populară Chineză : LUMINA — 1­9—19.30 în continuare.­­ • Program de desene animate­­ pentru copil : DOINA — 10.­­ • Aricii se nasc fără ţepi : 11,30;­­ 13,45, Tabla viselor — 16; 18,15;­­ 20,30 , DOINA. / • Fraţii : BUZEŞTI — 15,30; 18; \ 20,15, MOŞILOR — 15,30; 17,45; 20. / • Aeroportul : SCALA — 10; 13,30; \ 17; 20,30, CAPITOL — 9; 11,30; / 14,15; 17, 20, LUCEAFĂRUL - 9; \ 12,30; 16, 20. / • Așteptarea : GIULESTI — 15,30;­ ­ 17,45; 20, MUNCA — 16; 18; 20. i • Cele şapte logodnice ale capo­­­ralului Zbruev : DACIA — 8,30— L 20,30 în continuare. ) • Marele premiu : PATRIA — L 9,30; 13; 16,30; 20. T • Start la moștenire : FAVORIT­­ - 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, 1 FESTIVAL — 9; 11; 13; 15; 17; 19; i 21, FEROVIAR - 8,45; 11,15; 13,30; 1 16; 18,30; 20,45. i • După vulpe : BUCUREȘTI - 9;­­ 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21, EXCEL-­ SIOR - 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; / 20,30, MODERN - 9; 11,15; 13,30; i 16; 18,15; 20,30. i # Cromwell : CENTRAL — 10; / 13,30; 16,45; 20, MELODIA — 9;­­ 12,30; 16; 19,30. GLORIA - 9; 12.30;­­ 16; 19,30. 1 # Parada circului : TIMPURI NOI­­ — 9.30; 11,15; 13; 14.45; 16.30. MIO­­­RIȚA — 10; 12.30; 15; 17.30; 20. 1 • Chopin în Polonia ; Eu, omul ;­­ Vara printre gheţuri ; Meșterii din­­ Iran : TIMPURI NOI — 18.30; 20.15. ) * Asediul : ARTA — 15,30; 18; i ’ 20,30. î • Tick, Tick, Tick , GRIVIȚA —­­ 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FLO-­­REASCA — 15,30; 18; 20,30. i • Baltagul : CINEMATECA (sala » Union) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15;­­ 20,30.­­ • Boxerul : DRUMUL SĂRII -— 15,30; 17,45; 20. i • Articolul 42« : BUCEGI - 9,30;­ ­ 16; 19.15, VOLGA - 9; 12.15; 15.45; L 19.15, AURORA - 9; 12.30; 16; 19.30, 1 FLAMURA - 9; 12,30; 16; 19,30. 1 • Brigada Diverse în alertă : VII-1 TORUL — 15,30; 18; 20.15, POPU-­­LAR — 15.30; 18; 20.15. • Hello, Dolly ! : TOMIS — 9,30; 12,30; 16; 19,30. • Eu sunt Jerom: UNIREA — 15,30; 18; 20.15. • Omul orchestră : ÎNFRĂŢIREA INTRE POPOARE — 15.30; 17,45; 20. • Floarea soarelui : LIRA — 15.30; 18. 20.15. COSMOS — 15.30; 18; 20.15. • încrederea : VITAN — 15.30; 18; 20.15. . • Simon Bolivar : CRINGAŞI — 15.30; 18; 20.15. • Direcţia Berlin : FLACARA — 15.30; 18; 20.15. • Un loc pentru îndrăgostiţi : PACEA - 15.45; 18. 20. • Cîntăreţul buclucaş : RAHOVA — 15.30. 18; 20.15. teatre • Filarmonica de stat „George Enescu“ (la Ateneul Român) . Con­cert extraordinar dat de Filarmo­nica cehă. Dirijor : Vaclav Neu­mann. Solist : Josef Chruchio — 20. • Teatrul de operetă : Prințesa circului — 19,30. • Teatrul „Ion Creangă*4 : Roata morii — 16. •­­ Teatrul satiric-muzical ,,C. Tă­­nase" (sala Savoy) , Sonatul Lunii — 19:30. ŞTIRI CULTURALE In cadrul festivalului „Toamna mu­zicală clujeană“, orchestra şi corul Filarmonicii de stat „George Enescu“ din Bucureşti au prezentat joi seara oratoriul istoric „Tudor Vladimires­­cu“ de Gh. Dumitrescu. A dirijat Mi­­hai Brediceanu. Soliştii concertului au fost Octav Enigărescu, Valentin Teo­­dorian, Elena Andrei, Cornel Rusu şi Gheorghe­­Crăsnaru. ★ Sub auspiciile Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste şi Uniunii scriitorilor, joi după-amiază a avut loc, în sala Dalles din Capitală, un simpozion consacrat comemorării a 650 de ani de la moartea lui Dante Alighieri, manifestare înscrisă în ca­lendarul U.N.E.S.C.O. pe acest an. Despre viaţa şi opera marelui poet italian au vorbit prof. dr. docent A­­lexandru Bălăci, membru corespon­dent al Academiei, prof. dr. Edgar Papu şi prof. univ. Nicolae Balotă. Manifestarea s-a încheiat cu un program de lecturi din opera poetu­lui. * ■, La Muzeul de artă din Craiova a avut loc joi o manifestare dedicată aniversării a 500 de ani de la naşte­rea lui Albrecht Dürer, la care au luat parte oameni de artă şi cultură, studenţi şi elevi, numeroşi locuitori ai oraşului. Despre­ viaţa şi opera acestui reprezentant de seamă al epocii Renaşterii în Germania a vor­bit muzeograful Ion Axon. * LISTA DE CiŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu ciştiguri TRAGEREA LA SORŢI ( DIN 30 SEPTEMBRIE 1971 Im 6» O 4­ 0 0) . ■ t o S b TlBrib Valoarea 2-n n E o 5 S a cîştigurilor Cîştigurile revin întregi obligaţiu­nilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 Iei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din ciştiguri­le de mai sus. In valoarea ciştigurilor este cu­prinsă şi valoarea nominală a obliga­ţiunilor cîştigătoare. Plata ciştigurilor se face prin filia­lele C.E.C. ÎP -câs ■Sc-Is I“ «It ig&£ a8fs sa total8 i 17864 27~ 100 000 100 000 1 32085 17 75 000 75 000 1 72704 19 59 000 50 000 1 85155 32 25 000 25 000 1 88870 13 10 000 10 000 1 84572 49 6 400 6 400 1 69686 45 5 000 1 000 Termi­nația seriei 100 597 39 2 000 100 246 10 2 000 400 000 100 433 11 1 000 100 169 17 1 000 100 952 25 1 000 100 739 04 1 000 400 000 1000 46 43 8011 1000 09 16 800 1000________24 31 800 2 400 000 . 3607 TOTAL: 3 471 400 SEMĂNATUL GRÍULUI Cu cît se face mai devreme, cu atît mai sigură va fi recolta In toate judeţele a sosit timpul sa se lu­creze cu toate forţele la semănatul griului. Ţi­­nîndu-se seama de condiţiile climatice din acest an, în zona de nord şi subcarpatică a ţării, se­mănatul griului a început la 15 septembrie şi de la 25 septembrie în restul ţării. In toate cazurile, aşa cum s-a stabilit la consfătuirea pe ţară a griului şi la cele judeţene, epoca optimă nu tre­buie să depăşească 15 zile. Conducătorii şi specialiştii din cele mai multe unităţi agricole, avînd in vedere condiţiile spe­cifice locale, au hotărît declanşarea semănatului la momentul potrivit. Din ultimele date centra­lizate la minister rezultă că, pină la 29 sep­tembrie, in întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie a fost însă­­minţată o suprafaţă de 351 500 hectare cu grîu şi orz de toamnă. Cum este şi normal, cele mai mari suprafeţe, comparativ cu prevederile de plan, au fost realizate în judeţele din nordul ţârii, podişul Transilvaniei şi zona subcarpatică. Astfel, în cooperativele agricole de producţie din judeţul Bistriţa au fost insămînţate 38 la sută din suprafeţele prevăzute a se cultiva, Satu- Mare — 36 la sută, Botoşani — 35 la sută, Ma­ramureş — 33 la sută, Neamţ — 26 la sută, Su­ceava — 25 la sută etc. Din prima zonă, cele mai mari suprafeţe cu griu au fost insăminţate in judeţul Buzău, peste 6 000 ha, ceea ce repre­zintă 12 la sută din prevederile cooperativelor agricole. Am intrat în luna octombrie şi, potrivit celor stabilite în planurile de măsuri, pină pe data de 10 trebuie să se încheie semănatul şi in zonele sudice. Cu toate că peste tot condiţiile de lu­cru au fost excepţionale, sunt judeţe in care ritmul semănatului nu este satisfăcător. Ne re­ferim la judeţele din zona a treia care, pină la această dată, trebuiau să însăminţeze cu grîu toate suprafeţele care au fost ocupate cu pre­mergătoare timpurii. În întreprinderile agricole de stat din judeţul Sibiu, suprafeţele insăminţate nu reprezintă decit 2 la sută din plan ; Cluj — 5 la sută ; Mureş — 8 la sută, iar in cooperativele agricole din judeţul Braşov 2 la sută ; Co­­vasna — 2 la sută ; Sibiu — 3 la sută, iar din zona a doua, cooperativele agricole din judeţul Caraş-Severin nu insăminţaseră, pină la data a­­mintită, nici un hectar. Din timpul optim destinat insămînţărilor de toamnă a rămas puţin. Ar putea să intervină şi condiţii meteorologice nefavorabile. De altfel, pentru prima decadă a lunii octombrie, Institu­tul de meteorologie şi hidrologie anunţă o vreme schimbătoare, ceea ce presupune folosirea din plin a timpului bun de lucru din aceste zile. Or­ganele şi organizaţiile de partid, direcţiile agri­cole şi specialiştii din unităţi, paralel cu măsu­rile organizatorice şi tehnice luate în vederea grăbirii semănatului, au îndatorirea să vegheze la efectuarea unor lucrări de bună calitate, con­diţie hotăritoare pentru obţinerea unor recolte mari in 1972. NEAMŢ Cuvântul de ordine: Calitatea! In judeţul Neamţ a început să se desfăşoare în toată plenitudinea lui efortul pentru a pune bazele unei mari recolte de griu şi in anul viitor. Această acţiune se desfăşoară în con­diţiile în care bilanţul pe 1971 la cul­tura griului a fost mulţumitor : s-au livrat suplimentar 1 000 tone de grîu peste obligaţiile contractuale. Tră­­gînd învăţămintele din experienţa de pînă acum, toţi lucrătorii ogoarelor din judeţul Neamţ depun, in aceste zile, eforturi susţinute pentru însă­­mînţarea cu grîu la timp şi în bune condiţii a celor 33 000 hectare pla­nificate Prezenţa efectivă pe ogoare a ac­tiviştilor de partid şi de stat, conju­gată cu munca harnică a mecaniza­torilor şi cooperatorilor, a determi­nat nu numai înregistrarea unui ritm alert la însămînţări în majoritatea unităţilor, dar şi efectuarea unor lu­crări de bună calitate. In cooperati­vele agricole din Ţibucani, Războ­­ieni, Păstră­veni etc s-a muncit şi pe timp de noapte la pregătirea terenu­lui Ca urmare, în decurs de numai şase zile de lucru s-a insămînţat peste 38 la sută din suprafaţa destinată culturii griului In duminica ce a trecut, de pildă, pe tot cuprinsul ju­deţului s-a muncit cu spor, insămin­­ţîndu­­-se cu griu mai mult de 1.200­ hectare. Dar, aşa, după cum se aprecia zi­lele trecute intr-o şedinţă a birou­­lui comitetului judeţean de partid, rezultatele obţinute pînă în prezent la însămînţări nu sunt de natură să mulţumească Cu acest prilej au fost evidenţiate o serie de carenţe în or­ganizarea mumiii cu urmări nega­tive asupra desfăşurării lucrărilor în unele unităţi agricole din judeţ. La cooperativa agricolă din Gîrcina, spre exemplu, datorită lipsei de în­drumare şi control din partea conducerii unităţii, şi îndeosebi a inginerului Adrian Livezeanu, mecanizatorii urmăresc mai mult realizarea sarcinilor cantitative, ne­­glijînd calitatea semănatului. Pe tarlaua „Marian“, chiar în pre­zenţa lui Vasile Şerban, şeful sec­ţiei de mecanizare, semănăturile nu erau reglate, ceea ce a făcut ca foarte multă săminţă să rămină la suprafaţă De asemenea, la coopera­tiva agricolă din Girov, mecanizato­rii care lucrau­ în tarlaua „G­opana“ nu cunoşteau condiţiile în care tre­buie să execute arăturile, brazdele avînd o adîncime cu mult peste nor­ma stabilită. Intr-un ritm lent se lucrează şi la cooperativa agricolă din Bălâneşti. Aceasta se datoreşte lipsei de preocupare a consiliului de condu­cere pentru eliberarea şi pregătirea terenului. In tarlaua „Lateş“, spre exemplu, 72 hectare unde trebuie să se însăminţeze griu sunt ocu­pate cu floarea-soarelui, tăiată încă de acum trei săptămîni, dar netreierată. O situaţie asemănă­toare este şi la cooperativa agri­colă din Dulceşti, unde pină în prezent s-au însămînţat numai 120 hectare din c cele 500 hectare planifi­cate „Nu avem terenul eliberat, ne spunea tovarăşul Ioan Năstase, şe­ful secţiei de mecanizare. Din această cauză suntem­ nevoiţi să înghesuim la*, arat cite 8-10 tractoare pe 3 hec­tare, aşa­­cum s-a întîmplat în ulti­mele două zile.' C Ite 10 tractoare şi 5 semănători stau la sediul se ţipe tot din lipsă de teren eliberat“. In­tr-adevăr, aici ritmul recoltării flo­­rii-soarelui şi cartofilor de pe supra­feţele destinate culturii griului este anevoios... Aceste cîteva exemple vin să de­monstreze că în judeţul Neamţ mai sunt încă de rezolvat multe probleme privind buna desfășurare a campia­­niei agricole de toamnă. Ion MANEA corespondentul „Scinteii* OLT în patru zile cit într-o zi. Bine era să fie invers La Direcţia generală agricolă a ju­deţului Olt, precum şi in fiecare unitate există stabilit un plan operativ de campanie în care sunt prevăzute şi ritmurile zilnice ce se pot şi trebuie realizate pen­tru fiecare lucrare in parte. In multe cooperative agricole, printre care Drăgăneşti, Stoicăneşti, Radomi­­reşti, Fărcaşele, Dobrosloveni etc., cu ajutorul activ al mecanizatorilor, care se preocupă de folosirea timpului bun de lucru, se lucrează atît ziua, cit şi noaptea. Ca urmare, ritmul zilnic planificat la pregătirea terenului a fost realizat, ceea ce va permite ca şi însăminţările să se execute în limi­tele timpului optim. Numai că în multe locuri, deşi ne aflăm in „virful“ campaniei agricole De la ADAS Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă din 30 sep­tembrie 1971 au ieşit cîştigătoare ur­mătoarele opt combinaţii de litere : J.B.T. î H.W.A. ; U.V.U. ; W.O.L.; O.S.I.; X.P.I.; P.P.Q.; F.O.F.­­ Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit cîştigătoare una sau mai multe din aceste combinaţii de litere urmează să se adreseze unităţilor ADAS pen­tru a primi sumele cuvenite. Pentru a participa şi la următoare­le trageri este necesar ca asigura­ţii să achite primele de asigurare la termenele stabilite. REALIZĂRI ALE Dezvoltată şi modernizată in ultimii ani, întreprinderea de in­dustrie locală „Bistriţa“ işi di­versifică neîncetat producţia Un loc important ii ocupă obiectele modelate din fier şi fontă. Con­tinued o veche tradiţie pe aces­te locuri, forjarea fierului oferă întreprinderii posibilitatea con­fecţionării unor produse de lar­gă utilizare casnică, multe din ele cerute şi pe piaţa externă. Indemînarea de artizani a mun­citorilor din atelierul de piese forjate, din rîndul cărora se re­marcă Iosif Suciu, Eugen Bor­­lyei şi Ioan Şimon, este concre­tizată în fineţea produselor exe­cutate. Pină in prezent, meşte­rii de aici au realizat în fază de prototip cuiere pe picior, suporţi de perete pentru chei, suporţi pentru sticle de vin, garnituri pentru hol etc. In aceeaşi sferă de preocupări. I. I. L. BISTRIŢA dar de data aceasta cu destinaţie productivă, în Secţia metalurgi­că a I.I.L. Bistriţa s-a construit o turnătorie de fontă pentru confecţii metalice. Scurta dar bogata activitate de pînă acum a turnătoriei o înscrie printre colaboratoarele de nădejde ale viitoarei uzine pentru industria materialelor de construcţie şi refractare din oraşul Bistriţa. In cadrul acestei secţii se fabrică, de aproape patru luni de zile, apărătoare de protecte pentru ferăstraie circulare din fabricile de cherestea şi combinatele de prelucrare a lemnului. Echipele­­ conduse de Nicolae Iancu şi E­­nisei Gavrileni dau produse de bună calitate, cunoscute de pe acum în multe judeţe ale ţării. Mihai BIZU corespondentul „Scinteii* SANTEIA vineri 1 octombrie 1971 de toamnă, tractoarele şi maşinile a­­gricole nu sunt folosite la întreaga lor capacitate. Aşa se face că în perioada 23—27 septembrie a.c„ deşi timpul a fost favorabil executării lucrărilor a­­gricole, tractoarele şi maşinile agri­cole mai mult au stat decit au lucrat. Ne bazăm afirmaţia pe datele compa­rative raportate de cooperativele a­­gricole atît la 23, cît şi la 27 septem­brie. Să concretizăm : în cooperati­vele agricole din raza de activitate a S.M.A. Dobrun, bunăoară, s-au pregătit pentru semănat, în 4 zile bune de lucru, numai 170 ha ; în cele din raza S.M.A. Ştefan cel Mare, u­­nitate amplasată în sudul judeţului, unde nu pot fi invocate motive că terenul ar fi moale, s-au pregătit pen­tru semănat, în aceeaşi perioadă, doar 220 hectare Realizări şi mai mici au staţiunile pentru mecanizarea agri­culturii din Potcoava, Optaşi, Vlah­i, Perieşi şi Străjeşti. Din această cauză, ritmul zilnic planificat nu s-a reali­zat nici la nivelul judeţului. Astfel, faţă de ritmul mediu stabilit de 3 360 ha la arat, 7 240 la pregătirea terenului şi 6 500 la semănat, realiză­rile pe întreaga perioadă la care ne referim (23 —27 septembrie a.c.) sunt mult mai mici : 2 449 hectare arate, 6 300 ha semănate, 2 553 ha pregă­tite pentru semănat. Iată deci că rea­lizările din patru zile la pregătirea terenului nu sunt nici la nivelul ci­frelor prevăzute a se înregistra in­­­tr-o singură zi ! Aceasta oferă o oglindă fidelă a modului în care este folosită sau mai bine zis nu este folosită eficient forţa de muncă din unităţile pentru mecanizarea agricul­turii. Timpul avansează repede. Nu-i vre­me de meditat. Trebuie luate măsuri ca tractoarele să lucreze cu toată ca­pacitatea, ziua şi noaptea. Em. ROUĂ corespondentul „Scinteii* VRANCEA De ce săminţă luată la intimplare? Baiere centralizate la direcţia ge­nerala agricola a judeţului Vrancea arată că, pină la 23 septembrie, din cooperativele agricole porumbul s-a­ recoltat pe 20 la sută din su­prafaţa aflată în cultură, floarea­­soarelui — 72 la sută, cartofii — 82 la sută. De asemenea, s-au urgen­tat lucrările pentru recolta anului viitor. Din 28 500 hectare care se vor insăminţa in această toamnă, arătu­rile s-au executat pe 17 600 hectare, pregătirea terenului s-a făcut pe 41 la sută şi s-au însămînţat deja cu griu 15 la sută din suprafeţele prevă­zute. Intrucit in prezent in toate unită­ţile din judeţ s-a trecut la semăna­tul griului, se ridică întrebarea : au acestea asigurată şi săminţa necesa­ră ? In multe cazuri, răspunsul este afirmativ. Din situaţia existentă la întreprinderea judeţeană de valorifi­care a cerealelor rezultă însă că din cele 1 000 tone săminţă destinată pen­tru schimb şi 500 tone pentru împru­mut s-au ridicat, până în prezent, numai 500 şi respectiv 180 de tone. Sunt unităţi la care deşi laboratorul pentru controlul seminţelor, în urma analizelor efectuate, a identificat cantităţi mari de săminţă necores­punzătoare din punct de vedere al puterii germinative şi purităţii, până la ora actuală acestea nu au schim­bat încă nimic. Este cazul cooperati­velor agricole Hinguleşti, Rugineşti, Spătăreasa, Mărăşeşti, Bordeşti, Mil­­cov, Prîsecani, Corbiţa şi altele. Mai sunt, de asemenea, unele unităţi, prin­tre care Mirceşti, Gologanu, Popeşti, Martineşti, Obileşti, care nu au ridicat încă de la bază săminţă repartizată prin împrumut. Aprovizionarea cu seminţe, care tre­buia să se încheie până la 20 septem­brie, s-a tergiversat nu numai din cauza lipsei de răspundere a consilii­lor de conducere din unităţile respec­tive, ci şi a întreprinderii pentru va­lorificarea cerealelor Focşani. La­­cooperativa agricolă din Mărăşeşti se seamănă, cu toate forţele, pa­tul germinativ este bine pregătit, însă obţinerea unor producţii ridi­cate de grîu este pusă de la în­ceput sub semnul întrebării, deoare­ce din necesarul de 135 tone sămin­­ţă există buletine roşii de calitate numai pentru 20 de tone. Iniţial s-a stabilit ca restul de săminţă să fie procurat de la baza de recepţie din Focşani. Dar de aici cooperativa a fost trimisă la baza din Adjud şi a­­poi din nou la cea din Focşani, ca în final să ridice săminţă de la între­prinderea agricolă de stat Panciu, o săminţă pentru care nu s-au prezen­tat buletinele de calitate. De altfel, săminţă luată pe cuvint de onoare că ar fi de calitate superioară are multe impurităţi, spărturi şi boabe şiştave. Nicolae Enache, inginerul-şef al coo­perativei, pentru a asigura densita­tea normală de plante, a fost nevoit să mărească norma de însămînţare de la 550 la 700 boabe pe metru pă­trat. Asemenea aspecte trebuie înlă­turate cu desăvârşire. In cel mai scurt timp, cooperativele agricole, cu sprijinul direcţiei gene­rale agricole, au obligaţia să-şi asi­gure întregul necesar de săminţă. Nu se poate admite nici un fel de rabat la calitatea seminţelor pentru recol­ta anului viitor ! Aurel PAPACIUC Ion TEODOR Festivalul literar-artistic „George Bacovia" BACAU (corespondentul „Scinteii“, Gh. Baltă).­­ In oraşul Bacău a început ieri prima ediţie a Festiva­lului literar-artistic „George Baco­via“, organizat de Uniunea scriitori­lor din ţara noastră, în colaborare cu comitetul judeţean de cultură şi e­­ducaţie socialistă şi revista „Ate­neu“, cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la naşterea poetului. Timp de patru zile, în oraşul de pe malul Bistriţei, ca şi în alte localităţi din judeţ vor avea lor manifestări — se­siuni ştiinţifice, simpozioane, verni­saje de expoziţii, recitaluri de poe­zie, spectacole literare, muzical-co­­regrafice — închinate marelui poet Bacovia. In deschiderea manifestării au luat cuvîntul Gheorghe Roşu, prim-secre­­tar al comitetului judeţean de partid, preşedintele consiliului popular ju­deţean, Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii scriitorilor, Ion Jinga, vi­cepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Radu Clrneci, redactor-şef al revistei „Ateneu“, preşedintele comitetului de organi­zare, Agatha Gri­gorescu-Bacovia, to­varăşa de viaţă a poetului. Festivitatea s-a încheiat cu un spectacol inspirat din poezia lui Ba­covia, la care şi-au dat concursul actorii Teatrului de stat şi corul de cameră al Casei de cultură din lo­calitate, artişti şi balerini ai scene­lor noastre. vremea Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 octombrie. In ţară . Vreme schimbătoare, cu innovări mai pro­nunţate în sud-vestul ţării, unde vor cădea ploi slabe locale. Vintul va su­fla slab pînă la potrivit. Temperatu­rile, minime vor fi cuprinse intre 3 şi 13 grade, izolat mai coborite în de­presiuni şi în nordul ţării, iar maxi­mele intre 10 şi 20 de grade, local mai ridicate. In jumătatea de nord a ţării, condiţii de brumă. In Bucu­reşti : Vremea se menţine răcoroasă, mai ales noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi variabil. Vintul va sufla slab, pînă la potrivit. Temperatura ușor variabilă. LISTA DE CIŞTIGURI la depunerile pe librete de economii cu ciştiguri TRAGEREA LA SORŢI PE TRIMESTRUL III 1971­­ Terminaţiile R_ numerelor Procentele n­r. crt. libretelor de ciştig cîştigătoare Calcularea şi înscrierea ciştigurilor in librete se face de către filialele C.E.C. după normele stabilite prin •, regulament.. 1 572 I 250% 2 483 200°« 3 531 100% 4 046 50% 5 009 25% 6 203 25% 7 756 25% 1 8 769 25% 9 504 25% 10 761 25»,, 11 774 25% 12 780 25% 13 648 25%­14 457 25% 15 323 25% 1

Next