Scînteia, octombrie 1971 (Anul 40, nr. 8924-8954)
1971-10-01 / nr. 8924
PAGINA 4 ASTĂZI, 150 000 DE STUDENŢI /$/ OCUPĂ LOCURILE IN AMFITEATRE Din prima zi o muncă de înaltă ţinută didactică şi educativă începe un nou an universitar. 150 000 de studenţi îşi ocupă locurile în amfiteatre. Noul an de învăţămint debutează în condiţii deosebite, ge- ' nerate de programul adoptat de conducerea partidului, la propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru intensificarea activităţii ideologice şi de educare comunistă a maselor, program în cadrul căruia învăţământului de toate gradele i se atribuie sarcini de cea mai mare însemnătate. Şcoala superioară românească se află în faţa unor exigenţe calitativ noi, care vizează, in principal, formarea mai temeinică pentru muncă şi viaţă a specialiştilor necesari economiei şi culturii socialiste, cetăţeni hotărîţi să participe cu toată priceperea, cu tot entuziasmul, cu răspundere socială la opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Realizarea acestui deziderat depinde de cotitura pe care trebuie s-o facă- învăţămîntul superior în direcţia împletirii lui cu activitatea productivă. „Prin legătura strînsă cu producţia, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, universitatea va deveni cu adevărat o universitate a poporului". Suntem pe deplin conştienţi de însemnătatea acestei indicaţii a secretarului general al partidului acum, în momentul solemn şi încărcat de emoţii al inaugurării unui nou an de activitate. Trăim sentimentul plenar că măsurile preconizate de conducerea partidului şi statului pentru perfecţionarea învăţământului de toate gradele vor contribui la realizarea misiunii noastre de pregătire a viitorilor specialişti , acest sentiment se conjugă cu hotărirea corpului profesoral de a face totul pentru transpunerea în viaţă a preţioaselor indicaţii ale conducerii superioare de partid. Avem create toate condiţiile pentru buna desfăşurare a muncii didacticoeducative. Cum se ştie, prin grija constantă şi mereu sporită a partidului şi statului pentru dezvoltarea unei vaste reţele de învăţământ superior, tineretul nostru studios are condiţii de învăţătură cum n-a avut nici o generaţie anterioară. De aceea, cu îndreptăţire cere partidul şcolii superioare să fie la înălţimea misiunii sale istorice, să transpună în realitate, incepind cu anul universitar inaugurat, misiunea sa fundamentală de azi , formarea de specialişti pentru toate domeniile de activitate economică şi socială, cu o înaltă pregătire ştiinţifică în specialitate şi, deopotrivă, cu un înalt profil politic şi etico-civic, specialişti care să contribuie cu priceperea, inteligenţa şi totala lor putere de muncă la înflorirea pe mai departe a patriei socialiste, la intrarea ei victorioasă in comunism. Evident, miilor de cadre didactice — de la asistentul stagiar la profesorul şef de catedră sau conducător de facultate şi institutele revine o înaltă răspundere politică şi cetăţenească, care să se concretizeze în afirmarea stăruitoare a spiritului partinic pe terenul nobilei misiuni de făurari de conştiinţe. Ştim că în procesul educativ se pot ivi obstacole, dificultăţi pe care adesea nu uşor le depăşim. Nu trebuie să uităm insă, aşa cum ne-a atras atenţia secretarul general al partidului, că avem îndatorirea să nu admitem rebutul educativ, chiar cînd el se manifestă în procente infime. Drumul spre inimile tinerilor, spre conştiinţele lor, depinde de fiecare şi de toţi laolaltă, el este condiţionat de pregătirea noastră profesională şi politică, de tactul nostru pedagogic şi de gradul de participare, prin forţa exemplului personal, la reuşita procesului instructiv-educativ. Acest proces presupune formarea tineretului pentru viaţă, pentru munca productivă. De aceea specialiştii de miine, studenţii de astăzi, trebuie să dobîndească în anii studenţiei deprinderi practice, să cunoască procesele tehnologice esenţiale, să se familiarizeze cu treptele succesive ale producţiei şi, respectiv, cu funcţiile care le corespund, de la muncitor calificat la inginer sau conducător de întreprindere, să, se integreze atmosferei colective de muncă în uzină, să producă ei înşişi alături de muncitorii unităţilor economice in care efectuează practica de producţie. Desigur, anterior confruntării directe cu viaţa uzinei, a instituţiei, a şcolii, a altor posibile locuri de muncă, tinerii noştri au prilejul, în incinta facultăţii in care învaţă, să parcurgă filiera profesiunii viitoare prin activităţile practice de laborator, din ateliere, săli de proiecte, de pe loturile experimentale, în alte diferite unităţi economice. Bunăoară, în institutul în care am cinstea să lucrez vor fi puse în folosinţă în noul an care a început laboratoare pentru tehnologia metalelor, mecaifica fină, maşini-unelte, tehnologia construcţiilor de maşini, termotehnică, precum şi un centru de calcul, dotat cu echipamente moderne pentru prelucrarea informaţiilor. Aceste unităţi depăşesc cadrul clasic al unui laborator didactic , prin faptul că sunt organizate pentru o temeinică şi multilaterală instruire practică a studenţilor, pentru activitate de investigaţie şi in acelaşi timp pentru o activitate productivă, valorificabilă, ele constituie formaţiuni complexe, în care se realizează unirea învăţămintului cu cercetarea ştiinţifică şi producţia. Ştiu că pretutindeni în ţară, la celelalte institute de profil politehnic, în reţeaua întregului învăţământ superior eforturile partidului şi statului pentru asigurarea bazei materiale a şcolii noastre superioare se materializează în importante investiţii, sporite de la an la an. Procesului instructiv î se conectează, intr-un tot unitar indestructibil, cel educativ. Avem un tineret studios, activ, entuziast, ataşat patriei socialiste, partidului, întregului popor. Sarcina noastră, a cadrelor didactice, constă in a întări şi a dezvolta convingerile sănătoase ale tineretului, în a-l ajuta să înţeleagă mai profund şi mai temeinic politica şi ideologia partidului, ţelurile sale nobile, de a înălţa societatea românească pe noi trepte ale civilizaţiei şi progresului social. Ştim că din acest punct de vedere avem încă multe de făcut, că la integrarea laturii instructive cu cea educativă trebuie să concure, cu mai mare cotă de participare decit pină acum, organizaţiile U.T.C., A.S., alţi factori educativi din facultăţi şi institute care, sub îndrumarea şi controlul organizaţiilor de partid, să găsească noi căi şi modalităţi de perfecţionare a muncii de educaţie comunistă a studenţilor. ...150 000 de tineri cărturari îşi ocupă locurile în amfiteatre. O dată cu prima prelegere, cu prima oră de activitate practică, cu prima temă de seminar trebuie să se facă simţit suflul nou, încărcat de înalte semnificaţii social-educative al anului universitar in care păşim. Pe deplin conştienţi de marile răspunderi social-politice care stau in faţa şcolii superioare, ne vom strădui să facem drada unei munci de înaltă ţinută didactică şi educativă, la nivelul exigenţelor actuale, astfel incit sarcina formării şi educării tineretului universitar pentru viaţă şi muncă să se încheie cu rezultatele pe care le aşteaptă de la noi, slujitorii învăţământului superior, partidul, patria socialistă de astăzi, patria comunistă de mîine. Prof. dr. docent Ina. George BARANESCU membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, rectorul Institutului politehnic București Conferinţele judeţene ale Organizaţiei pionierilor In aceste zile se desfăşoară conferinţele judeţene ale Organizaţiei pionierilor — care preced cea de-a doua Conferinţă Naţională a Organizaţiei pionierilor din ţara noastră — în cadrul cărora se analizează modul cum au fost valorificate condiţiile oferite de societatea noastră socialistă pentru educarea comunistă a tinerei generaţii. Se dezbat, de asemenea, proiectul Regulamentului consiliilor Organizaţiei pionierilor şi al Statutului unităţilor şi detaşamentelor de pionieri, se stabilesc măsuri concrete privind îmbunătăţirea activităţii pioniereşti în spiritul programului de perfecţionare a activităţii politico-ideologice, de educare a întregului popor, adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea şi din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Pentru prima oară, la conferinţe participă, in cadrul unor secţiuni special constituite, pionieri delegaţi ca reprezentanţi ai unităţilor şi detaşamentelor. La lucrările conferinţelor sunt prezenţi prim-secretari şi secretari ai comitetelor judeţene de partid, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai instituţiilor locale, fruntaşi in producţie, părinţi, utecişti. Participanţii la aceste conferinţe au adresat telegrame Comitetului Central al P.C.R., personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, prin care îşi exprimă recunoştinţa pentru grija pe care conducerea partidului o manifestă faţă de pionieri şi şcolari. t t . 11.30 Transmisie directă de la mitingul, organizat cu prilejul deschiderii noului an universitar 1971—1972, în Capitală. 18.00 Deschiderea emisiunii. Căminul. Emisiune de George Pietraru. 18.50 Lumea copiilor : „Meteor 2“. 19.10 Tragerea Loto. 19,20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica politică internă de Eugen Mândrie. 20.15 Muzică uşoară cu formaţia Cornel Popescu. 20.30 Film artistic : Muntele Tigrului e luat cu asalt — o producţie a studiourilor chineze. 22 35 Imagini din R. P. Chineză. 22.45 Telejurnalul de noapte. cinema ) • Termen : VICTORIA - 9; 11.15; V 13.30; 16; 18.30; 20.45. I • Aşteptarea : Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Republica Populară Chineză : LUMINA — 19—19.30 în continuare. • Program de desene animate pentru copil : DOINA — 10. • Aricii se nasc fără ţepi : 11,30; 13,45, Tabla viselor — 16; 18,15; 20,30 , DOINA. / • Fraţii : BUZEŞTI — 15,30; 18; \ 20,15, MOŞILOR — 15,30; 17,45; 20. / • Aeroportul : SCALA — 10; 13,30; \ 17; 20,30, CAPITOL — 9; 11,30; / 14,15; 17, 20, LUCEAFĂRUL - 9; \ 12,30; 16, 20. / • Așteptarea : GIULESTI — 15,30; 17,45; 20, MUNCA — 16; 18; 20. i • Cele şapte logodnice ale caporalului Zbruev : DACIA — 8,30— L 20,30 în continuare. ) • Marele premiu : PATRIA — L 9,30; 13; 16,30; 20. T • Start la moștenire : FAVORIT - 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, 1 FESTIVAL — 9; 11; 13; 15; 17; 19; i 21, FEROVIAR - 8,45; 11,15; 13,30; 1 16; 18,30; 20,45. i • După vulpe : BUCUREȘTI - 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 21, EXCEL- SIOR - 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; / 20,30, MODERN - 9; 11,15; 13,30; i 16; 18,15; 20,30. i # Cromwell : CENTRAL — 10; / 13,30; 16,45; 20, MELODIA — 9; 12,30; 16; 19,30. GLORIA - 9; 12.30; 16; 19,30. 1 # Parada circului : TIMPURI NOI — 9.30; 11,15; 13; 14.45; 16.30. MIORIȚA — 10; 12.30; 15; 17.30; 20. 1 • Chopin în Polonia ; Eu, omul ; Vara printre gheţuri ; Meșterii din Iran : TIMPURI NOI — 18.30; 20.15. ) * Asediul : ARTA — 15,30; 18; i ’ 20,30. î • Tick, Tick, Tick , GRIVIȚA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, FLO-REASCA — 15,30; 18; 20,30. i • Baltagul : CINEMATECA (sala » Union) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Boxerul : DRUMUL SĂRII -— 15,30; 17,45; 20. i • Articolul 42« : BUCEGI - 9,30; 16; 19.15, VOLGA - 9; 12.15; 15.45; L 19.15, AURORA - 9; 12.30; 16; 19.30, 1 FLAMURA - 9; 12,30; 16; 19,30. 1 • Brigada Diverse în alertă : VII-1 TORUL — 15,30; 18; 20.15, POPU-LAR — 15.30; 18; 20.15. • Hello, Dolly ! : TOMIS — 9,30; 12,30; 16; 19,30. • Eu sunt Jerom: UNIREA — 15,30; 18; 20.15. • Omul orchestră : ÎNFRĂŢIREA INTRE POPOARE — 15.30; 17,45; 20. • Floarea soarelui : LIRA — 15.30; 18. 20.15. COSMOS — 15.30; 18; 20.15. • încrederea : VITAN — 15.30; 18; 20.15. . • Simon Bolivar : CRINGAŞI — 15.30; 18; 20.15. • Direcţia Berlin : FLACARA — 15.30; 18; 20.15. • Un loc pentru îndrăgostiţi : PACEA - 15.45; 18. 20. • Cîntăreţul buclucaş : RAHOVA — 15.30. 18; 20.15. teatre • Filarmonica de stat „George Enescu“ (la Ateneul Român) . Concert extraordinar dat de Filarmonica cehă. Dirijor : Vaclav Neumann. Solist : Josef Chruchio — 20. • Teatrul de operetă : Prințesa circului — 19,30. • Teatrul „Ion Creangă*4 : Roata morii — 16. • Teatrul satiric-muzical ,,C. Tănase" (sala Savoy) , Sonatul Lunii — 19:30. ŞTIRI CULTURALE In cadrul festivalului „Toamna muzicală clujeană“, orchestra şi corul Filarmonicii de stat „George Enescu“ din Bucureşti au prezentat joi seara oratoriul istoric „Tudor Vladimirescu“ de Gh. Dumitrescu. A dirijat Mihai Brediceanu. Soliştii concertului au fost Octav Enigărescu, Valentin Teodorian, Elena Andrei, Cornel Rusu şi GheorgheCrăsnaru. ★ Sub auspiciile Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste şi Uniunii scriitorilor, joi după-amiază a avut loc, în sala Dalles din Capitală, un simpozion consacrat comemorării a 650 de ani de la moartea lui Dante Alighieri, manifestare înscrisă în calendarul U.N.E.S.C.O. pe acest an. Despre viaţa şi opera marelui poet italian au vorbit prof. dr. docent Alexandru Bălăci, membru corespondent al Academiei, prof. dr. Edgar Papu şi prof. univ. Nicolae Balotă. Manifestarea s-a încheiat cu un program de lecturi din opera poetului. * ■, La Muzeul de artă din Craiova a avut loc joi o manifestare dedicată aniversării a 500 de ani de la naşterea lui Albrecht Dürer, la care au luat parte oameni de artă şi cultură, studenţi şi elevi, numeroşi locuitori ai oraşului. Despre viaţa şi opera acestui reprezentant de seamă al epocii Renaşterii în Germania a vorbit muzeograful Ion Axon. * LISTA DE CiŞTIGURI la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu ciştiguri TRAGEREA LA SORŢI ( DIN 30 SEPTEMBRIE 1971 Im 6» O 4 0 0) . ■ t o S b TlBrib Valoarea 2-n n E o 5 S a cîştigurilor Cîştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 Iei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din ciştigurile de mai sus. In valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor cîştigătoare. Plata ciştigurilor se face prin filialele C.E.C. ÎP -câs ■Sc-Is I“ «It ig&£ a8fs sa total8 i 17864 27~ 100 000 100 000 1 32085 17 75 000 75 000 1 72704 19 59 000 50 000 1 85155 32 25 000 25 000 1 88870 13 10 000 10 000 1 84572 49 6 400 6 400 1 69686 45 5 000 1 000 Terminația seriei 100 597 39 2 000 100 246 10 2 000 400 000 100 433 11 1 000 100 169 17 1 000 100 952 25 1 000 100 739 04 1 000 400 000 1000 46 43 8011 1000 09 16 800 1000________24 31 800 2 400 000 . 3607 TOTAL: 3 471 400 SEMĂNATUL GRÍULUI Cu cît se face mai devreme, cu atît mai sigură va fi recolta In toate judeţele a sosit timpul sa se lucreze cu toate forţele la semănatul griului. Ţinîndu-se seama de condiţiile climatice din acest an, în zona de nord şi subcarpatică a ţării, semănatul griului a început la 15 septembrie şi de la 25 septembrie în restul ţării. In toate cazurile, aşa cum s-a stabilit la consfătuirea pe ţară a griului şi la cele judeţene, epoca optimă nu trebuie să depăşească 15 zile. Conducătorii şi specialiştii din cele mai multe unităţi agricole, avînd in vedere condiţiile specifice locale, au hotărît declanşarea semănatului la momentul potrivit. Din ultimele date centralizate la minister rezultă că, pină la 29 septembrie, in întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie a fost însăminţată o suprafaţă de 351 500 hectare cu grîu şi orz de toamnă. Cum este şi normal, cele mai mari suprafeţe, comparativ cu prevederile de plan, au fost realizate în judeţele din nordul ţârii, podişul Transilvaniei şi zona subcarpatică. Astfel, în cooperativele agricole de producţie din judeţul Bistriţa au fost insămînţate 38 la sută din suprafeţele prevăzute a se cultiva, Satu- Mare — 36 la sută, Botoşani — 35 la sută, Maramureş — 33 la sută, Neamţ — 26 la sută, Suceava — 25 la sută etc. Din prima zonă, cele mai mari suprafeţe cu griu au fost insăminţate in judeţul Buzău, peste 6 000 ha, ceea ce reprezintă 12 la sută din prevederile cooperativelor agricole. Am intrat în luna octombrie şi, potrivit celor stabilite în planurile de măsuri, pină pe data de 10 trebuie să se încheie semănatul şi in zonele sudice. Cu toate că peste tot condiţiile de lucru au fost excepţionale, sunt judeţe in care ritmul semănatului nu este satisfăcător. Ne referim la judeţele din zona a treia care, pină la această dată, trebuiau să însăminţeze cu grîu toate suprafeţele care au fost ocupate cu premergătoare timpurii. În întreprinderile agricole de stat din judeţul Sibiu, suprafeţele insăminţate nu reprezintă decit 2 la sută din plan ; Cluj — 5 la sută ; Mureş — 8 la sută, iar in cooperativele agricole din judeţul Braşov 2 la sută ; Covasna — 2 la sută ; Sibiu — 3 la sută, iar din zona a doua, cooperativele agricole din judeţul Caraş-Severin nu insăminţaseră, pină la data amintită, nici un hectar. Din timpul optim destinat insămînţărilor de toamnă a rămas puţin. Ar putea să intervină şi condiţii meteorologice nefavorabile. De altfel, pentru prima decadă a lunii octombrie, Institutul de meteorologie şi hidrologie anunţă o vreme schimbătoare, ceea ce presupune folosirea din plin a timpului bun de lucru din aceste zile. Organele şi organizaţiile de partid, direcţiile agricole şi specialiştii din unităţi, paralel cu măsurile organizatorice şi tehnice luate în vederea grăbirii semănatului, au îndatorirea să vegheze la efectuarea unor lucrări de bună calitate, condiţie hotăritoare pentru obţinerea unor recolte mari in 1972. NEAMŢ Cuvântul de ordine: Calitatea! In judeţul Neamţ a început să se desfăşoare în toată plenitudinea lui efortul pentru a pune bazele unei mari recolte de griu şi in anul viitor. Această acţiune se desfăşoară în condiţiile în care bilanţul pe 1971 la cultura griului a fost mulţumitor : s-au livrat suplimentar 1 000 tone de grîu peste obligaţiile contractuale. Trăgînd învăţămintele din experienţa de pînă acum, toţi lucrătorii ogoarelor din judeţul Neamţ depun, in aceste zile, eforturi susţinute pentru însămînţarea cu grîu la timp şi în bune condiţii a celor 33 000 hectare planificate Prezenţa efectivă pe ogoare a activiştilor de partid şi de stat, conjugată cu munca harnică a mecanizatorilor şi cooperatorilor, a determinat nu numai înregistrarea unui ritm alert la însămînţări în majoritatea unităţilor, dar şi efectuarea unor lucrări de bună calitate. In cooperativele agricole din Ţibucani, Războieni, Păstrăveni etc s-a muncit şi pe timp de noapte la pregătirea terenului Ca urmare, în decurs de numai şase zile de lucru s-a insămînţat peste 38 la sută din suprafaţa destinată culturii griului In duminica ce a trecut, de pildă, pe tot cuprinsul judeţului s-a muncit cu spor, insăminţîndu-se cu griu mai mult de 1.200 hectare. Dar, aşa, după cum se aprecia zilele trecute intr-o şedinţă a biroului comitetului judeţean de partid, rezultatele obţinute pînă în prezent la însămînţări nu sunt de natură să mulţumească Cu acest prilej au fost evidenţiate o serie de carenţe în organizarea mumiii cu urmări negative asupra desfăşurării lucrărilor în unele unităţi agricole din judeţ. La cooperativa agricolă din Gîrcina, spre exemplu, datorită lipsei de îndrumare şi control din partea conducerii unităţii, şi îndeosebi a inginerului Adrian Livezeanu, mecanizatorii urmăresc mai mult realizarea sarcinilor cantitative, neglijînd calitatea semănatului. Pe tarlaua „Marian“, chiar în prezenţa lui Vasile Şerban, şeful secţiei de mecanizare, semănăturile nu erau reglate, ceea ce a făcut ca foarte multă săminţă să rămină la suprafaţă De asemenea, la cooperativa agricolă din Girov, mecanizatorii care lucrau în tarlaua „Gopana“ nu cunoşteau condiţiile în care trebuie să execute arăturile, brazdele avînd o adîncime cu mult peste norma stabilită. Intr-un ritm lent se lucrează şi la cooperativa agricolă din Bălâneşti. Aceasta se datoreşte lipsei de preocupare a consiliului de conducere pentru eliberarea şi pregătirea terenului. In tarlaua „Lateş“, spre exemplu, 72 hectare unde trebuie să se însăminţeze griu sunt ocupate cu floarea-soarelui, tăiată încă de acum trei săptămîni, dar netreierată. O situaţie asemănătoare este şi la cooperativa agricolă din Dulceşti, unde pină în prezent s-au însămînţat numai 120 hectare din c cele 500 hectare planificate „Nu avem terenul eliberat, ne spunea tovarăşul Ioan Năstase, şeful secţiei de mecanizare. Din această cauză suntem nevoiţi să înghesuim la*, arat cite 8-10 tractoare pe 3 hectare, aşacum s-a întîmplat în ultimele două zile.' C Ite 10 tractoare şi 5 semănători stau la sediul se ţipe tot din lipsă de teren eliberat“. Intr-adevăr, aici ritmul recoltării florii-soarelui şi cartofilor de pe suprafeţele destinate culturii griului este anevoios... Aceste cîteva exemple vin să demonstreze că în judeţul Neamţ mai sunt încă de rezolvat multe probleme privind buna desfășurare a campianiei agricole de toamnă. Ion MANEA corespondentul „Scinteii* OLT în patru zile cit într-o zi. Bine era să fie invers La Direcţia generală agricolă a judeţului Olt, precum şi in fiecare unitate există stabilit un plan operativ de campanie în care sunt prevăzute şi ritmurile zilnice ce se pot şi trebuie realizate pentru fiecare lucrare in parte. In multe cooperative agricole, printre care Drăgăneşti, Stoicăneşti, Radomireşti, Fărcaşele, Dobrosloveni etc., cu ajutorul activ al mecanizatorilor, care se preocupă de folosirea timpului bun de lucru, se lucrează atît ziua, cit şi noaptea. Ca urmare, ritmul zilnic planificat la pregătirea terenului a fost realizat, ceea ce va permite ca şi însăminţările să se execute în limitele timpului optim. Numai că în multe locuri, deşi ne aflăm in „virful“ campaniei agricole De la ADAS Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă din 30 septembrie 1971 au ieşit cîştigătoare următoarele opt combinaţii de litere : J.B.T. î H.W.A. ; U.V.U. ; W.O.L.; O.S.I.; X.P.I.; P.P.Q.; F.O.F. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit cîştigătoare una sau mai multe din aceste combinaţii de litere urmează să se adreseze unităţilor ADAS pentru a primi sumele cuvenite. Pentru a participa şi la următoarele trageri este necesar ca asiguraţii să achite primele de asigurare la termenele stabilite. REALIZĂRI ALE Dezvoltată şi modernizată in ultimii ani, întreprinderea de industrie locală „Bistriţa“ işi diversifică neîncetat producţia Un loc important ii ocupă obiectele modelate din fier şi fontă. Continued o veche tradiţie pe aceste locuri, forjarea fierului oferă întreprinderii posibilitatea confecţionării unor produse de largă utilizare casnică, multe din ele cerute şi pe piaţa externă. Indemînarea de artizani a muncitorilor din atelierul de piese forjate, din rîndul cărora se remarcă Iosif Suciu, Eugen Borlyei şi Ioan Şimon, este concretizată în fineţea produselor executate. Pină in prezent, meşterii de aici au realizat în fază de prototip cuiere pe picior, suporţi de perete pentru chei, suporţi pentru sticle de vin, garnituri pentru hol etc. In aceeaşi sferă de preocupări. I. I. L. BISTRIŢA dar de data aceasta cu destinaţie productivă, în Secţia metalurgică a I.I.L. Bistriţa s-a construit o turnătorie de fontă pentru confecţii metalice. Scurta dar bogata activitate de pînă acum a turnătoriei o înscrie printre colaboratoarele de nădejde ale viitoarei uzine pentru industria materialelor de construcţie şi refractare din oraşul Bistriţa. In cadrul acestei secţii se fabrică, de aproape patru luni de zile, apărătoare de protecte pentru ferăstraie circulare din fabricile de cherestea şi combinatele de prelucrare a lemnului. Echipele conduse de Nicolae Iancu şi Enisei Gavrileni dau produse de bună calitate, cunoscute de pe acum în multe judeţe ale ţării. Mihai BIZU corespondentul „Scinteii* SANTEIA vineri 1 octombrie 1971 de toamnă, tractoarele şi maşinile agricole nu sunt folosite la întreaga lor capacitate. Aşa se face că în perioada 23—27 septembrie a.c„ deşi timpul a fost favorabil executării lucrărilor agricole, tractoarele şi maşinile agricole mai mult au stat decit au lucrat. Ne bazăm afirmaţia pe datele comparative raportate de cooperativele agricole atît la 23, cît şi la 27 septembrie. Să concretizăm : în cooperativele agricole din raza de activitate a S.M.A. Dobrun, bunăoară, s-au pregătit pentru semănat, în 4 zile bune de lucru, numai 170 ha ; în cele din raza S.M.A. Ştefan cel Mare, unitate amplasată în sudul judeţului, unde nu pot fi invocate motive că terenul ar fi moale, s-au pregătit pentru semănat, în aceeaşi perioadă, doar 220 hectare Realizări şi mai mici au staţiunile pentru mecanizarea agriculturii din Potcoava, Optaşi, Vlahi, Perieşi şi Străjeşti. Din această cauză, ritmul zilnic planificat nu s-a realizat nici la nivelul judeţului. Astfel, faţă de ritmul mediu stabilit de 3 360 ha la arat, 7 240 la pregătirea terenului şi 6 500 la semănat, realizările pe întreaga perioadă la care ne referim (23 —27 septembrie a.c.) sunt mult mai mici : 2 449 hectare arate, 6 300 ha semănate, 2 553 ha pregătite pentru semănat. Iată deci că realizările din patru zile la pregătirea terenului nu sunt nici la nivelul cifrelor prevăzute a se înregistra intr-o singură zi ! Aceasta oferă o oglindă fidelă a modului în care este folosită sau mai bine zis nu este folosită eficient forţa de muncă din unităţile pentru mecanizarea agriculturii. Timpul avansează repede. Nu-i vreme de meditat. Trebuie luate măsuri ca tractoarele să lucreze cu toată capacitatea, ziua şi noaptea. Em. ROUĂ corespondentul „Scinteii* VRANCEA De ce săminţă luată la intimplare? Baiere centralizate la direcţia generala agricola a judeţului Vrancea arată că, pină la 23 septembrie, din cooperativele agricole porumbul s-a recoltat pe 20 la sută din suprafaţa aflată în cultură, floareasoarelui — 72 la sută, cartofii — 82 la sută. De asemenea, s-au urgentat lucrările pentru recolta anului viitor. Din 28 500 hectare care se vor insăminţa in această toamnă, arăturile s-au executat pe 17 600 hectare, pregătirea terenului s-a făcut pe 41 la sută şi s-au însămînţat deja cu griu 15 la sută din suprafeţele prevăzute. Intrucit in prezent in toate unităţile din judeţ s-a trecut la semănatul griului, se ridică întrebarea : au acestea asigurată şi săminţa necesară ? In multe cazuri, răspunsul este afirmativ. Din situaţia existentă la întreprinderea judeţeană de valorificare a cerealelor rezultă însă că din cele 1 000 tone săminţă destinată pentru schimb şi 500 tone pentru împrumut s-au ridicat, până în prezent, numai 500 şi respectiv 180 de tone. Sunt unităţi la care deşi laboratorul pentru controlul seminţelor, în urma analizelor efectuate, a identificat cantităţi mari de săminţă necorespunzătoare din punct de vedere al puterii germinative şi purităţii, până la ora actuală acestea nu au schimbat încă nimic. Este cazul cooperativelor agricole Hinguleşti, Rugineşti, Spătăreasa, Mărăşeşti, Bordeşti, Milcov, Prîsecani, Corbiţa şi altele. Mai sunt, de asemenea, unele unităţi, printre care Mirceşti, Gologanu, Popeşti, Martineşti, Obileşti, care nu au ridicat încă de la bază săminţă repartizată prin împrumut. Aprovizionarea cu seminţe, care trebuia să se încheie până la 20 septembrie, s-a tergiversat nu numai din cauza lipsei de răspundere a consiliilor de conducere din unităţile respective, ci şi a întreprinderii pentru valorificarea cerealelor Focşani. Lacooperativa agricolă din Mărăşeşti se seamănă, cu toate forţele, patul germinativ este bine pregătit, însă obţinerea unor producţii ridicate de grîu este pusă de la început sub semnul întrebării, deoarece din necesarul de 135 tone săminţă există buletine roşii de calitate numai pentru 20 de tone. Iniţial s-a stabilit ca restul de săminţă să fie procurat de la baza de recepţie din Focşani. Dar de aici cooperativa a fost trimisă la baza din Adjud şi apoi din nou la cea din Focşani, ca în final să ridice săminţă de la întreprinderea agricolă de stat Panciu, o săminţă pentru care nu s-au prezentat buletinele de calitate. De altfel, săminţă luată pe cuvint de onoare că ar fi de calitate superioară are multe impurităţi, spărturi şi boabe şiştave. Nicolae Enache, inginerul-şef al cooperativei, pentru a asigura densitatea normală de plante, a fost nevoit să mărească norma de însămînţare de la 550 la 700 boabe pe metru pătrat. Asemenea aspecte trebuie înlăturate cu desăvârşire. In cel mai scurt timp, cooperativele agricole, cu sprijinul direcţiei generale agricole, au obligaţia să-şi asigure întregul necesar de săminţă. Nu se poate admite nici un fel de rabat la calitatea seminţelor pentru recolta anului viitor ! Aurel PAPACIUC Ion TEODOR Festivalul literar-artistic „George Bacovia" BACAU (corespondentul „Scinteii“, Gh. Baltă). In oraşul Bacău a început ieri prima ediţie a Festivalului literar-artistic „George Bacovia“, organizat de Uniunea scriitorilor din ţara noastră, în colaborare cu comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi revista „Ateneu“, cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la naşterea poetului. Timp de patru zile, în oraşul de pe malul Bistriţei, ca şi în alte localităţi din judeţ vor avea lor manifestări — sesiuni ştiinţifice, simpozioane, vernisaje de expoziţii, recitaluri de poezie, spectacole literare, muzical-coregrafice — închinate marelui poet Bacovia. In deschiderea manifestării au luat cuvîntul Gheorghe Roşu, prim-secretar al comitetului judeţean de partid, preşedintele consiliului popular judeţean, Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii scriitorilor, Ion Jinga, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Radu Clrneci, redactor-şef al revistei „Ateneu“, preşedintele comitetului de organizare, Agatha Grigorescu-Bacovia, tovarăşa de viaţă a poetului. Festivitatea s-a încheiat cu un spectacol inspirat din poezia lui Bacovia, la care şi-au dat concursul actorii Teatrului de stat şi corul de cameră al Casei de cultură din localitate, artişti şi balerini ai scenelor noastre. vremea Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 octombrie. In ţară . Vreme schimbătoare, cu innovări mai pronunţate în sud-vestul ţării, unde vor cădea ploi slabe locale. Vintul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile, minime vor fi cuprinse intre 3 şi 13 grade, izolat mai coborite în depresiuni şi în nordul ţării, iar maximele intre 10 şi 20 de grade, local mai ridicate. In jumătatea de nord a ţării, condiţii de brumă. In Bucureşti : Vremea se menţine răcoroasă, mai ales noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi variabil. Vintul va sufla slab, pînă la potrivit. Temperatura ușor variabilă. LISTA DE CIŞTIGURI la depunerile pe librete de economii cu ciştiguri TRAGEREA LA SORŢI PE TRIMESTRUL III 1971 Terminaţiile R_ numerelor Procentele nr. crt. libretelor de ciştig cîştigătoare Calcularea şi înscrierea ciştigurilor in librete se face de către filialele C.E.C. după normele stabilite prin •, regulament.. 1 572 I 250% 2 483 200°« 3 531 100% 4 046 50% 5 009 25% 6 203 25% 7 756 25% 1 8 769 25% 9 504 25% 10 761 25»,, 11 774 25% 12 780 25% 13 648 25%14 457 25% 15 323 25% 1